Tineri

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE TIINIFIC N DOMENIUL MUNCII I PROTECIEI SOCIALE
BUCURETI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1 Telefon/fax: 312 40 69
Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului
Studiul a fost realizat sub patronajul grupului interministerial pe problematica tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului
Coordonator d-na Maria Muga,

Secretar de stat n Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i Familiei - Departamentul "Asisten Social i Politici Familiale" Colectiul de realizare: Nicolina Racoceanu CS I Aniela Alexandrescu CS Andra-Bertha Polch CS
2005
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului.
1. Consideraii generale Copiii instituionalizai reprezint o categorie de persoane care necesit o atenie i o grij special din partea statului fiind privai de afeciunea i sprijinul unui mediu familial natural. La mplinirea vrstei de 18 ani, dac nu-i continu studiile, obligaiile sistemului legal de ocrotire a copilului nceteaz, tnrul trebuind s-i asume responsabilitile vieii adulte. Anual, aproximativ 5000 de tineri urmeaz1 s prseasc sistemul de ocrotire fiind nevoii s se integreze n viaa social i profesional. Este o etap a vieii dificil pentru orice tnr, dar cu att mai dificil pentru tinerii care au beneficiat pn la aceasta vrsta de o protecie n sistemul de ocrotire public sau privat i rmn fr nici un sprijin, n lipsa unui suport familial. Numrul mare al copiilor instituionalizai este o grea motenire a regimului comunist. Perpetuarea nc mult vreme dup anul 1990 a sistemului de ocrotire instituionalizat s-a datorat n mare parte dezvoltrii anevoioase a sistemului de servicii sociale n anii tranziiei, ca urmare a lipsei unui cadru legal care s reglementeze organizarea i finanarea acestora, precum i modalitile de furnizare i de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Cu toate c s-au fcut eforturi pentru mbuntirea condiiilor de viaa a copiilor aflai n instituiile de ocrotire i s-au dezvoltat unele msuri alternative la instituionalizare, numrul copiilor aflai n aceste aezminte este nc foarte mare potrivit datelor furnizate de ANPDC.
Numar copii pe grupe de varsta (ani impliniti) in centrele de plasament -Ianuarie 2005 CP sub 1 an 1-2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani peste 18 ani TOTAL publice 27.363 411 475 1534 2572 5988 10773 5610 private 164 302 886 945 1314 1474 373 5.458 TOTAL 575 777 2.420 3.517 7.302 12.247 5.983 32.821 1,75% 2,37% 7,37% 10,72% 22,25% 37,3% 18,2% 100% procentaj
Procentul copiilor cu vrsta 0-3 ani din totalul copiilor aflti in instituii - 4,12%; Procentul copiilor cu vrsta 10-17 ani din totalul copiilor- 59,56 %;
Procentul copiilor cu vrsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;
La nceputul anului 2005 se aflau n sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, ntre care o pondere important o reprezint cei cu vrste cuprinse ntre 14 i 17 ani, respectiv 12.247 copii i 5.983 copii de 18 ani i peste. Procentul mai sczut al copiilor de vrst mic este o dovad a faptului c msurile alternative la instituionalizare au nceput s funcioneze prin dezvoltarea serviciilor de ngrijire a copiilor aflai n dificultate n familii substitutive (asisteni maternali, rude pn la gradul IV inclusiv). Astfel, numrul copiilor instituionalizai a sczut n perioada 2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumtate au vrste peste 14 ani, urmnd ca n urmtorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii s prseasc anual sistemul de protecie.
Numarul de copii si tineri n vrst de 14-17 ani, 18 ani i peste, aflati n evidenta DGASPC-urilor la 28.02.2005
1519
392
5721
10711
Public 14-17
Public >18
Privat 14-17
Privat >18
Sursa de date: ANPDC
Aceti tineri sunt o categorie vulnerabil de persoane expus riscului excluderii sociale i marginalizrii deoarece: ntmpin greuti la angajare fiind expui omajului; sunt expui vagabondajului i delincvenei; nu au o locuin i nici posibiliti de nchiriere sau de cumprare; cad adesea victime ale criminalitii, consumului de droguri, exploatrii sexuale; nu au familie i nici mijloace proprii de subzisten.
Dintr-un studiu realizat n 2003 cu finanarea UNICEF-ului2 pe un lot de 81 de copiii care au fost instituionalizai mai mult de 10 ani reiese c mediul de tip cazon, marcat de violen, mai ales n raport cu cei nou venii sau de vrst mai fraged, lipsa afeciunii i ruperea contactelor cu societatea real le altereaz capacitatea de integrare n societate la ieirea din instituie, suferind un oc n lipsa unui sprijin din partea familiei sau a comunitii locale. Adesea ei nu tiu s practice o meserie, au o educaie precar i capacitate sczut de socializare. Nu sunt obinuii s ia decizii i s duc o via social independent pentru c nu au primit aceste deprinderi n sistemul instituionalizat de protecie social. Aceste deficiene se datoreaz n mare parte organizrii sistemului de protecie a crui reformare nu s-a ncheiat. Aspectele deficitare se datoreaz n mare parte i insuficienei resurselor umane n domeniu i a lipsei personalului cu pregtire de specialitate, precum i slabei dezvoltri a sistemului de servicii sociale pentru aceast categorie de persoane ameninat de riscurile sociale care pot conduce la marginalizare i excludere social. Revenirea multora dintre tineri pe locurile unde au trit n instituie arat o alt slbiciune datorat deficienelor sistemului: este vorba de un anumit imobilism, lipsa capacitii de adaptare, nevoia de repere stabile. Pornind de la aceste constatri studiul finanat de UNICEF3 supune ateniei faptul c orice soluii de transferare a acestor tineri pe alte meleaguri ar avea puine anse de reuit. Soluiile ar trebui gsite de ctre comunitatea local care s-i asume ntreaga responsabilitate. Studiul evideniaz, totodat, slbiciunile specifice sistemului nostru de protecie social legate de categoria tinerilor care prsesc instituiile de ocrotire i anume: lipsa unui acompaniament social personalizat care s urmreasc rezolvarea fiecrui caz n parte n funcie de particularitile acestuia; lipsa monitorizrii pe o perioad mai ndelungat de ctre serviciile de asisten social i protecie a copilului a modalitilor de integrare a acestor tineri n viaa social i profesional.
2
2
Monitorizarea efectelor instituionalizrii pe termen lung. Studiu pilot n judeul Prahova finanat de Reprezentana UNICEF n Romania, 2003, coordonator studiu Sorin Mitulescu
idem
Cea mai grea problem pe care o ntmpin aceti tineri rmne gsirea unei locuine i a unui loc de munc care s le permit nceputul unui trai independent. Aceast problem revine n responsabilitatea organismelor locale care, potrivit prevederilor legislative, au responsabiliti n domeniul proteciei sociale. Cunoaterea permanent a situaiei n plan local privind nevoile de asisten social a grupurilor defavorizate, n care se nscrie i categoria tinerilor care prsesc sistemul de protecie, existena unei baze de date privind aceste nevoi creeaz posibilitatea stabilirii unui plan de msuri pe termen scurt i lung i alocarea pe aceast baz a resurselor financiare n bugetele locale. De asemenea, o mai bun politic n plan local de ncurajare i dezvoltare a parteneriatului cu societatea civil ar putea avea o contribuie important la rezolvarea nevoilor sociale. Din analiza datelor privind ealoanele de tinerii care prsesc sistemul de protecie la nivel naional n perioada 2004 - 2005 rezult c fa de anul 2003 acestea sunt mai nsemnate din punct de vedere numeric.
Situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie dup mplinirea vrstei de 18 ani i care au nevoie de locuin
34% 31%
35%
an 2003
an 2004
an 2005
Sursa: ANPDC
Un numr mare de tineri care prsesc sau au prsit instituiile de ocrotire n perioada 2003-2005 se nregistreaz n regiunea Nord-Est, Nord-Vest i Centru.
Procentul tinerilor din total tineri care prsesc sistemul de protecie dup mplinirea vrstei de 18 ani i care au nevoie de locuin, n perioada 2003-2005, pe regiuni de
8% dezvoltare 13% 32%
13% 9% 10% 9% 6%
Nord-Est Vest
Sud-Est Nord-Vest
Sud Centru
Sud-Vest Bucuresti
Sursa: ANPDC
Cel mai mare numr de tineri n aceast situaie sunt n judeele Iai (1100), Municipiul Bucureti (449), Vaslui (397), Mure (336), Timi (236), Botoani (228), Buzu (227), Satu Mare (251). n restul judeelor numrul tinerilor care au prsit sau urmeaz s prseasc sistemul de protecie este sub 200 pentru aceast perioad de timp (n Anexa I este prezentat situaia pe fiecare regiune de dezvoltare). Multe instituii practic soluia meninerii lor i dup mplinirea vrstei limit legale, pentru c nu i pot abandona n strad.
Nr de tineri care au dobandit/dobandesc in anul 2005 capacitate deplina de exercitiu 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 6596
2173 0 Nr tineri care au/ dobandesc 18 ani si au masura de protectie 0
2040
1297
Nr tineri in varsta de nr tineri care au 18 pana la 26 ani care ani care nu continua urmeaza o forma de studiile, nu au invatamant posibilitatea revenirii in propria familie si pot beneficia de protectie 2 ani
Astfel, un numr de 6.596 de tineri la nivel naional cu vrste pn n 26 ani urmeaz o form de nvmnt i se afl n continuare n sistemul de protecie social. O parte dintre acetia, 2.040 de tineri, pot reveni n propriile familii dup cum rezult din evidenele ANPDC, alii nu au aceast posibilitate, dar mai pot beneficia de protecie nc doi ani de la mplinirea vrstei de 18 ani, dei nu i continu studiile.
2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul de protecie

