Sunteți pe pagina 1din 3

Cel mal mic continent (7 631 600 km2).

Situat n ntregime n emisfera austral (sudic), de unde i numele continentului, ntre 1041 (Cape York) 39 11 lat S (South East Point) i 1130S* (Steep Point) 15334 long. E (Cape Byron), Australia este nconjurat de apele Oc. Indian (la S i V), ale Oc. Pacific i ale mrilor adiacente lui (n E i N). rmul, cu o lungime de 19 650 km, nu prezint prea multe sinuoziti, singurele mai importante fiind Marele Golf Australian (Great Australian Bight) n S i Golful Carpentaria (Oulf of Carpen-taria) n NE. rmul rsritean este nsoit de o zon cu maxim dezvoltare a coloniilor de corali, renumita Mare Barier de Corali (v. articolul Marea Barier de Corali). Relieful Australiei este n general scund (alt. medie 210 m), 95% din teritoriu fiind sub 600 m altitudine (continentul cu cea mal mic alt. medie). n plus, Australia este singurul continent fr glaciaie actual i unicul fr vulcani activi. Principalele uniti de relief sunt: Marele Podi Australian (Great Western Plateau), cu alt medie de 400-500 m (alt max. n munii insulari Musgrave 1515 m), parte a vechiului continent Gondwana, din care mai fceau parte odinioar Arabia, India, Africa .a.; Cmpiile Centrale (Central Lowlands), cu altitudini ce nu depesc 100 m (unele sectoare se afl chiar sub nivelul Oc. Planetar, cum ar fi zona lacului Eyre, la -16 m (v. articolul Eyre); Cordiliera Australian (Great Dividing Range), n fapt un sistem de podiuri vechi, paleozoice, nlate parial n teriar, avnd o lime de 80-480 km, se ridic n partea de E a continentului n SE, n Alpii Australiei (Australian Alps), se ntlnete altitudinea maxima de pe continent Mt. Kosciuszko, 2 230 m. Clima este subecuatorial n N, tropical (cu nuane de ariditate n podiurile din V) n cmpiile centrale, subtropical n partea de S. Marele Podi Australian este un deert, mai puin aspru dect Sahara; cad ploi ceva mai des, nviornd peisajul de dune i grohotiuri roiatice, presrate cu plcuri de ierburi i arbuti epoi. Ploi suficiente cad doar n partea de E a continentului (n NE acestea depesc chiar 2 000 mm/an, polul ploii din A. fiind Bellender Ker, Queensland, unde n 1979 s-au nregistrat peste 11 000 mm .
Curiozitati geografice In Australia exista niste stanci care pe parcursul unei zile isi schimba culorile de mai multe ori. La rasaritul soarelui stancile au coloarea roz, apoi la pranz sunt albastre ca mai tarziu sa devina galbene si seara, cand apune soarele sunt rosii ca focul. Tot in Australia exista un arbore care pentru a rezista in perioadele de seceta atunci cand ploua se umfla ca o damigeana si isi pastreaza apa in tulpina. In muntii Gara-Taz din Republica Kazaha a fost descoperita o pestera aflata la 160 de metri adancime unde creste o padure de brazi micuti si de asemenea in aceasta pesterea exista si pasari, printre care o specie de porumbei albastri. In nordul Rusiei exista un lac cu 5 feluri de apa asezate in straturi: apa dulce, apa putin sarata, apa sarata, apa rosie si apa cu hidrogen sulfurat. In fiecare strat traiesc pesti si plante specifice tipului respectiv de apa. Si in Romania, langa Sibiu exista un astfel de lac cu apa in straturi, ce este neobisnuit la el este ca acesta nu-si schimba adancimea, la fiecare masuratoare a avut 34.5 metri.

