Sunteți pe pagina 1din 18

ECONOMIE APLICAT

SUPORT DE CURS FRECVEN REDUS

Autor: Mihaescu Mihai Mihaescu Elena

1. Menajurile
1.1 Menajurile: caracteristici, nevoi, resurse Agentul economic menaje se refer la cei ce locuiesc impreun i obin venituri destinate pentru a achiziiona i consuma bunurile de care au nevoie i pentru a economisi. Menajurile sunr constituite ca: - familii- uneori doar celibatari, pensionari; - diferite comuniti consumatoare(cmine, case de btrni,); - ntreprinderile individuale, care nu se delimiteaz de gospodriile n cadrul crora s-au constituit; Menajurile furnizeaz elementele de baz pentru activitatea firmelor, dar i pentru stat, nscriindu-se n fluxurile economice. Astfel, menajurile prin faptul c asigur fora de munc, antreneaz obinerea de venituri care pentru firme devin cheltuieli. n acelai timp,menjurile, n relaia cu statul, primesc de la stat pensii, ajutoare de omaj, alocaii pentru copii, alocaii de sprijin i pltesc statului impozite, taxe, etc. Nevoile reprezint ansamblu trebuinelor, cerinelor, preferinelor, ateptrilor de a cror satisfacere depinde existena oamenilor i calitatea acesteia. Nevoile sunt dinamice (se modific permanent) i nelimitate (se multiplic i se diversific). Tipuri de nevoi: a) dup subiectul purttor : - nevoi personale, individuale ale membrilor familiilor - nevoi ale familiei ca menaj- nevoi de grup, sociale; b) dup gradul de complexitate: - nevoi elementare (hran, ap, imbrcaminte, etc.) - nevoi superioare, complexe (nevoia de educaie). Resursele menajurilor reprezint ansamblul elementelor utilizate pentru producerea i obinerea bunurilor i serviciilor necesare satisfacerii trebuinelor. Resursele specifice menajurilor sunt: a) resurse umane- modul n care membrii unei familii se dezvolt ca persoane sntoase, educate, cu un anumit nivel de calificare, specializare i cultur, genereaz o influen major asupra evoluiei unei gospodrii familiale. b) resursele materiale msura n care o familie dispune de o locuin adecvat nevoilor membrior si, de aparatura electrocasnic necesar, etc. reprezint cteva dintre criteriile elementare n funcie de care se contureaz calitatea vieii de familie. c) resursele financiare- reprezentate de venituri; d) resursele informaionale informaia este o surs foarte preioas pentru nivelul de trai al unei familii. 1.2 Bugetul personal i de familie Bugetul reprezint o estimare pe o perioad de timp a veniturilor i cheltuielilor previzionate. Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la acesta caracterul limitat. Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului i caracteristicilor de consum, deci trsturilor nevoilor specifice menajelor: mare diversitate(mari diferene ntre familii), caracter dinamic i nelimitat. Bugetul unui menaj este alctuit din bugetul de familie i bugetele personale ale membrilor. Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezint estimarea pe o perioad de timp a veniturilor i cheltuielilor unei familii. Bugetul de familie reprezint estimarea pe o perioad de timp a veniturilor i cheltuielilor unei familii. n funcie de raportul dintre venituri i cheltuieli se pot contura mai multe tipuri de buget: 2

buget excedentar- atunci cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile; buget echilibat - atunci cnd veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuielile; buget deficitar - atunci cnd veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajurile i contureaz proiecte specifice. Acestea pot fi privitoare la venituri i proiecte privitoare la cheltuieli. Proiectele privitoare la venituri vizeaz, de regul, gsirea unor modaliti de cretere a venituirilor(gasirea unui alt loc de munc, a doua slujb, etc). Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop creterea, micorarea sau reorientare cheltuielilor. Costul de oportunitate reprezint valoarea celei mai bune dintre ansele sacrificate, la care se renun atunci cnd se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el msoar cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerndu-se c alegerea fcut constituie ctigul. Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un tip de cost. 1.3 Instrumente de economisire i de investire specifice persoanelor fizice Economisirea reprezint procesul de reinere din venituri a ceea ce rmne dup consum. Economiile sunt sumele de bani care rmn la dispoziia menajelor dup consum. Se pune problema pstrrii in siguran a banilor, siguran fa de : A. Ameninri extraeconomice: - eventuale furturi; - producerea unor calamiti (incendii, inundaii etc) B. Ameninri economice: - deprecierea banilor provocat de inflaie; - schimbarea banilor.(punerea in circulaie a bancnotelor si monedelor noi, denominarea, etc) Una din cea mai frecvent modalitate de pstrare a economiilor pentru persoane fizice este depozitul bancar. Depozit bancar =sume de bani, hartii de valoare, obiecte de valoare depuse spre pastrare si fructificare la o banca si care vor fi restituite la solicitarea depunatorului. Depozitele bancare pot fi: - "la vedere" - caz in care sumele pot fi retrase oricand ; - "la termen" - caz in care sumele nu pot fi retrase decat la expirarea termenelor pentru care au fost constituite. Pentru depozitele la vedere, bancile platesc o dobanda mai mica decat pentru cele la termen Venitul obinut din depozitele bancare este dobnda. Dobanda bonificat reprez nivelul dobnzii cu care sunt remunerate disponibilitile bneti ale celor care i-au constituit depozite bancare. Factori care influeneaz nivelul acestei dobnzi sunt: -rata inflatiei; - ratele dobanzilor practicate de alte bnci; - rata de refinantare. Dobnda simpl se calculeaza n cazul in care perioada analizat este mai mic de 1 an, iar dobnda nu este capitalizat. D = C d' n Dobnda compus se practica atunci cnd perioada de depunere este mai mare dect un an, iar dobnda este reinvestit la fiecare scaden. D = C(1+d')n C O pia mai puin cunoscut pentru persoanele fizice, care poate oferi posibiliti de investitii aducatoare de castig, este piaa de capital. Piaa de capital este piaa pe care se tranzacioneaza diverse tipuri de titluri de valoare cum ar fi aciunile, obligaiuni, titluri de stat si altele.

