Sunteți pe pagina 1din 81

ii opt ani de gco ald,

.fhoblema vArstei de

gmali
b
&r
b joc la activitate
cu creta gi cu acuarele ale copii-

kenele

la vdrsta de grddinill sunt ca urmele de o pasire pe prima zdpaddcdzutd, hcare fiecare migcare a pdsdrii rdmdne inrmfoi p6nd ce igi ia din nou zborul. Desedrezultat poate fi oricum! CAt de minu-

hde

nlrt este sd te imbdiezi in elementul

dare,

nu face nimic dacd lipseEte perse-

h fel gi in privin[a cdntatului, a miEcdrilor gie tuturor celorlalte activitdgi: totul este o ftEci' ceva viu, fdrd ca rezultatul sI fie oEapte ani gcolarii sunt deja altfel, ei frnd mai legali de pdmAnt. Dacd sunt sdn6mgli armonios alcdtuili, ei pot lucra "pre'qn castorii" o bund bucatd de vreme, in

Eenla.

!r

fftatoriu.

mul diminelii. Dar temele trebuie sd fie d se poate de concrete: invdlatul unei
rer litere gi cifre. Felul de a desena Ei picftrste cdt se poate de caracteristic. Multi &tre copii pbt gedea vreme indelungatd higtiEi pi rdbddtori, descriind in jurul vreud litere sau vreunei figuri cercuri viu cohrate, unul dupi altul. Unii se lasd cu fuivirgire inghiliti de hArtie. impreund cu
pezii pdnd la insuEirea ei, exersarea la filut, desenarea unei imagini, scrierea

dascllul, clasa reflecteazdla alegerea culorii. Care sunt, in fapt, culorile specifice lunii ianuarie? Alb cenuEiu Ei albastru, se-nfelege! Dar culorile lunii iunie? Verde gi rogu gi galben, de pildd. $i formele vor trebui sd fie complet diferite, desigur, in ambele cazuri. La lucru, unii copii sunt, desigur, teribil de dezordonali. Uneori dascdlul are serios de furcd cu ei pdnd s5-i facd sd umple foaia intreagd. Cu timpul, ei descoperd unul dupd altul despre ce este vorba, astfel incAt resimt gi ei apoi aceeagi bucurie ca gi ceilal1i, la infdptuirea lucrdrii. Psihologii din diferite fdri nu sunt cu tofii de acord asupra insugirilor pe care trebuie sd le aibe copilul pentru a fi socotit bun (matur) pentru gcoal5. intr-o singura privingd concordd cu togii: una din insuqirile de baza este capacitatea copilului de a sta liniEtit pe scaun gi de a putea lucra. Capacitatea de a se concentra reprezintd o modificare atat de marcantd in viala copilului, incdt suntem indreptdfifi sa ne intrebdm in ce fel ia naEtere aceastd capacitate?

Fo(a pldsmuitoare
Spre a infelege rdspunsul dat de Rudolf Steiner la aceasth intrebare, va trebui sd vi-l reddm in amdnunt. Acest rdspuns nu poate fi ldsat in afara nici unei expuneri mai cuprinzdtoare a pedagogiei sale, pen-

t07

tru ci are consecinle practice ample. Cine Ei-a exersat printr-o instruire lduntrich posibilitatea de observalie suprasensibila, poate percepe for[ele plbsmuitoare (formatoare) care modeleazd treptat corpul fizic al copilului gi organele sale in curs de formare, fdc6ndu-le sd creascd. Cine este obignuit sd reprezinte procesele organice formative in nofiuni pur mecanice ca transpunerea unor combinafii genetice specifice - acela poate va considera gocantd ori absurdd o asemenea afirma[ie. Steiner accentueazd cu tdrie cd acest fenomen poate fi perceput numai empiric Ei cd organismul "moEtenit" este moditicat prin acJiunea acestor "fbr{e pldsmuitoare". Cdtd vreme copilul este de vdrsti pre$colard, agadar in perioada cregterii celei mai intense, aceste forfe sdndtoase, vivifiante sunt cu totul legate de corpul fizic. Treptat, o parte din ele este eliberatd din func{ia biologici Ei std apoi la dispozilie drept capacitate de a invdga: drept capacitate de a fi active pe un plan sufletesc, atAta vreme cAt corpul se mai afld - un timp - intr-o relativd inactivitate. Acum principalS este educarea memoriei, fbrmarea unor inclinalii Ei obignuin{e, fortitierea congtiinfei Ei a caracterului, dirijarea judicioasd a fanteziei gi temperamentului pe
cdi sdndtoase.

fi socotit o mdrturie a existen[ei acestor forJe.


neazd,, poate

insugiri ce continud sd fte active la copilul mic

Pred6nd in clasa intAia, {i se poate intdmpla sd constafi cd in acelaEi timp cu incetarea unor asemenea activitdli poate
gi capacitatea de concentrare. Poate interveni chiar gi numai o micd stAngdcie qi pe loc se declangeazi o adevdratd harababur5: de exemplu, li se spune copiilor sd se ridice in picioare; unuia i se intAmpld sd-i cadl scaunul gi imediat exemplul este urmat de cAgiva elevi tipic turbulenli; imitagia funclioneazdinca din plin. Atitudinea de copil mic este veEnic la pdndd. Dar dascdlul poate apela Ei el la aceastd capacitate de imitalie inci activd in copil. Rudolf Gosse descrie in cartea sa "Pedagogie triitd" felul in care a utilizat el in sens pedagogic aceste for{e. intr-o zi nu i-a putut t'ace sd lucreze pe elevii sdi de clasa intAia. "Intrucdt este total nepedagogic si-i dojeneEtiori sd-i moralizezi, i-am pus sI se suie pe bdnci gi sd sard apoi jos. lJrmarea: un vacarm asurzitor. Am mai fdcut-o incd o datd Ei incd o datd apoi am pornit-o printre bdnci, ei tropdind dupd mine, intr-un Eir

inceta

T[l

6[

st

tr

Forfele pl5smuitoare eliberate nu-Ei dezic propria naturd: ele vor sd dea formd. inainte de aceastd noui etapd ele erau active in materia vie. in toate organele gi fesuturile corpului, in intregul sistem osos, in din$ iatd de ce schimbarea dentiliei la vdrsta de Ease pdna la gapte ani, marcheazd "ultima etapI" a lucrdrii lor de edit-icare a corpului frzic - iar acum ele vor sd-qi continue activitatea artistic-formatoare in constituirea memoriei, in reprezentarile plastice (intuitive), in fantezia vie gi creatoare. Elevul care, aplecat asupra maculatorului sdu, dese-

galdgios. Brusc m-am intors

c[tre ei

ld

spundnd doar: mai incet! Jocul le pldcu, incetard sd tropiie. Apoi, Eoptit, a urmat indemnul: pe vArfuri! De astd datd fiecare se stradui sd nu i se audd paEii, ca mie, fiecare strecurAndu-se la locul lui. Am trecut in fap clasei Ei, cu degetul la buze, am goptit: lini$te! $i se tdcu linigte ca intr-o bisericd. Vreo doud minute i-am linut aga, apoi i-am ldudat pentru liniEtea desdvArgitd pe care o pdstraser5. Care a fost urmarea? A doua zi, intrebarea: Avem voie sd fim gi astdzi linigtigi?"

JT

T * n

ilrr

Ei

ft

&1

rC

108

r,''"rsta imitagiei igi spusese din nou : *'; antul. In predare putem, gi e bine sd

Stts:

Din basmul "Cei

Sapte gvabi".

:::lltdm incd vreo


r:iine.

cdgiva ani de-a rAndul, :".: rnai mult posibil, de capacitatea copilu. -i de a imita, mai ales la invdlarea limbilor

Cdnd atinge copihtl matuitatea necesard

gcolarizaii?

D;pd cum ne amintim, la vArsta de grddi:-ga. copiii nu prea iau aminte la admo:esteri gi pove(e ci, cu mult mai mult, la utiunile Ei fenomenele care se desfdgoard .l jurul lor Ei pe care ei le trdiesc. Odatd cu ::ezirea noii forle sufleteEti pldsmuitoare e" au dobdndit acea capacitate pe care o ', .r pdstra tot restul viefii, Ei care repre-

Diferd mult unele de altele rdspunsurile


date in diferite ldri la aceastd chestiune. In Germania qi in Franla copiii merg la gcoalS la vArsta de gase ani, in Franfa unii chiar un an mai devreme. In invdlSmdntul pregcolar

nnta una din insuEirile de cdpetenie: capa:natea de a prinde inlelesul spuselor ur;ui :na gi de a-l recrea in propria conEtienfd.

din Anglia predarea aritmeticii, scrisului gi cititului incepe la vArsta de cinci ani, in finuturi intinse din SUA copiii efectueazd la gase ani clasa intAia. In Uniunea Sovieticd gi in ldrile nordice, vdrsta gcolarizdrii este de gapte ani. Cercetdtorii de azi evidenfiazd faptul ca

109

nu existe catu$i de pugin o

asemenea

"vArstd de gcolarizate" care sd fie general valabild. Punctul lor de plecare il constituie faptul ci nu s-a reugit sd se
descopere nici o caracteristicd fiziologicd ce marcheazd limpede trecerea la o altd

etapi de vArstd clar definiti: forma corporali este in continud dezvoltare la mulgi copii Ei anume incepdnd de la patru ani pdnd cdtre pubertate; dupd tifiei intervine la mul[i copii mai timpuriu dec6t inainte. Ciudat cAt de rar este citat faptul cd Jean Piaget a gdsit pe plan psihic o transformare profundd care are loc la o vArstd foarte exacti. IatI ce scrie el: "Vdrsta de Eapte ani, care coincide cu instaurarea maturizirii Ecolare (vArsta de
va noi forme de organizare, oricare ar fi aspectul viefii psihice de la care vrei si
Ecolarizare), marcheazd un moment decisiv in dezvoltarea psihicd. Se pot obser-

cum se Etie,

in ptezent, schimbarea

den-

mici nu se agteaptd la ordinea CBA" gr rdmdn foarte mira[i. CAnd au invdfat sd prevadd aceastd ordine, rotim cilindrul cu o jumitate de cerc. Acum copilul trebuie sd incerce sd invefe cd avem intdi succesiunea CBA, apoi ABC. Copilul nu numai cd nu infelege aceasta, dar cAnd a vdzut iegind alternativ, o datd A prima, apoi C prima, se apteaptd ci o datd Ei o datd sd iasd in frunte gi bila din mijloc B." Piaget adaugd faptul cd incapacitatea copilului de a abstractiza se bazeazd pe o atitudine interioard foarte precis5: "Este vorba pur Ei simplu de modelul de percepfie ori de modelul de acfiune, deci
de modele senzo-motorii care sunt transpuse in reprezentdri interioare. Este vorba de imagini gi imitagii ale realitdgii ..." ("Six 6tudes de psychologie") Nu ni se pare prea hazardatd ideea ci aceastl inclinafie spre o gAndire doar in imagini are legdturd cu dificultatea clard pe care o au unii copii in a inviga sd citeascd gi sd scrie, inainte de vdrsta de gapte ani. Dorim sd subliniem in mod deosebit faptul ci observafiile lui Piaget concordd