Incluziunea social i integrarea profesional a tinerilor este o tem de maxim interes care se dezbate la ora actual att la nivel european ct i naional. Instituiile europene recunosc c este nevoie de o nou abordare n domeniu i de o atenie sporit acordat problematicii tinerilor. Prin semnarea Pactului European pentru Tineret, n martie 2005 la Bruxelles, efii de stat i de guvern se angajeaz pentru mbuntirea educaiei i a formrii lor profesionale, pentru creterea mobilitii, pentru facilitarea concilierii ntre viaa familial i viaa profesional. Se consider c integrarea tinerilor n viaa activ i n societate, precum i folosirea optim a potenialului lor reprezint elemente eseniale pentru ajungerea la o cretere durabil n Europa. O atenie deosebit i msuri sporite de protecie social, n vederea incluziunii sociale i profesionale, trebuie acordate tinerilor aflai n situaii de vulnerabilitate, care risc s fie marginalizai la intrarea lor n viaa social i profesional, datorit lipsei unui sprijin din partea familiei. O astfel de categorie de tineri o reprezint tinerii instituionalizai care la mplinirea vrstei de 18 ani prsesc sistemul de ocrotire i totodat statutul de copil trecnd n viaa adult. Aceasta presupune asumarea unor responsabiliti legate de propria lor via, dar i sprijin care s le faciliteze integrarea lor social i profesional. Un studiu lansat n 2005 de Comisia European, referitor la integrarea social a tinerilor marginalizai, va analiza oportunitatea inseriei lor pe piaa muncii, autonomia lor i participarea activ la societate. Integrarea social i profesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului constituie i pentru Guvernul Romniei o prioritate care necesit o abordare integrat i o intervenie imediat aa cum se prevede n Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008. Totodat, elaborarea i aplicarea unor strategii de protejare a copiilor instituionalizai este o msur prevzut n Acquis-ul comunitar pentru care ara noastr i-a asumat un angajament i
pentru care se depun eforturi de accelerare a implementrii alturi de alte msuri n vederea aderrii la UE. Principalele obiective urmrite n politica guvernului privind tinerii care prsesc sistemul de protecie social la mplinirea vrstei de 18 ani se axeaz pe: Crearea unui sistem coerent i coordonat de incluziune social; Reducerea riscului de marginalizare i excluziune social; Integrarea i participarea activ n comunitate. Problematica copilului instituionalizat ridic o multitudine de aspecte care pretind o atenie special nu numai din partea Guvernului ci i a comunitilor locale. n principal, acestea sunt legate de organizarea instituional, de administrarea sistemului de protecie, de natura i de nivelul de competene ale resurselor umane alocate, de supravegherea sistemului de educaie pe care l primesc aceti copii, precum i de formarea lor profesional. De modul n care sunt pregtii i formai aceti tineri n instituiile de ocrotire, pe care la vrsta de 18 ani le prsesc, depinde n mare parte reuita inseriei lor sociale i profesionale. Reglementarea normelor de funcionare a sistemului i mbuntirea proteciei sociale a copiilor instituionalizai a devenit o preocupare permanent pentru organismele responsabile din Romnia. n Rapoartele periodice ale Comisiei Europene se afirm c n domeniul proteciei copilului, Romnia a nregistrat i continu s nregistreze progrese semnificative. Cu toate c s-au fcut pai importani n acest sens, Guvernul consider c trebuie acionat n continuare pentru reformarea sistemului i pentru ridicarea standardelor la nivelul cerinelor UE. Avnd n vedere necesitatea reformrii ntregului sistem de protecie a copilului, Guvernul i propune s dezvolte, pe de o parte, o strategie prin care se va aciona n principal n direcia diversificrii serviciilor sociale de sprijinire a familiei pentru evitarea abandonului, precum i n direcia diversificrii serviciilor alternative la instituionalizare, avnd ca scop reducerea numrului de copii din sistemul rezidenial; pe de alt parte, Guvernul intenioneaz s dezvolte o strategie care s vin n sprijinul tinerilor care dup mplinirea vrstei de 18 ani nceteaz s mai beneficieze de ocrotire i urmeaz s fie integrai n viaa social i profesional.
n ceea ce privete integrarea social i profesional, au fost iniiate o serie de programe i planuri de aciune care au cuprins n obiectivele lor msuri exprese pentru sprijinirea acestor categorii de tineri, msuri legate de: asigurarea unui venit minim i servicii sociale pentru integrarea lor social i asumarea statutului de adult, responsabil pentru propria sa via; asigurarea unui loc de munc; asigurarea unei locuine.
3. Analiza programelor i a cadrului legal i instituional privind tinerii care prsesc sistemul de protecie a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale i ocupaionale puse la dispoziia acestora n vederea incluziunii lor sociale i profesionale
3.1 Programe de msuri pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire Menionm n acest sens: Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. Politica de protecie social, prin care Guvernul se angajeaz n direcia sprijinirii integrrii sociale a copiilor i tinerilor instituionalizai, promovnd msuri de integrare social; Planul Naional de Aciune pentru Tineret, ca prim document de programare n domeniul politicii de tineret, elaborat n conformitate cu Programul Naional pentru Aderarea Romniei la UE, (capitolul Politica n domeniul tineretului), prevede masuri speciale pentru aceasta categorie de tineri aflai n situaii de risc de integrare prin promovarea de reglementri specifice i dezvoltarea de programe alternative i proiecte specifice de prevenie i combatere a factorilor de risc, n vederea reducerii numrului de tineri aflai n pericol sau n situaie de marginalizare sau excludere social . Documentul specific faptul c la aceti tineri vulnerabilitatea devine mai accentuat datorit unor elemente specifice (au greuti insurmontabile la angajare, fiind expui omajului; sunt expui vagabondajului i delincvenei; nu-i pot gsi o
locuin personal; sunt adesea victime ale criminalitii, consumului de droguri, ale proxenetismului, prostituiei, pedofiliei etc.; nu au familie i nici mijloace proprii de subzisten). Obiectivele generale de dezvoltare a PNAT-R sunt subsumate dezideratului de apropiere de standardele existente n rile UE referitoare la: participarea economico-social a tineretului i implementarea de msuri specifice de combatere a marginalizrii i excluderii sociale a tinerilor. Programul de interes naional n domeniul proteciei drepturilor copiilor, lansat de Autoritatea Naionala pentru Protecia Drepturilor Copilului cuprinde, legat de problematica grupului int, msuri pentru Integrarea socio-profesional a copiilor/tinerilor din sistemul de protecie, prin care se prevede creterea cu 2000 a numrului de tineri integrai socio-profesional. Msurile vizeaz: crearea i dezvoltarea de practici integrative mbuntirii anselor acestora de integrare socioprofesional; dezvoltarea unui set de msuri i mecanisme care s faciliteze dobndirea abilitilor necesare pentru integrarea lor educaional, ocupaional i identificarea unei forme legale de angajare; implementarea standardului minim de calitate n vederea mbuntirii atitudinii i comportamentului general privind problematica specific a copilului/tnrului; gestionarea eficient a resurselor umane i financiare implicate n sistemul de protecie a copilului; Planul Naional pentru Ocuparea Forei de Munc (PNAO) lansat de ANOFM prevede programe specifice pentru grupul int de tineri ntre 15-24 ani n cadrul Pilonului nr.1, mbuntirea capacitii de angajare - Linia directoare 1 Prevenirea i combaterea omajului n rndul tinerilor i a omajului de lung durat. Vor fi dezvoltate prin acest Plan programe active de informare i consiliere privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. n anul 2002, ANOFM a derulat un program naional pentru ocuparea forei de munc prin care se prevede ncadrarea n munc a unui numr de absolveni din centrele de plasament cu vrsta de peste 18 ani. Din numrul planificat de 1020 de tineri s-a reuit ncadrarea la sfritul anului a 613 persoane din aceast categorie. Programul a continuat i n anii urmtori. Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social pentru anul 2005 ntocmit de AMOFM potrivit atribuiilor ce-i revin din Legea nr. 116/2002 pentru
prevenire i combaterea marginalizrii sociale (Programul face parte din Programul de ocupare a forei de munc pe anul 2005, bazat pe proieciile pe termen lung din PNAO). Planul a fost fundamentat pe baza propunerilor venite de la ageniile de ocupare a forei de munc n urma analizei la nivel local a situaiei privind piaa forei de munc i a posibilitilor de absorbie a tinerilor marginalizai social. Planul prevede pentru tinerii care prsesc instituiile de protecie: asigurarea de servicii de mediere prin ntocmirea unui plan individual de mediere; servicii de consiliere profesional privind piaa muncii i posibilitile de participare la cursuri de formare profesional; identificarea angajatorilor de inserie; Prin acest program se estimeaz ncadrarea la nivel naional a 2500 de persoane marginalizate; Programe de inserie social i profesional pentru tinerii privai de libertate (2 penitenciare pentru minori i tineri i 3 centre de reeducare) prevd programe educaionale pentru continuarea studiilor la toate nivelele de nvmnt, inclusiv cel universitar prin nvmntul la distan (n anul universitar 2003-2004 au promovat 5 tineri la aceast form de nvmnt); educaie profesional prin cursuri de calificare i recalificare recunoscute de MMSSF i MEC prin diplome la absolvirea lor (cca. 234 de minori i 151 de tineri beneficiari n anul 2004); programe de terapie complex educativ; de acces comunitar i resocializare; alte programe pentru reintegrarea social a tinerilor derulate n parteneriat cu autoritile locale, ONG-uri i Biseric; CASPIS Planuri anti srcie i promovarea incluziunii sociale cuprind msuri exprese pentru tinerii post instituionalizai care se refer n principal la asigurarea unei locuine (n apartamente asistate, centre de tranzit, adposturi temporare, adposturi de noapte, etc.) i asigurarea unui loc de munc. Majoritatea judeelor au prevzut n planurile lor de msuri diferite aciuni de suport pentru incluziunea social a acestor categorii de tineri. Din raportul de monitorizare a modului de implementare a Planurilor judeene anti-srcie i promovare a incluziunii sociale, ntocmit de CAPIS la sfritul anului 2004, rezult c cele mai multe programe identificate la nivelul judeelor s-au dezvoltat n sfera serviciilor de consiliere i de pregtire socio-profesional. Acestea sunt desfurate fie n centrele specifice de asisten i sprijin, fie prin planuri individuale de pregtire a acestor tineri. In ceea ce
10
privete spaiul de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul adposturilor, puine programe fiind de tipul locuinelor asistate. Pentru integrarea pe piaa muncii, programele ntreprinse vizeaz, pe de o parte pregtirea i formarea profesional a tinerilor i pe de alt parte, asisten n obinerea efectiv a unui loc de munc. Programele de consiliere i pregtire socio-profesional sunt de altfel cele mai rspndite pe ansamblul tuturor programelor menionate (36 din 82 programe identificate). Acestea sunt desfurate fie n centre specifice de asisten i sprijin, fie prin planuri individuale de pregtire a tinerilor n instituii. n privina inseriei profesionale, programele vizeaz servicii care includ:4 ncheierea contractelor de solidaritate, angajare n munc (n 6 judee: Ilfov, Maramure, Neam, Prahova, Suceava, Vlcea); amenajarea de ateliere protejate (n 4 judee: Bistria Nsud, Braov, Galai, Maramure); medierea ntre agenii economici i tinerii n cutare de locuri de munc prin organizarea unor ntlniri ntre acetia i agenii economici (ex.: bursa locurilor de munc n 2 judee: Iai, Mure). 5 n raport se subliniat iniiativa ctorva judee (Bistria Nsud, Olt, Prahova) de a dezvolta programe de formare a tinerilor ca lucrtori sociali: instructori de educaie, asisteni sociali comunitari, prini sociali i ncadrarea lor n serviciile publice de asisten social. 6 Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeene, ponderea celor naionale fiind extrem de redus i viznd angajarea n munc prin contractele de solidaritate conform Legii nr.116. n cadrul programelor judeene, cele mai multe sunt de consiliere i formare, iar n cadrul programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adposturilor temporare. Strategia Naionala pentru Persoanele cu Handicap din Romnia si Planul Naional de Aciune pentru perioada 2003 2006, elaborate de ANPH i Experi desemnai de Guvernul Regatului Olandez, propun modaliti de reformare a sistemului de protecie a persoanelor cu handicap din Romnia , bazat pe evaluarea i planificarea individual, pe restructurarea instituiilor rezideniale, pe crearea de servicii alternative, pe consolidarea parteneriatului public privat si pe creterea competenelor autoritilor locale. Aciunile principale de implementare a Strategiei vizeaz: reintegrarea n comunitate a persoanelor
4 5
Date preluate din Raportul de monitorizare CASPIS, dec. 2004 Exemplele sunt luate din Raport de monitorizare CASPIS, dec. 2004 6 idem
11
cu handicap din instituiile rezideniale sau din familiile care sunt lipsite de mijloace materiale; promovarea unei participri active a persoanelor cu handicap n societate la toate nivelurile i n toate sferele vieii cotidiene; crearea unui sistem de servicii comunitare bazate pe standarde i normative adecvate care s permit persoanelor cu handicap s duc o viaa independent cu asistarea acestora, la nevoie, de o reea de suport alctuit din oameni calificai .
3.2 Cadrul legal i instituional Pentru socializarea tinerilor care prsesc sistemul, precum i pentru inseria lor pe piaa muncii legislaia prevede o serie de responsabiliti care revin n plan local serviciilor de asisten social de la nivelul administraiilor publice locale, direciilor judeene pentru protecia drepturilor copilului, direciilor de munc, solidaritate social i familie, ageniilor judeene pentru ocuparea forei de munc, organizaiilor neguvernamentale a cror activitate este legat de protecia copilului, altor instituii i organisme desemnate prin lege. Cadrul legal care asigur protecia social a acestor tineri cuprinde o serie de reglementri din domeniul asistenei sociale i din cel al asigurrilor sociale care ofer diverse prestaii n bani, precum i servicii sociale i ocupaionale, inclusiv servicii de suport pentru obinerea unei locuine. 3.2.1 Cadrul legal i instituional din domeniul asistenei sociale: Legii nr.705/2001 privind sistemul naional de asisten social reglementeaz organizarea, funcionarea i finanarea sistemului naional de asisten social, categoriile de beneficiari, tipurile de prestaii i servicii oferite de sistem, precum i atribuiile administraiilor publice locale n acest sens. Totodat, legea ncurajeaz coeziunea social n vederea realizrii aciunilor sociale comunitare. Astfel, parteneriatul dintre instituiile publice i reprezentanii societii civile poate fi un bun exemplu pentru punerea n practic a coeziunii sociale n comunitile locale.
12
Potrivit atribuiilor ce le revin prin Legea nr.705/2001 privind sistemul naional de asisten social, consiliile judeene i locale nfiineaz i organizeaz prin Hotrrea de Guvern nr.90/2003 serviciile publice de asisten social. Atribuiile din lege se completeaz, prin aceast Hotrre, cu atribuii noi, n funcie de caracteristicile sociale ale unitilor administrativteritoriale. Astfel, serviciile publice de asisten social pot desfura activiti n domeniile proteciei copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor vrstnice i ale oricror persoane aflate n nevoie. Legislaia n domeniul asistenei sociale prevede pentru tinerii care au mplinit vrsta de 18 ani i care prsesc sistemul de protecie diverse prestaii n bani i servicii sociale dup cum urmeaz: - alocaia de stat pentru copii - venitul minim garantat; - ajutoare (burse sociale, ajutoare pentru plata energiei termice pe timp de iarn, ajutoare pentru plata cheltuielilor de ntreinere); cantina de ajutor social; alte beneficii i servicii sociale
Alocaia de stat pentru copii (Legea nr. 61/1993, Legea nr. 261/1998) - devenit un drept universal, aceast prestaie se acord tuturor copiilor, indiferent de venitul prinilor, statutul lor social sau rangul copilului n familie. Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, beneficiaz de alocaie de stat i tinerii care au mplinit vrsta de 18 ani i urmeaz cursurile de nvmnt liceal, profesional sau superior, organizate n condiiile legii. Prestaia se finaneaz de la bugetul de stat. Venitul minim garantat (Legea nr. 416/2001) - venitul minim garantat este o component a sistemului de asisten social i, totodat, reprezint o realizare important a procesului de reform n domeniu. Aceast prestaie se ntemeiaz pe art. 43 din Constituie prin care statul se oblig s ia msuri de protecie social pentru ceteni prin diverse forme de asisten social. Scopul pentru care s-a creat aceast form de ajutor este de a asigura un venit minim familiilor sau persoanelor singure, fr venituri sau cu venituri sczute. Legea extinde 13
cmpul de aplicare i asupra persoanelor lipsite de venituri i care nu au domiciliu, precum i asupra cuplurilor consensuale i a soilor desprii n fapt, care erau exclui din categoriile de beneficiari n vechea legislaie a ajutorului social. Venitul se acord pe baza anchetei sociale care verific ncadrarea n condiiile de acces la prestaie i stabilete nivelul acesteia. Sumele alocate pentru aceast prestaie se suport din bugetele locale. Pentru stimularea interesului fa de cutarea unui loc de munc persoanele beneficiare ale venitului minim sunt obligate s se prezinte periodic la oficiile de omaj, dac sunt apte de munc i s efectueze, lunar, un numr de 72 de ore de munc n folosul comunitii, pentru persoanele apte de munc, n vederea integrrii pe piaa muncii (nu au aceast obligaie persoanele care: au n ngrijire unul sau mai muli copii n vrst de pn la apte ani; urmeaz o form de nvmnt pn la mplinirea vrstei de 26 de ani; sunt n incapacitate de munc). Tinerii care beneficiaz de ajutoare sociale au dreptul la asisten medical, fr plata contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate. Contribuia n aceste cazuri este suportat de Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i Familiei. Ajutoarele sociale nu se impoziteaz. Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat n bani, dar i n natur. De asemenea, acesta poate fi acordat i indirect, prin plata cheltuielilor de ntreinere. Burse sociale pentru studeni (Legea nr.84/1985, Hotrrea de Guvern nr.690/1997 cu modificrile ulterioare. Bursa social const ntr-o sum acordat celor care provin din familii srace, n cazul n care acetia nu beneficiaz de o burs de studiu sau de o burs de merit. Acordarea bursei este condiionat de venitul lunar pe membru de familie care nu trebuie s depeasc 75% din salariul minim pe ar. Bursa de ajutor social se poate acorda i ocazional, la cerere, pentru mbrcminte, studenilor orfani de ambii prini, celor provenii din casele de copii sau din plasament familial. Pentru mbrcminte, bursa de ajutor social se poate acorda de dou ori n decursul unui an universitar. Suma este la nivelul cuantumului lunar al bursei de ajutor social. Studentele mai pot primi o burs de ajutor social de maternitate, dac soii lor sunt studeni, nu realizeaz venituri sau efectueaz stagiul militar obligatoriu. n caz de deces al unuia dintre soi studenii pot primi i o burs social. Finanarea burselor sociale se realizeaz de la bugetul de stat, iar principalul ordonator de credite este Ministerul Educaiei i Cercetrii. Cantinele de ajutor social (Legea nr. 208/ 1997) sunt uniti publice de asisten social, cu personalitate juridic care funcioneaz n subordinea consiliilor locale i presteaz
14
servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate n situaii economico-sociale sau medicale deosebite. De serviciile cantinei de ajutor social pot beneficia tinerii care nu au venituri sau ale cror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru o singur persoan, luat n calcul la stabilirea ajutorului social. Serviciile cantinei de ajutor social se adaug venitului minim garantat. De masa la cantina de ajutor social beneficiaz i tinerii care revin n familie i sunt n ntreinerea acesteia dac veniturile medii nete lunare pe o persoan n ntreinere sunt sub nivelul venitului net lunar pentru o persoan singur luat n calcul la stabilirea ajutorului social i dac urmeaz cursurile de zi la instituiile de nvmnt care funcioneaz n condiiile legii, pn la terminarea acestora, dar fr a depi vrsta de 25 (26) ani; Persoanele care realizeaz venituri peste nivelul venitului net lunar pentru o persoan singur, luat n calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social cu plata unei contribuii de 30% din venitul pe persoan, fr a se depi costul meselor stabilit pentru perioada respectiv. Cantinele de ajutor social presteaz dup caz, urmtoarele servicii sociale persoanelor ndreptite: dou mese, zilnic, de persoan, prnzul i cina, n limita alocaiei de hran prevzut de reglementrile legale; aprovizionarea contra cost, de la sediul cantinei, cu produse agroalimentare de baz, la preurile la care acestea au fost achiziionate; transport gratuit, pentru persoanele care beneficiaz de aprobare pentru distribuirea hranei la domiciliu; pregtirea i distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaii deosebite. Pentru prevenirea i combaterea marginalizrii sociale, Guvernul a emis Legea nr.116/2002 prin care se asigur garantarea accesului efectiv, n mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare i fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de munc, la o locuin, la asisten social, la educaie, precum i instituirea unor msuri de prevenire i combatere a marginalizrii sociale. Marginalizarea social, n nelesul legii, este definit prin poziia social periferic, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaionale i comunicaionale ale colectivitii; ea se manifest prin absena unui minimum de condiii sociale de via. Nivelul venitului pn la care o persoan este considerat marginalizat, se stabilete anual, prin hotrre a Guvernului, naintea depunerii n Parlament a Legii bugetului de stat. Consiliile locale au obligaia, potrivit acestei legi, s identifice persoanele i familiile care se gsesc n aceast situaie i s stabileasc msurile necesare pentru prevenirea marginalizrii
15
lor sociale, n principal, asigurarea accesului la o locuin i la serviciile publice de strict necesitate (ap, energie electric, gaze naturale, termoficare, etc.) Sarcina de urmrire a modului de aplicare a prevederilor Legii nr.116/2002 revine Ministerului Muncii i Solidaritii Sociale i Familiei care a nfiinat un compartiment special nsrcinat cu supravegherea realizrii msurilor prevzute pentru combaterea marginalizrii sociale. Pentru realizarea obiectivelor prevzute de lege sunt mobilizate instituiile centrale i locale cu atribuii n domeniu: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc, consiliile judeene i locale i Ministerul Educaiei i Cercetrii. Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc(ANOFM) va oferi tinerilor cu vrste ntre 16 i 25 ani, aflai n dificultate i confruntai cu riscul excluderii profesionale, servicii de mediere7 i consiliere profesional. n scopul integrrii sau reintegrrii acestor tineri n munc, ANOFM-ului i revine sarcina de a-i plasa n munc, la agenii economici avizai de agenie, pe baza unui contract de solidaritate8. n baza contractului de solidaritate, angajatorul ncheie cu tnrul un contract individual de munc pe o perioad determinat, care va fi egal cu cea a contractului de solidaritate. n baza unei convenii ncheiate ntre angajator i Agenie, salariul de baz al tnrului este suportat de aceasta din urm.9 Aceste msuri se adreseaz urmtoarelor categorii de tineri: provenii din centrele de plasament i centrele de primire: singuri, cu copii n ntreinere; familiti cu copii n ntreinere; familiti fr copii n ntreinere; familiti care au executat pedepse privative de libertate; alte categorii de tineri aflai n dificultate.
Serviciile de mediere i consiliere sunt furnizate de personalul specializat din cadrul Ageniei care va ntocmi i un plan individual de mediere Contractul de solidaritate poate fi ncheiat ntre tnrul beneficiar i Agenie pe o durat de pn la doi ani, dar nu mai puin de un an. 9 Salariul de baz lunar al tnrului, suportat din fondurile Ageniei, nu poate depi 75% din ctigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul Naional de Statistic. Dac la data ncetrii contractului de solidaritate, tnrul va fi angajat cu contract pe durat nedeterminat, Agenia va rambursa angajatorului pentru acesta, lunar, pe o perioad de doi ani, 50% din indemnizaia de omaj pe care el ar fi primit-o dac ar fi fost disponibilizat. Vrsta pn la care tnrul va putea beneficia de aceast facilitate este de 25 ani.
8
16
Consiliilor judeene i Consiliului general al municipiului Bucureti le revine sarcina de a facilita accesul la o locuin al persoanelor marginalizate. Sunt luate n considerare persoanele cu vrste de pn la 35 ani care nu au o locuin i se afl n imposibilitate de a i-o cumpra cu fore proprii. n ajutorul lor, consiliile judeene i Consiliul general al municipiului Bucureti vor suporta, potrivit prevederilor legii, integral valoarea estimat a avansului ce urmeaz s fie pltit pentru dobndirea unei locuine sau pentru plata chiriei pentru o perioad de pn la trei ani, pentru o locuin nchiriat.10 Aceast msur are n vedere urmtoarele categorii de persoane defavorizate: tineri provenii din centrele de plasament i centrele de primire; familiti n vrst de pn la 35 ani cu copii n ntreinere; familiti n vrst de pn la 35 ani fr copii n ntreinere; alte persoane n vrst de pn la 35 ani. Consiliile locale au sarcina de a asigura condiii pentru accesul persoanelor marginalizate, care au dreptul la venitul minim garantat, la toate formele de asisten a sntii i pot organiza servicii de asisten social n care aceste persoane s fie ngrijite pn la reinseria lor social. Cheltuielile pentru serviciile de asisten medical curativ i de urgen sunt suportate din bugetul asigurrilor sociale de sntate, fr plata unei contribuii din partea acestor categorii de persoane. Finanarea msurilor pentru combaterea marginalizrii sociale se realizeaz din bugetele locale i de la bugetul de stat. 3.2.2 Legislaia din domeniul ocuprii forei de munc Ocuparea este cea mai bun protecie contra excluziunii sociale. n acest sens, o contribuie importan o au serviciile de ocupare. Dezvoltarea diferitelor tipuri de servicii de ocupare este cu att mai important cu ct amploarea fenomenelor de marginalizare i excludere social este mai mare. Tipurile de servicii publice furnizate de ctre ANOFM i instituiile sale descentralizate au ca scop creterea anselor de ocupare a persoanelor n cutarea unui loc de munc. Serviciile publice de ocupare se ncadreaz n msurile active de ocupare prin care se
10
Valoarea avansului se stabilete la nceputul fiecrui an de ctre consiliul judeean, respectiv Consiliul general al municipiului Bucureti, n funcie de prevederile actelor normative care reglementeaz construcia de locuine i poate fi ajustat periodic n funcie de preurile de consum sau, dup caz, n funcie de costurile unei locuine.
17
urmrete inseria omerilor pe piaa forei de munc prin diverse aciuni de formare, calificare i recalificare a omerilor. Msurile active de ocupare sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor de omaj i stimularea ocuprii forei de munc. Potrivit legislaiei, omerii, respectiv persoanele apte de munc care nu pot fi ncadrate pe piaa muncii din lips de locuri de munc disponibile, corespunztoare pregtirii lor, beneficiaz de prestaii i servicii de protecie social. Unele servicii au un caracter personalizat i sunt oferite n cadrul ageniilor de ocupare, care dein monopolul pe piaa serviciilor de ocupare, altele sunt oferite indirect prin diverse programe de stimulare a angajatorilor n vederea angajrii persoanelor aflate n omaj. O serie de servicii vizeaz categoria persoanelor dezavantajate pe piaa muncii (omerii de lung durat, persoanele cu handicap, femeile care se rentorc pe piaa muncii dup creterea copiilor, rromii, tinerii care au mplinit vrsta de 18 ani i trebuie s prseasc instituiile de ocrotire, lucrtorii vrstnici, persoanele ieite din detenie) . Serviciile publice de ocupare personalizate urmresc: informarea i consilierea profesional; medierea muncii; formarea profesional; oferirea de consultan i asisten pentru nceperea unei activiti independente sau pentru iniierea unei afaceri; completarea veniturilor salariale ale angajailor; stimularea mobilitii forei de munc.
Prin aceste servicii, tinerii cu vrste ntre 16 i 25 de ani aflai n dificultate vor beneficia de de
acompaniament social menit s faciliteze accesul acestora la un loc de munc. n paralel cu serviciile publice personalizate care urmresc prin aciuni directe creterea ocuprii persoanelor n cutarea unui loc de munc, sunt puse n aplicare msuri i servicii indirecte pentru stimularea ncadrrii n munc a omerilor prin programe care au ca scop stimularea angajatorilor pentru includerea n ocupare a acestor categorii de persoane. Msurile se realizeaz prin: subvenionarea locurilor de munc; acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de munc;
18
acordarea unor faciliti.
n domeniul construciei de locuine, legislaia prevede construcia de locuine pentru tineri i familiile lor, care s le fie atribuite n proprietate sau nchiriere n condiiile pieei. n nomele metodologice de aplicare a Legii nr.152/1998, aprobate prin H.G. nr. 962/2001, modificat si completat prin H.G. nr. 1396/2002, se prevede c pot beneficia de o locuin construit prin programul de locuine pentru tineri destinate nchirierii, persoanele n vrst de pn la 35 de ani. Programul se adreseaza tinerilor care nu i permit s cumpere un apartament sau s nchirieze o locuint de pe piata liber. Blocurile construite de ANL au 3-4 etaje i sunt mprite in garsoniere i apartamente cu 2 sau 3 camere. Au prioritate n repartizarea unei locuine tinerii provenii din casele de ocrotire social, care au mplinit vrsta de 18 ani, i solicitanii care au adoptat i/sau adopt copii din casele de ocrotire social. 3.2.3 Contribuia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale i ocupaionale pentru tinerii aflai n dificultate a nregistrat o cretere semnificativ n ultimii ani. Menionm n acest sens i aportul Ministerului Muncii Solidaritii Sociale i Familiei care a dezvoltat i mbuntit cadrul legal pentru funcionarea i finanarea serviciilor sociale n favoarea categoriilor de populaie defavorizat. Menionam n acest sens Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenii asociaiilor i fundaiilor romne cu personalitate juridic, care nfiineaz i administreaz uniti de asisten social prin care se stimuleaz funcionarea serviciilor sociale comunitare realizate n parteneriat ntre ONG-uri i consiliile locale. Conturarea cadrului legal pentru organizarea i finanarea serviciilor sociale, precum i reglementarea condiiilor de furnizare a acestora i de acreditare a furnizorilor de servicii sociale s-a realizat prin Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G: nr. 68/2003. Potrivit legii, serviciile sociale se organizeaz la nivel comunitar n funcie de nevoile existente n plan local i sunt asigurate de furnizorii de servicii sociale care pot fi persoane fizice, juridice, publice sau private. Serviciile sociale pot fi furnizate i n sistem integrat prin asocierea altor servicii la serviciile sociale, precum serviciile medicale, educaionale, de ocupare n munc. Pentru tinerii care prsesc sistemul de protecie social un rol important l au serviciile cu caracter primar care includ: activiti de identificare a nevoii sociale individuale, activiti de informare despre drepturi i obligaii; msuri i aciuni de contientizare i sensibilizare social; msuri i aciuni de urgen n vederea reducerii efectelor situaiilor de criz; msuri i aciuni de
19
sprijin n vederea meninerii n comunitate a persoanelor n dificultate; activiti i servicii de consiliere; msuri i activiti de organizare i dezvoltare comunitar n plan social pentru ncurajarea participrii i solidaritii sociale; orice alte msuri i aciuni care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune social. Pentru tinerii cu handicap se organizeaz potrivit legii serviciile sociale specializate, de recuperare i reabilitare, reinserie social i profesional. Potrivit Programului de Guvernare, se prevede ca pn n anul 2008, aproximativ 45% din actualele servicii sociale pentru copii i tineri s fie contractate de ctre organizaiile neguvernamentale. ntre organizaiile neguvernamentale care au derulat cu succes proiecte pentru tinerii care prsesc sistemul de protecie menionam proiectul Apartamente 7 sociale derulat de Fundaia Parada , nv s triesc independent derulat de asociaia Salvai copii , Orientare pentru via i Grup de tip familial derulate de Fundaia Pestalozzi , Locuine pentru tinerii instituionalizai derulat de asociaia SOS satele copiilor , asociaia Hrnii copiii , Sanda, Laura i Dinu care se adreseaz persoanelor cu handicap, derulat de Fundaia Pentru Voi, jud. Timi, Reintegrarea Social a Tinerilor Provenii din Centrele de Plasament program derulat de organizaia Feed the Children Romnia, program finanat de USAID, . Proiectele au avut ca principale obiective inseria social i profesional a tinerilor i dezvoltarea deprinderilor de viaa independent.
20
4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor statistice puse la dispozitie de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului 4.1. Analiza cantitativa a Anexei 1
Anexa 1 a fost construita in scopul colectarii de date privind tinerii din sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Lipsa coerentei in completare ne-a obligat sa nu intervenim prea mult in aranjamentul informatiilor colectate, intrucat nu am vrut sa alteram continutul informatiilor respective. Este cazul variabilei care se refera la tipul de protectie de care beneficiaza grupul tinta, dar si a variabilei pregatire profesionala . Intrucat colectarea datelor din teritoriu nu s-a realizat in baza unor instructiuni precise, am ales sa redam datele referitoare la tipul de protectie asa cum au fost ele colectate din teritoriu, pentru a nu perturba informatia continuta de datele transmise. De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Exista cazuri, asa cum se va vedea din datele de mai jos, in care tinerii se afla inca la nivel de invatamant primar, sau parcurg cursuri de alfabetizare, etc. Trebuie sa precizam faptul ca nu toti tinerii care, in ciuda varstei, inca se afla la un nivel educational scazut, sufera de un anumit grad de handicap. De asemenea, in ceea ce priveste variabila handicap , am ales sa oferim o analiza statistica doar a numarului de copii cu deficiente, deaorece datele din teritoriu nu au fost completate uniform si prin urmare nu au putut fi postcodificate si prelucrate corespunzator, in functie de gradul de handicap. Variabila profesie/calificare ofera in analiza de mai jos informatii care vor fi luate in considerare doar ca trend/tendinta, intrucat datele din teritoriu nu au fost complete referitor la aceasta variabila. De asemenea, au existat numeroase cazuri in care au lipsit informatii legate de nivelul educational, respectiv de clasa/anul de studiu al tinerilor din sistemul de protectie. Oferim mai jos rezultatele analizelor statistice realizate pentru fiecare regiune/judet in parte. La final vom trage cateva concluzii generale privind datele culese din teritoriu conform Anexei 1.
21
4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Centru, toate judetele din cadrul acesteia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1239 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Sibiu (27,2%), iar cei mai putini in judetul Covasna (7,2%).
JUDET Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Total Frecvente 252 121 89 238 202 337 1239 Procente 20,3 9,8 7,2 19,2 16,3 27,2 100,0
Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care beneficiaza in fiecare judet din regiune.
Judet Alba Tip protectie parteneriat public-privat/casuta Plasament OPA privat/casuta public/AMP public/apartament public/casuta public/centru de plasament Total Plasament OPA C.P.C. Total Incredintare Plasament Total Plasament AMP C.P.F.- apartament C.P.F.- casa centrul de plasament clasic Frecvente 24 21 8 6 10 34 149 252 114 7 121 7 82 89 49 20 20 25 26 Procente 9,5 8,3 3,2 2,4 4,0 13,5 59,1 100,0 94,2 5,8 100,0 7,9 92,1 100,0 20,6 8,4 8,4 10,5 10,9
Brasov
Covasna
Harghita
22
CPF Plasament la CP (clasic) pentru copii cu handicap Rezidential Mures Total centrul de plasament clasic Casa de tip familial Centru clasic centru de plasament Plasament familial Total centru de plasament OPA Total
77 10 11 238 20 14 60 30 78 202 229 108 337
32,4 4,2 4,6 100,0 9,9 6,9 29,7 14,9 38,6 100,0 68,0 32,0 100,0
Sibiu
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in toate judetele aferente regiunii de dezvoltare Centru majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt de sex masculin.
250 200 150 100 53 50 0 Alba Brasov Covasna SEX F Harghita SEX M Mures Sibiu 143 109 68 31 58 108 130 95 107 146 191
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete precum Sibiu, Mures, Harghita, Brasov, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este mult mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Singurul judet in care proportia este inversa, este judetul Alba.
23
350 300 250 200 150 100 50 0 Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu 19 146 106 102 35 54 62 52 47 176 150 290
HANDICAP da
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie.
400 350 300 250 200 150 100 50 0 Alba Brasov Covasna SPRIJIN da Harghita SPRIJIN nu Mures Sibiu 88 9 164 112 4 85 47 21 191 181
337
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
24
JUDET Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Total 14 ani 46 41 7 35 21 60 210 15 ani 57 27 27 52 48 55 266
VARSTA 16 ani 53 27 16 48 47 69 260 17 ani 57 16 29 73 57 82 314 18 ani 39 10 10 30 29 71 189
Total 252 121 89 238 202 337 1239
Judetul Alba are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de invatamant primar . De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
Nivel educational Invatamant primar CLASA a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total absolvent an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total Frecvente 1 2 2 5 10 14 32 52 55 153 2 38 29 10 79 4 2 4 10 Procente 10,0 20,0 20,0 50,0 100,0 9,2 20,9 34,0 35,9 100,0 2,5 48,1 36,7 12,7 100,0 40,0 20,0 40,0 100,0
Invatamant gimnazial
Invatamant profesional
Invatamant liceal
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala
25
(ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Alba, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele confectii , tamplarie si lacatuserie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricol barman ospatar brutar patiser ceramica comert confectii constructii electromecanic industrial industrie usoara lacatuserie marochinerie mecanica pedagogic pielarie stiintele naturii tamplarie tehnician electronist textile-pielarie turism-alimentatie zugrav-vopsitor Total Frecvente 175 5 1 1 2 2 18 3 1 1 1 9 1 5 1 1 1 15 1 2 1 5 252 Procente 69,4 2,0 0,4 0,4 0,8 0,8 7,1 1,2 0,4 0,4 0,4 3,6 0,4 2,0 0,4 0,4 0,4 6,0 0,4 0,8 0,4 2,0 100
Judetul Brasov se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Centru, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational liceul. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati sau care urmeaza programe speciale de terapie. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
Nivel educational Invatamant primar Invatamant gimnazial CLASA a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Frecvente 2 1 6 4 5 Procente 100,0 2,7 16,2 10,8 13,5
26
nespecificat Invatamant profesional Total nespecificat an I an II an III Total nespecificat a IX-a a XI-a Total urmeaza programe de terapie complexa si integrata in cadrul centrului urmeaza programe de terapie ocupationala Total Total
21 37 6 1 3 2 12 48 2 1 51 1
56,8 100,0 50,0 8,3 25,0 16,7 100,0 94,1 3,9 2,0 100,0 6,7
Invatamant liceal
alte cazuri
14 15 4
93,3 100,0 100,0
nescolarizat
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul alimentatiei publice/industrie alimentara .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC alimentatie publica comert constructii electrician electromecanic industrie alimentara mecanica silvic tamplarie textile-pielarie urmeaza programe de terapie ocupationala Total Frecvente 60 15 2 1 1 2 7 9 2 2 6 14 121 Procente 49,6 12,4 1,7 0,8 0,8 1,7 5,8 7,4 1,7 1,7 5,0 11,6 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Covasna, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 7 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-a specificat fie 27
nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
Nivel educational Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Nespecificat Total Total Nespecificat a IX-a a X-a Total Total Total Frecvente 3 1 3 4 4 6 3 9 9 31 21 7 2 1 10 13 7 Procente 100 25 75 100 12,9 19,4 9,7 29,0 29,0 100 100 70 20 10 100 100 100
Invatamant profesional Invatamant liceal
alte cazuri nescolarizat
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Covasna, nu ni s-au furnizat date care sa ne permita prezentarea unei astfel de situatii. Judetul Harghita are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
Nivel educational Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC nespecificat a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a nespecificat Total nespecificat Frecvente 10 2 3 5 1 5 13 15 82 116 53 Procente 100 40 60 100 0,9 4,3 11,2 12,9 70,7 100 75,7
28
an I an II an III Invatamant liceal Total nespecificat a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total
12 4 1 70 18 5 3 1 1 28 9
17,1 5,7 1,4 100 64,3 17,9 10,7 3,6 3,6 100 100
nescolarizat
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului Harghita, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat catre sectorul confectii (textile, pielarie, etc), apoi catre tamplarie si mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricol alimentatie publica barman ospatar bucatar canto cofetar comert confectii constructii contabilitate dulgher parchetar ecologie electrician estetica si igiena corpului uman hotelier informatica instalator lacatuserie mecanica ospatar padurar prelucrarea lemnului protectia mediului tamplarie Frecvente 160 2 3 1 2 1 2 1 11 1 3 2 1 1 2 1 1 1 1 7 1 1 3 1 9 Procente 67,2 0,8 1,3 0,4 0,8 0,4 0,8 0,4 4,6 0,4 1,3 0,8 0,4 0,4 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4 2,9 0,4 0,4 1,3 0,4 3,8
29
tapiter teologie textil tinichigiu turistim Total
1 2 11 2 3 238
0,4 0,8 4,6 0,8 1,3 100
Judetul Mures se remarca si el,
alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel
educational majoritar profesional. Exista insa un numar de 78 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
Nivel educational Necompletat Invatamant primar Invatamant gimnazial CLASA NR/NC a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Nespecificat Total Nespecificat an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total Frecvente 78 5 4 6 11 15 1 37 1 26 27 10 64 8 9 1 18 Procente 100 100 10,8 16,2 29,7 40,5 2,7 100 1,6 40,6 42,2 15,6 100 44,4 50 5,6 100
Invatamant liceal
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este deloc elocventa la nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos situatia celor care au completat campul referitor la pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricol ceramica comert confectii contabilitate economic Total Frecvente 192 3 1 2 1 1 2 202 Procente 95,0 1,5 0,5 1,0 0,5 0,5 1,0 100
30
In Judetul Sibiu cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul colectarii datelor invatamantul gimnazial. Exista insa si 64 de cazuri despre care nu stim ce forma de invatamant urmeaza sau daca urmeaza vreo forma de invatamant.
Nivel educational Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NR a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Nespecificat Total Absolvent an I an II Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total abandon scolar Invatamant special deficiente de auz Invatamant special nevazatori Total Frecvente 64 2 3 1 6 10 24 34 48 34 150 1 66 11 78 4 13 7 5 29 1 3 6 9 Procente 100,0 33,3 50,0 16,7 100,0 6,7 16,0 22,7 32,0 22,7 100,0 1,3 84,6 14,1 100,0 13,8 44,8 24,1 17,2 100,0 100,0 33,3 66,7 100,0
Invatamant liceal
abandon scolar alte cazuri
Tabelul de mai jos prezinta
distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care
urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele de invatamant mai sus mentionate. Si in cazul acestui judet au fost mentionate in foarte putine cazuri si pregatirea profesionala/calificarea pe care o dobandesc in special absolventii invatamantului profesional.
31
PROFESIE/CALIFICARE NR/NR alimentatie publica C.F.R. confectii constructii electrician industrie alimentara informatica mecanica pedagogic telecomunicatii textil zidar Total
Frecvente 299 1 6 10 5 1 3 2 1 1 1 6 1 337
Procente 88,7 0,3 1,8 3,0 1,5 0,3 0,9 0,6 0,3 0,3 0,3 1,8 0,3 100
4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Est, toate judetele din cadrul acesteia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul Vaslui. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 2947 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in judetul Iasi (44,7%), iar cei mai putini in judetul Neamt (5,5%).
JUDET Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Total Frecvente 638 397 1317 162 433 2947 Procente 21,6 13,5 44,7 5,5 14,7 100
Judet Bacau Tip protectie Apartament Casuta Cp clasic INCREDINTARE AMP Frecvente 30 53 231 5 Procente 4,7 8,3 36,2 0,8
32
INCREDINTARE FAMILIE INCREDINTARE RUDE OPA OPA apartament OPA casuta OPA clasic PLASAMENT AMP PLASAMENT FAMILIE PLASAMENT RUDE TUTELA Botosani Total Cp clasic Centrul de plasament-clasic O.P.A. AMP a SPS C.P. - a SPS Casa de tip familal -a SPS Casa rurala - a SPS Centru de recuperare pentru copii cu handicap a SPS Complex de apartamente - a SPS Modul familial O.P.A. Modulul de tip familial - a SPS Total OPA Casuta de tip familial privat Centru de plasament privat CP public Plasament asistenta maternala Total OPA AMP CASA TIP FAMILIAL SPS APARTAMENTE SPS Total Apartament AMP Casuta (OPA) Casuta (SPS) CP(OPA) clasic CP(SPS) clasic Plasament Total
12 14 27 3 54 24 32 16 123 14 638 1 28 48 137 5 25 39 92 8 14 397 1 15 48 1023 230 1317 10 15 5 32 100 162 1 71 4 65 61 224 7 433
1,9 2,2 4,2 0,5 8,5 3,8 5 2,5 19,3 2,2 100 0,3 7,1 12,1 34,6 1,3 6,3 9,8 23,2 2 3,6 100 0,1 1,1 3,6 77,7 17,5 100 6,2 9,3 3,1 19,7 61,7 100 0,2 16,4 0,9 15 14,1 51,7 1,6 100
Iasi
Neamt
Suceava
33
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista diferente majore intre sexe. Singurul judet in care exista mai multi tineri decat tinere in sistemul de protectie este judetul Iasi.
800 700 600 500 400 300 200 100 0 Bacau Botosani Iasi SEX F SEX M Neamt Suceava 315 323 224 173 85 77 222 211 575 742
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul Iasi numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Neamt exista doar 3 cazuri de tineri cu deficiente.
800 700 600 500 400 300 200 100 0 Bacau Botosani Iasi Neamt HANDICAP nu Suceava 163 116 3 475 281 159 188
645 672
245
HANDICAP da
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti 34
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Iasi, judetul care de altfel este cel care are si cel mai mare numar de tineri in sistemul de protectie la nivel de regiune, dar si la nivelul intregii tari.
900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 834
568 483 318 70 Bacau 79 131 31 Iasi Neamt SPRIJIN nu 85 348
Botosani
Suceava
SPRIJIN da
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
JUDET Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Total 14 ani 125 69 201 32 89 516 15 ani 133 69 264 35 88 589 VARSTA 16 ani 135 108 314 40 107 704 17 ani 165 82 316 35 97 695 18 ani 80 69 222 20 52 443 Total 638 397 1317 162 433 2947
Judetul Bacau are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri elevi la gimnaziu (308 tineri). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 69 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
35
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar
CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Absolvent Nespecificat Total Absolvent Nespecificat an I an II Total Nespecificat a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total Total
Frecvente 69 2 7 17 6 32 16 25 52 100 40 75 308 1 47 33 12 93 6 32 48 21 8 115 9 12
Procente 100,0 6,3 21,9 53,1 18,8 100,0 5,2 8,1 16,9 32,5 13,0 24,4 100,0 1,1 50,5 35,5 12,9 100,0 5,2 27,8 41,7 18,3 7,0 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
abandon scolar nescolarizat
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala (ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Bacau, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele mecanica , confectii si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC alimentatie publica arte plastice confectii Frecvente 575 3 1 9 Procente 90,1 0,5 0,2 1,4
36
constructii dulgher electrician industria alimentara industria lemnului instalator mecanica tamplarie zugrav Total
1 1 3 2 1 4 28 5 5 638
0,2 0,2 0,5 0,3 0,2 0,6 4,4 0,8 0,8 100
Judetul Botosani se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul profesional. De asemenea, de remarcat ar fi faptul ca tot raportat la intregul regiunii Nord-Est, in judetul Botosani exista cei mai putini elevi inscrisi in invatamantul primar. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a absolvent nespecificat Total absolvent an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total abandon scolar Frecvente 1 1 4 6 11 16 26 47 68 6 1 164 2 76 57 20 155 8 6 5 19 2 Procente 100 9,1 36,4 54,5 100,0 9,8 15,9 28,7 41,5 3,7 0,6 100,0 1,3 49,0 36,8 12,9 100,0 42,1 31,6 26,3 100,0 100,0
Invatamant liceal
abandon scolar
37
alte cazuri
nescolarizat
Invatamant la domiciliu Scoala de reeducare Total nescolarizat
3 1 4 41
75,0 25,0 100 100
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul confectiilor .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricol alimentatie publica arte plastice bucatar coafor-frizer coafura frizerie cofetar-patiser confectii constructii electrotehnic industria alimentara industria lemnului instalator lacatuserie mecanica ospatar seminar teologic sticlar tamplarie tinichigerie zidarie Total Frecvente 297 1 1 1 8 3 1 1 42 10 2 1 1 2 1 3 3 3 2 7 6 1 397 Procente 74,8 0,3 0,3 0,3 2,0 0,8 0,3 0,3 10,6 2,5 0,5 0,3 0,3 0,5 0,3 0,8 0,8 0,8 0,5 1,8 1,5 0,3 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Iasi, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 70 cazuri de tineri nescolarizati, precum si cazuri in care nu s-au specificat
38
clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a Absolvent clasa I Total Absolvent a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a nespecificat Repetent Total Absolvent nespecificat an I an II an III an IV Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total nescolarizat
Frecvente 42 6 6 24 1 2 39 2 65 136 204 242 11 1 661 2 4 179 94 67 6 352 78 47 26 2 153 70
Procente 100,0 15,4 15,4 61,5 2,6 5,1 100,0 0,3 9,8 20,6 30,9 36,6 1,7 0,2 100,0 0,6 1,1 50,9 26,7 19,0 1,7 100,0 51,0 30,7 17,0 1,3 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Iasi, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul confectii , urmati apoi de alte sectoare precum constructii , tamplarie si turism .
39
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agent comercial feroviar Agricol alimentatie publica bucatar-patiser Bucatar coafor-frizer cofetar patiser Comert Confectii Constructii crestere animale Electrician Electromecanic Electrotehnic faiantar-mozaicar Horticultura industria alimentara industria lemnului Instalator Lacatuserie Legumicultura Mecanica Panificatie Pantofar Patiser Sudor Tamplarie Tapiter Tehnic tehnici tipografice tehnician designer textile pielarie Tinichigerie Turism Zidarie Zugrav Total
Frecvente 981 2 3 4 4 1 6 1 7 89 32 5 1 12 1 1 5 1 1 14 17 6 10 1 5 4 1 33 1 3 6 1 4 15 24 9 6 1317
Procente 74,5 0,2 0,2 0,3 0,3 0,1 0,5 0,1 0,5 6,8 2,4 0,4 0,1 0,9 0,1 0,1 0,4 0,1 0,1 1,1 1,3 0,5 0,8 0,1 0,4 0,3 0,1 2,5 0,1 0,2 0,5 0,1 0,3 1,1 1,8 0,7 0,5 100
40
Judetul Neamt are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Nu exista in judetul Neamt, pe grupa de varsta studiata (14-18 ani), tineri inscrisi in invatamantul primar. Exista insa un numar de 5 tineri nescolarizati in judetul in cauza.
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant gimnazial CLASA a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total Frecvente 3 20 21 41 85 28 13 7 48 8 8 6 2 24 5 Procente 3,5 23,5 24,7 48,2 100,0 58,3 27,1 14,6 100,0 33,3 33,3 25,0 8,3 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului Neamt, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila de studiu. Judetul Suceava se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 35 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NC/NR a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total Frecvente 35 2 2 7 8 19 16 26 60 97 199 Procente 100,0 10,5 10,5 36,8 42,1 100,0 8,0 13,1 30,2 48,7 100,0
41
Absolvent an I an II an III Nespecificat
11 47 38 22 2 120 19 17 6 10 52 1 2 4 1
9,2 39,2 31,7 18,3 1,7 100,0 36,5 32,7 11,5 19,2 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total an I Invatamant la domiciliu Total
abandon scolar Invatamant universitar alte cazuri nescolarizat
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul confectii, apoi in alte sectoare precum tamplarie sau industrie alimentara.
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC dulgher parchetar industria lemnului mozaicar faiantar agronomie agroturism brutar cofetar-patiser comert confectii crestere animale dulgher industria alimentara industria lemnului lacatuserie mecanica ospatar pantofar tamplarie turism Total Frecvente 313 1 5 1 1 1 6 12 1 40 1 1 12 2 2 14 1 1 17 1 433 Procente 72,3 0,2 1,2 0,2 0,2 0,2 1,4 2,8 0,2 9,2 0,2 0,2 2,7 0,5 0,5 3,2 0,2 0,2 3,9 0,2 100
42
4.1.3. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Nord-Vest, toate judetele din cadrul acesteia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni un numar total de 1553 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Bihor (30,7%), iar cei mai putini in judetul Bistrita Nasaud (5,5%).
JUDET Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj Total Frecvente 476 85 279 374 147 192 1553 Procente 30,7 5,5 18,0 24,1 9,5 12,4 100
JUDET Bihor Tip protectie Centru Plasament ncredintare a.m.p. OPA Plasament a.m.p. Total Centru Plasament incredintare in casa de tip familial incredintare in centru de plasament clasic incredintare in centru de plasament pentru copiii cu handicap incredintare in centru de primire in regim de urgenta incredintare la AMP incredintare la casa de tip familial plasament in casa de tip familial plasament in centru de plasament plasament in centru de plasament clasic plasament in centru de plasament pentru copiii cu handicap Frecvente 357 18 95 6 476 85 12 33 16 2 4 1 22 20 99 27 Procente 75,0 3,8 20,0 1,3 100,0 100,0 4,3 11,8 5,7 0,7 1,4 0,4 7,9 7,2 35,5 9,7
Bistrita Nasaud Cluj
43
plasament in centru de primire in regim de urgenta plasament in centru de recuperare pentru copii cu handicap sever plasament la AMP plasament la casa de tip familial scolarizare internat in centru de plasament Maramures Total casa de tip familial centru de plasament clasic serviciu de tip rezidential Total Centru Plasament casa de tip familial CASUTA Centru de plasment de tip familial CENTRU DE ZI CP(sistem rezidential ) CSC Zalau PLASAMENT Total CPC-ap CPC-clasic CPC-OPA CTF Total
8 1 2 21 11 279 176 194 4 374 5 9 24 20 12 29 27 21 147 83 71 5 33 192
2,9 0,4 0,7 7,5 3,9 100,0 47,1 51,9 1,1 100,0 3,4 6,1 16,3 13,6 8,2 19,7 18,4 14,3 100,0 43,2 37,0 2,6 17,2 100,0
Satu Mare
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca in judete precum Bihor si Salaj majoritatea tinerilor din sistemul de protectie sunt de sex masculin, in vreme ce in judete precum Maramures sau Satu Mare este mai mare proportia tinerelor. In ambele cazuri insa, diferentele nu sunt semnificative.
300 250 200 150 100 50 0 Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 41 44 218 140 139 80 67 71 258 193 181 121
SEX F
SEX M
44
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judete precum Maramures si Bihor, proportia tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este mai mare fata de proportia tinerilor fara deficiente aflati in sistemul de protectie. Exista insa la nivel de regiune si judete in care proportia este inversa. Este cazul judetelor Bistrita Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Mare.
300 250 200 150 100 50 0

Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj
244232 173 106 72 13
218 156 67 80 135 57
HANDICAP da
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. De remarcat insa ar fi judetul Maramures, unde posibilitatile de sprijin din partea familiei sunt mai sporite.
45
500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0
474
222
204 170
144 3 12
180
2
Bihor
21
64
57
Bistrita Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
SPRIJIN da
SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Centru. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
JUDET Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj Total 14 ani 83 10 51 53 24 39 260 15 ani 95 19 50 71 29 51 315 VARSTA 16 ani 123 27 74 96 34 56 410 17 ani 116 29 71 104 36 46 402 18 ani 59 Total 476 85 279 374 147 192 1553
33 50 24 166
Judetul Bihor are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi copii care, in ciuda varstei implinite se afla inca la nivel de invatamant primar . De asemenea, in judetul Bihor ar fi de remarcat faptul ca exista cel mai mare numar de 80 de tineri nescolarizati. De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant primar CLASA a II-a a III-a a IV-a Frecvente 3 43 12 Procente 4,9 70,5 19,7
46
clasa I nespecificat Invatamant gimnazial Total nespecificat a VII-a a V-a a VI-a a VIII-a Total nespecificat an I an II an III an IV Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total abandon scolar nescolarizat
1 2 61 2 64 36 38 73 213 11 35 17 13 1 77 16 23 4 1 44 1 80
1,6 3,3 100,0 0,9 30,0 16,9 17,8 34,3 100,0 14,3 45,5 22,1 16,9 1,3 100,0 36,4 52,3 9,1 2,3 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
Tabelul de mai jos prezinta situatia pregatirii profesionale pe care tinerii in cauza au dobandit-o deja sau urmeaza sa o dobandeasca odata cu finalizarea studiilor. Prima linie din tabel prezinta situatia cazurilor in care nu se poate inca vorbi despre o pregatire profesionala (ex. : invatamant primar, gimnazial) dar si a cazurilor in care nu s-a specificat tipul de pregatire profesionala pe care tanarul o primeste in institutia de invatamant. Se observa ca in judetul Bihor, cei mai multi tineri sunt orientati ca pregatire profesionala catre sectoarele confectii , pantofar , zidarie , bucatar .
PROFESIE NR/NC alimentatie publica brutar bucatar confectii constructii electrician frizerie-coafor horticultura Frecvene 403 1 1 7 10 1 2 1 6 Procent 84,7 0,2 0,2 1,5 2,1 0,2 0,4 0,2 1,3
47
instalator lacatuserie legumicultor mecanica pantofar sudor-betonist tamplarie textile-pielarie tinichigiu turism zidar-zugrav Total
1 6 6 4 9 1 4 1 4 1 7 476
0,2 1,3 1,3 0,8 1,9 0,2 0,8 0,2 0,8 0,2 1,5 100
Judetul Bistrita Nasaud se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational gimnaziul. Exista insa si 9 cazuri despre care nu putem spune nimic despre nivelul lor educational intrucat campul nivel educational nu a fost completat in teritoriu. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar Invatamant gimnazial CLASA NR/NC a III-a a VII-a a V-a a VI-a a VIII-a Total an I an II an III Total a IX-a a X-a Total Frecvente 9 1 13 3 6 15 37 12 7 2 21 11 6 17 Procent 100,0 100,0 35,1 8,1 16,2 40,5 100,0 57,1 33,3 9,5 100,0 64,7 35,3 100,0
Invatamant liceal
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul mecanicii .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC comert Frecvente 61 3 Procente 71,8 3,5
48
confectii constructii dulgher frizerie-coafor industrie alimentara mecanica tamplarie telecomunicatii zidar-zugrav Total
3 3 1 1 2 6 3 1 1 85
3,5 3,5 1,2 1,2 2,4 7,1 3,5 1,2 1,2 100
Referitor la nivelul educational, in judetul Cluj, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 34 cazuri de tineri nescolarizati, precum si un caz in care nu s-a specificat fie nivelul educational, fie clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a IV-a nespecificat Total nespecificat a VII-a a V-a a VI-a a VIII-a Total nespecificat absolvent an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total Frecvente 1 4 4 2 10 19 57 11 17 35 139 17 7 21 30 5 80 7 5 2 1 15 34 Procente 100 40 40 20 100 13,7 41,0 7,9 12,2 25,2 100 21,3 8,8 26,3 37,5 6,3 100 46,7 33,3 13,3 6,7 100 100
Invatamant liceal
nescolarizat
49
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Cluj, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii si constructii .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC constructii bucatar-ospatar cofetar patiser confectii constructii ecologie-protectia mediului electrician finisor forestier frizerie-coafor horticultura infirmiera instalator mecanica operator in industria de medicamente tamplar, dulgher, parchetar tamplarie tapiter tinichigiu tipograf transporturi turism zidar-zugrav zugrav, vopsitor, tapetar Total Frecvente 198 14 2 9 19 2 1 3 4 3 1 4 1 1 1 1 3 2 1 1 1 1 1 2 3 279 Procente 71,0 5,0 0,7 3,2 6,8 0,7 0,4 1,1 1,4 1,1 0,4 1,4 0,4 0,4 0,4 0,4 1,1 0,7 0,4 0,4 0,4 0,4 0,4 0,7 1,1 100
Judetul Maramures are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Si in cazul acestui judet au existat campuri necompletate in ceea ce priveste nivelul educational sau clasa/anul corespunzator nivelului de studiu al fiecarui tanar din sistem.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC nespecificat Frecvente 69 1 Procente 100,0 100,0
50
nespecificat a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a
26 3 30 28 61 148 21 37 39 24 1 122 5 11 2 2 1 21 12 1 13
17,6 2,0 20,3 18,9 41,2 100,0 17,2 30,3 32,0 19,7 0,8 100,0 23,8 52,4 9,5 9,5 4,8 100,0 92,3 7,7 100,0
Total nespecificat an I an II an III an IV Total nespecificat a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Invatamant la domiciliu Invatamant postliceal Total
Invatamant liceal
alte cazuri
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului Maramures, se poate observa din tabelul de mai jos faptul ca cei mai multi dintre tineri s-au orientat catre sectorul confectii (textile, pielarie, mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC alimentatie publica comert confectii constructii estetica industrie alimentara mecanica operator tehnica de calcul patiserie pietrar prelucrarea lemnului resurse naturale Frecvente 259 11 1 37 14 1 8 18 1 1 3 3 2 Procente 69,3 2,9 0,3 9,9 3,7 0,3 2,1 4,8 0,3 0,3 0,8 0,8 0,5
etc), apoi catre constructii si
51
sculptura silvicultura tamplarie tapiter telecomunicatii textile-pielarie zidar-zugrav Total
2 1 4 1 3 2 2 374
0,5 0,3 1,1 0,3 0,8 0,5 0,5 100
Judetul Satu Mare se remarca si el, alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel educational majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 28 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul educational (daca exista). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Nespecificat Invatamant profesional Total Nespecificat an I an II an III Total Nespecificat a IX-a a X-a a XI-a Total Invatamant postliceal Frecvente 28 1 1 2 1 5 22 24 10 62 24 6 8 5 43 2 1 5 1 9 3 Procente 100,0 50,0 50,0 100,0 1,6 8,1 33,5 38,7 16,1 100,0 55,8 14,0 18,6 11,6 100,0 22,2 11,1 55,6 11,1 100,0 100,0
Invatamant liceal
alte cazuri
52
Situatia pregatirii profesionale, din datele pe care le-am primit nu este tocmai elocventa la nivelul acestui judet, deoarece sunt cazuri in care nu s-a completat campul referitor la pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie.
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC protectia mediului confectii lacatuserie operator tehnica de calcul pantofar prelucrarea lemnului tamplarie zidar-zugrav Total Frecvente 128 1 3 1 4 6 2 1 1 147 Procente 87,1 0,7 2,0 0,7 2,7 4,1 1,4 0,7 0,7 100
In judetul Salaj cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie urmau la momentul colectarii datelor invatamantul profesional. Exista insa si 12 cazuri de tineri nescolarizati. Din pacate insa nu putem furniza date legate de clasa/anul corespunzatoare nivelului educational mentionat.
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant primar Invatamant gimnazial Invatamant profesional Invatamant liceal nescolarizat CLASA nespecificat nespecificat nespecificat nespecificat nescolarizat Frecvente 2 60 106 12 12 Procente 100 100 100 100 100
Tabelul de mai jos prezinta
distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care
urmeaza a fi dobandite de tinerii care se afla in sistemul de protectie si urmeaza una din formele de invatamant mai sus mentionate. Se poate observa ca cei mai multi tineri din sistemul de protectie sunt orientati catre sectoare precum confectii , lacatuserie sau tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC alimentatie publica bucatar-ospatar cofetar patiser Frecvente 87 2 2 1 Procente 45,3 1,0 1,0 0,5
53
comert confectii electromecanic industria alimentara industrie alimentara lacatuserie mecanica tamplarie turism zidar-zugrav Total
2 30 6 1 2 23 1 19 1 15 192
1,0 15,6 3,1 0,5 1,0 12,0 0,5 9,9 0,5 7,8 100,0
4.1.4. Regiunea de dezvoltare Sud

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud, toate judetele din cadrul acesteia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Din pacate insa, din partea judetelor Giurgiu si Teleorman nu ne-au parvenit datele intr-un format din care sa le putem prelua spre analiza. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni, exceptant cele 2 judete despre care nu avem date, un numar total de 1221 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in judetul Arges (35,9%), iar cei mai putini in judetul Calarasi (12%).
JUDET Arges Calarasi Dambovita Ialomita Prahova Total Frecvente 438 147 176 165 295 1221 Procente 35,9 12,0 14,4 13,5 24,2 100
JUDET Arges Tip protectie Admitere la C. Maternal AMP/SPS Centrul de plasam. copil dizabilitati Frecvente 1 16 1 Procente 0,2 3,7 0,2
54
INCREDINTARE PLAS/FAM. Plasament Calarasi Total AMP Apartament C.P CTF Total Centrul de plasam. copil dizabilitati Apartament Casa Centrul rezidential de tip familial Plasament AMP Total AMP Casuta de tip familial CPC Fundatia Cuvioasa Paraschiva Fundatia NEW Life- casa de tip familial Total CASUTA CP CLASIC OPA CP CLASIC SPS Total
12 188 220 438 25 3 85 34 147 21 71 2 6 76 176 19 20 118 7 1 165 46 61 188 295
2,7 42,9 50,2 100,0 17,0 2,0 57,8 23,1 100,0 11,9 40,3 1,1 3,4 43,2 100,0 11,5 12,1 71,5 4,2 0,6 100,0 15,6 20,7 63,7 100,0
Dambovita
Ialomita
Prahova
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca nu exista diferente majore intre sexe, chiar daca in toate judetele din regiunea de dezvoltare Sud exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.
300 250 200 150 100 50 0 Arges Calarasi Dambovita SEX M SEX F Ialomita Prahova 91 56 95 81 242 196 165 130 101 64
55
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul Ialomita numarul tinerilor care sufera de un anumit grad de handicap este aproximativ acelasi cu numarul tinerilor care nu au nici un fel de deficienta. In schimb, in judetul Dambovita numarul tinerilor cu deficiente este mai mare decat numarul copiilor sanatosi. In restul judetelor exista mai putini tineri cu deficiente raportat la numarul total existenti in sistemul de protectie la nivel judetean.
350 300 250 200 150 100 50 0 127
311 242
101 46
106 70
83 82
53
Arges
Calarasi
Dambovita
Ialomita
Prahova
HANDICAP da
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Ialomita.
56
450 400 350 300 250 200 150 100 50 0
389 274
139 49 8 Arges Calarasi 35
141 93 72 21 Ialomita Prahova
Dambovita
SPRIJIN da
SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Sud. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
JUDET Arges Calarasi Dambovita Ialomita Prahova Total 14 ani 75 12 37 25 53 202 15 ani 106 19 43 22 58 248 VARSTA 16 ani 105 36 31 40 67 279 17 ani 117 32 41 49 97 336 18 ani 35 48 24 29 20 156 Total 438 147 176 165 295 1221
Judetul Arges are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (256 tineri) si la liceu (76). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 8 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor, 2 cazuri de abandon scolar si 20 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
57
CLASA NR/NC a IV-a a II-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Absolvent Nespecificat Total Absolvent Nespecificat an I an II an III Total Nespecificat a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total an I Invatamant la domiciliu nescolarizat
Frecvente 8 9 2 11 23 27 36 141 5 24 256 1 11 12 22 8 54 3 15 22 23 13 76 2 1 10 20
Procente 100,0 81,8 18,2 100,0 9,0 10,5 14,1 55,1 2,0 9,4 100,0 1,9 20,4 22,2 40,7 14,8 100,0 3,9 19,7 28,9 30,3 17,1 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
abandon scolar Invatamant universitar alte cazuri nescolarizat
Din pacate insa, din lipsa de date, nu putem oferi o evidenta a sectoarelor in care tinerii au sau sunt in curs de dobandire a unei profesii/calificari. Judetul Calarasi se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud, are cei mai putinii tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si profesional. Exista insa si 26 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
58
CLASA NR/NC a IV-a a III-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total Absolvent an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total Total
Frecvente 3 3 2 1 6 4 11 13 25 53 2 20 15 1 38 8 9 4 21 26
Procente 100,0 50,0 33,3 16,7 100,0 7,5 20,8 24,5 47,2 100,0 5,3 52,6 39,5 2,6 100,0 38,1 42,9 19,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul mecanica .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC cofetar confectii constructii electrician instalator mecanica tamplarie textil - pielarie Total Frecvente 110 2 4 4 2 1 21 1 2 147 Procente 74,8 1,4 2,7 2,7 1,4 0,7 14,3 0,7 1,4 100
59
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Dambovita, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 26 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 21 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a nespecificat Total nespecificat a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III an IV Total nespecificat a IX-a a XI-a a XII-a Total Total Frecvente 21 2 19 21 27 2 8 9 8 54 13 19 8 1 41 4 2 4 3 13 26 Procente 100,0 9,5 90,5 100,0 50,0 3,7 14,8 16,7 14,8 100,0 31,7 46,3 19,5 2,4 100,0 30,8 15,4 30,8 23,1 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Dambovita, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectorul confectii , urmati apoi de alte sectoare precum tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC confectii constructii electromecanica electrotehnic instalator Frecvente 136 16 3 2 1 1 Procente 77,3 9,1 1,7 1,1 0,6 0,6
60
lacatuserie mecanica tamplarie tehnologic Total
1 1 13 2 176
0,6 0,6 7,4 1,1 100
Judetul Ialomita, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se remarca prin faptul ca are cele mai putine cazuri de copii nescolarizati (2). Tot raportat la datele intregii regiuni, judetul Ialomita are cei mai putini tineri din sistemul de protectie elevi la scoala primara si liceu.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar Invatamant gimnazial CLASA NR/NC a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total Absolvent an I an II an III an IV Nespecificat Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total Total Frecvente 11 4 6 13 28 49 96 2 14 22 3 2 2 45 2 1 2 2 7 2 Procente 100,0 100,0 6,3 13,5 29,2 51,0 100,0 4,4 31,1 48,9 6,7 4,4 4,4 100,0 28,6 14,3 28,6 28,6 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului Ialomita, nu putem oferi informatii concludente din cauza lipsei de date privind aceasta variabila de studiu.
Judetul Prahova se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in invatamantul primar si profesional din regiunea de dezvoltare Sud. Insa tot Prahova este judetul 61
cu cele mai multe cazuri de copii nescolarizati din regiune (27). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a IV-a a II-a a III-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Absolvent Total an I an II an III Total a IX-a a X-a Total Total Frecvente 1 12 6 2 6 26 14 33 42 2 50 141 38 24 9 71 23 6 29 27 Procente 100,0 46,2 23,1 7,7 23,1 100,0 9,9 23,4 29,8 1,4 35,5 100,0 53,5 33,8 12,7 100,0 79,3 20,7 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
Situatia pregatirii profesionale, din datele completate, arata faptul ca majoritatea tinerilor care au sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie se concentreaza in sectorul confectii , apoi in alte sectoare precum omenesc .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricultura brutar bucatar - ospatar bucatar confectii constructii forestier industrie alimentara ingrijirea si estetica corpului Frecvente 228 4 1 2 5 15 1 1 6 5 Procente 77,3 1,4 0,3 0,7 1,7 5,1 0,3 0,3 2,0 1,7
industrie alimentara sau estetica si ingrijirea corpului
62
omenesc lacatuserie mecanica operator chimist petrol pomicultura prelucrarea lemnului prelucrarea petrolului prepararea cauciucurilor tamplarie textil - pielarie Total 2 4 1 2 1 3 1 1 3 9 295 0,7 1,4 0,3 0,7 0,3 1,0 0,3 0,3 1,0 3,1 100
4.1.5. Regiunea de dezvoltare Sud-Est