Majoritatea tranzaciilor pe piaa de capital constau in cumprarea i vnzarea de aciuni ale societilor cotate la BVB i Rasdaq, obiectul tranzaciilor fiind deci prti din capitalul social al acelor firme. Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achiziioneze aciuni de pe piaa de capital nu este insa obinerea unui dividend ci cumprarea aciunilor la un pre mai mic i vnzarea lor la un pre mai mare, obinnd astfel un profit imediat Cei care doresc s devin acionari au dou variante: -cumprarea unor aciuni nou emise de ctre o societate listat la burs; -cumprarea de aciuni care se tranzacioneaz deja la burs. Cei care doresc s investeasc se adreseaz unei Societi de Servicii de Investitii Financiare(SSIF). Strategia pentru a ajunge la un broker de investiii: - buna informare n legtur cu activitatea brokerilor, cu serviciile i comisioanele pe care le percep; - dup alegerea Societii de Servicii de Investiii Financiare se decide dac investiia va fi pe termen scurt sau lung. 1.4 Creditul pentru persoane fizice Creditul bancar este un credit acordat de ctre bnci persoanelor fizice sau juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Atunci cnd au nevoie de un mprumut, persoanele fizice se orienteaz asupra: - nivelului ratei dobnzii i nivelului dobanzii anuale efective (DAE) care reprezint costul total al creditului; - solicitarea/nesolicitarea de garanii; - gradul de ndatorare admis; - modalitatea de rambursare; - documente solicitate de bnci; - rapiditatea acordrii creditului; - dovada de bun platnic, etc. Bncile acord persoanelor fizice mai multe tipuri de credite: credite pentru bunuri de consum, credite pentru nevoi personale, credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft, etc. Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert. Overdraft sau descoperire de cont ofer clientului posibilitatea de a retrage numerar sau de a realiza plati pana la o anumita limita, care depaseste soldul (nivelul din prezent) al disponibilului sau din contul curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata lunara fixa), iar dobanda care trebuie platita este aplicata numai pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand aceste fonduri au fost folosite. 1.5 Riscuri i asigurarea persoanelor contra riscurilor Asigurarea este o garanie acordat de un asigurtor asiguratului su, de a indemniza eventualele pagube, n schimbul unei prime sau cotizaii Pentru a putea beneficia de o asigurare este nevoie de semnarea unui contract, numit: contract de asigurare. Principalele caracteristici juridice ale contractului de asigurare: caracter consensual - se ncheie n scris numai pe baza consimmntului prilor; caracter sinalagmatic - prile contractante i asum reciproc anumite obligaii reciproce i interdependente; 4

caracter aleatoriu - prile contractante nu cunosc la ncheierea contractului ce efecte vor rezulta din desfurarea lui: beneficii sau pierderi. Caracterul aleator este esenial la contractul de asigurare; caracter oneros - fiecare parte urmrete obinerea unui avantaj (folos) prin prestaia pe care s-a angajat s o fac n favoarea celeilalte pri. La fel ca i alte contracte cu titlu oneros, contractul de asigurare este opus contractului cu titlu gratuit; caracter succesiv - ealonarea n timp a prestaiilor precizate n contract. Faptul c, valabilitatea contractului de asigurare se ntinde pe o anumit perioad de timp, face posibil ealonarea plii primei de asigurare de ctre asigurat; caracter de adeziune - forma i clauzele contractului sunt stabilite de ctre societatea de asigurri, potenialul asigurat avnd posibilitatea s accepte sau s resping n bloc acest contract; caracter de bun-credin - presupune ca executarea acestuia s se fac cu bun credin de ctre ambele pri. Asigurtorul este persoana juridic care n schimbul unei prime de asigurare (sum de bani) i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate. Asiguratul este persoana fizic care in schimbul unei prime de asigurare pltite asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva anumitor calamiti ori accidente. Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul de a incasa suma asigurata sau despgubirea, fr sa fie neaparat parte la contractul de asigurare. Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o pltete asiguratorului, pentru ca acesta din urm s-i poat constiui fondul de asigurare necesar achitrii despgubirii sau sumei asigurate n momentul n care se produce riscul asigurat Riscul asigurat se refer la un eveniment care, o dat produs, din cauza efectelor sale, oblig pe asigurtor s plteasc asigiguratului despgubirea sau suma asigurat. Tipuri de asigurri: a) asigurri obligatorii sunt acelea care se bazeaza pe principiul obligativitii prin lege(exemple: RCA, asigurari de locuine- din iulie 2010); b) asigurri facultative- se ncheie numai n baza acordului de voin al prilor(exemple: asigurri de via, asigurri auto facultative: CASCO, asigurri pentru pensii, etc.)