Economia studiaza alegerile pe care le fac oamenii si actiunile pe care ei le ntreprind pentru a da cea mai buna utilizare resurselor rare, urmarind satisfacerea interelor lor. Raritatea este un concept central n economie. De fapt, economia neoclasica, scoala actuala dominanta de economie, si defineste raritatea ca domeniu: urmnd definitia data de Lionel Robbins, raritatea este studiul alocarii bunurilor rare. Raritatea nseamna insuficienta resurselor pentru a produce ndeajuns, pentru a ndeplini nevoile subiective, nelimitate. n mod alternativ, raritatea implica faptul ca nu toate dintre scopurile societatii pot fi atinse n acelasi timp, astfel nct trebuie sa se faca compromisuri sau schimburi ntre bunuri..Apare astfel problema alegerii. Principiile economiei se grupeaza n trei clase: - Cum decid indivizii - Cum interactioneaza indivizii n cadrul societatii - Cum functioneaza economia ca un ntreg O familie trebuie sa decida cum aloca venitul gospodariei insa indivizii grupati n societate se confrunta cu diferite compromisuri/renuntari. Raritatea resurselor este definita ca fiind diferenta dintre ceea ce oamenii si doresc si cererea unui bun economic. Astfel, un bun este rar, daca oamenii ar consuma mai mult din el n cazul n care ar fi gratis. Raritatea, notata cu S (din engleza scarcity) poate fi vazuta ca o diferenta ntre dorintele unei persoane (D) si posesiunile persoanei respective (P). Matematic aceasta poate fi exprimata ca: S = D - P. Daca P > D, exista o stare de raritate negativa, abundenta. Pentru majoritatea oamenilor dorintele exced posesiunile si acest lucru poate fi un stimul pentru succesul material. Pentru alti oameni, dorinta de posesiune poate conduce la conflicte, crime si razboi. Filosoful iluminist David Hume, a scris ca toate conflictele pornesc de la raritate. Bunurile si serviciile sunt rare din cauza disponibilitatii limitate a resurselor (a factorilor de productie) si a posibilitatilor limitate ale tehnologiei si a priceperilor manageriale. Acestea determina locatia barierei posibilitatilor de productie, reprezentate sub forma unei curbe. Ineficientele n folosirea resurselor (folosirea neadecvata a factorilor de productie cum ar fi terenul sau capitalul) pot limita cantitatea produsa, astfel economia opereaza sub bariera posibilitatilor de productie. Este dificil de redus toate ineficientele, iar unii caracterizeaza ineficienta institutionala prin termenul raritate artificiala. Acolo unde bunurile sunt rare, este necesar ca societatea sa hotarasca cum vor fi alocate si folosite. Economistii studiaza (printre altele) daca societatile aloca aceste resurse n mod optimal, dar si esecurile acestora de a atinge aceasta optimalitate, ceea ce nseamna ca sunt ineficiente. De exemplu, toti am vrea sa detinem bijuterii de aur. Totusi, cantitatea de aur disponibila este limitata, astfel nct este necesar sa se hotarasca modul de alocare al acestei resurse. ntr-o economie de piata acest lucru se realizeaza prin intermediul comertului. (Alte cai care conduc la luarea acestei decizii implica traditia, democratia comunitatii si guvernarea.) Pe piata, indivizii si organizatiile (cum ar fi corporatiile) fac schimburi comerciale, realocnd resursele n directia n care sunt dorite cel mai mult de acei care au putere de cumparare. ntr-un sistem al pietei care opereaza fara restrictii, rata schimburilor dintre diferite resurse sau pretul se vor ajusta astfel nct cererea sa fie egala cu oferta. Unul din rolurile economistului este de a descoperi relatia dintre cerere si oferta si de a dezvolta mecanisme, cum ar fi sistemul de preturi, bonusurile si penalizarile, pentru a obtine un rezultat optim (exprimat n termeni de bunastare a consumatorului). Unii considera definitia de mai sus invalida, pe motivul ca presupune faptul ca nevoile umane sunt nelimitate. Nevoi nelimitate pare sa fie produs al ndoctrinarii (prin publicitate, mod de viata, conformarea la stilul de viata american). Unii considera ca dorinta de a atinge o pozitie sociala nalta conduce la un mod de viata materialist. n mod alternativ, infinitatea dorintelor poate fi rezultatul caracterului nesatisfacator al muncii ntr-o economie capitalista; nevoia care rezulta dintr-o munca necreativa, folosita pentru a produce ceva ce nu prezinta interes (cu exceptia cstigarii unui salariu) poate fi rezolvata cumparnd produsul dispensabil. Astfel n News from Nowhere, un roman marxist oarecum utopic scris de William Morris, existenta unei munci creative ajuta la abolirea raritatii produselor. Oricum, majoritatea economistilor nu sunt de acord cu aceste critici.

Un turist de origine romana care a ratacit timp de sase zile prin desertul australian a fost salvat dupa ce a reusit sa-si alerteze rudele din Romania cu ajutorul telefonului mobil. Politistii sustin ca barbatul este norocos sa fie in viata, dupa ce si-a propus sa plece singur, pe jos, din Yulara spre Lacul Amadeus (o calatorie de 45 de kilometri) cu doar patru litri de apa potabila la el, informeaza publicatia The Age. Rezervele de apa s-au epuizat dupa trei zile de mers prin desert, iar barbatul, deshidratat si epuizat, s-a ratacit incercand sa se intoarca la Yulara. A reusit insa sa-si alerteze rudele din Romania, carora le-a dat coordonatele locului in care se afla, folosindu-se de GPS.

Barbatul a fost gasit la 22 de kilometri de Yulara. Nu bause si nu mancase nimic de trei zile. Politistul Kerry Harris a declarat ca patania romanului trebuie sa serveasca drept lectie si altor persoane care vor sa faca drumetii in desert: "Acest barbat era un om cu experienta capatata in America de Sud si Africa. Insa pana si cineva cu aceasta experienta aproape a murit. Nu si-a luat suficienta apa si nu a anticipat realitatea unui drum in astfel de temperaturi extreme.

Romanul ratacit in Australia a suportat temperaturi de 50 de grade

Exploratorul Alin Totorean a fost la un pas de a sfarsi tragic in desertul australian, dar a fost salvat dupa ce a reusit sa dea un telefon in Romania. Acesta se afla in timpul unei expeditii in care si-a propus sa traverseze Australia pe jos. Cand a ramas fara apa, intr-un loc izolat, Alin Totorean a cerut ajutor tocmai in tara. Colegii au alertat autoritatile australiene, care l-au gasit dupa trei zile, intr-o stare de deshidratare extrema, informeaza Pro Tv. Acesta a plecat spre lacul sarat Amadeus, insa nu si-a luat cu el decat patru litri de apa. A dat peste o zona greu accesibila, pe care s-a chinuit aproape 48 de ore sa o ocoleasca. Din cauza temperaturilor de peste 50 de grade Celsius, a terminat apa mai repede, asa ca a ramas fara provizii. Salvatorii l-au preluat cu un elicopter si l-au dus la spital. Alin a fost acum externat si este in afara oricarui pericol. Ba mai mult, spera chiar sa-si poata continua expeditia.