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Est, toate judetele din cadrul acesteia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, mai putin judetul Tulcea din partea caruia nu am primit date. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din teritoriu, putem spune ca exista la nivelul intregii regiuni, exceptand judetul Tulcea, un numar total de 1366 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Buzau (26,2%), iar cei mai putini in judetul Vrancea (10,3%).
JUDET Braila Buzau Constanta Galati Vrancea Total Frecvente 176 358 353 338 141 1366 Procente 12,9 26,2 25,8 24,7 10,3 100
JUDET Braila Tip protectie AMP-SPS centru de plasament SPS Frecvente 34 142 Procente 19,3 80,7
63
Buzau
Total centru de plasament MRF Total AMP C.P. clasic c.p.in reg. de urg. C.P.organizat pe module de tip familial Incredintare OPA Plasament Total Incredintare Plasament asistenta maternala Dispozitie plasament institutional plasament la fundatie Total Familial Rezidential Rezidential cu nevoi medicale speciale Total
176 310 48 358 18 169 4 33 3 77 49 353 5 53 84 3 152 41 338 56 20 65 141
100,0 86,6 13,4 100,0 5,1 47,9 1,1 9,3 0,8 21,8 13,9 100,0 1,5 15,7 24,9 0,9 45,0 12,1 100,0 39,7 14,2 46,1 100
Constanta
Galati
Vrancea
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in majoritatea judetelor din regiunea de dezvoltare Sud-Est exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.
250 200 150 100 50 0 Braila Buzau Constanta SEX F SEX M Galati Vrancea 99 77 56 148
210 175 178 142
196
85
64
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mare decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se inregistreaza in judetul Buzau (242).
300 250 200 150 100 50 0 Braila Buzau Constanta Galati Vrancea 97 79 116 83 58 242 172 181 190 148
HANDICAP da
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Buzau.
65
300 250 200 150 100 50 0 Braila Buzau 15 161 148 83 210
270
279
59
75 66
Constanta
Galati
Vrancea
SPRIJIN da
SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Sud-Est. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani.
JUDET Braila Buzau Constanta Galati Vrancea Total 14 ani 28 60 58 64 30 240 15 ani 47 72 65 66 30 280 VARSTA 16 ani 66 83 73 87 15 324 17 ani 35 88 56 89 40 308 18 ani 55 101 32 26 214 176 358 353 338 141 1366 Total
Judetul Braila are cei mai putini tineri din regiune elevi la liceu (5). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 2 cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 19 de cazuri de copiii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a a IV-a Total a V-a Frecvente 2 3 6 9 17 Procente 100.0 33.3 66.7 100.0 14.2
66
a VI-a a VII-a a VIII-a Invatamant profesional Total an I an II an III an IV Total a IX-a a X-a Total Total
23 28 52 120 7 8 5 1 21 1 4 5 19
19.2 23.3 43.3 100.0 33.3 38.1 23.8 4.8 100.0 20.0 80.0 100.0 100.0
Invatamant liceal
nescolarizat
Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectorul confectii .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC comert confectii constructii electrician electromecanic industria alimentara industrie alimentar` mecanica protectia mediului Total Frecvente 158 1 5 3 2 1 1 2 2 1 176 Procente 89.8 0.6 2.8 1.7 1.1 0.6 0.6 1.1 1.1 0.6 100
Judetul Buzau se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est, are cei mai putini tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul primar. Exista insa si 6 cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a Frecvente 17 3 2 5 12 14 29 Procent 100.0 60.0 40.0 100.0 16.4 19.2 39.7
67
a VIII-a Invatamant profesional Total nespecificat an I an II an III an IV Total nespecificat a IX-a a X-a a XII-a absolvent Total nespecificat Liceul pentru deficienti de auz Liceul pentru deficienti de vedere Scoala speciala profesionala Scoala speciala Total nescolarizat
18 73 4 1 4 5 1 15 2 7 3 1 1 14 3 2 39 38 146 228 6
24.7 100.0 26.7 6.7 26.7 33.3 6.7 100.0 14.3 50.0 21.4 7.1 7.1 100.0 1.3 0.9 17.1 16.7 64.0 100.0 100.0
Invatamant liceal
alte cazuri
nescolarizat
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC Cantareti muzicali chimie alimentara cofetar-patiser confectii horticultura Industrie alimentara lacatuserie mecanica tamplarie Total Frecvente 281 1 1 2 43 2 1 1 5 21 358 Procente 78.5 0.3 0.3 0.6 12.0 0.6 0.3 0.3 1.4 5.9 100.0
68
Referitor la nivelul educational, in cadrul regiunii Sud-Est, judetul Constanta are, alaturi de judetul Vrancea, cei mai multi tineri elevi la scoala primara, dar si cei mai multi tineri elevi la liceu. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, 37 de cazuri de tineri nescolarizati, precum si 30 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a absolvent Total absolvent an I an II an III an IV Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total abandon scolar Colegiu pedagogic gradinita Total Total Frecvente 30 6 9 10 25 17 32 36 57 1 143 6 9 16 18 1 50 16 14 2 27 59 1 1 7 8 37 Procente 100.0 24.0 36.0 40.0 100.0 11.9 22.4 25.2 39.9 0.7 100.0 12.0 18.0 32.0 36.0 2.0 100.0 27.1 23.7 3.4 45.8 100.0 100.0 12.5 87.5 100.0 100.0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Constanta, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum confectii , mecanica si tamplarie .
69
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC confectii electromecanic industria alimentara lacatuserie mecanica petro-chimie tamplar tamplarie p.v.c. aluminiu tinichigiu turism si alimentatie zootehnie Total
Frecvente 330 5 2 1 2 4 1 1 4 1 1 1 353
Procente 93.5 1.4 0.6 0.3 0.6 1.1 0.3 0.3 1.1 0.3 0.3 0.3 100
Judetul Galati, raportat la situatia intregii regiuni de dezvoltare din care face parte, se remarca prin faptul ca are cele mai multe cazuri de copii nescolarizati (39). Tot raportat la datele intregii regiuni, judetul Galati are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la scoala gimnaziu (165), dar si 8 cazuri de abandon scolar.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VII-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a nespecificat Total nespecificat an IV absolvent an I an II an III Frecvente 12 3 5 2 1 11 3 12 6 16 38 85 5 165 2 1 7 10 44 7 Procente 100.0 27.3 45.5 18.2 9.1 100.0 1.8 7.3 3.6 9.7 23.0 51.5 3.0 100.0 2.7 1.4 9.6 13.7 60.3 9.6
70
an IV Invatamant liceal Total a IX-a absolvent a X-a a XI-a Total abandon scolar Invatamant la domiciliu nescolarizat
2 73 13 1 8 7 29 8 1 39
2.7 100.0 44.8 3.4 27.6 24.1 100.0 100.0 100.0 100.0
abandon scolar alte cazuri nescolarizat
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al judetului Galati, putem afirma din datele analizate faptul ca cei mai multi tineri au obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare/profesie cu pregadere in sectoare precum zidarie , tamplarie si confectii .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC instalator tamplar agroturism alimentatie turism bucatar - cofetar coafura frizerie cofetar-patiser cofetar - bucatar confectii electrician electromecanic estetica industria alimentara instalator lacatuserie ospatar - bucatar sudor tamplar tapiter tinichigiu zidar Total Frecvente 261 2 1 1 1 4 1 4 6 8 1 1 3 2 4 7 2 5 8 6 1 9 338 Procente 77.2 0.6 0.3 0.3 0.3 1.2 0.3 1.2 1.8 2.4 0.3 0.3 0.9 0.6 1.2 2.1 0.6 1.5 2.4 1.8 0.3 2.7 100
71
Judetul Vrancea se remarca si el, in cadrul regiunii, cu cei mai multi elevi inscrisi in invatamantul primar (25) si cei mai putini tineri inscrisi in invatamantul profesional (13). Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total absolvent an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total Frecvente 20 12 3 5 5 25 8 17 16 17 58 4 5 4 13 6 6 13 25 Procente 100.0 48.0 12.0 20.0 20.0 100.0 13.8 29.3 27.6 29.3 100.0 30.8 38.5 30.8 100.0 24.0 24.0 52.0 100.0
Invatamant liceal
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a acestora.
4.1.6. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Sud-Vest, nu am primit date decat de la 2 dintre judetele din regiune : Gorj si Mehedinti. Judetele Dolj, Olt si Valcea lipsesc din analiza. Desi analiza datelor la nivel regional, in acest caz, nu este una pertinenta si elocventa, prezentam totusi datele primite din teritoriu. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din cele 2 judete mentionate mai sus, putem spune ca exista un numar
72
total de 291 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Gorj (59,5%).
JUDET Gorj Mehedinti Total Frequency 173 118 291 Percent 59.5 40.5 100
JUDET Gorj Tip protectie Apartament Centru de zi Centrul de ingrijire de Zi CPC Incredintare Plasament Plasament la Centrul de ingrijire de Zi Plasament rezidential Total AMP/public Apartament/public CP/public Total Frequency 26 2 6 17 8 27 5 82 173 67 18 33 118 Percent 15.0 1.2 3.5 9.8 4.6 15.6 2,9 47.4 100.0 56.8 15.3 28.0 100.0
Mehedinti
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in judetul Gorj exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete, in vreme ce in judetul Mehedinti numarul fetelor din institutiile de ocrotire este aproximativ egal cu cel al baietilor.
73
120 100 80 60 40 20 0 Gorj 69
104
57
61
Mehedinti SEX F SEX M
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in judetul gorj exista un numar foarte mare de copii cu deficiente in sistemul de protectie, comparativ cu numarul copiilor sanatosi. Si in judetul Mehedinti numarul copiilor cu deficiente este mai mare decat numarul copiilor fara deficiente, asa cum reiese din graficul de mai jos.
140 120 100 80 60 40 20 0 Gorj HANDICAP da Mehedinti HANDICAP nu 41 72 46 132
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti
74
decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie.
180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Gorj SPRIJIN da SPRIJIN nu Mehedinti 16 1 157 117
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Sud-Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET Gorj Mehedinti Total 14 ani 28 23 51 15 ani 44 21 65 VARSTA 16 ani 34 29 63 Total 17 ani 39 29 68 18 ani 28 16 44 173 118 291
Judetul Gorj are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din regiune elevi la gimnaziu (90 tineri). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. De remarcat ar fi si numarul mare de copii nescolarizati la nivelul acestui judet (20). Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational. 75
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant primar
CLASA a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a absolvent Total an I an II Total a X-a a IX-a a XI-a a XII-a Total nescolarizat
Frecvente 1 6 7 17 18 27 25 3 90 5 5 10 8 18 9 1 36 30
Procente 14.3 85.7 100.0 18.9 20.0 30.0 27.8 3.3 100.0 50.0 50.0 100.0 22.2 50.0 25.0 2.8 100.0 100.0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste pregatirea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie din judetul Vrancea, datele culese din teritoriu nu ne-au oferit informatii care sa ne permita o analiza a acestora. Judetul Mehedinti are ca si in cazul judetului Gorj, cei mai multi tineri la gimnaziu. Exista insa si in judetul Mehedinti un numar mare de tineri nescolarizati (35). Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant primar CLASA a III-a a IV-a nespecificat Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III Frecvente 3 2 1 6 3 4 16 27 50 1 9 3 Procente 50.0 33.3 16.7 100.0 6.0 8.0 32.0 54.0 100.0 7.1 64.3 21.4
76
an IV Invatamant liceal Total nespecificat a X-a a IX-a a XI-a Total Total
1 14 1 5 4 3 13 35
7.1 100.0 7.7 38.5 30.8 23.1 100.0 100.0
nescolarizat
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC textile-pielarie confectii lacatuserie mecanic resurse umane si protectia mediului tamplarie tehnician veterinar Total Frecvente 100 1 5 1 2 2 6 1 118 Procente 84.7 0.8 4.2 0.8 1.7 1.7 5.1 0.8 100
4.1.7. Regiunea de dezvoltare Vest

In ceea ce priveste regiunea de dezvoltare Vest, au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, toate judetele din regiune. Astfel, din raportarile Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, putem spune ca exista la nivelul regiunii, un numar total de 854 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla in judetul Hunedoara (29,8%), iar cei mai putini in judetul Caras-Severin (19%).
JUDET Arad Caras-Severin Hunedoara Frequency 234 200 314 Percent 22,2 19,0 29,8
77
Timis Total
306 1054
29,0 100
JUDET Arad Tip protectie Asistare n cadrul Compartimentului de Orientare, Sprijinire i Resocializare C.T.F. Case de tip familial Centrul de plasament clasic Plasament la asistent maternal Total AMP - privat Centru de integrare socio-profesionala C.F C.F. pentru copii cu handicap Centru plasament pentru copii cu deficiente Camin Casa Familiala Centru de plasament Total Apartament protejat Incredintare Plasament plasament in apartament protejat plasament n CP Plasament n CP plasament n CP in regim de urgena Plasament A.M.P Total Caras-Severin AMP - OPA AMP - SPS CPC - OPA CPC - SPS CPF - OPA CPF - SPS Total Frequency 2 91 4 136 1 234 3 10 18 23 86 51 11 112 314 26 9 1 49 126 61 6 28 306 5 25 17 87 6 60 200 Percent 0.9 38.9 1.7 58.1 0.4 100.0 1.0 3.2 5.7 7,3 27,4 16,2 3.5 35.7 100.0 8.5 2.9 0.3 16.0 41.2 19.9 1,9 9.2 100.0 2,5 12,5 8,5 43,5 3 30 100
Hunedoara
Timis
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa faptul ca in toate cele 4 judete care ne-au transmis date pentru regiunea de dezvoltare Vest exista in sistemul de protectie mai multi baieti decat fete.
78
200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0
178 147 136 146 160 127 73
87
Arad
Hunedoara SEX F
Timis SEX M
Caras-Severin
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in toate judetele din regiune numarul tinerilor cu deficiente aflati in sistemul de protectie este mai mic decat numarul tinerilor fara deficiente. Cel mai mare numar de copii cu deficiente se inregistreaza in judetul Hunedoara (116).
300 250 200 150 100 50 0 Arad Hunedoara HANDICAP da Timis HANDICAP nu Caras-Severin 75 198 159 116 53 51 149 253
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de
79
protectie. Singurul judet in care exista o proportie mai mare a tinerilor care beneficiaza de sprijin din partea familiei este judetul Hunedoara.
300 250 200 150 100 50 0 Arad Hunedoara SPRIJIN da Timis SPRIJIN nu Caras-Severin 94 56 43 20 178 220 180 263
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare judet din regiunea de dezvoltare Vest. La nivel de regiune, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 17 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 18 ani. De mentionat faptul ca exista cazuri in care relatia varsta-nivel educational nu este conforma cu etapele pe care un copil normal ar trebui sa le parcurga din punct de vedere educational raportat la varsta pe care o traverseaza. Acest aspect se va vedea si din datele de mai jos, care prezinta situatia nivelului educational si a pregatirii profesionale a tinerilor in cauza.
JUDET Arad Caras-Severin Hunedoara Timis Total 14 ani 29 39 54 43 165 15 ani 46 42 67 56 211 VARSTA 16 ani 50 46 92 59 247 17 ani 75 71 78 92 316 18 ani 34 2 23 56 115 Total 234 200 314 306 1054
Judetul Arad are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai putini tineri din regiune elevi la scoala primara (1 singur caz) si la gimnaziu (79). De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista 19 cazuri despre care nu s-au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor si 18 cazuri de 80
copii care urmeaza cursuri de alfabetizare. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar Invatamant gimnazial CLASA NR/NC a III-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III an IV nespecificat Total a IX-a a X-a a XI-a Total Curs de alfabetizare Frecvente 19 1 9 11 28 31 79 31 33 7 1 1 73 17 16 11 44 18 Procente 100.0 100.0 11.4 13.9 35.4 39.2 100.0 42.5 45.2 9.6 1.4 1.4 100.0 38.6 36.4 25.0 100.0 100.0
Invatamant liceal
alte cazuri
Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele confectii , mecanica si tamplarie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC bucatar cartonaj comert confectii horticultor industria alimentara instalator lacatuserie mase plastice mecanica protectia mediului silvicultura Frecvente 162 3 6 1 18 1 6 1 7 1 12 1 1 Procente 69.2 1.3 2.6 0.4 7.7 0.4 2.6 0.4 3.0 0.4 5.1 0.4 0.4
81
tamplarie tapiterie zidarie Total
11 1 2 234
4.7 0.4 0.9 100
Judetul Caras-Severin are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri din sistemul de protectie al judetului elevi la gimnaziu (99). Exista insa si 23 de cazuri de copii nescolarizati la nivelul acestui judet. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Total alfabetizare nescolarizat Frequency 1 3 2 3 8 7 20 29 43 99 18 13 7 38 16 7 5 2 30 1 23 Percent 100,0 37,5 25,0 37,5 100,0 7,1 20,2 29,3 43,4 100,0 47,4 34,2 18,4 100,0 53,3 23,3 16,7 6,7 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
Referitor la aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele zugrav si confectii .
PROFESIE alimentatie publica auto Frequency 171 1 1 Percent 85,5 0,5 0,5
82
confectii constructii instalator vopsitor zugrav Total
5 3 3 1 15 200
2,5 1,5 1,5 0,5 7,5 100
Judetul Hunedoara se remarca prin faptul ca, in cadrul regiunii de dezvoltare Vest, are cei mai multi tineri care frecventeaza ca nivel educational invatamantul gimnazial si liceal. Exista insa si 2 de cazuri de tineri care nu sunt scolarizati. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a alte cazuri Total Liceu special pentru deficienti de vedere Scoala speciala pentru deficienti de auz Scoala speciala pentru hipoacuzici Total Total Frecvente 13 1 2 1 1 5 18 33 60 56 167 49 23 72 19 11 7 12 49 1 2 3 6 2 Procente 100.0 20.0 40.0 20.0 20.0 100.0 10.8 19.8 35.9 33.5 100.0 68.1 31.9 100.0 38.8 22.4 14.3 24.5 100.0 16.7 33.3 50.0 100.0 100.0
nescolarizat
83
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, din tabelul de mai jos se observa ca dintre cei care, in conformitate cu nivelul lor educational, au dobandit sau sunt in curs de a dobandi o calificare/profesie, cei mai multi tineri sunt concentrati in sectoarele constructii si lacatuserie .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC confectii constructii lacatuserie tamplarie Total Frecvente 279 8 15 10 2 314 Procente 88.9 2.5 4.8 3.2 0.6 100
Referitor la nivelul educational, in cadrul judetului Timis, sunt cei mai multi tineri (raportat la intreaga regiune) care inca frecventeaza invatamantul primar (12). Judetul Timis are si cel mai mare numar de elevi ai scolii profesionale in cadrul regiunii de dezvoltare Vest (98). Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, si 2 cazuri de tineri nescolarizati, precum si 40 de cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a a IV-a clasa I nespecificat Total nespecificat a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a absolvent Total nespecificat absolvent an I an II Frecvente 40 3 4 1 1 3 12 43 4 14 28 33 3 125 45 3 25 20 Procente 100.0 25.0 33.3 8.3 8.3 25.0 100.0 34.4 3.2 11.2 22.4 26.4 2.4 100.0 45.9 3.1 25.5 20.4
84
an III Invatamant liceal Total nespecificat a IX-a a X-a a XI-a Total Curs de alfabetizare Total
5 98 5 10 9 4 28 1 2
5.1 100.0 17.9 35.7 32.1 14.3 100.0 100.0 100.0
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul judetului Timis, din tabelul de mai jos reiese faptul ca cei mai multi tineri care au obtinut sau sunt in curs de a obtine o calificare se afla in sectoare precum agricultura si confectii .
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC agricultura barman-ospatar bucatar coafura-frizerie cofetar-patiser comert confectii constructii dulgher electrician electromecanica estetica si igiena corpului uman industrie alimentara instalator lacatuserie macelarie mecanica ospatar pielarie tamplarie textile pielarie turism-alimentar zidarie zugrav/vopsitor Total Frecvente 212 23 3 1 1 2 4 10 5 1 4 2 3 1 6 1 1 4 1 2 5 5 3 5 1 306 Procente 69.3 7.5 1.0 0.3 0.3 0.7 1.3 3.3 1.6 0.3 1.3 0.7 1.0 0.3 2.0 0.3 0.3 1.3 0.3 0.7 1.6 1.6 1.0 1.6 0.3 100
85
4.1.8. Bucuresti
In ceea ce priveste Municipiul Bucuresti, toate sectoarele din cadrul acestuia au raspuns solicitarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului. Astfel, din datele primite, putem spune ca exista la nivelul intregului municipiu un numar total de 799 de copii/tineri care se afla in sistemul de protectie cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Dintre acestia, asa cum reiese din tabelul de mai jos, cei mai multi tineri incadrati in sistemul de protectie se afla de departe in Sectorul 1 (37,0%), iar cei mai putini in Sectorul 6 (7,1%).
SECTOR Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Total Frecvente 296 121 99 143 83 57 799 Procente 37,0 15,1 12,4 17,9 10,4 7,1 100
Tabelul de mai jos reda situatia tinerilor din sistem in functie de tipul de protectie de care beneficiaza in fiecare sector din Bucuresti.
SECTOR Sector 1 Tip protectie Declinare T.B. Incredintare Plasamant de urgenta Plasament Plasament de urgenta Plasament la CP Total Apartament O.N.G. Apartament social Asist. Maternal la O.N.G. Centru de plasament Centru de plasament clasic Centru de plasament O.N.G Centru de plasament O.N.G. Centru plasament O.N.G. Total Frecvente 2 32 1 249 11 1 296 10 52 1 1 42 13 1 1 121 Procente 0,7 10,8 0,3 84,1 3,7 0,3 100,0 8,3 43,0 0,8 0,8 34,7 10,7 0,8 0,8 100,0
Sector 2
86
Sector 3
Centru de tip familial SPS, apartament Centru de tip familial SPS, modulat Centrul de plasamentSPS-PRU Centrul de plasamentSPS Nu are masura de protectie-Dosar juridic pt inregistrare nastere SPS-clasic SPS (apartament)
6 28 2 21 1 22 19 99 1 20 3 2 5 3 2 2 61 1 1 18 15 9 143 83 3 42 8 4 57
6,1 28,3 2,0 21,2 1,0 22,2 19,2 100,0 0,7 14,0 2,1 1,4 3,5 2,1 1,4 1,4 42,7 0,7 0,7 12,6 10,5 6,3 100,0 100,0 5,3 73,7 14,0 7,0 100,0
Sector 4
Total Incredintare apartament de tip familial apartament social cu tutela incredintare fam/pers plasament plasament /apartament privat plasament centru de primire urgenta pentru baieti plasament fam/pers plasament in regim de urgenta plasament la centru de primire in regim de urgenta pentru baieti plasament la Centrul de plasament Robin Hood plasament la Complexul Sf. Spiridon plasament la CP Total Centru de plasament clasic Apartament social OPA Plasament centru DGASPC Plasament centru OPA Plasament centru pentru copii cu dizabilitati Total
Sector 5 Sector 6
Referitor la repartitia tinerilor pe sexe, din graficul de mai jos se observa ca nu exista diferente majore intre sexe. Se remarca totusi Sectorul 6 unde exista un numar mult mai mic de baieti decat de fete si Sectorul 4 unde numarul baietilor este mult mai mare decat al fetelor.
87
160 140 120 100 80 60 40 20 0
147149
89 57 64 45 54 54 41 42 42 15
Sector 1
Sector 2
Sector 3 SEX F
Sector 4 SEX M
Sector 5
Sector 6
Variabila handicap masoara existenta sau inexistenta copiilor cu deficiente de diferite grade in institutiile de protectie. Astfel, din graficul de mai jos, se remarca faptul ca in Sectorul 2 sunt cei mai multi copii cu deficiente din Bucuresti, in vreme ce in Sectorul 6 sunt cei mai putini copii cu deficiente.
300 250 200 150 100 50 0 Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 32 48 71 44 55 122 74 21 9 3 54 264
HANDICAP da
HANDICAP nu
In ceea ce priveste posibilitatea de sprijin a tinerilor din partea familiei naturale, se remarca faptul ca marea majoritate a tinerilor din institutiile de protectie nu beneficiaza decat sporadic de sprijin din partea familiilor de provenienta. Motivele pentru care familiile aleg sa nu ofere nici un fel de sprijin copiilor abandonati sunt fie unele justificate (financiare, parinti decedati, de sanatate), fie exista un dezinteres total fata de soarta copilului aflat in sistemul de protectie. Singurul sector unde exista un numar mai mare de copii care beneficiaza de sprijin din partea parintilor este Sectorul 4.
88
350 300 250 200 150 100 50 0
296
112
89 10 Sector 3 SPRIJIN da 30
113 74 9 Sector 5 5 Sector 6 52
9 Sector 1 Sector 2
Sector 4 SPRIJIN nu
Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor pe cele 5 categorii de varsta solicitate de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru fiecare sector din Bucuresti. La nivelul capitalei, cei mai multi tineri aflati in sistemul de protectie sunt cei in varsta de 16 ani, iar cei mai putini sunt cei in varsta de 14 ani.
SECTOR Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Total 14 ani 29 22 19 17 9 7 103 15 ani 54 16 22 24 29 17 162 VARSTA 16 ani 87 20 24 43 29 16 219 17 ani 69 43 24 40 16 11 203 18 ani 57 20 10 19 6 112 Total 296 121 99 143 83 57 799
Sectorul 1 are, din raportarile facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, cei mai multi tineri sunt elevi la gimnaziu. De mentionat ar fi faptul ca existenta unui anumit tip sau grad de deficienta nu este un factor suficient determinant al nivelului educational. Exista insa 208 de cazuri care nu au prezentat date referitoare la existenta unui anumit nivel de scolarizare a tinerilor. Tabelul de mai jos prezinta repartitia tinerilor din sistem in functie de variabila nivel educational.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a II-a a III-a Total Frecvente 208 1 1 2 Procente 100,0 50,0 50,0 100,0
89
a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a
4 9 15 18 46 17 9 2 28 10 2 12
8,7 19,6 32,6 39,1 100,0 60,7 32,1 7,1 100,0 83,3 16,7 100,0
Total an I an II an III Total a IX-a a XI-a Total
Invatamant liceal
In ceea ce priveste pregatirea profesional/calificarea pe care tinerii din sistemul de protectie din acest sector au dobandit-o sau urmeaza sa o dobandeasca, datele primite din teritoriu nu au oferit informatii care sa ne permita o analiza statistica. In cadrul Sectorului 2 cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie se afla, ca si in cazul Sectorului 1, la nivel gimnazial. Exista insa si cazuri de tineri care nu sunt scolarizati sau care au abandonat scoala. Situatia acestora este prezenta in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a absolvent Total an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a a XII-a Frecvente 4 7 6 13 13 7 18 11 1 50 7 10 4 21 2 5 2 1 Procente 100,0 53,8 46,2 100,0 26,0 14,0 36,0 22,0 2,0 100,0 33,3 47,6 19,0 100,0 20,0 50,0 20,0 10,0
Invatamant liceal
90
Total abandon scolar nescolarizat
10 1 22
100,0 100,0 100,0
In ceea ce priveste aria de orientare profesionala a acestor tineri, ca si in cazul Sectorului 1, nu putem oferi o statistica. In Sectorul 3, referitor la nivelul educational, cei mai multi dintre tineri, asa cum ne arata datele parvenite, se concentreaza tot in aria sectorului gimnazial. Exista, asa cum reiese din tabelul de mai jos, un caz nescolarizat, precum si cazuri in care nu s-au specificat clasa/anul corespunzatoare nivelului educational al tinerilor din evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar CLASA NR/NC a IV-a clasa I Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Total an I an II an III Total a IX-a a X-a a XI-a Total nescolarizat Frecvente 21 1 1 2 4 10 13 15 42 5 13 1 19 5 8 1 14 1 Procente 100,0 50,0 50,0 100,0 9,5 23,8 31,0 35,7 100,0 26,3 68,4 5,3 100,0 35,7 57,1 7,1 100,0 100,0
Invatamant liceal
nescolarizat
In ceea ce priveste situatia pregatirii profesionale a tinerilor aflati in sistemul de protectie la nivelul Sectorului 3, tabelul de mai jos dezvaluie situatia datelor primite din teritoriu.
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC constructii electronist automatizari industrie alimentara Frecvente 92 1 2 1 Procente 92,9 1,0 2,0 1,0
91
mecanica resurse naturale si protectia mediului tipografie Total
1 1 1 99
1,0 1,0 1,0 100
Sectorul 4 are cei mai multi tineri din sistemul de protectie elevi la gimnaziu. Exista insa si 2 tineri nescolarizati, precum si 6 tineri care se afla inca la nivelul claselor primare. .
NIVEL EDUCATIONAL Invatamant primar CLASA a III-a a IV-a Total a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a nespecificat Total nespecificat absolvent an I an II an III an IV Total nespecificat a IX-a a X-a a XI-a Total abandon scolar Scoala speciala Frecvente 2 4 6 4 11 9 10 20 54 11 3 4 7 7 1 33 28 8 6 2 44 2 4 Procente 33,3 66,7 100,0 7,4 20,4 16,7 18,5 37,0 100,0 33,3 9,1 12,1 21,2 21,2 3,0 100,0 63,6 18,2 13,6 4,5 100,0 100,0 100,0
Invatamant liceal
Referitor la orientarea profesionala a tinerilor din sistemul de protectie al Sectorului 4, prezentam mai jos situatia datelor culese din teritoriu.
PROFESIE/CALIFICARE NR/NC Cofetar confectii lacatuserie mecanica Frecvente 125 1 3 3 7 Procente 87,4 0,7 2,1 2,1 4,9
92
Profil metrologic tehnic zidar-zugrav Total
1 1 2 143
0,7 0,7 1,4 100
Sectorul 5 se remarca si el,
alaturi de restul sectoarelor, cu un nivel educational
majoritar gimnazial. Exista insa un numar de 51 de cazuri in care nu a fost specificat nivelul educational (daca exista). De asemenea, nu am primit date legate de clasa/anul de studiu. Situatia concreta se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar Invatamant gimnazial Invatamant profesional Invatamant liceal CLASA NR/NC nespecificat nespecificat nespecificat nespecificat Frecvente 51 1 23 7 1 Procente 100 100 100 100 100
Referitor la situatia pregatirii profesionale, nu putem sa oferim o analiza statistica din cauza lipsei de date.
Sectorul 6 pastreaza si el trendul celorlalte sectoare, in sensul in care cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie se afla, in ceea ce priveste nivelul educational, la gimnaziu. Distributia nivelului de studiu in sectorul 4 se regaseste in tabelul de mai jos.
NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant gimnazial CLASA NR/NC a VIII-a absolvent nespecificat Total absolvent nespecificat an I an II Total nespecificat a X-a Total Scoala speciala Frecvente 6 2 5 19 26 2 1 1 1 5 13 3 16 4 Procent 100,0 7,7 19,2 73,1 100,0 40,0 20,0 20,0 20,0 100,0 81,3 18,8 100,0 100,0
Invatamant liceal
alte cazuri
93
In ceea ce priveste profesia/calificarea pe care tinerii au dobandit-o sau sunt in curs de a o dobandi, tabelul de mai jos prezinta distributia raspunsurilor primite din raza sectorului 6.
PROFESIE NR/NC confectii mecanica posta si telecomunicatii tamplarie Total Frequency 53 1 1 1 1 57 Percent 93,0 1,8 1,8 1,8 1,8 100
4.1.9. Concluzii
O analiza pe totalul regiunilor arata faptul ca cei mai multi tineri care au varste cuprinse intre 14 si 18 ani si care se afla in sistemul de protectie sunt in judetele IASI (1317 tineri), BACAU (638 tineri), BIHOR (476 tineri) si SUCEAVA (433 tineri). Cei mai multi tineri se concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In Bucuresti se afla in sistemul de protectie, din datele primite din teritoriu, un numar de 799 de tineri cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. La nivelul Bucurestiului, sectorul cu cei mai multi tineri este Sectorul 1 (296 tineri). Iata care este situatia centralizata (total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, conform Anexei 1: Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin; Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap; Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani, 24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in varsta de 18 ani;
94
Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile completate la acesta variabila) ; Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38% nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar; Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt oriectati cu precadere spre domenii precum: confectii, tamplarie, mecanica, constructiisi alimentatie publica.
95
4. 2. Analiza cantitativa. Prelucrare date ANEXA 2.