2. ntreprinztorul i firma
2.1 nfiinarea i gestionarea unei firme, oportuniti i riscuri- analiza SWOT Constituirea societatilor comerciale cade sub incidenta prevederilor Legii 31/1990, modificata si republicata. In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor Legii 31/1990. Societatile comerciale cu sediul in Romnia sunt persoane juridice romne. Societatile comerciale se pot constitui in una dintre urmatoarele forme: societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni si societate cu raspundere limitata. Cele mai des ntlnite forme de organizare a societilor comerciale sunt societile pe aciuni(SA) i societile cu rspundere limitat(SRL). Forme de constituire a societilor comerciale
Nr. Crt. 1 Tipul societatii comerciale SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATA SOCIETATEA PE ACTIUNI Indicativul / Sigla SRL Descrierea societatii comerciale -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. -asociatii raspund in limita capitalulu social subscris -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.

SA

SOCIETATE IN NUME COLECTIV

SNC

SOCIETATEA IN COMANDITA SIMPLA

SCS

-asociatii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris -capitalul social este divizat in parti numite actiuni -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. -asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale -obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si are doua categorii de asociati (asociati comanditati-raspund nelimitat cu toata averea prezenta si viitoare si solidar pentru obligatiile sociale si asociatii comanditari raspund numai pana la valoarea capitalului social subscris si au dreptul la o parte din profitul realizat de societatea respectiva. -este forma de asociere la care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si raspunderea asociatilor comanditati pentru obligatiile sociale este nelimitata si solidara, iar a asociatilor comanditari este limitata pana la concurenta capitalului subscris

SOCIETATEA ACTIUNI

IN

COMANDITA

PE

SCA

Etapele parcurse pentru constituirea unei societati: 1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si, daca este cazul, a sediilor secundare. 2. Se stabileste denumirea (firma) societatii si, daca este cazul, emblema societatii. 3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o. 4. Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou notarial public. 5. Se depun aporturile in numerar , la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura. 6. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru. 7. Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la Oficiul Registrul Comertului din judetul in care s-a stabilit firma. 8. Verificarea dosarului la ORC. 9. Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal unic de la Administratia financiara teritoriala. 10. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii societatii (de la institutii precum SANEPID, Pompieri, Mediu, Protectia Muncii). n economia modern, firmele reprezint fora motric a progresului, a dezvoltrii, sunt cele ce asigur necesarul de supravieuire al societii. Studiind firmele, evideniem polarizarea acestora n dou categorii: unele care obin succese apreciabile, prosper i se dezvolt constant, iar altele care se lupt cu greu pentru supravieuire sau nregistreaz performane economico-financiare modeste. Examinarea factorilor care determin succesul sau eecul unei firme (afaceri), a determinat cearea unor metodologii specifice de analiz i diagnosticare a activitii firmei (afacerii). Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice i a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaz strategia respectiv, se bazeaz 6