ri

pornegti: inteligenfd ori simfire, relalii sociale ori modul pur individual de acJiune." ("Six 6tudes de psychologie") Aceasta este vdrsta la care copiii lucreazd individual Ei concentrat $i invafd sd
acfioneze in comun in mod ordonat, de exemplu, la un joc sd se conformeze cu exactitate regulilor generale. Este deosebit de caracteristicd modificarea pe care o suferd gAndirea. Dupd cum s-a ardtat, inainte de Eapte ani, copilul nu este in stare sd ajungd propriu-zis la abstracfiuni. Din feluritele experien(e pe care le-a ftcut Piaget, vom cita numai una: "Se introduc trei bile de culori diferite ABC intr-un tub. C-opiii le-au vizut pornind in ordinea ABC gi se aEteaptd sd iasd la capdtul celdlalt in aceeagi ordine. Gdndirea intuitivi ii ghideazd corectDar dacd inclindm cilindrul in sens opus, bilele rostogolindu-se inapoi? Cei mai

intru totul cu cele ale lui Rudolf


Steiner. $i el subliniazd faptul cd noile forfe sufletegti apar tocmai la vdrsta de gapte ani, cd acesta este momentul in care copilul invagd sd se armonizeze ctt ceilalli copii, cu totul altfel decAt o fdcea inainte Ei cd acesta este momentul in care omul este de vdrstd Ecolard (matur, apt pentru gcolarizare). A invdfa cititul gi scrisul inainte de aceastd vArstd, spune

Rudolf Steiner, are drept urmare o sl5bire fizicd, intrucAt sunt solicitate lo4e interioare de care copilul are nevoie incd pentru dezvoltarea sa pur organic5.

110

iore6torul
[Xn prima zi de Ecoal6, copiii sunt prehgi de cdtre invSlStorul sau invdldtoarea lor. Timp de opt ani el este cel care i rra saluta in fiecare dimineafd, intrucAt foirildtorul va susfine zilnic "ora principali". Dacd e posibil, el va preda in plus rna sau alta dintre materiile de speciaItate la clasa lui.
Multe sarcini

lezela ajutorpl inv5fStorilor cu o practicd indelungatd. In unele Ecoli se intAmpld ca


weuna din invdldtoare sd prefere ca predarealaf:r;icd, de ex. ori la chimie, s5 fie efectuatd, in clasa a VII-a Ei a VIII-a, de un profesor din ciclul superior. Dar chiar dacd vor fi necesare uneori compromisuri de un fel sau altul, nu seva renunfa la sistemul cu acelagi invdgdtor, timp de opt clase. Aceasta este una din pietrele unghiulare ale intregii munci didactice. Oare din ce cauzd?

In

dascdli, chiar inainte de deschiderea pri-

conferin!ele [inute pentru viitorii

ln afara pregdtirii in vederea preddrii la ori, invdfdtorul are incd multe sarcini: un
oontact frecvent cu pdrinlii, colegiul profe-

mei gcoli Waldorf, Rudolf Steiner a descris cdteva din sarcinile ce revin invdldtorului. Punctele sale de vedere au atdta greutate incdt este bine sd le reddm ca
atare.

rcral siptimdnal, permanenta preocupare cu mpiii, consultalii aparte cu elevii cdrora b este greu sd lind pasul, de ex. la aritmetici sau la scriere, pdstrarea legdturii cu medicul gcolii sau cu euritmista terapeutd, @rectarea consecventd a caietelor de lucm ale elevilor Ei, in afard de toate acestea, gi diferite lucrdri administrative pentru htreaga gcoald. Dece este impovdrat un om cu sarcini atAt de grele? Nu va avea de suferit munca la c,las5 din aceastd cauz6? Sd nu fi obsewat mre invdfdtorii Waldorf cd trdim in epoca epecializirii? De ce nu se permite ca elevii ri-Ei schimbe din cAnd in cdnd dascdlul, del incdt, in clasa a VI-a ori a VII-a, de e-emplu, orele sI se imparti intre mai mulile cadre specializate? Trebuie fird doar gi poate

A line pasul cu copiii

si recunoagtem sistemul de predare Waldorf comporti Pentru cadrele didactice probleme serioare. Nu rareori invdldtorul trebuie s[-Ei perreacd o bund parte din vacanfd cu diferite sfildii, adeseori trebuie sd recurg[ la colaborarea stimulatoare a colegilor de specialitate din ciclul superior sau trebuie sd ape-

ci

Steiner descrie modul in care poate sd procedeze dascdlul spre a fine pasul cu dezvoltarea copiilor sdi. "El va trebui sd treacd, aEa zicdnd, in revistd dezvoltarea lor fizicd Ei va trebui sd refind felul cum aratd copiii sdi. La sfdrEitul anului gcolar sau al altei perioade ii va trece din nou in revistd spre a vedea ce modific6ri au survenit." (C-onferinla din 2. IX. 1919) In "Arta educagiei. Metodic-didacticd" Rudolf Steiner dd cdteva exemple practice pentru felul in care, plec6nd de la aspecte curente, dascdlul poate utiliza cunoa$terea intimd a dezvoltdrii fiecirui copil in parte: "Dacd v-a1i obiEnuit sd mdncagi, de exemplu, zilnic o tartind cu unt la ora unsprezece dimineafa, timp de o sdptdmAnd, atunci probabil cd in siptdmdna a doua, pe la aceastd ord, vefi simli foame gi vefi dori o tartind cu unt. In aqa mdsurd organismul intrd in-

in

"Antropologia generalS" Rudolf

11,1

tdrziu, cAnd se iveEte o ocazie potrivitd, sd revinh la aceeagi temd dar in mod deosebit, de exemplu amintindu-le intr-o zi de toamnd c6teva versuri dintr-o poezie dedicatd toamnei, pe care o invSfaser6 cu doi ani in urmd. Treptat, invdgitorul se poate obignui sI intrefeasd intregii munci la clasd (mai mult sau mai pulin con$tient) asemenea "repetlri progresive". In ritmica viegii, descrisd aici de Rudolf Steiner, factorul p^rincipal il constituie insuEi invdgitoruL In mdsura in care el stI sigur pe picioarele sale, in fiecare diminea!5, timp de opt eni, el parcurge prelucrAnd cele mai dirrcrse materii Ei

tr-un anume ritm. Dar nu numai organismul exterior, ci omul intreg este conceput in vederea ritmului. De aceea este bine ca Ei referitor la intreg cursul viegii - gi cu acesta avem de a face cdnd ii educdm gi-i invdfdm pe copii - sd putem avea in vedere o repeti(ie ritmic6. Din acest motiv mai bine este Ei sd ne gdndim in ce fel putem reveni, chiar in fiecare an, la anumite motive educative foarte precise. Cdutafi-vi pentru aceasta anumite chestiuni pe care sd le parcurgefi cu copiii, notafi-le gi revenigi in fiecare an la ceva asemdndtor. Chiar Ei la chestiunile mai abstracte putefi pdstra aceastd manierd. Cu aceasta vreau sd spun sd-i invdlafi pe copii aga cum e pe potriva simfirii lor, de exemplu adunarea, in clasa intfri: in clasa a doua revenili la adunare Ei-i invdgagi mai multe, iar in clasa a treia, tot a$a, revenili, astfel incdt acelagi act se va desfdgura in mod repetitiv, dar prin repetare progresivd." (C.onferinfa din 27.VI[.1919) Un exemplu concret: in decursul primilor ani de gcoald, invdfdtorul ii poate pune pe copii sd invele pe dinafard anumite poezii gi maxime, pentru ca, mai

situagii de viafl cu elevii sdi. Opt ani reprezintd o perioadd indelungatd. Elevii trec printr-o serie de schimbdri profunde, la fel Ei invdlitorul lor. In clasa intdia el are sarcina de a le povesti basme gi de a se ingriji ca tofi sd plece acasl luAndu-Ei hdinilele Ei ghiozdanele: acum el joaci intr-un t'el rolul de locliitor al pdrinfilor. In clasa a opta esenfial este ca el sd stdpAneascd in aga mdsurd lunga serie de materii de specialitate, incAt sd le poatd preda vorbindule tinerilor domni gi domniEoare ca un adevdrat om de lume; de asti datd misiunea dascdlului s-a transpus, in multe privinle, in cea a unui prieten mai vdrstnic. "Copiii din clasa lui" au trecut de la copildrie la adolescenfd.

Autoeducalie

N-ar trebui sd ne gAndim oare cd elevii ar obosi sdl aibe mereu pe acelagi om in fala lor? Tocmai aceasta trebuie sd incerce sd evite invd(5torul. El trebuie sd se transforme impreund cu elevii sdi. Ei sunt gi ajutoarele cele mai bune pe aceastd cale a autoeducdrii. Pentru unii dascdli aceastd sarcind este uimitor de uEoard. Pe alfii ii costd, dacd nu sdnge, oricum transpiragie gi lacrimi. CAte intAmpldri n-am putea relata in aceastd privinld, de exemplu un invdfbtor care, de dragul copiilor, s-a putut vindeca de o dificild fobie - prin efortul depus s-a schimbat intr-atdt inc6t dupd aceea s-au nbscut relagii cu totul noi intre el gi mpii. Ori cazul unei invdfitoare care nu gtia sd deseneze gi care a stat nopfi intregi exersdnd; treptat clasa ei a devenit cea mai bund la desen in toati gcoala Sau un alt caz: un invdfdtor care era mleric gi care, o bund bucatd de weme,

t12

fipart lemne in fiepare dimineali ca nu


pe

@rva sd aibe copiii de suferit de -trra predispozigiei sale colerice.