Grup tinta : Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie. In unele cazuri au fost trimise si date care privesc tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005, dar care au parasit sistemul de protectie. Prelucrarea s-a facut in functie de datele primite. Variabilele care au intrat in analiza au fost urmatoarele : Sex (masculin, feminin) ; Handicap (DA, NU) ; Existenta sprijinului familial (DA, NU) ; Existenta unui loc de munca (DA, NU); Existenta unei locuinte (DA, NU); Tipul locuintei (TEMPORARA, definitiva); Nivel de scolarizare(nivel educational); Pregatire profesionala. In continuare vor fi prezentate frecventele absolute pentru fiecare variabila in parte la nivel de judet. Datorita inexistentei unor instructiuni precise de completare refritor la ultimele doua variabile nivel de scolarizare si pregatire profesionala am preferat sa furnizam informatiile asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Precizare de ordin metodologic: Exista judete care nu au completat integral Anaxa 2. Au existat campuri in baza de date care nu au fost completate chiar daca erau obligatorii. Acestea nu au intrat in analiza pentru variabila in cauza.
96
4.2.1. Regiune de dezvoltare NORD EST

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit sau care implinesc 18 ani in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul IASI : 556 de tineri. Urmeaza apoi judetele BACAU si SUCEAVA : 203, respectiv 207 tineri. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetului VASLUI nu au fost primite datele din teritoriu.
REGIUNE NORD EST

distributia dupa variabila SEX
350 300 250 200 150 100 50 0

MASCULIN FEMININ BACAU 101 102 BOTOSANI 67 63
303 253
101 102
67 63
99108 25 38
IASI 303 253 NEAMT 25 38 SUCEAVA 99 108 VASLUI
NOTA: Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferente de natura acestui handicap), judetul IASI este singurul judet din regiunea de dezvoltare NORD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap: 326 tineri cu handicap, comparativ cu 230 tineri fara handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
97
REGIUNE NORD EST Tineri cu handicap

400 300 200 100 0
DA NU
326 230 139 64

BA CA U 64 139
109 21
BOTOSA NI 21 109 IA SI 326 230
61 2
NEA MT 2 61
93
120
SUCEA V A 93 120
V A SLUI
Reintegrarea sociala a tinerilor care urmeaza sa paraseseasca sistemul de protectie sociala trebuie sa actioneze ca un scop in sine. Sprijinul din partea familiei constituie un element important in acest proces de reintegrarea sociala. Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare NORD EST acest sprijin familial nu exista: 764 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu 401 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BACAU, BOTOSANI si SUCEAVA.
REGIUNE NORD EST Existenta unui sprijinului familial
400 300 200 100 0
DA NU
301 255 160 118 43

BA CA U 43 160
153 60 31 32
IA SI 255 301 NEA MT 31 32 SUCEA V A 60 153 V A SLUI
12
BOTOSA NI 12 118
98
Locul de munca reprezinta o modalitate la fel de importanta de reintegrare sociala. Din pacate majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza inca de un loc de munca. Gasirea unui loc de munca inca din aceasta perioada le-ar fi facilitat intrarea pe piata muncii. Per total regiune exista 974 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 114 tineri care au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 in judetele regiunii. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE NORD EST Existenta unui loc de munca
600 500 400 300 200 100 0
DA NU
530
159 44
BA CA U 44 159
130 26
BOTOSA NI IA SI 26 130 530 63
63
NEA MT
44
92
SUCEA V A 44 92
V A SLUI
Problema existentei unei locuinte pentru acesti tineri in momentul in care ei parasesc sistemul de protectie sociala este la randul ei foarte importanta. Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta: 545 de tineri fara locuinta, comparativ cu 409 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
99
REGIUNE NORD EST Existenta unei locuinte

400 300 200 100 0
DA NU
293
263
123 80 1
BA CA U 80 123
129 33 30
IA SI 293 263 NEA MT 33 30
2
SUCEA V A 2 V A SLUI
BOTOSA NI 1 129
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei, locuinta de tip DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de dezvoltare NORD EST: 260 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 142 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE NORD EST Felul locuintei

200 150 100 50 0
TEMPORA RA DEFINITIV A
188
98 41 39 1
BA CA U 41 39 BOTOSA NI 1 IA SI 98 188
31 2
NEA MT 2 31 2
2
SUCEA V A V A SLUI
NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla in sistemul de protectie
100
Tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general in grupa de varsta 18-21 de ani. Aceasta structura este identificata in toate judetele regiunii, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
NORD EST 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani TOTAL BACAU 57 78 45 16 3 2 1 1 203 BOTOSANI 28 49 26 9 9 3 4 2 130 IASI 128 193 129 51 24 16 10 5 556 NEAMT 5 28 11 4 3 6 2 4 63 SUCEAVA 43 63 42 26 13 8 8 2 2 207 VASLUI -
NOTA : Variabila face referire la tinerii care au implinit 18 ani si care se afla in sistemul de protectie
In cadrul regiunii de dezvoltare NORD EST au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri sunt monitorizati insa pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
BACAU DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU 107 2 614 168 12 13 8 249 3 106 217 565 7 18 16 241 106 3 522 260 11 14 22 235 2 107 530 252 38 25 59 50 58 47 462 320 13 12 127 130 BOTOSANI IASI NEAMT SUCEAVA VASLUI
101
FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie 104 3 329 149 7 5 -
4.2.2. Regiune dezvoltare SUD EST

Pentru regiunea de dezvoltare SUD EST numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul BUZAU : 141 de tineri. Urmeaza apoi judetele GALATI si BRAILA : 115, respectiv 108 tineri. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Se constata totusi frecvente mai mari in cazul subiectilor de sex masculin. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetului TULCEA nu au fost primite datele din teritoriu.
REGIUNE SUD EST Distributia dupa variabila SEX
100 80 60 40 20 0
MA SCULIN FEMININ BRA ILA 57 51
88 78 57 51 53 55 28 37 38 28
BUZA U 88 53
CONSTA NTA 55 28
GA LA TI 78 37
TULCEA
V RA NCEA 38 28
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul CONSTANTA este singurul judet din 102
regiune de dezvoltare SUD EST care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara handicap: 52 tineri fara handicap, comparativ cu 29 tineri cu handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor cu handicap este mai mare decat al tinerilor fara handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE SUD EST Tineri cu handicap
120 100 80 60 40 20 0
DA NU BRAILA 76 32 BUZAU 96 45 CONSTANTA 29 52 GALATI 72 43 TULCEA VRANCEA 44 22
96 76 45 32 29 52
72 43 44 22
In regiunea de dezvoltare NORD EST 177 tineri beneficiaza de ajutor familial, in vreme ce un numar mult mai mare nu beneficiaza de un sprijin din partea familiei: 303. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BRAILA, CONSTANTA si GALATI. Judetul VRANCEA este singurul judet din regiune care inregistreaza un numar mai mare in randul tinerilor care beneficiaza de ajutor din partea familiei: 50 tineri, comparativ cu 16 tineri care nu beneficiaza de ajutor familial.
103
REGIUNE SUD EST Existenta sprijinului familial
120 100 80 60 40 20 0
DA NU
106 64 57 44 26 2
BRAILA 2 106 BUZAU 64 44 CONSTANTA 26 57 GALATI 35 80 TULCEA VRANCEA 50 16
80 50 35 16
Raportat la variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 352 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu doar 39 tineri care au un loc de munca. In judetul VRANCEA se inregistreaza cel mai ridicat numar de tineri care au un loc de munca : 27 tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD EST Existenta unui loc de munca
140 120 100 80 60 40 20 0

DA NU BRAILA
127 109 77 39
27 6
BUZAU 127 CONSTANTA 6 77
6
GALATI 6 109 TULCEA VRANCEA 27 39
104
Majoritatea tinerilor care au implinit 18 ani pana in 2005 beneficiaza de o locuinta: 423 de tineri cu locuinta, comparativ cu 59 tineri care nu beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenat Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD EST Existenta unei locuinte
140 120 100 80 60 40 20 0

DA NU BRA ILA 108 BUZA U 67 45
108 67 45 10
CONSTA NTA 73 10
115
73 60
4
GA LA TI 115 TULCEA V RA NCEA 60 4
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de dezvoltare SUD EST: 305 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 60 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. In judetele BRAILA si BUZAU toate locuintele sunt de tip temporar. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
105
REGIUNE SUD EST Tipul locuintei
120 100 80 60 40 20 0
TEMPORARA DEFINITIVA
108 69 47 26 81
34
BRAILA 108
BUZAU 69
CONSTANTA 47 26
GALATI 81 34
TULCEA
VRANCEA
SUD EST 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani TOTAL
BRAILA 26 37 32 11 2 108
BUZAU 52 35 23 20 3 6 2 141
CONSTANTA 15 29 26 8 3 1 1 83
GALATI 41 26 25 16 2 2 2 1 115
TULCEA -
VRANCEA 12 14 18 16 5 1 66
Si in cazul regiunii de dezvoltare SUD EST au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri asa dupa cum am mai precizat sunt insa monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie sociala si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe
106
variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
VARIABILE ANALIZATE DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie 12 39 116 31 35 55 28 116 66 125 8 1 115 107 28 53 49 113 3 60 75 10 92 11 105 59 78 67 35 53 63 82 55 BRAILA BUZAU CONSTANTA GALATI TULCEA VRANCEA
4.2.3. Regiune de dezvoltare SUD

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARGES : 161 de tineri. Urmeaza apoi judetele DAMBOVITA si PRAHOVA: 116 tineri, respectiv 101 tineri. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte. Facem mentiunea ca in cazul judetelor GIURGIU si TELEORMAN nu au fost primite datele din teritoriu.
107
REGIUNE SUD Distributia dupa variabila SEX
100 80 60 40 20 0
92 69 70 46 27 8
DAMBOVIT A 70 46 GIURGIU
73 37 22
28
ARGES MASCULIN FEMININ 92 69
CALARASI 27 8
IALOMITA 37 22
PRAHOVA 73 28
TELEORMA N
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferent de natura acestui handicap), judetul PRAHOVA este judetul din regiunea de dezvoltare SUD care a inregistrat frecvente mai ridicate pentru tinerii fara handicap: 141 tineri cu handicap, comparativ cu 14 tineri cu handicap. Urmeaza apoi judetul ARGES. Per total regiune de dezvoltare SUD numarul tinerilor cu handicap este 150 comparativ cu 376 tineri fara handicap. In toate celelalte judete ale regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE SUD Tineri cu handicap
150 100 50 9 0
DA NU ARGES 70 91 CALARASI 9 26 DAMBOVITA 44 72 GIURGIU
141 91 70 26 44 13
IALOMITA 13 46
72 46 14
PRAHOVA 14 141 TELEORMAN
108
Majoritatea tinerilor din aceasta regiune de dezvoltare nu beneficiaza de un sprijin familial: 380 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ cu 146 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor PRAHOVA si ARGES. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD Existenta sprijinului familial
160 140 120 100 80 60 40 20 0

ARGES DA NU 60 101 35 CALARASI DAMBOVITA 48 68 GIURGIU
137 101 60 68 35 48 20 39 18
PRAHOVA 18 137 TELEORMA N
IALOMITA 20 39
Pe total regiune raportat la variabila existenta unui loc de munca exista 429 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 36 tineri care au un loc de munca. In judetul PRAHOVA nici un tanar nu beneficiaza de un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
109
REGIUNE SUD Existenta unui loc de munca
200 150 100 50 0

ARGES DA NU 28 131 CALARASI 6 29
131
155 114 29 6 2
DAMBOVITA 2 114 155 GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMA N
28
Tinerii care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza in general de o locuinta: 409 de tineri fara locuinta, comparativ cu 58 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatilor de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE SUD Existenta unei locuinte
200 150 100 50 0

ARGES DA NU 49 112 CALARASI 6 29 DAMBOVITA 3 113 GIURGIU IALOMITA
155 112 49 6 29 3
PRAHOVA TELEORMA N
113
155
110
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR per total regiune de dezvoltare SUD: 41 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva, comparativ cu 17 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE SUD Tipul locuintei
50 40 30 20 10 0 8
41
6
CALARASI 6
3
DAMBOVITA 3 GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMA N
ARGES TEMPORARA DEFINITIVA 8 41
SUD 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani TOTAL ARGES 46 47 26 20 10 6 4 1 160 CALARASI 20 9 5 1 DAMBOVITA 39 35 18 8 10 3 2 1 116 GIURGIU IALOMITA 2 26 12 10 5 1 2 58 PRAHOVA 63 45 36 7 4 TELEORMAN 170 162 97 45 30 10 8 2 524
35
155
111
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
ARGES DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT CALARASI DAMBOVITA GIURGIU IALOMITA PRAHOVA TELEORMAN
33 46 74 5 39 40 18 61 69 10 13 55 -
16 4 2 18 15 5 2 16 19 2 17 -
67 68 57 78 94 41 39 96 114 21 17 97
NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie
4.2.4. Regiune de dezvoltare SUD VEST

In regiunea de dezvlotare SUD VEST numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul GORJ : 71 de tineri care nu urmeaza o forma de invatamant la care se adauga 54 de tineri care urmeaza o forma de invatamant (asa dupa cum au fost trimise anexele din teritoriu). Singurul judet din aceasta regiune care a mai trimis date este judetul MEHEDINTI cu un numar de 62 de tineri.
112
REGIUNE SUD VEST Distributia dupa variabila SEX
40 30 20 10 0
DOLJ MA SCULIN FEMININ
36 35
36 28 18
34
GORJ 36 35
GORJ(FORMA INV A TA MANT) 36 18
MEHEDINTI 28 34
OLT
V A LCEA
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetul GORJ sunt per total 71 tineri cu handicap (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) si 54 tineri fara handicap. Si in judetul MEHEDINTI numarul tinerolor cu handicap este mai mare decat al celor fara handicap asa dupa cum se poate observa in graficul urmator:
REGIUNE SUD VEST Tineri cu handicap
50 40 30 20 10 0
DOLJ DA NU
44 27 27 27 29 21
GORJ 44 27
GORJ(FORMA INVATAMANT) 27 27
MEHEDINTI 29 21
OLT
VALCEA
113
In ceea ce priveste existenta sprijinului familial in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 8 tineri care beneficiaza de acest sprijin in vreme ce 117 tineri nu beneficiaza de sprijinul familial. In judetul MEHEDINTI toti tinerii nu beneficiaza de sprijin familial .
REGIUNE SUD VEST Existenta sprijinului familial
80 60 40 20 0
DOLJ DA NU
63
54
63
8
GORJ 8 63 54 63 GORJ(FORMA INV A TA MA NT) MEHEDINTI OLT V A LCEA
Raportat la existenta unui loc de munca, in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista doar 9 tineri care au un loc de munca si 116 tineri fara loc de munca. In judetul MEHEDINTI un singur tanar are loc de munca in vreme ce 62 de tineri sunt fara loc de munca.
REGIUNE SUD VEST Existenta unui loc de munca
80 60 40 20 0
DOLJ DA NU
62
54
62
9
GORJ 9 62 54 GORJ(FORMA INV A TA MA NT)
1
MEHEDINTI 1 62 OLT V A LCEA
114
Referitor la existenta unei locuinte, in judetul GORJ per total (tineri care nu urmeaza o forma de invatamant si tineri care urmeaza o forma de invatamant) exista 101 tineri care au o locuinta si 24 de tineri fara locuinta. In judetul MEHEDINTI toti tinerii sunt fara locuinta(63 tineri). Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului.
REGIUNE SUD VEST Existenta unei locuinte
70 60 50 40 30 20 10 0
DOLJ DA NU GORJ 47 24 GORJ(FORMA INVATAMANT) 54
63 54 47
24
MEHEDINTI
OLT
VALCEA
63
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei in cele doua judete, GORJ si MEHEDINTI, se inregistreaza foarte multe cazuri de nespecificare a tipului locuintei asa dupa cum se poate observa in graficul urmator:
115
REGIUNE SUD VEST Tipul locuintei
60 40 20 0
DOLJ TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT 47
47
49
5
GORJ GORJ(FORM A 5 49 MEHEDINTI OLT VALCEA
SUD VEST 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani 27 ani TOTAL DOLJ GORJ 8 12 35 11 1 3 1 GORJ(FORMA INVATAMANT) 20 18 9 3 1 3 MEHEDINTI 10 16 13 11 2 2 4 3 1 62 OLT VALCEA 38 46 57 25 4 8 5 3 1 187
71
54
Si in cadrul regiunii de dezvoltare SUD VEST au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri, asa dupa cum am mai precizat, sunt insa monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala.
116
Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
DOLJ DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT
GORJ
GORJ(FORMA INVATAMANT)
MEHEDINTI
OLT
VALCEA
27 18
37 27
18 27
23 41
16 29
64
9 36
13 51
21 24
18 46
8 10 21 NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie
4.2.5. Regiune de dezvoltare VEST

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul ARAD : 278 de tineri. Urmeaza apoi judetele HUNEDOARA si CARAS SEVERIN: 144, respectiv 121 tineri. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte:
117
REGIUNE VEST Distributia dupa variabila SEX
200 150 100 50 0

MASCULIN FEMININ
179 99 70 51
84
62
54
50
ARAD 179 99
CARAS SEVERIN 70 51
HUNEDOARA 84 62
TIMIS 54 50
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferent de natura acestui handicap), in toate judetele regiunii numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE VEST Tineri cu handicap
250 200 150 100 50 0

DA NU
191 118 45
ARAD 87 191
87
76 28
HUNEDOARA 28 118
81 23
TIMIS 23 81
CARAS SEVERIN 45 76
118
Asa dupa cum se poate observa in garficul de mai jos, in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltara VEST sprijinul familial nu exista: 291 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu 259 tineri care beneficiaza de acest sprijin. In judetele ARAD si TIMIS numarul persoanelor care beneficiaza de sprijin familial este mai mare decat al celor care nu beneficiaza de acest sprijin. Situatia se regaseste in graficul urmator:
REGIUNE VEST Existenta sprijinului familial
200 150 100 50 0

DA NU
163 115 71 12
ARAD 163 115 CARAS SEVERIN 12 71 HUNEDOARA 61 85
85 61 23 20
TIMIS 23 20
Raportat la variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 513 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 136 tineri care au un loc de munca. Majoritatea tinerilor din judetele CARAS SEVERIN, HUNEDOARA si TIMIS nu au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare judet in parte. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
119
REGIUNE VEST Existenta unui loc de munca
200 150 100 50 0

DA NU
160 118 120
141 92 12
TIMIS 12 92
1
ARAD 118 160 CARAS SEVERIN 1 120
5
HUNEDOARA 5 141
Cei mai multi tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza de o locuinta: 333 de tineri fara locuinta, comparativ cu 316 tineri care beneficiaza de o locuinta. Diferentele nu sunt insa mari. Judetul ARAD este singurul judet in care numarul tinerolor care beneficiaza de o locuinta este semnificativ mai mare decat al celor care un beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE VEST Existenta unei locuinte
250 200 150 100 50 0

DA NU
207 121 71 45 76 25
HUNEDOARA 25 121
39
65
ARAD 207 71
CARAS SEVERIN 45 76
TIMIS 39 65
120
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei in judetul ARAD locuinta de tip DEFINITIV a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip TEMPORAR. In celelalte judete situatia este inversata asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos:
REGIUNE VEST Tipul locuintei
200 150 100 50 0 61
153
45 6 1
CARAS SEVERIN 45
31
ARAD TEMPORARA DEFINITIVA 61 153
HUNEDOARA 6 1
TIMIS 31 8
CARAS SEVERIN 59 91 41 15 14 6 1 1 228 121 146 97 40 37 26 10 4 2 2
VEST 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani TOTAL
ARAD
HUNEDOARA 45 53 26 7 8 1 3 3
TIMIS 35 48 6 5 2 1
Si in
cadrul regiunii de dezvoltare VEST au existat judete care au trimis anexe
suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit 121
sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
ARAD DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie 21 16 CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMIS
4.2.6. Regiune de dezvoltare NORD VEST

Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetul BIHOR : 127 de tineri. Urmeaza apoi judetele MARAMURES si SATU MARE: 108, respectiv 81 tineri. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
122
REGIUNE NORD VEST Distributia dupa variabila SEX
80 60 40 20 0
73 54 28 47 51 40 36 57 49 32 17 18
BIHOR MA SCULIN FEMININ 73 54
BISTRITA NASA UD 28 47
CLUJ 40 36
MA RA MURES 51 57
SA TU MA RE 49 32
SA LA J 17 18
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferente de natura acestui handicap), in judetele BISTRITA NASAUD, CLUJ si MARAMURES sunt inregistrate frecvente mai ridicate pentru tinerii cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE NORD VEST Tineri cu handicap
80 60 40 20 0
BIHOR DA NU
74 42 49 59 41 40 33 2
CLUJ 34 42 MA RA MURES 49 59 SA TU MA RE 41 40 SA LA J 33 2
34 1
BISTRITA NA SA UD 1 74
Raportat la variabila existenta sprijinului familial asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare NORD VEST acest sprijin familial nu exista: 362 de tineri nu beneficiaza de sprijin din partea familiei, comparativ
123
cu 140 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor CLUJ, SATU MARE si SALAJ.
REGIUNE NORD VEST Existenta sprijinului familial
100 80 60 40 20 0
BIHOR DA NU 65 62 BISTRITA NASAUD 24 51
65 62 24
66 51 10
CLUJ 10 66
68 40 1
MARAMURES 40 68
80
35
SATU MARE 1 80
SALAJ
35
In ceea ce priveste variabila existenta unui loc de munca per total regiune exista 368 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 15 tineri care au un loc de munca. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele din regiune. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE NORD VEST Existenta unui loc de munca
150 104 100 50 0