pe un amplu proces de analiz i evaluare a mediului de aciune a firmei, a situaiei competitivitii ei n acest mediu i a situaiei firmei, a capacitii acesteia de a nfrunta schimbrile produse n mediu Metoda de analiz a mediului, a competitivitii i a firmei este analiza SWOT. SWOT reprezint acronimul pentru cuvintele englezeti Strengthts (Fore, Puncte forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportuniti, anse) i Threats (Ameninri). Primele dou privesc firma i reflect situaia acesteia, iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul acestuia asupra activitii firmei. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competene distinctive pe care aceasta le posed la un nivel superior n comparaie cu alte firme, ndeosebi concurente, ceea ce i asigur un anumit avantaj n faa lor Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care i determin un nivel de performane inferior celor ale firmelor concurente. Punctele slabe reprezint activiti pe care firma nu le realizeaz la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posed. Oportunitile reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru firm, altfel spus anse oferite de mediu, firmei, pentru a-i stabili o nou strategie sau a-i reconsidera strategia existent n scopul exploatrii profitabile a oportunitilor aprute. Ameninrile sunt factori de mediu externi negativi pentru firm, cu alte cuvinte situaii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea firmei de a-i realiza integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performanelor ei economico-financiare. Probleme de urmrit n analiza firmei: A. Cu privire la Punctele forte eseniale: - suficiena resurselor financiare disponibile; - existena unei competene distinctive pe unul sau mai multe din planurile: - managerial; - organizatoric; - cercetare-dezvoltare; - calitii produselor i/sau serviciilor; - pregtirii personalului, - costurilor; - comercial, etc. - posedarea unor brevete de invenii de produse i /sau tehnologii care confer firmei avantaj competitiv; - posedarea unor abiliti deosebite n materie de inovare a produselor i/sau tehnologiilor; - deinerea poziiei de lider sau de vrf de pia; - posedarea unor abiliti comerciale deosebite; - existena unei imagini favorabile despre firm; - posibilitatea de a practica economia de scar; - existena unui sistem bine organizat i eficace de planificare strategic; - viteza de reacie decizional la modificrile produse n mediul intern sau extern, - calitatea culturii de ntreprindere. B. Cu privire la Punctele slabe poteniale: - inexistena unei direcii strategice clare; - lipsa unor abiliti sau competene deosebite; - existena unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral; - lipsa competenei manageriale; - deteriorarea continu a poziiei competitive; - erodarea imaginii firmei n percepia deintorilor de interese; - vulnerabilitatea la presiunile concurenei; - reducerea ponderii pe pia; - existena unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate); - meninerea unui nomenclator inadecvat de produse i/sau servicii (prea larg sau prea ngust); Probleme de urmrit la analiza mediului: A. Cu privire la Oportuniti poteniale: - creterea rapid a pieei; 7

- posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse i/sau servicii; - existena cererii de noi produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee noi; - existena cererii pe noi piee a produselor i/sau serviciilor existente; - posibiliti de integrare vertical; -manifestarea unei stri de stagnare sau regres la firmele concurente; -posibiliti de ncheiere a unor aliane, acorduri etc. avantajoase; -posibiliti de ncheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising. B. Cu privire la Ameninri poteniale: - adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - intrarea intr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau internaional; - schimbri demografice nefavorabile; - schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor; - cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei; - intrarea unor noi competitori pe pia; - cererea crescnd pentru produse de substituie; - presiunea crescnd a concurenei; - puterea crescnd de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor; - vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri1. Diagnosticarea n urma utilizrii analizei SWOT, poate fi definit ca o cercetare complex a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaz activitatea unei firme. 2.2 Planul de afaceri Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa (pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma). Nu exista o structura standard a planului de afaceri. In functie de scopul acestuia, se creeaza structura optima care sa satisfaca asteptarile celor pentru care a fost elaborat. Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni distincte: 1) prezentarea firmei- date de identificarea a firmei; 2) descrierea afacerii -trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele afacerii; 3) planul de marketing include informatii referitoare la produsul oferit, piaa vizat, clieni potentiali, mediul concurenial, etc. 4) planul managerial- cuprinde informatii precum organigrama firmei, echipa managerial, structura de personal; 5) planul financiar reflect cheltuielile prevzute pentru initierea si derularea afacerii i sursele financiare pentru acoperirea acestora. 6) planul operaional prezint modul n care strategia afacerii este transpus n practic. Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al afacerii, documentele anexe si predictiile financiare. 2.3 Bugetul de venituri i cheltuieli pentru activitile propuse Firmele acord o mare atentie administrarii eficiente a resurselor si folosesc in acest scop, bugetele de venituri si cheltuieli - ca instrumente de management financiar, la nivel de firma si la nivelul principalelor tipuri de activitati ale firmei. Bugetul de venituri reprezinta estimarea financiara a vanzarilor de produse si servicii ale firmei, iar bugetul de cheltuieli reprezinta estimarea financiara a consumului de resurse necesare realizarii obiectivelor firmei.
1

Corneliu Russu.Management strategic Editura All Beck, Bucureti, 1999, p. 79-80

Pentru fundamentarea bugetului de venituri ale firmei trebuie sa se anticipeze si sa se ia in considerare volumul, structura si valoarea vanzarilor firmei din mai multe perspective: - venituri pe tipuri de produse si servicii; - venituri pe zone si puncte de desfacere; - venituri pe categorii de clienti. Factorii care influenteaza dimensiunea generala a bugetului de venituri al unei companii sunt: - obiectivele comerciale ale firmei si anume: cifra de afaceri, piata tinta si cota de piata; - politicile comerciale ale firmei, cum ar fi politica de produse, de clienti, de preturi si de discounturi; - conjunctura generala a mediului de afaceri. Pentru fundamentarea bugetului de cheltuieli ale firmei trebuie sa se anticipeze costul resurselor necesare pentru desfasurarea activitatii companiei in scopul obtinerii de venituri si profit. Bugetul de cheltuieli poate fi elaborat din urmatoarele perspective: a) bugete de cheltuieli dupa natura resurselor consumate; b) bugete de cheltuieli dupa natura activitatii firmei; c) bugete de cheltuieli dupa natura costurilor;