aceastd cale a autoeducafiei, inv5[6to-

mai revine o sarcin[, pe care trehie s-o discute adesea cu pdrinfii, Ei mai & cu mamele: intrucdt trebuie sd-i ducim pe copiii care ne-au fost increfrt"ti in aga fel inc6t sd ajungd pe propriih picioare, iubirea fa[6 de cei mici se cere Iemformatd pas cu pas in iubire fafd de 4iunea de a educa, fafa de munca cu coii deci s-o transformdm treptat in interes E$de lume gi devenirea omului. SupravegDerea plin[ de iubire a copilului pAnd la grpte ani, o desfdEurim fiind, fizic, in aprot*rea lui. In urmdtoarea perioadd de gapfic ani, aceast[ apropiere trebuie sd fie lramformatd de invdldtor intr-una de nabri sufleteascd, ea realizdndu-se in mod rinitos in cursul unor activitdgi trdite in mun, prin viefuirea impreund a bucuriibr Ei suferinfelor. A treia etapd de Eapte eni nu trebuie sd aducd o smulgere, o hdepdrtare de casa pdrinteascd gi nici o nrpturi cu fostul invdgitor, dacd aceastd muniune sufleteascd iEi va gdsi din ce in ce mai evident conlinuturi spirituale co,iune, intrucAt a treia perioadd de gapte ai (14 - 2l) are nevoie de aceastd iubire qirituald, prieteneascd, are nevoie de entuziasmul comun ndscut din contactul man al personalitifilor acfiondnd de sine rtititoare, impreund.

nlui ii

pe care mulgi preferd sd le poarte cu dascilul decdt cu pirinfii, invdgdtorului ii este ingdduit sd scoatd in evidenfd, sI dezghioace inlelasuri, sd atragd atenlia asupra unui aspect sau altul. Prin gura sa vorbesc toate bogafiile gi minunile lumii, toatd speranfa vie(ii. $i astfel, greutdgile, bucuriile sudea-

zd treptat laolaltl copiii Ei invd{dtorul, dAnd naEtere unei comunitdgi. Sunt gi cazuri in care o asemenea comunitate nu este rodnicd. Dar, indeobgte, aceastd afinitate are o valoare deosebitd, Ei prin ea elevii prind rddicini in viafd. Faptul ci ai an de an aceeagi oameni in jur, inseamnd dacd nu cumva te afli intr-o conjuncturi cu totul neprielnicd - sd ai Ei tu pe pimdnt cdminul tdu. Poate nu existd trdire mai importantd pentru copii, intr-o existen(b in care omul se poate foarte uEor rezuma la contacte fugare gi ii este foarte greu sd rim6ie statornic in legdturile cu semenii sdi. Dupd cum am amintit mai sus, in pedagogia modernd existd tendinfa explicitd de a fdrAmiga unitatea clasei, avdnd in vedere doar principiul efectivitlgii: se preconizeazd ca unor grupuri diferite de elevi sd li se predea, de cdtre diferili profesori, in sdli de clasd de mlrimi diferite (sistem de cursuri). Din partea dascdlilor aflafi in afara cercurilor pedagogice Waldorf s-a exprimat adesea pdrerea c[ experimentele fdcute in

hrutnitatea clasei
Fapde pdrinfi, invildtorul se bucurd de un hens avantaj: timp de opt ani el deschide calea copilului spre frumuselile naturii gi ele istoriei omenirii. La ore, la activitdlile utistice in comun, in excursii gi prin disolii pline de incredere reciproci, discufii

aceastd direcgie au avut ca urmare observarea unei scdderi a sentimentului de recunogtin(d gi de sigurangd referitor la gcoald. Dacd s-ar aplica in mod consecvent acest sistem, el s-ar putea dovedi total nefast. O experien[d generald a gcolilor Waldorf din intreaga lume o constituie faptul ci nimeni altul decdt numai invSlStorul unei clase poate stabili o legdturd atdt de strdnsd cu elevii sdi, astfel incdt acegtia sd-i primeasci indrumdrile cu toatd seriozitatea, atdt in probleme morale cAt gi disciplinare. Atunci cdnd invdgltorul este bolnav,

113

nu existe nimeni pe lume care sd gtie intr-adevdr cum sI procedeze cu clasa. Printr-o

muncd asidud cu sine, prin contactul permanent cu clasa, el devine pentru elevi o autoritate. Este greu sau imposibil de inlocuit. Aici va trebui men{ionat incd un fapt important. intruc6t iritre elevi Ei invdgitorul lor ia naEtere aceastd legdturd naturald, spre sfdrgitul celor opt ani el va trebui sd {ind seama de un anumit aspect: in toli acegti ani este necesar ca munca sd se desfdgoare in aga fel incAt elevii sd devind din ce in ce mai independen{i, aEa incdt sentimentul de a fi legali de invdfdtor sd se transforme in sentimentul de a fi legagi de gcoald, fdcAndu-se astfel pregdtirea in vederea trecerii la ciclul superior.

Autoritate sau libertate?


"Autoritatea" a devenit astdzi o nofiune discutabild. Mulfi tineri pdrin(i Ei unii psihologi sunt de pdrere cd un copil este bine fie pus pe picior de egalitate cu cei maturi. Simfi uneori o modestie afectuoasd in strddania unora de a se purta camaraderegte cu copiii, fdri a-i impov[ra cu responsabilitdtile maturilor. Dar se intAmpld Ei ca indrdznelele cuvinte libertate, egalitate sd ascundd o nesiguranfd pedagogicS, o fugd de rdspundere provenitd din slSbiciune ori indiferenfd- In cazurile acestea se porne$te deci de la propriile nevoi gi nu de la cele ale copiilor- Insd, in mare mdsurd, noi am uitat si ne diferen[iem comportamentul in raport cu vdrsta mpiilor. Omul matur lega adesea cuvintul autoritate de no(iunile de constrdngere Ei dictaturi sau cel pufin de niEte obiceiuri patriarhale dintr-o vreme de mult apusd. Cdnd un profesor Waldod spune: pAn6
sd

la pubertate, copilul de Ecoald jinduiegte dupd autoritate, el se referd la cu totul altceva. El pleacd de la experienfa sa pe care nu o va contesta nimeni dintre aceia care trdiesc in mijlocul copiilor gi observd lucrurile aga cum sunt ele, fdrd speculafii teoretice, gi anume: pentru copii este extrem de important sI aibe in imediata lor apropiere un om dupd care sd se orienteze gi la care sd se poatd uita cu admirafie. Mai exact, acest sentiment de certitudine constituie o sursd de forfe de care niciodatd copiii nu beneficiazd indeajuns. Probabil nu putem simli mai bine ce inseamnd cu adevdrat autoritatea, ca atunci cAnd auzim cum cel mic, in vArstd de $apte, opt ani, care igi iubeEte invd!dtoarea, la orice discugie iscatd acasd, ili taie vorba prin cuvintele magice: "Dar invd(dtoarea a spus ..." Anii trec, copiii cresc gi se referd mai rar la ceea ce a spus dascdlul. Este interesant insi de observat cum fin ei morfiE la ceea ce le spune un profesor care le este foarte drag. Acesta este miezul problemei. Adevdrata autoritate este ceva ce nu poate fi nici obginut, gi nici pdstrat prin mijloace exterioare. Rudolf Steiner a formulat ideea fdri ocol: "... totul este ca indeosebi

e.v.sn)

respectul, venera[ia, iubirea fafa de dascdl sd rezulte de la sine. Altfel, ele sunt lipsite de orice valoare. Orice respect impus ori fundamentat intr-o anumitd mdsurd pe regulamentul gcolii nu are valoare pentru dezvoltarea omului Experienla demonstreazd clar: daci ii educdm pe copii astfel incAt determinanti pentru noi sd fie propria lor fiingi, ei vor ajunge, cel mai adesea, sd-gi venereze dascdlii. " (Conferinla din

rt4

@e

pedeapsd

Nhk spuse de Rudolf Steiner in aceasti Ffuinta nu trebuie interpretate in sensul mi d ar fi respins orice inseamnd pei&ep6 ori severitate. Un inv5ldtor care lma sd porneascd in activitatea sa peda-

urmstientd ci propriu-zis intotdeauna fu-un anumit grad de nechibzuinfi. lhrapia in cazul lipsei de congtienfd o @tituie apelul la reflectare. "... s-a htizat mult de tot in jurul motivelor [Etru care este indicatd pedeapsa. Singra teorie valabil5 o gdsim doar gtiind rci esenlialul este ca, prin pedeapsd, h4gle sufletegti sd fie solicitate in aEa H incdt congtienfa sd se extindd cupinzflnd zone pdnd la care inainte nu rc intindea." (Conferinla din 1.II.1916) Drr acest efect trezitor nu poate fi oQinut dacd dascdlul insuEi iEi pierde @6nirea de sine gi, mdnios, pe loc ii p arde o palmd vinovatului ori ii aplicd o alte pedeapsd corporald. Ebctul nu este mai bun nici dacd invaporul agteapti pAnd a doua zi Ei aplicd ;*rrnci, cu sAnge rece, bdtaia: ea nu va ;mea fi recepfionatd sufleteEte decAt ca o manifestare de cruzimeFristi indicii cd inainte de epoca socieQii industriale, copiii erau mai robugti f, in acelaEi timp, mai visdtori dec6t dizi. Se prea poate ca o pedeapsd corlmal5, aplicatd de un om respectat, sd ffi avut uneori un efect pozitiv, de trezire. Dar astdzi, c6nd existenta a devenit nai problematic5, elevul lovit poate barte u$or avea impresia cd cel care l-a hitut a fdcut-o doar din purd antipatie.

[qgi5 intr-adevdr de la situalia gi nevoilb elwilor sdi, trebuie sd gtie precis cd gpcEelile unor copii Ei adolescenli fftm gi normal dezvoltagi nu provin qroape niciodatd dintr-o inten!ie

in wemurile noastre, cu cAt devine mai greu sd fii disciplina gi sa realizezi un invafdmAnt fdrd perturbiri, cu atdt va fi mai important ca dascdlii sd nu piardi din vedere toate aceste conexiuni. Copiii gi adolescengii cei mai turbulenfi sunt indeobEte cei pe care mediul i-a afectat. Chiar daci invdf5torul este silit sd fie sever, niciodatd sd nu le dea prilejul ca, in addncul sufletului, sd se indoiascd vreun pic de dorinfa lui de a-i ajuta. OmeneEte este de inleles, Ei se int6mpld chiar in toate Ecolile, ca un invdldtor, provocat prea tare, sI uite de sine Ei sd acfioneze pripit. Dar important este ca lui sd-i fie totodatd limpede cd acele mdsuri care de fapt nu sunt terapeutice ci provin dintr-o lezare a sentimentului de sine sunt, din punct de vedere pedagogic, lipsite de valoare gi chiar
ddundtoare.