BIHOR DA NU 75 BISTRITA NA SA UD
75 13
73
81 35 2
MA RA MURES 2 104 81 35 SA TU MA RE SA LA J
CLUJ 13 73
124
Raportat la variabila existenta unei locuinte in judetele BIHOR, BISTRITA NASAUD si CLUJ toti tinerii beneficiaza de locuinte. Situatia este inversa insa in judetele SATU MARE si SALAJ. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE NORD VEST Existenta unei locuinte
140 120 100 80 60 40 20 0
127 81 61 47 35
75
76
BIHOR DA NU 127
BISTRITA NA SA UD 75
CLUJ 76
MA RA MURES 61 47
SA TU MA RE
SA LA J
81
35
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de dezvoltare NORD EST: 278 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 64 tineri care beneficiaza de o locuinta de tip definitiv. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
125
REGIUNE NORD VEST Tipul locuintei
100 80 60 40 20 0
77 50
73
73 55
2
BIHOR BISTRITA NASAUD 73 2
3
CLUJ 73 3
9
MARAMURES SATU MARE 55 9 SALAJ
TEMPORARA DEFINITIVA
77 50
BISTRITA NASAUD 19 15 16 5 9 9 1 1 75 SATU MARE 27 34 9 6 5
NORD VEST 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani TOTAL
BIHOR 4 22 35 30 23 9 3 1 127
CLUJ 22 32 12 7 1 2 76
MARAMURES 37 38 20 5 7 1
SALAJ 1 14 10 4 2 2 2 35
108
81
Si in cadrul regiunii de dezvoltare NORD VEST au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
126
BIHOR DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT 10 59 25 44 43 26
BISTRITA NASAUD 15 16
CLUJ 22 23
MARAMURES 32 23
SATU MARE
SALAJ
7 38 10 21 7 24 31 12 33 14 31 42 3 26 2 33 9
18 37 42 13 40 15 55
25 30
4.2.7. Regiune de dezvoltare CENTRU

In regiunea de dezvoltare CENTRU numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in judetele HARGHITA (133 tineri), SIBIU (130 tineri) si MURES (120 tineri). Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX nu sunt foarte mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de judet. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare judet in parte.
127
REGIUNE CENTRU Distributia dupa variabila SEX
100 80 60 40 20 0
MASCULIN FEMININ ALBA 53 38
79 53 38 40 7
BRASOV 40 7 COVASNA 30 24 HARGHITA 79 54 MURES 54 66 SIBIU 67 63
54 30 24
54
66
67 63
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap: 406 tineri, comparativ 171 tineri. Judetul SIBIU inregsitreaza cel mai ridicat numar in randul tinerilor fara handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
REGIUNE CENTRU Tineri cu handicap
150 100 50 0
DA NU
120 99 49 42 66 47 11
ALBA 49 42 47 BRASOV COVASNA 11 43 HARGHITA 35 99 MURES 66 55
43
55 10
SIBIU 10 120
35
128
Raportat la variabila existenta sprijinului familial asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din regiunea de dezvoltare CENTRU acest sprijin familial nu exista: 326 de tineri nu beneficiaza de spijin din partea familiei, comparativ cu 98 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul judetelor BRASOV, COVASNA, HARGHITA si MURES.
REGIUNE CENTRU Existenta sprijinului familial
120 100 80 60 40 20 0
DA NU A LBA 40 51
112 77 40 51 38 6
BRA SOV 6 38
48 22 6
COV A SNA 6 48 HA RGHITA 22 112 MURES 24 77 SIBIU
24
Per total regiune exista 364 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 60 tineri care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregistrati in judetele COVASNA si HARGHITA: 53 tineri, respectiv 134 tineri. Cei mai multi tineri care au un loc de munca sunt inregistrati in judetul BRASOV: 39 tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre judetele regiunii. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
129
REGIUNE CENTRU Existenta unui loc de munca
150 100 50 7 0
DA NU ALBA 7 84 39 8
134 84 39 8
BRASOV
85 53 1
COVASNA 1 53 134 HARGHITA
13
MURES 13 85 SIBIU
Tinerii din regiunea de dezvoltare CENTRU care au implinit 18 ani pana in 2005 nu beneficiaza in general de o locuinta: 286 de tineri fara locuinta, comparativ cu 139 tineri care beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si de Protectia Copilului. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU Existenta unei locuinte
120 100 80 60 40 20 0
DA NU ALBA 56 35
111 84 56 35 44 3
BRASOV 44 3
53 23 1
COVASNA 1 53 HARGHITA 23 111
15
MURES 15 84 SIBIU
130
Raportat la variabila care a masurat tipul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a inregistrat frecvente mai mai comparativ cu locuinta de tip DEFINITIV per total regiune de dezvoltare CENTRU: 79 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara, comparativ cu 31 tineri care beneficiaza de o locuinta definitiva. Situatia pe judete raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
REGIUNE CENTRU Tipul locuintei
40 30 20 10 0
TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT
38 32 24 26 15 5
ALBA 32 24
1
5 1 38
1
COVASNA 1
6
HARGHITA 26 6 MURES 15 SIBIU
BRASOV
CENTRU 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani TOTAL ALBA 20 34 18 9 8 1 1 BRASOV 10 5 21 7 2 1 COVASNA 16 15 9 6 5 2 1 HARGHITA 30 50 26 15 8 4 1 91 1 47 54 134 MURES 42 35 24 11 5 2 1 120 130 SIBIU 58 40 19 1 11 1
Si in cadrul regiunii de dezvoltare CENTRU au existat judete care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de
131
scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
ALBA DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT 15 13 2 61 9 14 7 24 4 28 2 52 29 27 25 28 70 45 26 14 16 40 41 11 64 8 90 30 41 10 19 19 67 43 40 17 81 44 27 9 20 24 62 58 29 18 80 47 27 14 16 49 37 45 42 44 54 BRASOV COVASNA HARGHITA MURES SIBIU
4.2.8. BUCURESTI
Numarul cel mai mare de tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 si care se afla inca in sistemul de protectie sociala este inregistrat in SECTORUL I : 105 de tineri. Per total BUCURESTI exista 259 persoane de sex masculin si 112 persoane de sex feminin. Diferentele inregistrate raportat la variabila SEX sunt destul de mari in ceea ce priveste repartizarea la nivel de sector. Frecventele absolute se regasesc in graficul de mai jos pentru fiecare sector in parte:
132
Distrbutia dupa variabila SEX BUCURESTI 100 80 60 40 20 0 MASCULIN FEMININ
95
59
45 10
13
49 39
28 10
4
4 28
10
9
49 9 39 10
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6 95 10 13 45 59 10
Referitor la variabila care a masurat existenta unui handicap la persoanele din grupul tinta (indiferente de natura acestui handicap), numarul tinerilor fara handicap este mai mare decat al tinerilor cu handicap: 301 tineri fara handicap, comparativ cu 70 de tineri cu handicap. Situatia raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
BUCURESTI Tineri cu handicap
100 80 60 40 20 0 DA NU
95 57 45
29 29 10 13 12 2
29 29 2 47
47 28
4
4 28
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6 10 95 13 45 12 57
Asa dupa cum se poate observa in graficul de mai jos in cazul celor mai multi tineri din BUCURESTI nu poate fi vorba de existenta unui sprijin familial: 168 de tineri nu beneficiaza de 133
spijin din partea familiei, comparativ cu 40 tineri care beneficiaza de acest sprijin. Discrepantele intre aceste doua categorii de tineri sunt pronuntate in cazul tuturor sectoarelor care au oferit date pentru aceasta variabila.
BUCURESTI Existenta sprijinului familial

70 60 50 40 30 20 10 0 DA NU
65 44
26 4
32
27
5 5
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6 4 65 26 32 5 44 5 27
In BUCURESTI exista 177 tineri care nu au inca un loc de munca, comparativ cu 72 tineri care au un loc de munca. Cel mai bine la acest capitol stau tinerii din sectoarele 3 si 4: 28 tineri, respectiv 26 tineri care au un loc de munca. Cei mai multi tineri fara un loc de munca sunt inregsitrati in SECTORUL I : 53 tineri. Trebuie insa facuta mentiunea ca pot exista unele abateri de la acest numar datorate in primul rand modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
134
BUCURESTI Existenta unui loc de munca

60 50 40 30 20 10 0 DA NU
53 41
28 26
42 30
7 8 11
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6 5 53 28 41 26 30 7 42 8 11
In BUCURESTI exista 124 de tineri care beneficiaza de o locuinta si 118 tineri care nu beneficiaza de o locuinta. Trebuie facuta insa mentiunea ca si in cazul acestei variabile pot exista erori datorate modalitatii de completare a Anexei 2 de catre fiecare sector in parte. Situatia pe judete raportat la acesta variabila este prezentata in graficul de mai jos:
BUCURESTI Existenta unei locuinte

70 60 50 40 30 20 10 0 DA NU
55
61
44
24 3
3 55 61 8
31
11
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6 24 11 5 44 31
135
Referitor la variabila care a masurat felul locuintei locuinta de tip TEMPORAR a inregistrat cele mai ridicate frecvente: 110 tineri care beneficiaza de o locuinta temporara. Situatia pe sectoare raportat la aceasta variabila este prezentata in graficul de mai jos.
BUCURESTI Tipul locuintei

70 60 50 40 30 20 10 0 TEMPORARA DEFINITIVA
61
20 3
3 61 20 3
25
1 4
1 4 25 3
SECTOR 1 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6
In general tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in grupa de varsta 18-22 de ani. Aceasta structura este identificata in toate sectoarele, asa dupa cum se poate observa si in graficul de mai jos.
BUCURESTI 18 ani 19 ani 20 ani 21 ani 22 ani 23 ani 24 ani 25 ani 26 ani 27 ani TOTAL SECTOR 1 2 19 41 22 9 5 4 2 1 SECTOR 2 2 17 17 12 3 5 1 SECTOR 3 7 15 12 5 11 14 4 1 SECTOR 4 7 21 12 11 4 1 2 SECTOR 5 11 7 12 7 4 2 3 3 SECTOR 6 21 9 2
Si in cazul orasului BUCURESTI au existat sectoare care au trimis anexe suplimentare care au avut drept grup tinta tinerii care au implinit 18 ani si care au parasit sistemul in perioada 2002, 2003, 2004. Acesti tineri insa sunt monitorizati pe perioade destul de scurte de timp (3-6 luni) din momentul in care parasesc sistemul de protectie si din aceasta cauza pot exista 136
distorsiuni in ceea ce priveste situatia reala. Situatia acestor tineri pe variabilele utilizate si pentru tinerii care au implinit 18 ani, dar care se afla inca in sistem este prezentata in tabelul de mai jos:
SECTOR 1 DISTRIBUTIA DUPA VARIABILA SEX MASCULIN FEMININ EXISTENTA UNUI HANDICAP DA NU EXISTENTA SPRIJINULUI FAMILIAL DA NU EXISTENTA UNUI LOC DE MUNCA DA NU EXISTENTA UNEI LOCUINTE DA NU FEL LOCUINTA TEMPORARA DEFINITIVA NU E SPECIFICAT NOTA: Variabilele fac referire la tinerii care au implinit 18 ani si care nu se mai afla in sistemul de protectie 1 1 8 9 2 7 9 3 SECTOR 2 SECTOR 3 SECTOR 4 SECTOR 5 SECTOR 6
137
4.2.9 Concluzii
O analiza per total regiuni arata ca cei mai multi tineri care au implinit 18 ani si care se afla inca in sistem sunt in judetele IASI (556 tineri), ARAD (278 tineri), SUCEAVA (207 tineri) si BACAU (203 tineri).Cei mai multi tineri se concentreaza asa dupa cum se poate observa in regiunea de dezvoltare NORD EST. In BUCURESTI exista 371 tineri care au implinit 18 ani si care se afla inca in sistem. Iata care este situatia centralizata (total regiuni) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului: Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin; Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara handicap; Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile completate la aceasta variabila) ; Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4% dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta variabila) ; Existenta unei LOCUINTE : 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta, 51,2 % dintre tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta variabila); TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA, 36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile completate la acesta variabila) ; VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
138
4.2.10 Nivel educational - Pregatire profesionala

Asa dupa cum am mai precizat datorita inexistentei unor instructiuni precise de completare referitor la ultimele doua variabile nivel de scolarizare si pregatire profesionala am preferat sa prezentam informatiile asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului. Orice fel de modificare in sensul stabilirii unor categorii pe fiecare variabila ar fi condus la alterarea datelor. In anexa acestui studiu vom prezenta un tip de tabel care ar fi permis colectarea corecta a datelor facilitand o analiza comparabila intre judete.
REGIUNE NORD EST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Tamplarie; Agricol- zootehnic; Constructii (tamplar, zidar, zugrav). Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.
BACAU
NIVEL EDUCATIONAL cl XII-a Liceu Gimnaziu (abadon scolar) SAM (abandon scolar) 3 clase abandon scolar absolvent absolvent III clase SC. Speciala absolvent IV clase SC. Speciala 1 1 1 1 5 19 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA abandon scolar agent ecologic ajutor ospatar alimentatie publica asistent medical asistenta sociala canto popular chimie 3 1 1 1 1 1 1 1
139
absolvent liceu absolvent SAM absolvent SAM Speciala Centrul de zi pt. copii cu handicap cl IX-a SAM cl X-a SAM cl XI-a liceu cl XI-a SAM cl. IV-a Sc. Speciala cl. IV-a Speciala cl. IX-a ( abandon scolar) cl. IX-a SAM cl. IX-a SAM Speciala cl. IX-a liceu cl. VIII-a cl. X-a SAM cl. X-a SAM Speciala cl. XI-a cl. XI-a Liceu cl. XII-a cl. XII-a liceu cl.IX-a cl.XI-a SAM gimnaziu gimnaziu Sc. Speciala Liceu nescolarizat Post liceala SAM Sc. Profesionala Sc. Profesionala Speciala Scoala Generala / f.f student anul II student anul III student anul IV
1 11 3 3 1 4 1 1 1 1 1 3 1 1 1 2 2 1 2 2 3 1 1 7 3 10 39 1 47 7 2 3 4 1 1
cofetar bucatar confectii imbracaminte confectii textile constructii si lucrari publice croitorie desing vestimentar dulgher economic educatie fizica electrician filologie filosofie industria lemnului informatica instalator sanitar lenjer matematica matematica informatica mecanic mecanic auto operator chimist operator produse textile ospatar bucatar real tamplar tehnic tehnician silvic tehnician transport tesator textile zidar zugrav-vopsitor zugrav
1 4 1 1 22 1 2 1 1 1 1 1 1 1 3 1 1 1 22 4 3 1 3 1 11 4 1 1 7 1 1 2 10
NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
BOTOSANI
NIVEL EDUCATIONAL a absolvit 7 clase nv. de mas a absolvit coala profesional - Grup a absolvit coala profesional nv. d 1 2 1 PREGATIRE PROFESIONALA agricultur asisten social buctar 2 1 3
140
Absolvent a clasei a XII -a Grup co anul II coala Complementar - Grup anul II coala de arte i meserii - L CLS. A VIII LICEU IX LICEU XII LICEU XII LICEU XII MASTER NESCOLARIZAT SAM SCOALA PROFESIONALA SCOALA PROFESIONALA I SCOALA PROFESIONALA II SCOALA PROFESIONALA III SCOALA PROFESIONALA IV SCOALA REEDUCARE UNIVERSITAR I UNIVERSITAR II UNIVERSITAR II UNIVERSITAR II UNIVERSITAR III UNIVERSITAR III UNIVERSITAR IV UNIVERSITAR V
1 4 1 3 1 1 1 1 1 15 1 24 7 1 36 3 1 3 1 1 1 1 1 12 4
coafur comer/servicii confecii construcii croitorie filologie inginerie instalator istoria artei laborant lctu mecanic manichiur/pedichiur mecanic morrit panificaie osptar buctar patiserie profesor profil tehnic tmplrie textile pielrie tinichigerie zidar, zugrav- vopsitor zidrie
1 1 10 3 18 2 18 3 1 1 1 1 2 1 2 2 2 3 7 4 5 11 2
IASI
NIVEL EDUCATIONAL 10 clase 6 clase 7 clase 8 clase COLEGIU I COLEGIU II COLEGIU III Liceu, X Liceu, XI Liceu, XII nescolarizat Postliceala I Postliceala II 3 1 1 1 1 2 1 5 24 42 15 5 5 PREGATIRE PROFESIONALA administrarea afacerilor administratie agricol alimentatie publica si turism asistent medical asistenta sociala atletism biologie BUCATAR PATISER cai ferate chimie biologie chimie industriala cizmarie 1 1 12 2 2 8 1 1 2 1 1 2 18
141
profesionala profesionala I profesionala II profesionala III profesionala IV SAM I SAM II SAM III SC. GENERALA VI SC. GENERALA VII SC. GENERALA VIII Sc.Generala frecventa redusa,III Sc.Generala Halaucesti,VIII Sc.Generala I Holban,I Sc.Generala I Holban,VIII Sc.Generala nr.10,VI Sc.Generala nr.39,VIII Sc.Generala Speciala III Sc.Generala Speciala VI Sc.Generala Speciala VII Sc.Generala Speciala VIII SCOLA NORMALA UNIVERSITAR UNIVERSITAR I UNIVERSITAR II UNIVERSITAR III UNIVERSITAR IV
5 25 52 141 85 11 11 7 2 3 10 1 1 1 2 1 1 1 3 2 15 2 1 17 20 20 8
coafura frizerie cofetar patiser COMERT confectii constructii contabilitate coregrafie,balet costructii decoratiuni interioare Economie educatie fizica electrician Filatura filologie filosofie finisor constructii fotbal hidrotehnica horticultura incaltaminte ind.alimentara inginerie instalatii institutor invatator invatator educator jurnalistica lacatuserie legumicultura litere lucrator instalator marochinarie masini agricole matematica informatica mecanic montanologie oper.chimie ortopedie patiserie patrimoniu psihopedagogie sociologie sp.tehnologica stiinta comunicarii strungar sudura tamplar
2 4 1 110 13 4 1 1 2 15 1 5 3 8 2 5 1 2 2 1 1 4 2 2 1 2 1 19 5 3 3 6 2 1 25 1 1 1 13 1 3 2 1 1 2 1 40
142
teatru tehnician agricol tehnician electrician tehnician operator tehnologic teologie textile tinichigii auto turism zidarie zootehnie zugrav
1 2 1 1 4 1 21 3 2 16 16 29
NEAMT
NIVEL EDUCATIONAL AN I AN II AN III AN IV AN VI CLS. IX CLS. VII CLS. X CLS. XI CLS. XII CLS.VIII CLS.XI MASTER 2 16 13 1 1 2 1 3 2 10 2 1 6 PREGATIRE PROFESIONALA GIMNAZIU TAMPLAR ABS.-LICEU, se inscir le facultate ABS.-LICEU, SE INSCRIE ABS.-LICEU, se inscrie la facultate ABS.-LICEU, SE INSCRIE LA FACULTATE FACULTATE/apicultura FACULTATE/asistenta sociala FACULTATE/economia comertului FACULTATE/economie FACULTATE/finante banci FACULTATE/geochimie FACULTATE/ingineria alimentelor FACULTATE/inginerie economica FACULTATE/inginerie matematica FACULTATE/jurnalism FACULTATE/kinetoterapie FACULTATE/managemnt FACULTATE/medicina veterinara GIMNAZIU GIMNAZIU/tamplar LICEU LICEU ZOOTEHNIE LICEU/economie si administratie LICEU/resursse si protectia mediului PROFESIONALA PROFESIONALA/coafura 1 1 1 5 2 1 4 1 1 1 1 2 3 1 1 2 1 2 1 1 7 1 1 1 3 3
143
PROFESIONALA/croitorie PROFESIONALA/da diferente pentru liceu PROFESIONALA/invatamant special PROFESIONALA/mecanica PROFESIONALA/mecanica fina PROFESIONALA/operator chimist PROFESIONALA/prelucrarea lemnului NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
3 1 2 2 1 1 4
SUCEAVA
NIVEL EDUCATIONAL ACTIVI CENTRE 10 clase liceu 10 clase Scoala de arte si meserii 11 clase 12 clase 2 clase 3 clase 4 clase speciale 6 clase speciale 7 clase speciale 8 clase 8 clase speciale 9 clase a abandonat scoala profesionala Absolvent Absolvent anul II I profesionala Absolvent liceu Absolvent scoala de arte si meserii Absolvent scoala profesionala Anul I scoala profesionala Anul II-invatamant de masa Anul II profesional Anul II scoala de arte si meserii Anul II Scoala de arte si meserii Anul II scoala profesionala Anul III liceu Anul III scoala profesionala Anul III Scoala de arte si meserii Anul III scoala profesionala Anul IV scoala profesionala Clasa a-XI-a liceu 2 2 3 13 1 1 2 1 2 2 3 2 1 1 1 1 3 18 7 1 1 1 4 11 1 2 2 12 11 1 NIVEL EDUCATIONAL COPII 1984 CENTRE 10 clase 11 clase 12 clase 4 clase 8 clase 8 clase speciale 9 clase Absolvent facultate Absolvent liceu Absolvent scoala profesionala Anul I Scoala profesionala Anul II scoala profesionala Anul III Scoala profesionala Anul IIV Scoala profesionala Anul IV Scoala profesionala Student anul I Student anul II Student anul III Student anul IV Studenta Studenta anul I Studenta Anul I 1 1 1 2 1 1 1 3 2 8 1 1 7 3 3 7 15 10 2 2 3 1
144
Clasa a-XII-a-profesionala Nescolarizat SAM III Scoala profesionala Student anul I Student anul II
1 7 1 2 2 1
PREGATIRE PROFESIONALA ACTIVI CENTRE Agroturism birotica Chimie-biologie cizmarie Cofetar patiser Confectii Croitorie Electrician electrotehnica geografie Ind. Lemnului Industrie alimentara Lacatus mecanic Legumicultura, floricultura Marochiner Mecanica Menaj Mozaicar-faiantar Ospatar Patiserie Silvicultura Tamplarie Textile-pielarie Textile Tinichigiu auto Turism, alimentatie publica veterinar Zugrav 2 1 1 3 13 6 23 1 1 1 1 1 2 2 1 4 1 2 1 1 1 9 4 2 1 2 1 2 PREGATIRE PROFESIONALA COPII 1984 CENTRE 10 clase liceu Agricol Asistenta sociala Birotica Cofetar patiser Colegiul de institutori Croitorie Dulgher parchetar Educatie fizica si sport Electromecanica Facultate Facultatea de constructii Facultatea de Economie si Ind. Afacerilo Facultatea de industria lemnului Facultatea de industrie alimentara Facultatea de istorie-geografie Facultatea de matematica geografia turismului Inginerie mecanica Istorie-Geografie Kinetoterapie Legumicultura-floricultura Litere Mecanica Psihologie Relatii financiare bancare Tamplar TCM Teologie Tinichigiu auto Zootehnie 1 2 5 2 4 3 7 1 9 1 1 1 1 1 1 1 1 4 3 2 1 1 1 1 2 1 5 1 1 1 1
NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT!)
145
REGIUNE SUD EST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Tamplarie; Constructii (zidar, zugrav). Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului
BRAILA
NIVEL EDUCATIONAL an IV student anul II anul III anul IV cls a-IX-a cls a-VII-a cls a-XI-a cls.a-III-a cls.a-IV-a cls.a-IX-a cls.a-VII-a cls.a-VIII-a cls.a-X-a cls.a-XI-a cls.a-XII-a cls.XII nescolarizat PREGATIRE PROFESIONALA 1 24 22 16 4 2 1 1 1 2 4 3 2 2 5 1 17 comerciant-bucatar confectii constructii constructor-finisor Facultatea de Marcheting Facultatea de Mecanica filologie floricultor-peisagist textile pielarie industria usoara lacatus mecanic liceu curs de zi perii cartonaje prof.mecanic prof.prelucrarea lemnului profesional arte si meserii profesional-brutar profesional-confectioner profesional-dulgher parchetar profesional-ind.alimentara profesional-zidar profil comert protectia mediului stiinte sociale 4 6 8 4 2 1 1 4 13 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 4 1 1 1
146
BUZAU
NIVEL EDUCATIONAL Clasa a 12-a Colegiul agricol Grup scolar Grup Scolar Grup scolar industrial Liceu Liceul pentru deficienti de vedere nescolarizat Scoala generala Scoala generala speciala Scoala profesionala speciala Scoala Profesionala Speciala Scoala profesionala Speciala absolventa Scoala profesionala speciala pentru deficienti de auz Scoala profesionalaAn 3 Scoala profesionalaAn I Scoala speciala Scoala speciala pentru deficienti de auz Scoala speciala profesionala Scoala speciala Profesionala Scoala Speciala profesionala Scoala Speciala Profesionala Student Universitate 1 1 3 2 4 9 24 5 10 4 5 1 1 3 3 1 5 3 35 1 3 2 1 2 PREGATIRE PROFESIONALA Comerciant bucatar croitorie dulgher parchetar Institut Agronomie lacatus constr. metalice si util. tehn Liceul pentru deficienti de vedere mecanic mecanica auto presator la rece textile timplar mobila artistica 2 14 8 1 1 21 8 1 7 12 5
CONSTANTA
NIVEL EDUCATIONAL absolvent anul II S.A.M. absolvent clasa a-XII-a ABSOLVENT S.A.M. absolvent coala prof. anul II profesionala anul I complementara anul II S.A.M. anul III profesional anul III S.A.M. 2 3 3 4 1 1 3 6 9 PREGATIRE PROFESIONALA ajutor ospatar alimentatie publica birotic bucatar-patiser C.F.R.terasamente construcii construcii publice cooperaie croitorie 1 1 1 1 1 3 3 1 18
147
anul IV profesionala ANUL IV S.A.M. clasa a-XII-a CLASA A II-A clasa a VII SCOALA SPECIALA CLASA A VIII-A II PROF II SAM II Sc.Postliceala IV Sc.Prof. liceul NESCOLARIZAT nu este cazul profesionala scoala complementara student anul I student anul III,anul II,anul I VI VIII X XI XII - liceu XII
1 5 5 2 1 2 2 1 1 8 1 2 1 1 1 4 1 1 1 1 6 2 1
electromecanic frizerie grup scolar agricol zidar horticultur ind.usoara (textila) industrie alimentara istorie lctu mecanic limba engleza mecanic agricol mecanic,reparaii navale mecanic MUNCITOR AGRICOL MUNCITOR MECANIC AGRICOL NU E CAZUL pedagogie si asistenta sociala strungarie tamplarie tmplrie p.v.c.,aluminiu teologie,asist.social,drept tinichigiu-vopsitor auto zootehnie zugravi
1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 3 1 1 4 1 6 1 1 4 1 1 2 1 1
GALATI
NIVEL EDUCATIONAL abandon scolar absolvent-scoala prof. absolvent iunie 2005 scoala prof. absolvent scoala prof. absolventa scoala prof elev--cls.a-VIII-a elev- scoala profesionala speciala elev-cls. A X-a elev-cls.a- VIII-a elev-cls.a-IV-a elev-cls.a-VIII-a elev-cls.a-VIII-a FF elev-cls.a XII-a seral elev-clsa-VII-a 1 1 3 1 2 1 1 1 1 1 3 2 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA tamplar bucatar cofetar-bucatar croitorie electrician fara frecventa furnalist instalator instalator, zidar, ospatar - bucatar jurnalism lacatus manichiurist patiser pictura 1 5 9 12 2 1 1 4 1 1 2 1 2 1
148
elev-scoala prof. elev-scoala prof. Anul II elev-scoala prof. Anul III elev-scoala profesionala, an IV elev - cls a VII elev - scoala profesionala elev - scoala profesionala , an IV elev - scoala profesionala, an III elev - scoala profesionala, an IV elev - scoala SAM Liceu-cls.a-X-a Liceu-cls.a-XII-a nescolarizat scola profesionala absolvent scoala pofesionaal elev , anul III scoala profesionala - elev, anul IV student anul II student anul III student anul V studenta anul I
1 22 38 1 1 1 1 6 1 1 1 1 1 18 1 1 1 1 1 1
sudor tamplar tapiter teoretic tinichigiu tinichigiu auto VIII-a fara frecventa zidar
8 15 9 2 5 1 1 11
VRANCEA
NIVEL EDUCATIONAL 8 CLASE 10 CLASE 11 CLASE 12 CLASE 15 CLASE 1 4 44 11 2 PRETAIRE PROFESIONALA gen liceu Postliceala S.A.M.
5 11 2 44
149
REGIUNE SUD
Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Agricol- zootehnic. Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
ARGES
NIVEL SCOLARIZARE ABSOLVENT ABSOLVENT CLS A-VIII-A ABSOLVENT CROITORIE ABSOLVENT PROFESIONALA ABSOLVENTA LICEU COL.UNIV.FORESTIER BV. CURS DE TINICHIGERIE AUTO FACULT DE ED FIZICA PITESTI FACULT.BV FACULTATE GIMNAZIAL GRUP SCOLAR ARO C-LUNG GRUP SCOLAR FOREST RUCAR GRUP SCOLAR RM.VALCEA LICEU NESCOLARIZATA POST LICEALA POST UNIVERSITAR SCOALA DE SOFERI V.MARE Scoala Franceza de Patiserie SCOALA PROF FORESTIERA RUCAR SCOALA PROFESIONALA STUDENT UNIVERSITAR 8 1 1 1 1 4 1 1 1 3 9 3 9 1 27 1 1 1 2 1 3 74 5 2 PREGATIRE PROFESIONALA 10 CLASE 11 CLASE 12 CLASE 2 CLASE 7 CLASE 8 CLASE 9 CLASE ANUL I ANUL II ANUL II ANUL II ANUL II ANUL III ANUL III ANUL IV CLASA A IX A CLASA A VIII A CLASA A XI A CLASA A XIA CLASA A XII A CLS A-VIII-A CLS A-XI-A CLS A-XI-A CLS A-XI-A CLS A-XII-A COFETAR- BUCATAR COFETAR- BUCATAR CROITORIE SAM SAM PROF PROF PROF PROF 5 7 4 1 2 5 2 10 6 1 1 1 3 1 1 1 3 2 1 9 1 3 1 2 3 1 28 8
150
CSL A-XI-A ELEV LACATUS- MECANIC LACATUS- MECANIC LACATUS-MECANIC MECANIC AUTO AN II PREL. LEMNULUI SALARIAT STUDENT NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
1 13 1 1 13 1 2 8 3
CALARASI
NIVEL EDUCATIONAL 10 clase 11 clase 12 clase 8 clase 9 clase nescolarizat student 8 9 7 1 1 6 3 NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. PREGATIRE PROFESIONALA Anul II Liceu Sc. profesionala 3 9 16
IALOMITA
NIVEL EDUCATIONAL NU URMEAZA FORMA PREGATIRE 4 clase Absolvent Absolvent 8 clase Nescolarizabil 1 3 1 4 PREGATIRE PROFESIONALA UREMEAZA FORMA PREGATIRE Absolvent Absolvent clasa a VIII-a Absolvent facultate An II An II, Scoala Profesionala An III An III, Scoala Profesionala An III, Scoala Profesionala Speciala An IV, Scoala Profesionala Speciala Anul III, SAM Anul III, Scoala Profesionala Speciala Clasa a VI-a, Scoala Profesionala Clasa a VII-a, Scoala Profesionala Clasa a VIII-a 2 4 2 8 1 2 2 3 5 2 1 1 1 4
151
Clasa a VIII-a, Scoala Profesionala Clasa a XI-a Clasa a XI-a, Liceu Clasa a XII-a, LICEU Clasa aI X-a NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
2 5 3 1 1
PREGATIRE PROFESIONALA NU URMEAZA FORMA PREGATIRE Profesionala Speciala Scoala Profesionala Speciala Scoala speciala Scoala Speciala 2 1 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA UREMEAZA FORMA PREGATIRE Facultate Inscriere facultate Inscriere Scoala de Arte si Meserii Inscriere Scoala Postliceala Inscriere Scoala Profesionala Speciala Liceu Masterat Post- Liceal Scoala de Arte si Meserii Scoala Generala Scoala Generala clasa speciala Scoala profesionala Scoala profesionala speciala Scoala speciala NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. 5 1 1 1 3 4 2 1 7 1 3 5 12 4
PRAHOVA
NIVEL EDUCATIONAL absolvent an I absolvent an I postliceala absolvent an I superior absolvent an II absolvent an II superior absolvent an III superior absolvent an IV absolvent cls IX absolvent cls V absolvent cls VI absolvent cls VII absolvent cls VIII absolvent cls X absolvent cls XI 19 1 4 52 7 1 16 10 5 3 5 16 2 4 PREGATIRE PROFESIONALA agricultura agrotehnica asistent medical chimie industriala chimie organica coafura - frizerie coafura - manichiura confectioner imbracaminte croitorie dulgher parchetar estetica si ingrijirea corpului uman fierar betonist filologie foraj extractie 10 1 1 1 1 1 2 30 9 2 4 1 1 1
152
absolvent cls XII absolvent scoala profesionala nescolarizat
3 1 5
frizerie - coafura industrie alimentara ingineria mediului si biotehnologie inginerie si automatica lacatus legumicultura litere si stiinte marketing mecanica auto muzica NU pomicultura prelucrarea si conservarea carnii, peste sociologie si asistenta sociala tamplarie textil pielarie tricotaje si confectii zugrav
4 2 2 1 1 3 1 2 5 1 41 1 1 2 9 8 4 1
REGIUNE SUD VEST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Tamplarie; Tapiterie. Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
GORJ
NIVEL DE SCOLARIZARE FARA FORMA DE INVATAMANT 10 CLASE 11 CLASE 12 CLASE 22 10 13 NIVEL DE SCOLARIZARE FORMA DE INVATAMANT 12 CLASE 5 CLASE 8 CLASE
153
8 CLASE Necolarizat
2 24
CLASA A V-A CLASA A VIII-A CLASA VIII FACULTATE FACULTATE II FACULTATE III FACULTATE IV LICEU IV LICEU III SAM III SAM, ANUL I SAM IX SCOALA PROFESIONALA SCOALA PROFESIONALA III SCOALA SPECIALA
PREGATIRE PROFESIONALA FARA FORMA DE INVATAMANT FACULTATE I FACULTATE III FACULTATE IV LICEU III LICEU SERAL NU SCOALA PROFESIONALA II SCOALA PROFESIONALA III SCOALA PROFESIONALA IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III SCOALA SPECIALA I UCENICIE II 4 2 2 1 1 24 3 12 4 3 1 1 1 11 PREGATIRE PROFESIONALA FORMA DE INVATAMANT Cofetar / buctar Drept Faianar Finane Banci Ingineria Mediului Inginerie Lctu Mecanic Menaj Romn Engleza scoala profesionala tiine Tapierie Teologic 1 2 1 1 1 1 4 5 3 1 1 1 10 1
154
MEHEDINTI
NIVEL EDUCATIONAL FACULTATE I FACULTATE II FACULTATE III FACULTATE IV GIMNAZIU LICEU LICEU IX LICEU X LICEU XI LICEU XII nescolarizat NESCOLARIZAT SAM SCOALA POSLICEALA SCOALA PROFESIONALA SCOALA PROFESIONALA II SCOALA PROFESIONALA III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA VIII 1 2 4 1 1 4 1 1 6 2 2 3 2 4 3 2 1 15 1 3 2 1 PREGATIRE PROFESIONALA AGENT VAMAL ARTE PLASTICE ASISTENTA SOCIALA CANTO CLASIC CHIMIE INDUSTRIALA CHINETOTERAPIE COMERCIAL CONTABILITATE CROITORIE ECONOMIA COMERTULUI ELECTROMECANIC GESTIUNE BANCARA Grupul Sc. Dl Tudor INDUSTRIE ALIMENTARA LACATUS MECANIC MARKETING MECANIC MECANIC AUTO PRELUCRAREA LEMNULUI REPARATII FRIGORIFICE TAMPLARIE 3 2 2 1 1 1 4 1 10 2 1 1 1 1 2 2 3 2 1 1 12
REGIUNE VEST
Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Tamplarie; Agricol; Servicii (ospatar); Constructii (tamplar, zidar, zugrav).
155
Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
ARAD
NIVEL EDUCATIONAL profesional 7 clase 8 clase 8 clase + curs croitorie 8 clase + curs tmplar 8 clase + curs zidar 8 clase +curs confecii An I An I PL An I prof An II PL An II prof An II prof + curs tmplar An III An III PL An III prof An IV Prof An XI Cl. VIII Cls X Cls XI Cls XII Curs de alfabetizare clasa a- I - a Facultate, an III liceu Sc Prof.- An III Sc Prof.-An II Sc.Prof an III Sc.Prof. An III scoala profesionala Studii sup. An II Studii sup. An III Studii sup. An IV Studii sup. An V universitare 3 2 13 2 1 1 1 10 7 3 6 1 1 3 12 5 3 12 1 3 10 3 9 1 10 1 1 1 1 138 3 3 1 1 4 PREGATIRE PROFESIONALA actor Administratie publica agricultor Arte plastice Asistenta sociala biotehnologie bucatar Cartonaj Colegiu silvic Comer confectioner curs de masaj drept Economic elecronist Electrician auto Filologie floricultor Grup Scolar Grup colar horticultor instalator Lctu-mecanic liceu Masaj Mase plas. mecanic Mecanic agricol medicina Nu Ospatar bucatar coal profesional croitorie tamplar Tehnician agricol teologie 1 1 1 1 2 1 19 8 1 1 40 1 2 4 1 1 8 1 4 1 10 10 10 3 23 1 3 2 1 16 1 1 39 2 2
156
Tinichigerie auto vanzator veterinar zidar NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005.
9 1 3 18
CARAS SEVERIN
NIVEL EDUCATIONAL absolvent 8 clase absolvent liceu absolvent profesional absolvit c. ucenici anul III profesional Centrul de colari cl. a XII-a liceu cl. II cl. III cl. IX cl. VIII cl.a-VII-a fr frecven facultate FACULTATE I FACULTATE II LICEU IX LICEU X LICEU XII postliceal I postliceal II profesional I profesional II profesional III profesional IV profesional SAM II c. Special an. II 10 3 13 1 2 1 1 1 3 1 2 1 3 4 4 9 2 2 3 1 2 16 19 4 1 3 1 PREGATIRE PROFESIONALA alim. public baptist confecii construcii economie forestier instalator mecanic metalurgic tmplar teologie vopsitor zidar zugrav 1 1 5 8 2 6 2 12 1 2 2 3 1 5
157
HUNEDOARA
NIVEL EDUCATIONAL absolvent absolventa - sc. prof. AN I PROF. AN II PROF. an II prof. SAM AN III PROF. AN IV PROF. clasa a IX-a clasa a VII-a clasa a VIII-a clasa a X-a clasa a XI-a clasa a XI-a SAM clasa a XII-a facultate liceu nescolarizat scoala speciala studenta - an II studenta - an IV 32 1 17 19 4 10 3 2 3 6 4 5 1 12 7 2 1 6 1 2 PREGATIRE PROFESIONALA asistenta sociala Centrul de Ped.Curativa Simeria Veche Colegiul Tehnic Hunedoara Colegiul Tehnic Simeria constructii croitorie grup scolar industrie lacatuserie liceu scoala generala scoala profesionala scoala speciala sport Informatie nerelevanta 2 1 2 1 5 3 20 8 3 1 4 12 5 3 20
TIMIS
NIVEL EDUCATIONAL 4 clase 8 clase 11 clase Absolventa profesionala anul I anul II anul II c.Af i Meserii anul III anul III liceu anul IV anul IV liceu clasa a VI-a clasa a X-a clasa a XI-a clasa a XII-a contabilitate Elev anul III 1 1 1 1 4 10 1 12 1 3 6 1 1 3 2 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA 8 clase agricultura coafura frizerie cofetar patiser Colegiul biblic Colegiul Tehnic confectii constructii constructii instalator contabilitate economic electrician finalizat studiile instalatii liceu seral macelar mecanic 3 6 3 3 1 1 13 5 1 2 5 2 1 1 2 1 6
158
gimnazial special profesional special X clase
2 27 1
mecanica operator vin-alcool pielrie sport coala profesional tmplar zidar zugrav
1 1 1 1 1 4 1 6
ATENTIE: Sunt prezentate frecventele absolute fara a exista vreo legatura de asociere intre cele doua variabile (CELE DOUA COLOANE SE VOR CITI SEPARAT)!
REGIUNE NORD VEST

Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Tamplarie; Agricol (horticultura); Constructii (zidar, zugrav). Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
BIHOR
NIVEL EDUCATIONAL Colegiu Liceu coal profesional Total 6 1 120 127 PREGATIRE PROFESIONALA Colegiu Gr.colar Liceu SAM 6 13 1 107
159
BISTRITA NASAUD
NIVEL EDUCATIONAL 10 clase 11 clase 8 clase 9 clase CLS X CLS XI colegiu FACULTATE I FACULTATE II FACULTATE III FACULTATE IV LICEU Liceu cl. XI Liceu cl. XII Postliceala An II profesionala Sc. Prof. An I Sc. Prof. An II Sc. Prof. An III Sc. Prof. speciala An II UNIVERSITAR 6 2 2 2 2 3 3 5 8 5 2 6 6 9 2 3 1 2 2 1 3 PREGATIRE PROFESIONALA adm. publica agronomie asist. medical asist. sociala barman ospatar chimie-biologie coafor conf. cartoane croitorie economic ed. fizica educatie fizica si sport, anul III facul electrotehnic filologie funct. Bancar horticultura Industrie alimentara informatica institutor engleza kinetoterapie lucrator in comert mecanic ped. sociala prelucrarea lemnului prelucrator prin aschiere silvicultura Stiinta mediului stiinte economice stiinte sociale tamplarie tehnologic vanzator veterinar NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. 2 3 2 8 1 3 1 1 2 1 4 1 1 1 1 1 1 1 2 1 3 12 5 1 1 3 1 1 1 5 1 2 1
CLUJ
NIVEL EDUCATIONAL COLEGIU III facultate an I facultate an II facultate an III 2 4 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA asistenta sociala cofetar constructii contabilitate 4 6 2 1
160
facultate an IV GIMNAZIU LICEU Liceu IX liceu XI SCOALA PROFESIONALA SCOALA PROFESIONALA I SCOALA PROFESIONALA II SCOALA PROFESIONALA III SCOALA PROFESIONALA SPEC IALA I SCOALA PROFESIONALA SPECIALA SCOALA PROFESIONALA SPECIALA II SCOALA PROFESIONALA SPECIALA III VI VIII X XI XII
1 3 1 1 1 5 1 7 6 2 7 8 11 1 2 2 6 3
croitorie electrician auto frizerie, coafor horticultor industrial informatica ingineria mediului instalator liceu teoretic liceul seral litere mecanic auto medical ospatar prelucrare scoala speciala tapiter tehnica dentara tehnician trasporturi timplar tinichigiu trefilator zugrav, vopsitor, tapetar
6 1 3 9 6 1 1 5 1 1 1 1 2 1 1 1 5 1 2 1 4 1 4
MARAMURES
NIVEL EDUCATIONAL 11 CLASE 12 CLASE AN II AN III SCOALA PROFESIONALA AN III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA AN IV SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CLASA A VII-A I I POSTLICEALA II II SCOALA DE ARTE SI MESERII III POSTLICEALA III PROFESIONALA III SCOALA DE ARTE SI MESERII IV 1 1 6 9 2 6 1 2 3 1 1 1 1 2 2 PREGATIRE PROFESIONALA ALIMENTATIE PUBLICA BUCATAR CONFECTII CONSTRUCTII CONTABILITATE FACULTATE INDUSTRIAL INFORMATICA MECANIC PIETRAR POSTLICEALA C.I.A. PRELUCRAREA LEMNULUI SCULPTURA TAPITER TEHNIC 4 1 26 1 2 1 2 1 3 1 4 3 1 2 1
161
IV PROFESIONALA IX LICEAL LICEU XI LICEU XII PROFESIONALA PROFESIONALA SPECIALA UCENICI UNIVERSITAR IV VI VIII X SCOALA PROFESIONALA XI SCOALA PROFESIONALA XI SCOALA PROFESIONALA SPECIALA XII SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
2 3 1 2 8 4 3 2 1 2 1 7 11 2 2
TINICHIGIU TURISM UMAN UNIVERSITATE ZIDAR
2 1 1 5 1
SATU MARE
NIVEL EDUCATIONAL Facultate Gimnaziu Liceu Necolarizat Postliceal Profesional 10 3 7 16 1 31 PREGATIRE PROFESIONALA Arte Bucatar Cadastru Chimie Coafur Croitorie Fizic Ind.alimentar Mecanic Protectia mediului Sportiv Tamplar Vnztor 10 1 2 5 1 7 1 2 4 1 1 6 5
SALAJ
NIVEL EDUCATIONAL An II An III Cls.X 1 1 1 PREGATIRE PROFESIONALA constructor croitor dulgher 3 1 7
162
Cls.XI Cls.XII Facultate SAM XI
1 1 2 27 1
filosofie horticultor lacatus mecanic auto pantofar prelucrarea lemnului stiine economice tricotaje zidar
1 4 1 1 3 3 1 1 8
REGIUNE CENTRU
Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Mecanic; Tamplarie; Constructii (tamplar, zidar, zugrav). Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
ALBA
NIVEL EDUCATIONAL an I an III cls.II cls.V cls.VIII cls.XI cls.XII liceu SCOALA PROFESIONALA I SCOALA PROFESIONALA II SCOALA PROFESIONALA III SCOALA PROFESIONALA IV studii superioare 1 1 1 1 6 1 5 7 3 5 7 6 2 PREGATIRE PROFESIONALA agricol alimentatie asistenta sociala asisten social chimie-industrial comer constructor croitorie-pielrie croitorie economic electric electrotehnica lacatus 9 1 1 1 3 1 1 3 12 1 1 1 12
163
studii superioare de scurt durat c.de ucenici c.profesional universitar II universitar III universitar IV
1 2 39 1 1 1
lctu mecanic liceu-teoretic mecanic pielarie prelucrarea lemnului c.special tiine juridice tamplarie tehnologie teoretic tinichigiu auto estorie viticultur zugrav
3 3 9 1 2 4 1 5 1 1 2 1 1 3
BRASOV
NIVEL EDUCATIONAL Anul II prof. IX clase liceu Sc. Prof. VIII clase X clase 2 1 1 40 2 1 PREGATIRE PROFESIONALA alim. publica broderie constructii croitorie dulgher fierar betonist geografie lic. Constantin Brancoveanu mecanic ospatar pielarie zidar-faiantar zugrav NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. 3 1 15 1 1 1 1 1 8 3 1 3 2
COVASNA
NIVEL EDUCATIONAL liceu sc. arte si meserii Sc. Prof. Speciala 2 5 8 PREGATIRE PROFESIONALA absolvent croitoreasa mecanic 3 1 2
164
Sc. Profesionala
12
tamplar zi
1 20
HARGHITA
NIVEL EDUCATIONAL anul I c. prof. anul II c. prof. anul III c.prof. anul IV facultate cl.VIII sc spec clasa VIII-a COLEGIU elev cls. XII elev cls. XI gimnazial grup.camin-sc grup.cmin-sc. Inst.Ped. LICEU LICEU I LICEU III LICEU IV nescolarizat Postliceal SAM I SAM II SAM III Sc.gen. Sc.sp.surdo m. c. Postliceal c. Special c.Prof. coal special profesional, anul I coal special profesional, anul II coal special profesional, anul III coal special profesional, anul IV UNIVERSITAR UNIVERSITAR I 1 7 17 1 4 1 1 3 2 1 1 1 1 13 1 7 4 2 2 1 2 2 1 1 1 1 22 1 3 12 1 6 3 PREGATIRE PROFESIONALA agricultur arhitect arte plastice asistena social buctar ceramie cherner-osptar coafur cofetar comercial constructii contabilitate croitorie dulgher parchetar economic educaie fizic elev farmacist grdinar horticultor informatica inginer de construcie instalator instalator gaze management maseour mecanic muzic pdurar pedagog prel.carnii prel.lemnului proiectant de mobil 1 1 1 2 1 1 1 3 1 1 2 2 9 4 6 1 2 1 1 1 5 1 3 1 1 1 15 1 1 2 3 1 1
165
UNIVERSITAR II
sport tiine umane tmplar tehn.agr teologie textile vinzator zidar
1 3 18 2 2 8 1 2
MURES
NIVEL EDUCATIONAL LICEU XI anul I profesional Anul II anul II facultate anul II postliceal anul II profesional anul III facultate anul III profesional cls. a XII-a cls.a V-a cls.a VII-a cls.a VIII-a cls.a X-a gimnaziu liceal LICEU IX LICEU XII SAM II SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul I SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul II SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul III SCOALA PROFESIONALA SPECIALA Anul IV SCOALA PROFESIONALA UNIVERSITAR III UNIVERSITAR IV 2 3 1 1 2 2 1 2 1 1 1 6 1 7 2 1 1 5 9 12 31 10 14 3 2 PREGATIRE PROFESIONALA asistent medical ceramic comer-servicii confecii fizic - chimie lucr.publ. matematic mec.auto tehn.auto turism zidar NU E SPECIFICAT PROFILUL 1 3 3 3 1 1 1 6 1 1 1 84
166
SIBIU
NIVEL EDUCATIONAL ABSOLVENT COLEGIU AN II COLEGIU TEHNIC AN III COMPLEMENTAR - AN I COMPLEMENTAR - AN II FACULTATE FACULTATE AN I GR. COLAR - CLS XI LICEU - CLS XI LICEU - CLS XII LICEU PROFESIONAL - AN I PROFESIONAL - AN II PROFESIONAL - AN III PROFESIONAL - AN IV PROFESIONAL PROFESIONAL SPEC. - AN II PROFESIONAL SPEC. - AN III PROFESIONAL SPEC. C. ARTE I MESERII AN I C. ARTE I MESERII AN II C. SPECIAL - CLS VIII C. SPECIAL C. SPECIAL DEF AUZ C. SPECIAL NEVZTORI 6 1 1 1 6 1 3 2 1 5 1 10 9 35 6 3 3 1 1 3 6 2 1 4 5 PREGATIRE PROFESIONALA AGRICOL APARATUR I TEHNIC MEDICAL ASISTEN MEDICAL AUTOMECANICA COMERCIANT COMERCIANT BUCTAR CONSTRUCII CONSTRUCII MAINI CONSTRUCII I ARHITECTURA CROITORIE FILOLOGIE GAZ METAN INDEPENDENA INGINERIE LCTU MECANIC AUTO MED VETERINAR PISE AUTO TIINE EC. TEHNIC ALIMENTAR TEXTIL ZIDAR, PIETRAR, TENCUITOR 1 2 1 8 1 1 10 1 1 8 1 1 1 2 4 1 1 1 1 1 6 1
BUCURESTI
Principalele domenii de pregatire profesionala in acesta regiune sunt: Confectii; Constructii (tamplar, zidar, zugrav). Prezentam in continuare situatia pe fiecare judet in parte.Informatiile pe cele doua variabile nivel educational si pregatire profesionala sunt prezentate asa cum au fost ele completate de catre Directiile Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului.
167
SECTOR 1
NIVEL EDUCATIONAL An I Clasa a V-a Clasa a XII-a Limbi straine 1 1 2 1 PREGATIRE PROFESIONALA Centrul de Reintegrare Socio-Profesionala pentru tineri dezinstitutionalizati Program 15 2
SECTOR 2
NIVEL SCOLARIZARE cls. a-VIII-a cls. a III-a cls. a VII-a cls. a VII-a cls. a XI-a LICEU X LICEU XI Nescolarizat SAM SAM Anul I SAM Anul II SAM Anul III SAM anul IV SAM Anul IV SCOALA PROFESIONALA SCOALA SPECIALA SCOALA SPECIALA Anul V SCOALA SPECIALA cls. I SCOLA PROFESIONALA SPECIALA UNIVERSITAR I UNIVERSITAR II UNIVERSITAR IV 1 1 1 1 1 2 1 3 14 4 2 4 3 2 1 1 1 1 1 2 1 1 PREGATIRE RPOFESIONALA ABSOLVENT ASISTENTA SOCIALA DREPT INDUSTRIAL LICEU LICEU ARTE PLASTICE LICEU MUZICA NESCOLARIZAT SAM SCOALA PROFESIONALA SCOALA SPECIALA TEOLOGIE 1 2 2 1 2 1 1 3 31 1 8 1
168
SECTOR 3
NIVEL EDUCATIONAL 13 CLASE 8 CLASE GRUP SCOLAR GRUP SCOLAR II GRUP SCOLAR I LICEU LICEU X LICEU XI LICEU XII NESCOLARIZAT SAM IX SAM SAM II SCOALA GENERALA SCOALA PROFESIONALA SCOALA UCENICI SCOALA PROFESIONALA IX UNIVERSITAR III UNIVERSITAR IV VIII CLASE 3 9 1 1 1 7 1 1 4 4 4 1 3 8 10 2 1 1 2 1 PREGATIRE PROFESIONALA An I facultate An IV Mecanic Sc. Postliceala an II Sc. Postliceala an III Zugrav-faiantar 1 1 2 1 1 1
SECTOR 4
NIVEL EDUCATIONAL 8 CLASE ABANDON SCOLAR GRUP SCOLAR IX CLASE LICEU SAM SCOALA PROFESIONALA SCOLA SPECIALA STUDII NEFINALIZATE V CLASE VII CLASE VIII CLASE 1 1 2 1 8 31 3 1 1 1 1 5 PREGATIRE PROFESIONALA bucatar comert confectii economic electromecanic lacatus-mecanic lacatus mecanic ospatar studii nefinalizate zugrav - zidar 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 15
169
SECTOR 5
NIVEL EDUCATIONAL Colegiu tehnic Facultate Liceu Scoala Generala Scoala Postliceala Scoala Profesionala Scoala Speciala NOTA: Distributia dupa variabila nivel educational si pregatire profesionala pentru tineri care au implinit 18 ani pana in 2005. 1 1 6 2 7 30 1
SECTOR 6
NIVEL EDUCATIONAL 10 clase coala profesional 10 clase coal profesional 11 clase 11 clase liceu 11 clase coala profesional 12 clase fr diplom de bac. 9 clase absolvite 9 clase coala profesional LICEU SCOALA PROFESIONALA SCOALA SPECIALA 3 1 1 3 3 1 1 1 5 9 1 PREGATIRE PROFESIONALA Croitorie Electrotehnic Lctu mecanic Liceu/zi Menaj tiine ale naturii Tehnician n protecia mediului Textile Tricotaje Zugrav 7 1 1 1 2 1 1 1 1 4
170
Anexa 1 Copii intre 14 si 17 ani sau care implinesc 18 ani in 2005