3. Locul i rolul firmei pe pia


3.1 Constituirea resurselor financiare 3.1.1 Studiul ofertelor de finanare pentru persoane juridice, IMM-uri. Politica de finantare a ntreprinderii trebuie sa selecteze sursele de finantare a intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare, performantele acesteia prezente si viitoare Principalele surse de finanare care pot fi utilizate de ntreprinztori sunt urmtoarele: a) autofinantarea este cea mai raspndita forma de finantare si presupune ca ntreprinderea sa si asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind att acoperirea necesarului de nlocuire a activelor imobilizate ct si cresterea activelor de exploatare. Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt: - constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de fonduri; - autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite ntreprinderii independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit; - asigura ntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile; - permite frnarea ndatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare; b) finantri obinute prin programe care au ca scop promovarea IMM-urilor, pot fi rambursabile sau nerambursabile. Pentru finantrile nerambursabile, firma trebuie s propun un proiect, intocmind o documentatie care intr n competiie cu documentaiile elaborate de alte firme; finanarea o primesc cele mai bune proiecte. Finantarile nerambursabile sunt ajutoare financiare, care provin de la bugetul de stat, de la Uniunea Europeana sau alte organizatii. c) finanri venture(sau cu capital de risc) prin investitori straini, fonduri de investitii, societati nebancare. In general companiile sau fondurile venture investesc bani in firme mici si mijlocii. Firma primeste in afacere, pe termen scurt sau mediu, un partener cu o suma d ebani reprezentand aportul la capitalul social. In aceasta asociere, compania sau fondul devine actionar si isi va retrage participarea dup o perioada de timp in care firma restituie creditul si dobanda. 9

d) leasingul este un sistem de finantare a investitiilor conform cruia o firma poate inchiria masini, utilaje, echipamente de la alte societati specializate. Se incheie un contract de inchiriere in care se stabilesc perioada de inchiriere, obligatiile partilor, conditiile in care beneficiarul poate devenii proprietar al bunului respectiv la finalul perioadei d eleasing. e) creditele de la furnizori i clieni sunt pe termen scurt si reprezinta o finantare ieftin. f) Incubatoare de afaceri aceste companii cumpara firme aflate in faze de proiect (de start-up) sau recent infiintate. Rolul lor consta in punerea la dispozitia intreprinzatorilor a unor servicii strategice si logistice pentru a se dezvolta. Pot avea urmatoarele roluri : 1. de parinte oferind sustinere tehnica si materiala ; 2. de mediu oferind posibilitatea dezvoltarii strategiilor de afaceri ale firmelor incubate ; 3. de investitor oferind capital in schimbul unor actiuni ale firmelor incubate ; 4 de club de afaceri oferind oportunitati de afaceri firmei incubate.

3.1.2 Studiul ofertelor de finanare pe piaa monetar i pe piaa capitalurilor Capitalul utilizat de o firm pentru sustinerea activitii acesteia poate fi dobndit de pe diferite piee, cum ar fi piaa monetar(din imprumuturile acordate de bnci) sau piaa de capital (din vnzarea aciunilor, emitere de obligaiuni). Finanarea de pe piaa monetar se face prin intermediul creditelor. Creditele reprezint imprumuturi acordate, cu titlu rambursabil, de ctre o banc sau de ctre alt instituie financiar, unui solicitant i condiionate, de obicei de plata unei dobnzi. Din perspectiva firmelor solicitante, pregtirea oentru accesarea unui credit bancar presupune : - informarea asupra ofertelor de finanare ; - evaluarea corect a dobnzii - alegerea instituiei i a tipului de credit ; - pregtirea documentatiei solicitate de banc. Creditele solicitat de o firm poate avea diferite destinaii : - pentru activitatea curent ; - pentru dezvoltare ; - de investitii ; - pentru achizitie, constructie sau modernizare de sedii, spaii comerciale, etc. Piaa de capital poate contribui la finanarea firmelor care sunt organizate ca societi pe aciuni. O alternativ de finanare pentru firm este astfel i cea realizat pe piaa capitalurilor i care const n emisiunea i/sau vnzarea de titluri de valoare(aciuni si obligaiuni). O societate pe aciuni se poate finana pe piaa de capital printr-o ofert public de vnzare n vederea deschiderii societii ctre public (ofert public primar).

3.2 Asigurarea resurselor materiale - relaiile firmei cu furnizorii Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a utilajelor i echipamentelor, dar i a serviciilor de diferite naturi: servicii de construcii, de transport, de consultan i studii, etc. In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale inseamna anumite relatii ce se caracterizeaza astfel: - sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o autoritate contractanta (autoritate publica, institutie publica)