O expeienla practicd La o consfdtuire internalionald a profesorilor Waldorf din ciclul superior, la


care se dezbdteau problemele unor clase "dificile", participanfii au descris cu exactitate simptomele prezentate de un

numdr de clase din ciclul superior ai cdror elevi nu voiau sd invele ori aveau chiar o atitudine de respingere. Au fost dezbEtute toate motivele imaginabile. S-a vddit cd existd un "mic numitor comun". in toate cazurile, elevii avuseseri in ciclul inferior gi mediu invdfdtori care nu suportau nici cea mai micd opozilie gi care menlinusera p6na in clasa a VIiIa, o disciplind extrem de severl. in mar, totul mersese bine cAtd vreme dascdlul fusese impreund cu ei. Dar in clasa a IX-a, c6nd el fusese inlocuit de corpul profesoral pentru ciclul superior,

115

- uneori chiar foarte repede. Au mai fost date apoi drept exemplu gi clase care, in timpul ultimilor ani de gcoald, au dat dovadd de un entuziasm deosebit, de o adevdratd conEtiinfd a datoriei. A reiegit cd Ei in aceste cazuri exista o cauzd comund, gi anume, un invdldtor care nu fusese prea drastic in privinfa disciplinei, dar pe care elevii sdi il pre{uiserh foarte mult. O impresie deosebitd a produs urmdtorul exemplu: O invdldtoare avusese o clasd foarte numeroasd, pentru cd ii pldcea sd primeascd mereu elevi noi. In ore la ea, nu rareori te aflai parcd in plini furtund pe mare. Deseori trebuia sd strige ca sd se facd auzitd. Iar atunci c6nd cAnta cu clasa, dezordinea se prefdcea intr-un uragan dezldnfuit. CunoEtinfele transmise la ord erau bogate, dar nu tocmai sistematizate. Dar, cu tot vacarmul din clasd, intre invdfdtoare gi copii, relafiile umane erau deosebit de apropiate. Cdnd aceEti elevi au trecut in ciclul superior, cunogtin[ele lor aveau lacune serioase. Insd noile cunoEtinfe au fost asimilate uluitor de repede gi cu mult entuziasm. Nu rareori se pdrea cd elevii igi trag profesorii inainte. Discufiile purtate de clasi erau la un nivel deosebit de inalt, atAt uman cdt Ei intelectual. Desigur, asemenea observalii trebuie tratate cu o maximd precau[ie. Ar fi eronat sd se creadd, mai des, cA @agogia lui Rudolf Steiner, aplicati consecvent, ar recomanda o oarecare lipsi de disciplind- Togi profesorii gi toate clasele diferd unele de altele- Ceea ce este corect intr-un caz poate fi inaplicabil intr-altul. I{ecare dascil ^pi are - gi trebuie si aibe - felul siu de a rezohra problemele de disciplini- Dar in intreaga multitudine de variafiuni individuale,
au $i aperut probleme
t16

poate fi gisitd o anume legitate asupra cdreia ne atrage atentia Rudolf Steiner, Ei care este ilustratd de experienfele sus amintite: existd o singuri formd de autoritate pentru care meritE si ne strdduim in rlstimpul scurt dintre Eapte gi paisprezece ani Ei ea se intemeiazd pe afecfiunea copiilor, care, la rdndul lor, ne conferd autoritatea.

Drumul de la tncredere la libertate

O autoritate pe care invdfdtorul se striduie s-o dobAndeascd de dragul copiilor nu poate constitui un obstacol in calea dezvoltdrii lor spre libertate. Din contrd. Cine a putut sd trdiasci in copilhria sa o linigte ddtdtoare de incredere in adullii care ii ciliuzesc educalia, poate cunoa$te mai ugor in sine siguranfa interioard care ii va permite mai tdrziu in via!6 "sd se realizeze pe sine" intr-un mod natural gi degajat. Intrebarea: "Libertate sau autoritate?" este
etapd necesard de trecere pe drumul cdtre libertate. in lumea occidental5 existd astdzi probabil destul de mulli copii care n-au simlit niciodatd, cu adevdrat, respect pentru un om mai in vArstS. Dacd acest fapt va fi privit drept un simptom imbucurdtor al procesului de eliberare interioard care se petrece in zilele noastre, atunci vom avea de a face cu un semn al erorii gi al unui mod miop de gdndireDeoarece copiii care nu sunt in stare si simti weo formd oarecare de respect, sunt in general gi mai sdraci in sentimente iar mai tdrziu nu vor putea d5ru[ la rindul lor, decdt pufind cdldurd.
greEit pus5. Deoarece autoritatea este o

ia de imagini
dintre prejudecdlile impotriva gcoliWaldorf sund astfel: copiii ascultd
fotr-una basme. in realitaie, lucrurile nrnt chiar atat de simple, dar este t cA reprezentlrile fanteziei sunt cu foarte mare seriozitate. i rvem in amintire incd din copildrie ;iturd, o ilustra(ie dintr-o carte, o ine creati din lumea fanteziei, care pus amprenta asupra noastre mai ric decAt orice imagine din realitaexterioard.

sceni a "Scufilei Rogii". Copiii in vArstd de gase pdnd la zece ani care nu s-au depersonalizat prin ficliunile relatate in mod senza(ional au o preferingd profund intemeiatd pentru basme
sau reprezentdri mitice.

N e ce s itate a im a ginilor

se explici deci atAt de marea avia copiilor dupd imagini care nu ry$in realitdgii experienfelor cotidiene? Or putea obiecta cd acestei aviditdfi ii respunde, pe alt plan, cel al adullilor, pentru povestioarele din revists, romane poliliste etc. Dar problema D e atet de ugor de rezolvat. Este vorh de fapt despre o nevoie care se ma--sta deosebit de puternic intr-un anu-ir shdiu limitat al dezvoltdrii copiilor. Amold Gesell a ardtat ch interesul co;flor americani pentru serialele de aniEIb este trezit in jurul vArstei de Ease ri, atinge punctul culminant pe la opt - noud ani Ei incepe si scadd in jurul l*stei de zece ani. Sctea de imagini a copiilor este nepotoEi- Firmele care o exploateazi prin seniale de benzi desenate gi filme de aniraFe trebuie si satisfaci cerinfele unei fep aproape nelimitate. Dar ei oferi n surogat pentru cd nu este tipic penlru un bdiat de gapte ani sI alerge nehqte gi sd vorbeasci pe nas ca Donald Duck sau sd tragi cu pistolul ca frafii Cartwright. Existd copii de aceeagi drste care se dedicd cu ardoare spontme $i satisfaclie interioard punerii in

gi la toate popoarele au existat epoci in care gi oamenii mari au simlit o asemenea nevoie. Miturile crea{iei din India, Babilon, Egipt, ale celgilor, germanilor Ei ale popoarelor sdlbatice care mai existi incd, atestd un stadiu. al culturii in care oamenii percepeau interior ceea ce le povesteau preolii sau vracii despre geneza Pdmdntului gi a omului. In Grecia putem urm6ri cu o deosebitd limpezime - de exemplu in filosofie gi in drame - sum imaginile greu reprezentabile dar strdlucitoare din congtienfa omului se pierd, detagdndu-se de gdnduri, care sunt "innegurate" dar au contururi mai precise. Fdrd a forfa comparalia, putem spune cd Ei copiii nogtri trec printr-un astfel de proces de dezvoltare. Copiii au un anumit mod de a gAndi in imagini, fapt care atinge punctul culminant intre vdrsta de Ease Ei zece ani Ei care, odatd cu apropierea pubertdlii, se transformd in preferinfa pentru cauzalitate Ei in aptitudinea de a opera cu concepte abstracte. Rudolf Steiner revine cu noi gi noi puncte de vedere Ei argumentalii in direcfia necesitatii de a veni in int6mpinarea nevoii de reprezentdri vizuale a copiilor. Una dintre cele mai drastice formulSri apare intr-o expunere pe care a linut-o in Anglia in anul 1923 in fa[a specialiEtilor in pedagogie Ei a celor preocupafi de acest domeniu: "Ce afi

in toate culturile

ll7

spune dach cineva, ciruia i-a fost pusd in fald o farfurie cu peEte, ar indepirta cu grijd carnea gi ar alege oasele, devordndu-le! V-a!i speria cu siguranld ingrozitor, cd acea persoand s-ar putea ineca cu oasele. $i in afard de asta, organismul sdu nu ar asimila cum trebuie oasele de
peEte.

teriilor cognitive. Este de remarcat faptul ci in astfel de clase predomind nu numai g6ndirea activd ci gi o receptivi-

nat in sensul propriu al cuvdntului "a


modela", nu numai in viafa de reprezentare ci Ei in planul sentimentelor. Dacd vrem sd venim pe deplin in sprijinul nevoilor elementare ale copilului, despre care e vorba aici, nu existl alt drum: imaginile fanteziei trebuie sd devir^ri predominante in invdfdm6ntul primar. Intr-o Ecoald Waldorf, la ciclul primar, leclia se incheie de reguld zilnic cu o nara$iune, caracteristicd pentru starea sufleteascd a vdrstei copiilor: clasa I - basme; clasa a II- a - fabule Ei legende; clasa a III-a - fragmente selectate din Vechiul Testament; clasa a fV-a - fragmente din legendele nordice despre zei Ei eroi; clasa a V-a - povestiri din mitologia
greacd.

tate deosebitd. Asimilarea lecfiei a aclio-

alt nivel, la nivelul instruirii sufletegti cdnd unui copil i se prezintd, in locul unor imagini pline de viafd care il soliciti in intregime, concepte goale, serbede, abstracte- ("Via[a spiritual5 contemporand gi educalia", Illkley; Conferin[a din l3.VIII.1923). Dacd criticii reproEeazd sistemului Waldorf cd mijloceEte in primii trei ani de gcoal5 prea multe reprezentdri vizuale, atunci ei nu au intrevdzut ci se procedeazd astfel nu conform unor idei ofensive, nici unor concep[ii de modd veche sau din cauza lipsei de interes pentru faptele obiective ci pentru a aplica un principiu consecvent, cu o motiva[ie antropologicd gi pedagogica clard. In afard de aceasta, ei nu iau in considerare decAt jumdtate din planul de invdgdmint. In clasa a treia, de exemplu, se pune un accent deosebit pe Etiinla concretd, pe discugia despre construirea unei case sau despre munca [dranilor; in clasa a patra se invald redactarea primelor scrisori de
Daci wem si nu-i obcim pe copii din punct de vedere intelectual, ci sd protejdm capacitatea lor de asimilare, trebuie sd le ddm pmibilitatea de a recepta imagini autentice ale fanteziei. In gcolile Waldorf, la ciclurile gimnaziale, la care invdfdmAntul pe bazi de reprezentlri vizuale a fost promorat de timpuriu, se poate observa o intensihrc extraordinard a voin[ei de invdfare Ei folelegere a maafaceri.