Nr. Crt. Judet Initiale /sex Varsta Centrul de plasament Gradul si tipul de handicap (daca este cazul Nivel de scolarizare Pregatire profesionala ( daca urmeaza in prezent/ce forma?) Sprijin familial Domiciliul familiei Observatii
171
Anexa 2 Tineri care au implinit 18 ani pana in 2005 NOTA:

Nr. Crt. Judet Initiale/ sex Varsta Gradul si tipul de handicap (daca este cazul) Nivel de scolarizare Pregatire profesionala ( daca urmeaza in prezent/ce forma?) Sprijin familial Loc de munca Locuinta
Daca are sau nu
Temporara/def initiva
Deoarece variabila gradul de handicap nu a fost o variabila inchisa (raspunsurile au fost foare diferire neputandu-se identifica un paterrn de raspunsuri comun judetelor regiunii) pentru o comparabiliate intre judete s-a procedat la inchiderea acestei variabile ( cu variantele de raspuns: DA handicap, NU handicap). Facem mentiunea ca instructiunile de completare a Anexelor 1 si 2 au fost concepute si trimise in teritoriu de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului. Responsabiltatea INCSMPS a fost doar in analizarea datelor. Pentru o centralizare a acestora pe toate variabilele, INCSMPS a propus pentru colectarea datelor formatul de anexa pe care il prezentam mai jos. Din pacate datele nu au sosit din teritoriu pana la momentul realizarii studiului de fata.
172
ANEXA propusa de catre INCSMPS Situatia copiilor/tinerilor preconizati sa paraseasca centrele de plasament in urmatorii 3 ani*
Nivelul de colarizare** (absolvent de:...) Pregtirea profesional/calificare domeniu*** Loc de munca in prezent 2005 (da sau nu) Anul preconizat al iesirii din sistem****
Nr. Crt.
Judet
Sex (M/F)
Varsta (in ani impliniti)
..
NOTA *a se intelege ca ne referim strict la Centrele de plasament care ofera gazduire pe o perioada nedeterminata (centre cu module de tip familial, centre/case de tip familial, apartamente, centre pentru copii cu dizabilitati, etc); **la rubrica "nivel de scolarizare" a se completa cu unul din campurile: gimnaziu, scoala profesionala, scoala de arte si meserii, liceu, invatamant superior, etc.; a se intelege ca ne referim la nivelul de scolarizare absolvit in momentul parasirii centrului; *** la rubrica "calificare profesionala" a se completa domeniul in care persoana care paraseste centrul de plasament a obtinut o calificare, evident daca este cazul (ex: tamplarie, mecanic, cofetar, etc); **** la rubrica "anul preconizat al iesirii din sistem" a se mentiona unul din urmatorii 3 ani (2006, 2007, 2008) in care se preconizeaza ca tanarul urmeaza a parasi centrul de plasament.
173
5. Analiza ofertei de servicii sociale i ocupaionale din sistemul public i privat puse la dispoziia tinerilor care prsesc instituiile de protecie social
Pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire s-au dezvoltat n majoritatea regiunilor rii diferite tipuri de servicii sociale i de integrare socio-profesional, care ofer acestora asisten i sprijin n gsirea unei locuine i a unui loc de munc, consiliere, gzduire temporar, centre de tranzit, centre vocaionale de formare i orientare profesional, apartamente sociale, apartamente protejate pentru cei cu handicap, sprijin i suport pentru cei care i continu studiile, alte tipuri de servicii. Serviciile sociale puse la dispoziia acestor tineri au fost iniiate i derulate de ctre diverse organizaii neguvernamentale i de ctre direciile de asisten social i protecie a copilului judeene sau locale. Din analiza datelor privind tipurile de servicii sociale dezvoltate pe teritoriul rii noastre, puse la dispoziie de ctre ANPDC, rezult urmtoarea situaie pe regiuni: - n regiunea NE, n care se nregistreaz numrul cel mai mare de tineri care urmeaz s prseasc instituiile de ocrotire, numrul serviciilor sociale este destul de redus, excepie fcnd judeul Suceava care a dezvoltat servicii pentru tinerii cu handicap de tipul apartamentelor protejate. Tot n judeul Suceava s-au construit apartamente sociale, iar n Vaslui, unde aproximativ 400 de tineri urmeaz s prseasc sistemul, s-au nfiinat serviciile sociale de sprijin. Alte tipuri de servicii sociale pentru grupul int sunt ca numr nesemnificative n raport cu amploarea fenomenului. n judeul Botoani, dei urmeaz s prseasc sistemul de protecie mai mult de 300 de tineri, nu apare n evidenele care ne-au fost transmise de la ANPDC nici un tip de serviciu social.
174
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea NE 12 10 8 6 4 2 0 Bacau Asistenta si sprijin Apartamente sociale Altele 1 2 0 Botosani Iasi 2 3 11 Neamt Suceava Consiliere Gazduire temporara Vaslui
10
6 4
Integrare socio-profesionala Apartamente protejate
- n regiunea Sud-Est, numrul serviciilor sociale i de integrare socio-profesional este mai mare i mai diversificat fa de regiunea NE, cu toate c numrul tinerilor care urmeaz s prseasc sistemul de protecie este mult mai mic. Observm o repartizare mai echilibrat a serviciilor pe judee, predominnd serviciile de integrare profesional i apartamentele sociale.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea SE 5 4 3 2 1 0 Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Consiliere Gazduire temporara Vrancea 1 1 2
4 3 2 2 1 2
Asistenta si sprijin Apartamente sociale Altele
- n Sud serviciile sociale sunt foarte slab dezvoltate, excepie fcnd judeul Teleorman, unde sunt i cei mai muli tineri care au prsit sistemul de protecie din aceasta parte a rii, care a oferit apartamente sociale.
175
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea Sud 10 8 6 4 2 0 Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman 11 2 2 2 2
Consiliere Gazduire temporara
- n SV diferite tipuri de servicii sociale pentru tinerii defavorizai sunt prezente n fiecare jude, dar foarte puine ca numr avnd n vedere c peste 600 de copii prsesc sistemul n perioada 2003-2005. Se remarc judeul Vlcea cu preocuparea de a oferi tinerilor apartamente sociale i servicii de integrare socio-profesional i Gorjul cu serviciile de consiliere. Oltul cu numrul cel mai mare de tineri din regiune care urmeaz s prseasc sistemul a nfiinat doar 2 servicii de asisten i sprijin.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea SV 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 3 2 1 1 2 1 1 3
Dolj Asistenta si sprijin Apartamente sociale Altele
Gorj
Mehedinti Integrare socio-profesionala Apartamente protejate
Olt Consiliere
Valcea
Gazduire temporara
- n Vest, judeele Arad i Timi au dezvoltat pentru aceti tineri diferite tipuri de servicii sociale de formare i integrare socio-profesional, precum i apartamente sociale, cu deosebire n Timi unde peste 200 tineri care urmeaz s prseasc sistemul. n Cara-Severin, cu 179 de copii care
176
prsesc sistemul, se remarc o preocupare pentru dezvoltarea serviciilor de tip asisten i sprijin n favoarea acestor tineri.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistenul de protecie social pentru regiunea Vest 16 14 12 10 8 6 4 2 0 15 12
4 1 Arad Asistenta si sprijin Apartamente sociale Altele 2 1 Caras-Severin 2
1 Timis
Hunedoara Consiliere
Integrare socio-profesionala Apartamente protejate Formare profesionala
Gazduire temporara
- n NV se observ foarte puine servicii pe ansamblul regiunii dei peste 700 de tineri prsesc sistemul n perioada 2003-2005. n judeul Bihor sunt menionate diferite tipuri de servicii, dezvoltate de ONG-uri i de ctre DGASPC-uri, dar din datele furnizate de ctre ANPDC nu rezult obiectivul de activitate al acestora .
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea NV 14 12 10 8 6 4 2 0 Bihor 12
4 2 1 Cluj 22
BistritaNasaud
Maramures
Satu Mare
Salaj
Consiliere Gazduire temporara
- n regiunea Centru, serviciile sociale pentru tinerii defavorizai lipsesc cu desvrire n judeele Alba, Braov i Harghita dei numai din aceste judee peste 300 de tineri prsesc sistemul. Cel mai bine reprezentat n regiunea Centru la acest capitol este judeul Mure cu 336
177
de tineri care prsesc sistemul i care vor putea beneficia de 6 apartamente sociale, un centru de tranzit i servicii de integrare socio-profesional.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social pentru regiunea Centru 7 6 5 4 3 2 1 0 Alba Brasov 6 4
Covasna
Harghita
Mures Consiliere
Sibiu
Gazduire temporara Centru de tranzit
- Bucuretiul i Ilfovul, cu peste 500 de tineri care prsesc sistemul n perioada de referin au, cu excepia sectorului 4, diferite servicii sociale pentru aceti tineri, cele mai multe fiind de tipul apartamentelor sociale i de asisten si sprijin. Sectorul 2 are un serviciu de integrare socio-profesional.
Situaia serviciilor sociale pentru copiii care prsesc sistemul de protecie social regiunea Bucureti 15 10 5 0 Ilfov Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 1 3 1 3 1 12
Consiliere Gazduire temporara Centru de tranzit
178
6. Concluzii generale: Din analiza situaiei tinerilor care prsesc sistemul de protecie social a copilului au rezultat urmtoarele constatri: - Numrul copiilor instituionalizai a sczut n perioada 2000 - ianuarie 2005 de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumtate au vrste peste 14 ani, urmnd ca n urmtorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii s prseasc anual sistemul de protecie; Cel mai mare numr de tineri n aceast situaie sunt n judeele Iai (1100), Municipiul Bucureti (449), Vaslui (397), Mure (336), Timi (236), Botoani (228), Buzu (227), Satu Mare (251). n restul judeelor numrul tinerilor care au prsit sau urmeaz s prseasc sistemul de protecie este sub 200 pentru aceast perioad de timp (n Anexa I este prezentat situaia pe fiecare regiune de dezvoltare).; - Multe instituii practic soluia meninerii lor i dup mplinirea vrstei limit legale, pentru c nu i pot abandona n strad. Astfel, un numr de 6.596 de tineri la nivel naional cu vrste pn n 26 ani urmeaz o form de nvmnt i se afl n continuare n sistemul de protecie social; - Aceti tineri sunt o categorie vulnerabil de persoane expus riscului excluderii sociale i marginalizrii deoarece nu au locuin i nici posibiliti de nchiriere sau de cumprare, ntmpin greuti la angajare, fiind expui omajului; nu au mijloace proprii de subzisten fiind expui vagabondajului i delincvenei; cad adesea victime ale criminalitii, consumului de droguri, exploatrii sexuale; - n Programul de Guvernare pe perioada 2005-2008 integrarea social i profesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului este prevzut ca un obiectiv prioritar care necesit o abordare integrat i o intervenie imediat; ca urmare Guvernul intenioneaz s dezvolte o strategie care s vin n sprijinul rezolvrii situaiei acestor tineri;
179
- Msuri specifice pentru aceast categorie de persoane sunt prevzute n diferite programe care vizeaz msuri n domeniul politicii de tineret, de combatere a marginalizrii i excluderii sociale, de prevenire i combatere a omajului n rndul tinerilor; de incluziune social a persoanelor aflate n dificultate. Programe speciale de integrare socio-profesional sunt prevzute pentru tinerii privai de libertate i pentru cei cu dizabiliti aflai n centre specializate de protecie social; - De la vrsta de 18 ani, tinerii ies de sub legislaia care prevede msurile de protecie a copilului aflat n dificultate i beneficiaz de prestaiile n bani i serviciile sociale din sistemul de securitate social pentru aduli. - Din sistemul de asisten social, pot beneficia, pn la gsirea unui loc de munc, de un venit minim garantat, mas la cantina de ajutor social, burse sociale pentru studeni. Ajutorul social sub forma venitului minim garantat poate fi acordat n bani, dar i n natur. De asemenea, acesta poate fi acordat i indirect, prin plata cheltuielilor de ntreinere. Tinerii care beneficiaz de ajutoare sociale au dreptul la asisten medical, fr plata contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate care se suportat de Ministerul Muncii Solidaritii Sociale i Familiei. Dac i continu studiile i urmeaz cursurile de nvmnt liceal, profesional sau superior, organizate n condiiile legii, beneficiaz de alocaia de stat pentru copii i dup vrsta de 18 ani; - Sistemul asigurrilor sociale pentru acoperirea riscului de omaj asigur tinerilor care nu au gsit un loc de munc timp de 2 luni de la absolvirea unei instituii de nvmnt sau dup satisfacerea stagiului militar prestaii n bani(indemnizaie de omaj) i servicii ocupaionale care se ncadreaz n msurile active directe i indirecte de stimulare i facilitare a accesului la un loc de munc (informare i consiliere, mediere a munii, formare profesional, stimularea angajatorilor pentru includerea n ocupare a acestor categorii de persoane); - Accesul la o locuin pentru aceti tineri este prevzut ca o prioritate att n legislaia care prevede construcia de locuine pentru tineri i familiile lor ct i n legislaia care conine prevederi exprese pentru combaterea marginalizrii i excluderii sociale. Un rol important n
180
acest sens revine consiliilor judeene i locale care, n limita fondurilor, trebuie s asigure pe o list a prioritilor locuine sociale pentru aceast categorie defavorizat de persoane; - Organizaiile neguvernamentale, singure sau n parteneriat cu administraiile publice locale, au un rol important la dezvoltarea serviciilor sociale pentru integrarea social i profesional a tinerilor care prsesc instituiile de ocrotire a copilului; - Din analiza dispersiei programelor de servicii sociale pe cele opt regiuni de dezvoltare rezult o repartizare inegal a acestora care nu este n concordan, n cele mai multe cazuri, cu numrul tinerilor care prsesc sistemul de protecie. Astfel, n regiunea NE, n care se nregistreaz numrul cel mai mare de tineri care urmeaz s prseasc instituiile de ocrotire, numrul serviciilor sociale este destul de redus, excepie fcnd judeul Suceava care a dezvoltat servicii pentru tinerii cu handicap de tipul apartamentelor protejate. Alte tipuri de servicii sociale pentru grupul int sunt ca numr nesemnificative n raport cu amploarea fenomenului. n judeul Botoani, dei urmeaz s prseasc sistemul de protecie mai mult de 300 de tineri, nu apare n evidenele care ne-au fost transmise de ANPDC nici un tip de serviciu social. O situaie similar se remarc n regiunile Sud, SV, NV, precum i n Centru (cu excepia judeului Mure), unde ntr-o serie de judee, Alba, Braov, Harghita, serviciile sociale pentru aceti tineri lipsesc cu desvrire. Dimpotriv, n regiunea SE, numrul serviciilor sociale i de integrare socioprofesional este mai mare i mai diversificat cu toate c numrul tinerilor care urmeaz s prseasc sistemul de protecie este mult mai mic. Observm aici o repartizare mai echilibrat a serviciilor pe judee, predominnd serviciile de integrare profesional i apartamentele sociale. O situaie bun a serviciilor sociale pentru grupul int o ntlnim i n regiunea de Vest, n care amploarea fenomenului este apreciabil tinnd cont de numrul mare de tineri care prsesc sistemul, precum i n Bucureti, n care gsim aproape n toate sectoarele servicii sociale cu deosebire apartamente sociale, de integrare socio-profesional i de consiliere. - Din analiza cantitativ a informaiilor stabilite spre culegere i prelucrare de ctre ANPDC n Anexa 1 (tineri cu vrste ntre 14-17 ani si 18 ani), a rezultat urmtoarea situatie centralizat (pe total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului :
181
Variabila SEX: 53% masculin, 47% feminin; Existenta unui HANDICAP: 39% tineri cu handicap, 61% tineri fara handicap; Variabila VARSTA: 17% tineri in vasta de 14 ani, 20% tineri in varsta de 15 ani, 24% tineri in varsta de 16 ani, 25% tineri in varsta de 17 ani si 14% tineri in varsta de 18 ani; Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 20% dintre tineri beneficiaza de sprijin familial, 80 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile completate la acesta variabila) ; Variabila NIVEL EDUCATIONAL: 4,57% invatamant primar; 50,5% invatamant gimnazial; 26,08 invatamant profesional; 13,17 invatamant liceal; 5,38% nescolarizati; 0,27% abandon scolar; 0,02% invatamant universitar; Variabila PROFESIE/CALIFICARE: cei mai multi dintre tinerii din sistemul de protectie, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, sunt orientati cu precadere spre domenii precum: confectii, tamplarie, mecanica, constructiisi alimentatie publica. - Din analiza cantitativ a informaiilor stabilite spre culegere i prelucrare de ctre ANPDC n Anexa 2 (tineri care au mplinit sau mplinesc 18 ani n 2005) a rezultat urmtoarea situatie centralizat (pe total regiuni, inclusiv Bucuresti) pe variabilele pentru care au fost culese date de la Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului : Variabila SEX: 57,3% masculin, 42,7% feminin; Existenta unui HANDICAP: 38,1% tineri cu handicap, 61,9% tineri fara handicap; Existenta SPRIJINULUI FAMILIAL : 31,4% dintre tineri beneficiaza de sprijin familial, 68,6 % dintre tineri nu beneficiaza de sprijin familial (din raspunsurile completate la aceasta variabila) ; Existenta unui LOC DE MUNCA: 12,6% dintre tineri au un loc de munca, 87,4% dintre tineri nu au un loc de munca (din raspunsurile completate la aceasta variabila) ; Existenta unei LOCUINTE: 48,8% dintre tineri beneficiaza de locuinta (n completarea anexelor au existat judee care au trecut n coloana aferent variabilei
182
locuin i centrul de plasament care a fost prelucrat ca locuin), 51,2 % dintre tineri nu beneficiaza de locuinta (din raspunsurile completate la aceasta variabila) ; TIPUL LOCUINTEI 63,2 % dintre tineri beneficiaza de locuinta TEMPORARA, 36,8 % dintre tineri beneficiaza de locuinta DEFINITIVA (din raspunsurile completate la acesta variabila) ; VARSTA: tinerii care se afla inca in sistemul de protectie sociala si care au implinit 18 ani pana in 2005 se incriu in general grupa de varsta 18-22 de ani.
7. Propuneri: 1. Crearera unui sistem de monitorizare i evaluare semestrial i anual a modalitilor de integrare social i profesional a tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului, avnd n vedere existena cadrului legal i instituional care s permit realizarea acestui obiectiv; 2. Stabilirea unor indicatori specifici domeniului de interes care s permit o apreciere real a fenomenului i o evaluare a gradului de implementare a msurilor prevzute pentru aceste persoane n programele i planurile de msuri elaborate la nivel naional i local, precum i a obiectivelor prevzute n politicilor sociale pentru prevenirea i combaterea marginalizrii i excluderii sociale n rndul acestor tineri; 3. mbuntirea legislaiei n domeniul asistenei sociale pentru ncurajarea i sprijinirea dezvoltrii serviciilor sociale comunitare care s contribuie la integrarea social i profesional a tinerilor aflai n dificultate, innd seama de specificitatea fiecrui caz spre rezolvare; 4. Stabilirea unui sistem de finanare pentru dezvoltarea msurilor de asisten social prin finanarea de la bugetul de stat i de la bugetele locale a proiectelor i programelor de servicii sociale, care s fie ncredinate spre derulare neguvernementale; i administrare organizaiilor
183
5. Dezvoltarea resurselor umane n domeniul asistenei sociale prin creterea gradului de calificare i specializare; intensificarea pregtirii i instruirii funcionarilor publici din direciile judeene i locale de asisten social si protecie a copilului n practica asistenei sociale i n dezvoltarea proiectelor finanate din fondurile UE, n scopul dezvoltrii serviciilor sociale comunitare; 6. Dezvoltarea interesului administraiilor publice locale n dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civil pentru rezolvarea nevoilor sociale ale comunitii; 7. Dezvoltarea serviciului de tip acompaniament social personalizat la nivelul direciilor de asisten social i protecie a copilului, dar i la nivelul AJOFM, care s urmreasc de la caz la caz modalitatea de soluionare a problemelor legate de locuin i de gsirea unui loc de munc; 8. Intensificarea eforturilor administraiilor publice locale pentru construcia de locuine, adposturi i centre pentru tinerii aflai n dificultate, cu posibilitatatea de gzduire temporar a acestora pn la dobndirea unei locuine cu chirie din fondul de locuine sociale;
184
ANEXA nr. I Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie sau care urmeaz s prseasc acest sistem n anul 2005 pe regiuni de dezvoltare
Numrul tinerilor care au parasit sistemul de protectie in regiunea NE in perioada 2003-2005
397 134
65
228
126 1100
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea SE in perioada 2003-2005
76 77
71
227 139 42
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
185
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Sud n perioada 2003-2005
50 55 135
29 25 89 38
Arges
Calarasi
Dambovita
Giurgiu
Ialomita
Prahova
Teleorman
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protectie n regiunea SV n perioada 2003-2005
119
133
84 167 107
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Numrul tinerilor care au prit sistemul de protecie n regiunea Vest n perioada 2003-2005
112 236
179 86
Arad
Caras-Severin
Hunedoara
Timis
186
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea NV n perioada 2003-2005
59 251
144 61
172 196
Bihor
Bistrita-Nasaud
Cluj
Maramures
Satu Mare
Salaj
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Centru pentru perioada 2003-2005
121
116 86
60 336 120
Alba
Brasov
Covasna
Harghita
Mures
Sibiu
Numrul tinerilor care au prsit sistemul de protecie n regiunea Bucureti in perioada 2003-2005
86
449
Ilfov
Mun. Bucuresti
187
Cuprins:
1. Consideraii generale ...................................................................................................... 2.Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul de protecie..... 3. Analiza programelor i a cadrului legal i instituional privind tinerii care prsesc sistemul de protecie a copilului din perspectiva sistemului de servicii sociale i ocupaionale puse la dispoziia acestora n vederea incluziunii lor sociale i profesionale.................................................................... 3.1. Programe de msuri pentru tinerii care prsesc instituiile de ocrotire.. 3.2. Cadrul legal i instituional.. 3.2.1. Cadrul legal i instituional din domeniul asistenei sociale........................ 3.2.2. Legislaia n domeniul ocuprii forei de munc......................................... 3.2.3. Contribuia sectorului neguvernamental la dezvoltarea serviciilor sociale i ocupaionale pentru tinerii aflai n dificultate. 4. Analiza, prelucrarea i interpretarea datelor statistice puse la dispoziie de ctre Direciile Generale Judeene de Asisten Social i Protecia Copilului.. 4.1. 4.1.1. 4.1.2. 4.1.3. 4.1.4. 4.1.5. 4.1.6. 4.1.7. 4.1.8. 4.1.9. 4.2. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.5. 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8. 4.2.9. Analiza cantitativ conform Anexei 1.......................................................... Regiunea de dezvoltare CENTRU. Regiunea de dezvoltare NORD-EST. Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... Regiunea de dezvoltare SUD Regiunea de dezvoltare SUD-EST Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. Regiunea de dezvoltare VEST.. Bucureti.. Concluzii.. Analiza cantitativ. Prelucrare date ANEXA 2. Regiunea de dezvoltare NORD-EST. Regiunea de dezvoltare SUD-EST Regiunea de dezvoltare SUD Regiunea de dezvoltare SUD-VEST............................................................. Regiunea de dezvoltare VEST... Regiunea de dezvoltare NORD-VEST.......................................................... Regiunea de dezvoltare CENTRU. Bucureti Concluzii
Pagina
1 6
8 8 12 12 17 19 21 21 22 32 43 54 63 72 77 86 94 96 97 102 107 112 117 122 127 132 138
188
4.2.10. Nivel educaional-pregtire profesional.. 5. Analiza ofertei de servicii sociale i ocupaionale din sistemul public i privat puse la dispoziia tinerilor care prsesc instituiile de protecie social. 6. Concluzii generale. 7. Propuneri Anexa I
139 174 179 183 185
189

Tineri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tineri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE TIINIFIC N DOMENIUL MUNCII I PROTECIEI SOCIALE

BUCURETI, Str. Povernei nr. 6-8, sector1 Telefon/fax: 312 40 69

Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului

Coordonator d-na Maria Muga,

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Studiu privind situaia tinerilor care prsesc sistemul de protecie a copilului.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Procentul copiilor cu vrsta 10-18 ani din totalul copiilor- 77,79%;

Sursa de date: ANPDC

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

2173 0 Nr tineri care au/ dobandesc 18 ani si au masura de protectie 0

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

2. Obiectivele politicii guvernamentale privind tinerii care prsesc sistemul de protecie

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

acordarea unor faciliti.

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

4.1.1. Regiunea de dezvoltare Centru

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

77 10 11 238 20 14 60 30 78 202 229 108 337

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

VARSTA 16 ani 53 27 16 48 47 69 260 17 ani 57 16 29 73 57 82 314 18 ani 39 10 10 30 29 71 189

Total 252 121 89 238 202 337 1239

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

93,3 100,0 100,0

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Invatamant profesional Invatamant liceal

alte cazuri nescolarizat

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

tapiter teologie textil tinichigiu turistim Total

0,4 0,8 4,6 0,8 1,3 100

Judetul Mures se remarca si el,

alaturi de alte judete din regiune, cu un nivel

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

abandon scolar alte cazuri

Tabelul de mai jos prezinta

distributia calificarilor/profesiilor dobandite sau care

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Frecvente 299 1 6 10 5 1 3 2 1 1 1 6 1 337

4.1.2. Regiunea de dezvoltare Nord-Est

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

568 483 318 70 Bacau 79 131 31 Iasi Neamt SPRIJIN nu 85 348

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE STIINTIFICA IN DOMENIUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

NIVEL EDUCATIONAL Necompletat Invatamant primar