10

sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea unui profit, iar beneficiarul urmareste obtinerea unui avantaj economic, care poate sa fie un cost sanatos (ce asigura cel mai bun raport calitate/cost) si uneori chiar a unei stari de profitabilitate - efectele economice se regasesc la nivelul activitatii beneficiarului, in sensul ca se pot satisface mai multe obiective, cu aceeasi valoare financiara - sunt raporturi economice care depind de raportul de putere ce exista intre furnizor si beneficiar. In acest caz, beneficiarul fiind in ultima instanta puterea publica statul, poate sa impuna anumite limite legale, reguli care trebuie respectate de catre furnizori, indiferent de puterea pe care o detin pe piata. Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul si furnizorul). Activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din doua perspective: - pe termen scurt cand preponderenta o detin activitatile de asigurare a materialelor -pe termen lung cand preponderenta o detin activitatile de studii de piata, prin care sa se valorifice cat mai bine nevoia de a cumpara 3.3 Asigurarea resurselor umane necesare firmei Resursele umane reprezint una dintre cele mai importante investitii ale unai firme de care depinde succesul sau insuccesul afacerii. Recrutarea personalului reprezint procesul de cutare, localizare, identificare si atragere a candidailor care prezint caracteristicile profesionale necesare sau care corespund cel mai bine cerintelor posturilor vacante actuale si viitoare Criteriile de recrutare se fac in funcie de : nevoia de for de munc a firmei specificul activitii firmei structura forei de munc, necesar firmei: studii, specializare, vrst, nivelul de calificare etc conformitatea cu cadrul legal (Codul Muncii) conformitatea cu contractul de munc ncheiat cu sindicatele Selecia angajailor reprezint una dintre activitile de baz ale managementului resurselor umane care, de regul, se efectueaz n cadrul compartimentului de personal, dar care constituie responsabilitatea managerilor de pe diferite nivelui ierarhice. Etapele procesului de selectie a angajailor: - alegerea preliminara a solicitanilor, - completarea formularului de cerere de angajare, - intervievarea pentru angajare, - testarea pentru angajare, - verificarea referintelor, - examenul medical, - interviu final, - decizia de angajare Postul este adaptarea unei functii la particularitatile fiecarui loc de munca si al caracteristicile titularului care il ocupa. Fia postului este un document care precizeaz sarcinile i responsabilitile ce-i revin titularului postului, condiiile de lucru, condiiile de ocupare a postului, aptitudinile necesare, competena manageriala, atribuiile, limitele de competent, sfera relationala. Fia postului conine denumirea postului de munc, integrarea in structura organizatoric, responsabilitile cerute, sarcinile stabilite, activitati si actiuni specifice postului, pregatirea necesara postului, salariul si condiiile de promovare. Salariul reprezinta suma de bani incasata de catre angajat, ca remuneratie pentru activitatea depusa intr-o intreprindere. Salariul reprezint preul la care este tranzacion fora de munc, reprezint cost pentru ntreprinztor, deoarece salariile sunt elemente de cheltuieli; reprezint venit, pentru lucrtor, reprezentnd principalul suport al cererii de bunuri i servicii. 11

Elaborarea unui sistem de salarizare trebuie sa aiba in vedere respectarea unor principii generale: Principiul formrii salariului pe baza mecanismelor pietei si implicarii agentilor economici. Principiul negocierii salariilor. Principiul existenei sau fixarii salariilor minime. Principiul la munca egala, salariu egal (este conditionat de: condiiile de munca, cantitatea muncii, nivelul d ecalificare profesionala, calitate, rezultate, performante) Principiul liberalizarii salariilor Caracterul confidenial al salariilor. Alte forme de venit pentru angajati: tichete de masa, tichete cadou, tichete de cres, bonusuri de vacanta, sporuri ( de vechime, fidelitate, munc de noapte, ore suplimentare etc), facilitati diverse (telefon, autoturism, locuinta de serviciu etc.)

3.4 Aplicarea planului de afaceri 3.4.1 Derularea activitilor firmei Pentru a indeplini rolul de instrument esenial n planificarea/ conducerea unei afaceri, planul de afaceri trebuie pus in aplicare. Aplicarea planului urmrete atingerea obiectivelor propuse. Obiectivul fundamental al firmei poate fi reprezentat de obinerea de profit. Funcia reprezint ansamblul proceselor de munc asemntoare sau complementare, care contribuie la realizarea aceluiai obiectiv. Principalele funcii care exist n firmele moderne, de dimensiuni mijlocii si mari, sunt: 1. Functia de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor desfasurate n cadrul firmei, n scopul producerii de idei noi si transformarea lor n noutati utile. Aceasta functiune are un caracter complex, se manifesta n toate domeniile si rezida n necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri tehnico-stiintifice. Principalele activitati ale acestei functiuni sunt cercetarea stiintifica, ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic, investitii precum si organizarea productiei si a muncii. 2. Functia de productie este reprezentata de ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servir prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor n cadrul firmei. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functii sunt: fabricarea sau exploatarea, ntretinerea si reapararea utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate. 3. Functia comerciala cuprinde activitatea de realizare a obiectivelor ce se refera la stabilirea legaturilor unitatii cu mediul ambiant n vederea procurarii mijloacelor necesare desfasurarii activitatii si desfacerii produselor, serviciilor si lucrarilor care fac obiectul activitatii de baza a unitatii. Aceasta functie cuprinde 3 activitati: aprovizionarea tehnico-materiala, desfacerea si marketingul. 4. Functia financiar-contabila este reprezentata de activitatea privind obtinerea si folosirea mijoacelor financiare necesare unitatii, precum si nregistrarea si evidenta n expresie valorica a fenomenelor economice din unitate. Rolul acestei functii este static, pasiv, uneori chiar un obstacol n introducerea noului. 5. Functia de personal cuprinde activitati de realizare a obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar. Principalele activitati cuprinse n cadrul acestei functii se refera la planificarea, recrutarea, formarea, perfectionarea, motivarea, promovarea, retribuirea si protectia personalului. Interdependentele dintre functiuni sunt determinate de interdependentele ce se manifesta ntre activitatile desfasurate n cadrul firmei. Acestea se manifesta n contextul n care producerea unei 12