Insd exact a$a se intimpld, numai la un

Rudolf Steiner a descris pe baza cercetdrilor sale de gtiinga spirituald in amdnunt ce influenld poate exercita asupra omului modern receptarea sau nereceptarea in copilirie a unor asemenea imagini. Pentru cititorul cdruia ii e strdind calea de cunoagtere a antroposofiei, o astfel de afirmafie ii va pirea foarte indrizneafd gi poate chiar foarte

Dreapta: Doi elevi ilustreazd


norueginn (Bergen).

un

basn

tnvdldtorul poveste{te copilului, Ei copiW rdspunde pin activitatea sa artisticd. Frtrurea imaginii prin desen Ei picnrd * rdspunsul spontan al copilului la ceea e d trdit prin fuwdgdtorul sdu.

118

'*r
n,n
.;- -

[]i[L

TT],

tu:

li:

rn
a u tl-

ciudatd. Aceluia insd, care este in mdsuri sd preia o astfel de reprezentare cu sinceritate gi cu in[elegere interioard, ea i se va pdrea concludentd tocmai prin concretefea ei. Rudolf Steiner poveste$te cum oamenii

De la imagine la

literl

"Ein kraftvoller Konig /<ommt zu dem Kampf

nisculi cam la jumdtatea secolului al XV-lea gi-au fiurit, in existenga lor din
suprasensibil, anterioari nagterii, in primul rdnd for$ele interioare necesare unei gdndiri neimaginative. El accentueazd modul in care, in acea vreme, pre-

wo die Klingen klirren und krachen..." ("Un rege puternic porneEte la luptd
Acolo unde se incrucigeazd spadele...") Copiii recitl cu patos, in cor Ei tropdie in ritmul sunetelor aliterafiei. Propagandi de rdzboi? Nu, pentru nimic in lume, nu - este numai clasa I care invafd ce fel de fiinfd este litera "k". Au ascultat un basm gi invafd o strofd despre bunul Ei puternicul rege. Cel mai important lucru insh e ca dupd aceea regele s[ fie desenat
cu creioane colorate, cu coroana pe^cre$te-

dominarea capacitdlilor intelectuale

for[elor de imagina[ie are de a face cu faptul mai sus amintit. "... acum incepe Ei aici se regdsegte motivul furtunilor din zilele noastre, acum incepe vremea in care sufletele din lumea spiritual6, coborAnd prin concepere gi nagtere in viaga pdmAnteasc5, aduc cu sine imagini. Ce anume se afl6 in profunzimea sufletului de copil sunt imaginagiunile primite in lumea spirituald. Ele vor si iasl la lumin6". Copilul dispune in lduntricul sdu de forfe "care l-ar sfdEia dacd nu sunt aduse la lumind in reprezentdri vizuale. $i care este consecinfa? Aceste forle nu se risipesc; ele se dezvolti, dobindesc existenfd, pun stdpAnire pe gdnduri, pe sentimente, pe impulsurile voinfei. $i ce ia na$tere din aceasta in oameni? Se nasc rebelii, revolulionarii, oamenii nemullumigi, oamenii care nu Etiu ce vor tocmai pentru cd vor ceva gi nu Etiu ce anume"- (Conferintd din
11.D(1e20).

gtiin[ifice Ei scdderea sim[itoare

Ei

tul mdrel gi cu spada inainte. In ziua urmdtoare, imaginea sa desenat[ devine tot mai sublire, pdnd ce din el nu mai rdmdne decit un "K" - gi poate amintirea felului cum a apdrut. In acelaEi mod sunt introduse gi restul consoanelor:preotul devine litera "P", zmeul devine litera "2", focul litera "F" etc. Vocalele se nasc din gesturi care exprimh, cu intreg trupul, stdrile sufletegti. Apoi aceste miEcdri sunt re(inute intr-un semn grafic. Vocalele Ei consoanele sunt percepute dupd origine ca "sunete ale lumii" gi "sunete ale sufletului" incl de la prima vedere.
Dreapta: Putemicul rege se transformd tntrun palid gi slabdnog "K" (StocWtolm).
Trecerea de la lumea lucruriJorla cea a semnclor abstracte constituie un moment determinant tn vi"aga omuluL Pentru Rudolf Steiner a fost deosebit de important ca copiii sd tnvete sd citeascd Ei sd scric doar dupd ce au ajuns la vdnta gcolard deplind gi ca ei, tn Finctpi4 sd refacd acelaEi proces, care a apa4inut vechilor culturr; trecerea de la scrierca tn imagini la cea tn litere.

r20

Scrisul vine deci inaintea cititului. in decursul clasei intdia sunt invilate toate literele, dar se citeEte numai ceea ce a scris fiecare pentru sine. De abia in cursul clasei a II-a cititul este exersat in mod consecvent, addug6ndu-se la ceea ce a scris fiecare pentru sine Ei citirea sporadicl a unor fragmente din culegerea de texte. De ce insd acest lung gi complicat proces de invdfare? Pdnd acum copiii au trdit intr-o lume concretd, unde fiecare lucru era ceea ce pretindea cd este. Cu literele e insd altceva. Ele nu sunt nimic in sine: ele doar semnificd ceva. Omul care inva[d sd citeascd, pdEeEte intr-o lume a semnelor abstracte. Aceastd schimbare este pentru mulgi copii mai grea decAt ne-o inchipuim noi. Un simptom caracteristic pentru aceastd problemd este legastenia care apare azi din ce in ce mai frecvent in diferite gdri. Trecerea va fi simplificat[ dac6 literele preocupd fantezia intdi sub formd de imagini, Ei printr-o participare deplini. Acest drum de la imagine la literd nu este parcurs totugi in nici un caz numai pentru copiii care au greutdli la citire gi scriere. In timpurile vechi, invagagii erau onorafi, mai tdrziu au fost privigi chiar cu tricd sau invidie de citre cei care nu Etiau sd citeascd. Chiar gi astdzi, aceastd diferenliere nu a fost depaEitd decAt aparent prin invingerea analfabetismului in Occident. Oamenii fdrd interese intelectuale sau spirituale, Ei cu o dotare practicd unilaterald suferd adesea de un complex de inferioritate Ei se simt stingherili in prezenfa "birocrafilor" care au o pregitire teoreticd. Una dintre cele mai importante gi marcante delimitdri intre clasele sociale are incd loc intre oameni ancora[i mai mult in lumea obiectivd, concretS, reali gi aceia care trdiesc mai mult in lumea semnelor. Aceasti diferenliere nu trebuie si existe din copildrie. Unora dintre copii scrisul Ei cititul li se par extrem de ugoare; atracgia

lor spre activitdlile intelectuale este astfel stimulatd Ei mai tare. Allii insd au dificultdgi majore Ei existi pericolul ca din aceastd cauzd si se creeze o aversiune impotriva a tot ce inseamni carte. Dar oare, acest proces detaliat nu este plictisitor pentru copiii inteligenfi care au invdgat si scrie gi sd citeascd singuri inainte
de a merge la gcoal5?

Depinde doar de priceperea invdlitorului de a face suficient de interesante pentru elevii sii formele de reprezentare gi de migcare. Dacd deSenul gi pictura captiveazd Ei dacd povegtile despre litere umplu sufletele de incAntare, atunci e in general uEor de trecut peste aceste probleme. Se poate intdmpla ca un copil de gapte ani sd fie captivat de activitatea sa artisticS, incAt cunoEtinfele de citire acumulate mai devreme si devini neesenfiale, si se piardd aproape, pentru a fi reimprospitate apoi cu multd vigoare. Daci copiii aud cd oamenii mari din timpuri indepartate au parcurs acelaEi drum de la scrierea in imagini la cea in litere, vor simfi un fel de respect fa[I de ceea ce au inv6lat. Sd-gi consideri propria realizarc ca importantd gi sd o indeplineEti cu dragoste, acestea umplu invdlatul de cdldur6, il fac prietenos gi sdndtos. O fetifa de la o $coali Rudolf Steiner (Waldorf) povestea despre o verigoard de aceeaEi vArst[ care invdgese sd citeascd mult mai repede decAt ea, fiind la o altd Ecoald: "Da, ei au invdlat sd citemc5, dar shracii nu au habar de unde vin [i. terele." Acestui avantaj nu i s-a mai dat

nici o importanfi, fafd de legdture congtientd Ei de experienf5. (Vezi E Diihnfort gi E.M. Kranich "Inceputul preddrii scrierii Ei citirii").
Dreapta: Scrierea este adaptatd textufui 'lLirerele iernii" sunt colluroase gi reci, t* bloulde ianic are forme rotunde gimolatin gi culori vesele (clasa a V-a, Oslo).

122

.:t ;ffi

r.u.:+.'::i"::

"

$gigi1*:riir4,,,,,, .

".",ti- , :;
"t,

;:,i::1.W*;

'

' ,r:;.,t:i*.il':

Clasa I: Basme knelor


dcativd.

flcutd accesibild in nici o altd formd gi


poate ajuta foarte mult sd-gi dezvolte sentimentul dreptdlii gi al nedreptdgii. Multe aspecte indicd faptul cd "basmele populare" au suferit mari modificdri de la generagie la generalie, de la {ard la fard dar, inigial, ele au fost create de persoane individuale, pentru noi anonime dar care dovedesc o cunoa$tere profundd a oamenilor, qi care au fost in(elepfi ai lumii gi poefi de rang. Nu pufine sunt basmele ce reprezintd capodopere de un fel deosebit: profund etice ca atitudine fundamentald, libere de moralizdri meschine, create pentru oamenii care gi-au pistrat for{a imaginagiei copilaregti Ei artistice. care Modul de reprezentare a rdului

ii

& palpitante pentru copiii de Ease, [apE ani Ei prea inspiimAntdtoare pentru opii mai mici. Existd psihologi pentru qe basmele fralilor Grimm sunt o pro$coala Waldorf insd consideri benrele ca pe una dintre cele mai imlutante metode de educare aflate la Semdna pdringilor Ei profesorilor Ei le mrdd destul de mult timp pe parcursul dcei I. De ce se procedeazd astfel? F focepem cu un exemplu din realitatea b A cu zi. O fetda cu temperament barte flegmatic auzise de la mama ei knul despre Frau Holle. CAnd fata ca harnic5, cu prezenfa de spirit gi cu mtiment al datoriei iEi terminl treaba h impdralia acesteia, stdpdna o conduse h o poartd mare; acolo cdzu asupra ei o ploaie de aur. Apoi poarta se inchise $ ea se gdsi in apropierea casei pdrinle$i in care se putea acum intoarcehta cea leneqd, incapabild sd infeleagi itediat o situafie, este condus5 la aceqi poartd, dar asupra ei se abate un Fhoi de smoal6. Imaginea celor dou[ Cte intoarse acasd, a celei luminoase qi e oelei innegrite impresioni profund copilul Spuse incet gi apdsat: "Eu o sd fiu hotdeauna cuminte". C-u o claritate drasticd, ce nu-gi gdseEte pereche in alt gen al artei narative, basnul deariluie ceea ce sunt de fapt in dincul sufletului lor personajele principob. C,opiilor le este oferitd o cunoa$tete a oamenilor, aga cum nu le poate fi
Stiinga: Ilustralie de basm dintr-o clasd tntdi (Lfilano).

le-a fost contestatd valoarea Se crede cd ele nu sunt destul

ilEre.

De ce insd ne vorbesc basmele despre tot felul de fiinle groaznice, care pe deasupra nici micar nu existd? Copiii n-ar trebui sd fie ferili de ele? De ce sd-i impov[rdm cu zAne rele, trolli (spiridugi), uriaEi gi vrdjitoare? Sd ne oprim o clipa asupra intrebdrii: cum reprezintd povegtile de fapt astfel de aparigii? In basmele care mai plstreazd incd amprenta vechilor barzi remarcdm o limbd adesea sdracd, lipsita de podoabe stilistice. Imaginile sunt pregnante, dar conturate in pu{ine trdsdturi. Zugrlvirea de-

taliilor este rarf,. Forfele riului sunt


caracterizate de reguld numai prin cuvintele gi acfiunile lor. Zdna cea rea din "Frumoasa din pddurea adormitd" s-a prefdcut intr-o femeie bdtrend Ei a ispitit-o pe prinlesd ca sd toarcd Ei sb se inlepe cu fusul. Vrdjitoarea din "Hiinsel gi Gretel" este o figurd deosebit de mar-

r25

de exemplu si ademeneascd anumigi oameni pe munte sau si blesteme pe aceia care au mincat gi biut la masa lor sd rdmdnd pentru totdeauna printre eiAcest motiv este foarte vechi. Apare Ei in "Odiseea", unde wdjitoarea Circe ii ademeneEte pe marinarii naufragiafi in

c6inele simte cd ceva e in nereguld. Ldtrand cu putere el o ia la valc cdtre sat gi il aduce pe adevdratul logodnic, care ia cu sine o pugcd Ei igi elibereazi logodnica. Biata fath nu bdgase de seamd cd oaspefii ei erau cu tolii trolli. Abia acum vede cd minunatele jilluri de nunti erau fdcute doar din mugchi, bure!i, balegi de vacd gi de oi. Trollii pot lua cele mai diferite infigiEdri: copii mici, oameni cu staturd piticd, minunate fecioare ("fata din pddure'). Cel mai adesea ei urmdresc un scop precis,

cant6. Ea apare celor doi copii rdtdcili drept o bdtrand prietenoasd, care le pregdtegte o mas[ bund gi pitucuri moi.In descrierea ei este inclus, in mod neobiEnuit, Ei un detaliu foarte concret: "Vrijitoarele au ochii rogii cu care nu vdd prea departe, insd, ca Ei animalele, ele au un miros ager Ei simt cdnd se apropie oamenii". Pofta aprigd, animalicd a vrdjitoarei se exprimi chiar exagerat de clar atunci cAnd vrea s-o faci pe Gretel sd intre in cuptor; astfel, ea se trddeazd, iar Gretel reuEeEte s-o pdcdleascd Ei s-o impingd in cuptor in locul ei. "Troll"-ii din Scandinavia sunt un neam aparte. in basmul norvegian "Nunta trollilor" se poveste$te cum o fetigcand $eja logoditd pdgtea vitele sus pe munte. Intr-o bund zi se trezegte la stAni cu o grdmadd de oaspeli, conduEi de logodnicul ei. AceEtia aduc cu sine haine de nuntd, farfurii de argint Ei fefe de masd pentru ospd[. Serbarea incepe. Totugi

palatul ei gi le oferd vin otrdvit: deindatd ce l-au bdut, poate sI-i preschimbe pe toli in animale Ei sd-i fini pe insula ei. Cei vrajili pot sd se elibereze de sub puterea trollului (spiridugului) doar prin prezenla lor de spirit sau a altcuiva. Dar gederea in puterea trollului (spiridugului) lasd urme. Adesea cei intorgi acasd se simt instrdinafi de semenii lor: se poate intdmpla ca ei sd rdmdnd "ciudafi" pentru tot restul vielii lor. Personaje grotegti - trolli (spiridugi) gi vrdjitoare cu nasuri lungi sau urechi uriage g.a.m.d. - apar de obicei numai in basmele umoristice. Chiar gi uriagii capltd adesea trdsdturi hazlii, in ciuda cruzimii lor. Dacd l6sdm la o parte bainspdimdntdtori, forgele rdului sunt inzestrate de mulli autori cu capacitatea mereu repetatd de a ingela aparen[ele Ei" prin aceasta, de a apdrea atdt de asemindtori oamenilor, incAt nu e greu sd-i confunzi cu aceEtia-

laurii Ei dracii, care trebuie sd fie

Basmele Ei realitatea

Nu sunt toate acestea fantastice, "totd trdznite"? in nici un caz. Cine vede cum elevii sunt atragi in bande care consumi
droguri, care organizeazd furturi gi jafuri poate sI fie uimit de cdt de asemdndtoare sunt ispitele din realitate cu cele descrise in basme. Aici existd oameni carc seamdnd cu cei "vrdji1i"! $i existd $i dL aceia ale cdror calitdfi interioare amie tesc surprinzdtor de vrbjitoare gi de (spiridugi): viclenia primitivd, linguEi ldcomia animalicd, cinismul fdrd margid Cel mai grav lucru in cazul fo raului care apar in basmele "adevd este ci ele chiar existd. Se accentueazl uneori cu multb

126

dar;

:pc ai s6
priD

lbre i-am pregdti pentru o viafd mo&ma Ar trebui sd afle ce ii aEteaptd lmtru a se putea inarma cum trebuie.

d, in loc sd spunem copiilor basme, mai

Basme pentru

difeite vdrste

nl-)

Th

privim in jurul nostru, vom gdsi mumirafi copii care s-au confruntat de

ire

mre
Pen-

Ds
echi

tlm
iagii iud. ba-

qi:nle de vrdjitoare gi uriagi pot

:ritori Ei neajutorafi, deziluzionali Ei lhali ln fafa ei. trH basmele vor fi spuse conform stiblui lor: fdrd sentimentalisme, fdrd huriri ra(ionale, cu mdsurd chiar, fdrd r ediuga detalii inspdimAntdtoare, desdeveni

ftruriu gi nemijlocit cu realitatea nemitnci gi care tocmai de aceea stau

fie veme-

rEi

&

tEr

ral
lEn

&

ndalitatea potriviti de a-i face pe copii ri trdiascd in imagini "rdul din lume", hinte de a-l fi intdlnit in realitate. IH povestim foarte dramatic, foarte ralbt frrd a fese imagini luate din atdera basmului, atunci lupul va sdri & imagine ca un animal sdlbatic real. Coplul trdieEte ceea ce se petrece in *tul adultului. De aceea povestitorul uie sd Etie s5 prezinte cu putere &fril in care forfele binelui triumfd la rmi asupra forfelor potrivnice. Cdci,
rcest punct de vedere, basmele sunt
nu
de

omului. Aici copiii trebuie sd poatd

I-a vdrsta propriu-zisI a basmelor, intre patru gi noud ani, copiii ascultd un numdr mare de basme aparlindnd propriului popor sau altor popoare. Basmele despre soartS, simple, ca "Talerii din stele", "Pldcinta cea dulce", "Scufila RoEie", "Frumoasa din pddurea adormiti", "Albd ca Zdpada", "Lupul gi cei gapte iezi", fac inceputul; la vdrsta de cinci ani li se adaugd gi basme descriind evolufia personajului. Ele aratd primii paEi ai unui drum: lupta dintre bine Ei rdu pentru a pune stdpAnire pe sufletul

mi
ird
)aes-

lmire. Nici o altd specie poeticl r.ri atat de lamurit posibilitdEile

lrc lin
ln-

ilti

!4 ni
or

Emsformare care se afld, inndscute, in c- in povestirile gi piesele de teatru 'obbnuite", copiii intdlnesc personaje ge sunt greoaie ca ursul, nervoase ca Frecii sau fudule ca broagtele Ei care dia prin gcoala vielii capdtd Ei alte fuuqiri: delicatele, linigte interioard, rrlinte etc. In timp ce in basme, ei Silnesc personaje care sunt urgi, Eoarei broagte gi se dovedesc a fi oameni dia dupi ce sunt eliberali de vrajd, de-dnd prinfi sau prinfese.

urmdri acfiunea. Este important ca alegerea sd fie fdcutd in func{ie de copil, de mediu, de anotimp. Pentru cei mici (gi aici alternativ) povestirile umoristice cu multe repetifii sunt cele mai indicate. Cu cAt sunt mai mici copiii, cu atdt mai des putem sd le repetlm cuvdnt cu cuvAnt acelagi basm. Ce e de fdcut insd dacd un copil de patru ani s-a speriat de vreun lup sau vreo vrdjitoare gi std noaptea treaz aEteptdnd ca monstrul sa vind gi sa-l rdpeascd din patuful sdu? Sa incepi acum sd dai ldmuriri, sd descrii suprafala rafionald a realitdlii, in care nu existd uriagi, trolli (spiriduEi) sau omulefi gri? Sd distrugi lumea basmelor in loc si faci rdnduiald in ea? Dupd toate cele spuse inainte, aceastd ar fi o minciund. Mul(i copii nici n-ar crede, pentru cd au o altd experienfd. Nu, trebuie sd intdregti partea luminoasS. De cele mai multe ori, un c6ntec de seard, o rugdciune sau o discugie pe altd temd dau rezultate. Sau am putea da copilului o sabie de lemn spundndu-i: "To!i copiii sunt pdzifi de un inger zi gi noapte. Nu trebuie sd-[i fie fricd. N-o sd !i se int6mple nimic.
t27