dereglari n cadrul unei functiuni determina dereglari si n cadrul celorlalte, putndu-se vorbi chiar de o autoagravare a dereglarilor si de un proces de reglare n lant. 3.4.2 Comercializarea rezultatelor activitii Comercializarea bunurilor produse de firm este precedat de stabilirea preului de vnzare. Calculul pretului de vanzare are la baz costurile pentru producerea i desfacerea bunului respectiv. Cheltuielile trebuie incluse in preul de vnzare al produsului pentru a fi recuperate. Aceasta este o conditie pentru reluarea i continuarea produciei. Strategiile de pret, determinate de obiectivele specifice ale firmelor, pot fi foarte diferite. Se pot identifica strategii bazate pe urmtoarele tipuri de preuri: pretul de lider este n mod obisnuit adoptat doar de marile ntreprinderi din industrie care au suficienta putere pe piata pentru a putea stabili un pret ce va fi urmat de celelalte ntreprinderi din domeniu; strategia preturilor reduse (predatory pricing) presupune reducerea preturilor suficient de mult pentru a atrage clienti de la concurenta; strategia de "luare a caimacului" (skimming price) consta n fixarea unui pret ct se poate de ridicat la lansarea unui produs. Este o strategie foarte utilizata pentru bunurile industriale si ntreprinderile ce utilizeaza tehnologie de vrf (computere, autoturisme, televizoare color, videorecordere); strategia pretului de penetrare (penetration pricing) - n opozitie cu strategia anterioara consta n cucerirea rapida a unei parti de piata prin practicarea unui pret scazut. strategia preului magic care are terminaia in 5 sau 9, considerat mai atractiv dect cel cu alte terminaii. Alegerea unei strategii de pret se face i n functie de etapa din ciclul de via n care se gaseste produsul, de gradul de noutate al produsului etc. Astfel, pentru un produs nou se utilizeaza, de obicei, strategia de luare a caimacului sau strategia de penetrare. Orice strategie se aplic pe o anumit perioad de timp, fiind apoi revizuit potrivit schimbrilor intervenite in activitatea firmei sau pe pia. 3.4.3 Indicatori de eficien Preocuparea oricrei firme de a desfura o activitate eficient poate fi urmrit cu ajutorul unor indicatori, asa cum sunt productivitatea, costurile i profitul. Productivitatea factorilor de productie, exprimata valoric (W), reprezinta raportul ntre rezultatele unei activitati economice si eforturile facute n acest scop, aceasta mai fiind denumita si eficienta sau randament. Se determina ca un raport ntre valoarea productiei (Q) obtinuta ntre-un orizont de timp si ntr-un cadru (ntreprindere, firma, fabrica etc.) si factorii de productie utilizati (FPutilizati) pentru obtinerea acesteia. W = Q / FPutilizati Costul este un instrument foarte util n vederea luarii deciziilor menite sa asigure nivelul performant al activitatii firmei. Totodata, l ajuta pe ntreprinzator sa fundamenteze n asa fel utilizarea factorilor de productie nct sa obtina o rentabilitate ct mai mare. Marimea costului poate fi calculata pe: unitate de produs (unitar, mediu); pe o masa de productie omogena (cost al productiei); pe productia de regula eterogena a unei firme, ntr -un orizont de timp (an, trimestru). Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor, corespunzatoare consumului de factori de productie, pe care agentul economic le efectueaza pentru producerea si vanzarea de bunuri materiale sau prestatoare de servicii. Pretul de vnzare se calculeaz pornind de la costul de producie: P = Cp + Pr, unde P= preul de vnzare Cp= costul de producie Pr= profitul 13