Dar dacd totugi se va intAmpla ca vreun spiridug sd se rdtdceascd prin camera ta, atunci aratd-i crucea de pe sabia ta sau indreapt6-i-o spre cap. Ai sI vezi cum dispare". Mulfi pdrinfi care au ales aceastd ultimd solufie au confirmat cAt de eficient6 este. Dar oare aceastd posibilitate - cd trollul (spiriduEul) ar putea veni in camerd nu ar alimenta gi mai mult frica? Este ceva ce nu poate fi prevdzut; orice am face, depinde de increderea care existd

expresii ale unor realitdli interioare, atunci poate spune cu congtiinfa


impdcatd cd ele sunt gi adevdrate. Astfel, in clasa intdi, intr-o pauzd de respiralie avu loc, cu voce inceatd, urmdtorul dialog intre invdldtor gi elev: - Toate acestea sunt adevdrate? - Da, bineinfeles. Ah, cum, asta n-o mai credem. - Disculia se terminase, dar copiii continuard sd asculte atenfi, curiogi ca oricAnd. Dacd un copil deprinde, din jurul sdu, neincredere, invdfltorul trebuie sd-i explice intr-un fel sau altul cd imaginile din basme au o altd realitate decdt lucrurile pipaibile din jurul nostru. Copiii care sunt obignuili, sd asculte poveEti "adevdtate" igi dezvoltd treptat un sim! al stilului: povegtile inventate, care vor sd par[ basme dar care sunt realiste ori fantastice pot trezi o profundd nemullumire, pur Ei simplu pentru cd sunt fdrd fond Ei pentru cd nu sunt artisticeIntr-o clasd in care s-a spus o asemenea povestire, se auzi o voce arfSgoasd: "Domnigoard, acum vrem sI auzim un basm adevdrat!" Cine a pdtruns odatd in lumea basmelor qi gtie cAt de mult pot da imaginile din basme poate mdsura Ei "valoarea" imaginilor din revistele de serie, benzile desenate etc: le-am putea compara cu mAncarea fadd, conservatd care saturi pe moment, dar provoacd ulterior o foame cu atAt mai mare, ba, in timp, chiar subnutrifie.

intre copil gi adult. Copiii se liniEtesc apoi Ei adorm. Adeseori e de ajuns ca uga sd fie ldsatd intredeschisd pentru ca
apropierea Ei legdtura sd se intdreascd. Aproape fiecare copil are o perioadd in care nu vrea sd adoarmd decdt cu lumina aprinsd Ei este chinuit de "gdnduri rele". Atunci cAnd copiii de qapte ani consideri un basm "copil5resc", ei nu fac dec6t sd repete o opinie preluatd din mediul lor. Dacd adulgii insd vor considera limbajul poveEtilor un limbaj al culint6mpla. in clasa intAia, cAnd se apropie momentul povestirii basmului, copiii se ageazd frumos in bdnci, se indeamnd reciproc la liniEte qi ascultd cu ochii mari. Uneori se intAmpld sd fie gi comentarii. Un bdielel autoritar Ei indrdznef protesteazd cu voce tare cAnd aude despre faptele mdrgave ale unui vrijitor r6u ("Ce mizerabil e, nu-i aga?"). Fefigoara sperioasd qi nelinigtitd a unei fetige se lumineazi la descrierea unui biet Eoricel care, in final, se transformd in prin[esd. Bineinleles se intAmpld uneori sd se exprime indoiala in legdturd cu adevdrul basmului; dar aceasta nu pdtrunde prea addnc, pentru ci basmul e mai puternic. Dacd invdfdtorul se ingrijeEte sd spund doar astfel de poveEti care de fapt sunt

turii umane, acest lucru nu se va

t28

! I

I
F t-

Ilespre invifarea

I
Ei

rritmeticii
Lrdldtorul povestegte in clasa intdi: Un Sran a fdcut o roatd mare de cagcavalA tiiat-o in zece bucd(i. Trei bucdgi le-a gromis vecinului gi de una avea nevoie ilEntru cind. CAte bucili i-au rdmas de nindut la piafd? (O intrebare pentru relancolicii iubitori de ordine Ei metiorlo6i).

Crle patru operafii aritmetice de bazd vor fi luate intotdeauna laolaltd.


tnveptorul poate sd inainteze destul
de

La pialn era mare inghesuiald. Patru doamne durdulii Ei zdravene au mpdrat fiecare cAte o bucatd. (Acum, "mrrdldtorul trebuie sd gdseascb o intrebare pentru colerici, care, intre timp, s-au fdcut foarte remarcafi). Fiecare
&amnd avea - ca sE vezi

opii gi un sol ce mAncau cu pldcere

cdte Patru

cqcaval. Cdgi oameni mindncd deci cu


pldcere brdnzd, dacd ludm impreund cele patru familii? Acum inghesuiala devine lot mai mare. Un bdiat fldmAnd furd liranului o bucatd de brdnzd, cAinele unui mlcelar, alta. Dupd o vreme insd bdiatul se intoarce; il mustrd congtiinfa. $ranul fu binevoitor Ei impdrfi bucata &, brinzd cu el. Cdinele nu mai reveni cici mAncase brAnza imediat. Chte bucdgi ii mai rdmdseserd fdranului?

repede la aritmeticd, spre deosebire de scriere gi citire. Caracteristic este inainte de toate una. Anume cd cifrele sunt vdzute in general ca parte a unui intreg (cagcavalul 15ranului). Acest lucru poate fi explicitat in diverse moduri: prin acelaEi segment, care este impdrgit dupd numdr, printr-un regat, pe care regele il imparte in provincii, de exemplu intre fiii gi vasalii sdi. Acest mod de lucru "analitic" are in primul rdnd avantajul cd stimuleazi, mai u$or o activitate creatoare, liber6; existd numeroase modalitifi de a impdrfi cifra doisprezece in pirli diferite, in timp ce adunarea cantitdlilor se poate face numai printr-o singurh modalitate bine stabilita. (Trebuie remarcat in treacdt faptul cd trebuie exersat Ei procedeul sintetic). Dar mai existd gi un alt punct de vedere care trebuie amintit aici.
Unu este numdrul cel mai mare

(Aici rezultd o serie de intrebdri care, printre agitalia omeneascl gi du-te-vinoul intdmpldrilor, se potrivesc sanguinicibr). E timpul sd ne gdndim gi la tofi oamenii care mincaserl din cagcavalul cel gustos. CAli au fost de fapt? (Aici flegmaticii, care sunt interesafi indeosebi de mesele copioase, vor socoti linigtili o
rneme).

despre originea lumii cum toate elementele s-au se poveste$te ndscut dintr-unul singur: Okeanos in mitologia greac6, Ymir in mitologia nordicI. Intregul se ddruie$te^pe sine pentru a da nagtere pirfilor. Invdfdtorul va reveni in cadrul exercigiilor de aritmeticd mereu la acelagi principiu: a impdrfi, a ddrui pdr;i din aceeagi unitate. Faptul cd lumea, la urma-urmelor, este o unitate, corespunde simlirii instinctive

in unele legende

hemplul aratd cum invSfdtorul poate hcerca sd aibe in vedere temperamentele chiar gi la ora de aritmeticd.

(inclinafia de a-l privi pe ca pe creatorul tuturor lucruDumnezeu rilor existd dupd Piaget nu numai la cei care au primit o educafie religioasd). Ora de matematicd drept teren de exercilii

a copiilor

129

morale. Dar tocmai socotitul, gi calculatul pot deveni u$or un domeniu al egoismelor mdrunte, dacd nu suntem atenfi. - Dacd primegti de la Karl doud bomboane, de la Oskar trei Ei de la Katja dou5, cdte bomboane ai? CAnd e vorba de socotitul in cap igi vin mult mai ugor in minte exemple de acest gen decdt: Dacd ii dai lui Karl doud bomboane, lui Oskar trei etc..., cAte bomboane ai dlruit? De ce se int6mpld astfel? in numhrat, in mdsurat, in compaiat, egoismul se iveEte ca de la sine - in special cdnd se apeleazd numai la infelegere (ragiune). Intelectul, prin natura sa, vrea sd asimileze, sd cucereasc5, s6-gi "astampere curiozitatea" - inima qi voinla trebuie sd impund, in contra acesteia, altruismul. Obiectivitatea Ei simplitatea Jin in mod necesar de relafia cu numdrul. Astfel de nimicuri nu sunt inutile. Pe nebdgate de seamd invdldrorul poate, pur Ei simplu prin alegerea exemplelor, si facd sd se reverse importante impulsuri morale in orele sale-

Trei-e-unuori $ase-e-doiori

Unu, doi, trei, Patru, cinci, Ease, $apte, opt, noud, Zece, unsprezece, doisprczece.-Intreaga clasd il urmeazd pe invdldtor. Doi pagi liniEtigi Ei apoi un tropdit puternic, impreunl cu o bitaie din palme. In clasa a doua copiii pot sd recite intreaga tabli a inmullirii din miEcare. Poate ci o sdriturd deosebitd sau un mod mai special de a bate din palme a fost de folos. Rdsund astfel, cAnd migcarea lncepe:
trei
trei.

Activitatea capdtd un loc tot mai important in gAndire.


Sus: Faptul cd pdpile provin din tntreg este un gdnd tn mod firesc pe tnlelesul copiilor-

T abla

tnmullilii prin

miEca

re

Dreapta: Cifreleromane suntpredate de unii tnviildtoi drept pimele semne matematice pentru cd ele pot fi citite Ei numdrate direct pe degete. Cifrele arabe le urmeazd tnsd curdnd. Drmpta j os : Frunze pentru adunare, flori penau scddere ori boboci pentru tnmuQire. intr-o osernenea imagine ,it, ,iribila furudirea directd dintre cele patru operagii aritmAice.

copil in lumea cifrelor este cea

Cea mai bund cale de

al introduce pe
a

miEcbrii Ei ritmului, care apar de altfel la numdrare Ei in girurile de numere.

130

w ww
0r-

lule-

ite
re.

ln
a

a-

4x3
'1

* &

*
:'1
\it "t

\x4*;

"'

{.l

l'jr,\ &
* s Y *;
*s

patnaeci gi cinci
cincizeci Ei

- este - cinci oi noud patru - este - VSe ori noud Eaizeci gi trei - este - {apte ori noud yptezeci Ei doi - este - opt ori noud optzeci gi unu - este - noud oi noud

puEi

in fa{a urmdtorului
1.

fenomen:

Nu existl o educare mai bund a memoriei decAt invdgatul pe de rost la aritmeticS. Fiecare gir de numere este plin de in{elesuri gi ascunde secrete care vor putea fi descifrate abia mult mai t6rziu. Se incepe cu cele mai interesante grupuri de cifre: 27, 36, 45, 54, 63, 72, g1 din tabla inmullirii - toate sumele cifrelor de la fiecare numdr de pe diagonala girului lui nou[ dau cifra 9! Descoperiri de acest fel sunt destule - ele entuziasmeazd. Pe l6ngd minunile gi legile fenomenelor numerice pure se iau bineinfeles multe exemple din viafa practici. In clasa a

1x1= 2x2 = 4> 3x3: g 4x4= 16> 5x5 = 25>

10x10=100 11 x 11 = 121> 12x12=144> 13 x 13 = 169> 14x14 = !96>

l:: ii:i ;;
>2

?,2

treia, disciplina concretd

(megteEuguri)

sunt mdsurate lungimea, ldfimea gi indl{imea clasei gi altele de acest fel. Dar lumea numerelor pure rdmdne importantd - Ei fascinantd. De exemplu, copiii din clasele a treia sau a patra sunt
Dublare Ei tnjumdtdgire.

cere sd se lucreze cu mdsuri gi greutd{i;

Legile sunt de fier dar uneori cu totul altfel decdt ne-am a$teptat. Prin legitalile care sunt ascunse in numere, nu numai cd se stimuleazd la copii pasiunea cercetdrii, ci se gi treze$te gi dezvoltd gAndirea intr-un mod obiectiv Ei
sdndtos.