Rentabilitatea unei firme se refer la capacitatea ei de a obine profit, adic de a obine un excedent de venituri peste valoarea costului total implicat. Rentabilitatea permite firmei nu numai meninerea n afaceri, dar i dezvoltarea. Determinarea i analiza rentabilitii unei firme etap esenial n determinarea i analiza riscului financiar se realizeaz pe baza analizei profitului i a ratelor de rentabilitate. Profitul constituie mobilul oricrui agent economic. Profitul reprezint excedentul venitului peste costul de producie, el fiind necesar nu numai pentru remunerarea capitalurilor, ci i pentru investiii de dezvoltare a activitii. Obiectivul final al oricrei firme n economia de pia este obinerea profitului i, implicit, creterea rentabilitii; ca urmare, pentru a se dezvolta i supravieui n condiii de concuren, firma trebuie s desfoare o activitate rentabil, care s se soldeze cu rezultate (R) favorabile ct mai mari. Rezultatul exerciiului reprezint diferena dintre venituri (V) i cheltuieli (C): Dac V > C = > R = V C > 0 = > profit sau beneficiu Dac V < C = > R = V C < 0 = > pierdere n consecin, firma trebuie s-i stabileasc strategia i tactica astfel nct prin msuri sistematice pe termen scurt, mediu i lung s acioneze asupra: - creterii veniturilor (ncasrilor); - reducerii cheltuielilor. Starea rentabilitii unei firme se poate analiza pe baza ratelor. Din punct de vedere metodologic, o rat reprezint raportul a dou mrimi, raport exprimat procentual. Sistemul de rate uzual folosit n analiza rentabilitii activitii firmei este compus din: - rata rentabilitii economice; - rata rentabilitii financiare; - rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor). 1. Rata rentabilitii economice. Se refer la eficacitatea cu care sunt utilizate activele firmei. Se obine ca raport ntre rezultatul net al exerciiului i valoarea activelor totale. Pnet Rre = x 100 At 2. Rata rentabilitii financiare. Se refer la eficacitatea cu care este utilizat capitalul firmei. Se determin ca raport ntre profitul net al exerciiului i valoarea capitalului propriu (Kpr) de care dispune firma: Pnet Rrf = x 100 Kpr 3. Rata rentabilitii comerciale (a vnzrilor) arat eficiena funciunii comerciale a firmei: Pnet Rrc= x 100 CA

4. Proiecte
1. Suntei n etapa n care ati decis s infiinati propria firm. Realizati analiza SWOT cu privire la infiinarea propriei firme. Examinati, pe baza analizei SWOT realizate, riscurile i oportunitile legate de nfiinarea i gestionarea propriei afaceri. 2. Alegeti o firm de mici dimensiuni la care aveti acces la informatii i realizati analiza SWOT a firmei respective. 14

Testul nr.1 I.Rspundei la urmtoarele ntrebri 1. Care sunt resursele specifice menajurilor? 2. Ce reprezint costul de oportunitate? 3. Prezentati tipurile de credite pentru persoanele fizice 4. Dati exemple de puncte forte ale unei firme II. Rspundeti cu adevarat sau fals 1. Atunci cnd veniturile sunt mai mari dect cheltuielile bugetul este deficitar. 2. Functia de personal cuprinde activitati de realizare a obiectivelor din domeniul asigurarii si dezvoltarii potentialului uman necesar. 3. Planul financiar reflect cheltuielile prevzute pentru initierea si derularea afacerii i sursele financiare pentru acoperirea acestora.

Testul nr.2 I.Rspundei la urmtoarele ntrebri 1. Cum pot fi clasificate nevoile menajurilor? 2. Din ce este alctuit bugetul unui menaj? 3. Prezentati tipurile de asigurri pentru persoanele fizice. 4. Dati exemple de puncte slabe ale unei firme. II. Rspundeti cu adevarat sau fals 1.Costul de oportunitate este un mod de a vedea costul, nu un tip de cost. 2. Caracterul aleatoriu al contractului de asigurare exprim obligatiile pe care si le asum reciproc prtile contractului. 3. Planul managerial cuprinde informatii precum organigrama firmei, echipa managerial, structura de personal.

Testul nr.3 I.Rspundei la urmtoarele ntrebri 1. Ce este bugetul de venituri? 2. Ce reprezint recrutarea personalului? 3. Ce reprezint productivitatea? 4. Prezentai functia comercial. II. Rspundeti cu adevarat sau fals 1. Rata rentabilitii economice se determin ca raport ntre rezultatul net al exerciiului i valoarea activelor totale. 15

2. Strategia preului magic const n cucerirea rapida a unei parti de piata prin practicarea unui pret scazut. 3. Funcia reprezint ansamblul proceselor de munc asemntoare sau complementare, care contribuie la realizarea aceluiai obiectiv.

Testul nr.4 I.Rspundei la urmtoarele ntrebri 1. Ce este bugetul de cheltuieli? 2. Ce este fisa postului? 3. Ce reprezint rentabilitatea unei firme? 4. Prezentai functia de cercetare-dezvoltare II. Rspundeti cu adevarat sau fals 1. Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul si furnizorul). 2. Rata rentabilitii financiare se refer la eficacitatea cu care este utilizat capitalul firmei. 3. Strategia pretului de luare a caimacului este adoptat doar de marile ntreprinderi din industrie care au suficienta putere pe piata pentru a putea stabili un pret ce va fi urmat de celelalte ntreprinderi din domeniu.

Bibliografie: i. E., Blan, M., Iatagan, D., Olaru, A., Teileanu, Economie aplicat, Editura Humanitas educaional, Bucuresti, 2007; 16

ii. http://andaracsa.finantare.ro/

17

18