Colericii socotesc plini de zel: cdndva diferenfa diferenlelor trebuie sd fie mai mare de 2! Incearcd cu valori din ce in ce mai mari, pAnd cdnd in sfArgit observd cd lumea cifrelor nu cunoagte compromisuri, Ei nici nu are caracter arbitrar.

oO

f^
'.-r/,
-

a*

t*

+2,

L ,6 T&
132

2 t*

I L

m
t6 8
3_

,xx*

ls

3]r

I6

rt Y + I t+ Err
-3t_

3z

Clasa a doua: Fabule gi legende


'F-torecele spuse elefantului: Ai auzit urxirrr rr bubttit podul cdnd l-am trecut
,anWettnd?"

ii'

Fu,bulele sunt uate gi scurte.


[rmqelepciunea
nme

de obicei foarte

concen-

il

lor, adeseori frapantd, este

ir
&

nroesibila copiilor numai dacd

i
1

1.

il

"poveste pregdtitoare". Fentru fabula de mai sus ea ar suna rmctel: doi oameni urcd in podul unei guri. ca sd aducd fdn pentru vaci. Unul e puternic gi aruncd brafe mari de fAn uni.n ferestruica gurii. Celdlalt de abia rcl4eqte sd arunce cdteva smocuri de fr,i,n: mai tArziu ins6, pretinde cd el a fficut cel pu[in jumdtate din muncb. Cara;terul celor doi oameni se contureazd ura-n: unul e puternic, chibzuit $i t6cut, ,rlilalt e slab dar l6uddros. Invdfdtorul reaminteqte in acelagi timp copiilor cum

inainte

li

se spu-

b
T
L

Apoi urmeazd fab:ula. - Broasca vrea sd ftrrate ca un bou gi se umt1d, se umfli r.u mai tare pdnd pleznegte. Vulpea sare iupd struguri dar nu-i poate ajunge; rlunci, ca sd se consoleze, pretinde cI $unt acri. Cerbul igi oglindeEte chipul in apa gi se minuneazd de coarnele cele tumoase dar se plAnge cd bietele lui picioare sunt prea subgiri; cdnd trebuie n[ fugd de leu, se agafd cu coarnele de
inir copac gi-gi agteaptd moartea; infelege

nrnta un Eoarece gi cum aratd un eletant.

ba. Cdteodata copiii rdd, alteori sunt intrigagi: "Cdt de caraghiogi sunt!" Dacd invdfdtorul poveste$te prea multe fabule, rdsul qi indignarea se pot transforma in batjocurd. Deci fabulele au nevoie de o compensafie: povestiri care nu ridiculizeazd ci inalgS. In contrast cu omul cu figurd de animal poate fi pus omul care domind "animalul" din el Ei de aceea poate sd imblAnzeascd animalele a chror sdlbdticie pericliteazd ordinea Ei cultura in lume. Astfel de oameni int6lnim in legende. Trdim intr-o epocd ce depdgegte intr-o anumitd privingd iconoclasmul din perioada Reformei: lozinca este "etimologizare". Mulfi "iconoclaqti" de astdzi privesc dinspre gAndirea lor rece - dar uneori nu mai pufin unilaterald - legendele cu miracolele lor absurde gi cu vorbiria lor pioasd, ca pe cel mai plictisitor Ei demodat lucru care poate exista la ora actuald. Ei chiar au dreptate dacd privim forma legendelor din punctul de vedere al sentimentalismului Ei al iscusingei in afaceri. Adevdratele legende sunt insd tot atAt de adevdrate gi de mdrege ca Ei victoria spiritului creator asupra slibiciunii, resemndrii gi lipsei de curaj.

Offerus avea unsprezece picioare


indlfime gi voia sd-l slujeascd pe cel mai puternic domnitor. Il pdrdsi pe regele care se temea de diavol; plecd din slujba negrului, pentru cd acesta se inchinase in fafa crucii. Un biet pustnic ii povestegte despre adevdratul stdpAn al lumii. Cum l-ar putea sluji pe acesta? Pentru cd are nevoie de multd mdncare spre a ti puternic gi pentru cd vrea sd-gi aducd ofrandi puterile, nu vrea s5-l slujeascd pe cel Preainalt prin rugdciuni Ei posturi. lga cd devine trecdtor de oameni peste un rdu ndvalnic: trece pe umerii sdi cdldto6rii prin apele dezldnfuite, spriji-

anrnci cd picioarele pe care le disprefuia arit l-ar fi putut salva in timp ce podoa-

ra de pe cap, de care era atat de


m6ndru, nu i-a adus decdt nenorocire. In fabule, sldbiciunile omeneEti apar sub forma animalelor. Blana sau penele nu pot ascunde faptul cd despre noi e vor-

r33

rt::idE*+a'':'

': *:t::::-r: _:
:=.:ri::

-= .l

-_:t:r:;::

::

-:=:
Fi. 1: .

..

'

-. ;1

:i

?#
*

d
{

t
'11

{
'
:= -1

.. !=::
-.,:t

j.1 ,1.=,1:t

4..::..

$
,tI

{'.=:'

-f .i

'::::

cindu-se in toiagul sdu uriag. intr-o uxrpte il strigb un copil. De abia la a [eia chemare il zdregte. In mijlocul mfurlui povara i se pare mai grea ca oriorre alta pe care a dus-o vreodatI. Co@ul pe care il poart[ pe spate e Chrish. Cel cale fine intreaga lume pe merii Sdi. In noapte Ei intuneric, dearupra apei tumultoase, copilul strllucpste ca soarele. Offerus este cufundat - botezat in ap[ ca purtltorul lui Chris-

h-Christ-Offerus.

hancisc renunfd la modul siu de viald rfoipitor Ei la meseria sa atAt de pronititoare. El devine cdntdrelul iubirii, Frbtenul slrdciei Ei al pdcii de rdzboinic. El iEi mortificd trupul - bdtrAnul mdgar, dar igi pdstreazd umorul gi dragostea pentru naturd. Stdpdnirea de sine Ei-o serseazd flSmdnzind gi cu atdt mai bine ingelege foamea animalului: lupului nfrncdtor de oameni din Gubbio ii promite ci locuitorii oragului eliberat ii vor da mAncare din belgug; sdlbaticul animal rti pune spigit laba in mAna Sfdntului. Francisc iEi imblAnzeEte pornirile uguratice Si tendinfa de a flecdri, dar iubeEte rindunicile Ei porumbeii, care ii ascultd ruum predicile. Raniero di Ranieri, cruciatul, porne$te cu o lumdnare aprinsd de la Ierusalim la Florenfa, peste munfi gi prin pustiuri. Pentru a-i proteja lumina, trece prin peformd inima. Legenda Selmei Lagerlof despre acest cavaler este una din cele mai impresionante dintre "Legendele despre Christos". Aceastd povestire, foidlitorul o poate prezenta adiugdnd rilnic cdte un mic fragment.
Stinga: O sd reuEeascd vulpea cea vicleand sfr-i iil corbului frumoasa bucatd de brdnzd din cioc? (clasa a II-a, Stockholm).
rfoole de moarte Ei aventuri care

Fabulele existd din timpuri strdvechi, ele oglindesc insd in mod deosebit spiritul imparlial al grecilor din secolul al gaselea, cAnd filosofia gi democrafia au inceput sd activeze in istorie pentru prima oard. Legendele despre mari personalitdti au apdrut in toate epocile, dar ele au inflorit mai ales la oamenii din Evul Mediu. Fabulele gi legendele infdgiEeazl doud laturi ale omului gi aratd cum acestea dau formi unor insugiri sufletegti unilaterale: de la spiritul critic asculit la stdpdnirea smeritl de sine. Ele se completeazd reciproc. Dupd vorbele infelepte ale lui Blaise Pascal, de cele mai mdrefe fapte este capabil acela care reunegte gi impacd in sine cele mai profunde contraste: "Este periculos sd-i faci pe oameni si recunoascd in ce grad inalt se aseamdnd ei animalelor, dacd nu le arefi, in acelaEi timp, Ei propria lor mdrelie. Este la fel de periculos insd s6-i faci prea mult si-gi cunoascd mirelia fdra a-gi cunoaEte in acelagi timp Ei propria umilinld".

ii

trans-

Pagtna urmdtoare: Ameninlat de valuri, trecdtorul Offerus il poartd tn noapte pe umerii sdi pe copilul Isus prin puhoaiele dezldnguite, devenind astfel Chist-Offerus. Elevul s-a strdduit vizibil sd reprezinte pictural miscarea valurilor gi strdlucirea stelelor. (Clasa a II-a, Stockholm).

135

Clasa a treia: Yechiul Testament ffiei biblice s-au intre[esut in dezvolrea culturii occidentale: le g5sim in fi{ in proverbe, in intreaga noastrd lure de reprezentdri.
hrestirile biblice au mult mai mult de dr decdt numai o explica(ie a r[ddciniWaldorf n-a putut si meargd o pbada de timp la gcoal6, il rugd pe tsil sdu si-i povesteascl un fragment &tro povestire biblicd pe care el nu o

itimpldrile, cuvintele gi personajele

Cad un bdie[el de noud ani de la

propriei noastre civilizafii.


o

pali

-ise- i-l povesti cdt de bine putu. CAnd r-r si


ajunse intr-un loc unde trebuia s5-l pe Dumnezeu, fu intrerupt de -neascd 'If,e1el, care era foarte iritat: "N-ai voie spui Dumnezeu, trebuie sd spui Dom:nL exact a$a cum este in Biblie". h intreaga literaturd a lumii nu existd

Tatdl se orientd numai dupd con-

bi

weo altd operi care sd trateze de

la

pima pAnd la ultima pagind intr-un mod rit de consecvent .problema autoritefii. Vechiul Testament - din care in clasa a tda nu pot fi selectate decdt anumite ponestiri caracteristice - vorbeEte la beput despre intreaga omenire, mai

&ziu

in final despre seminfia lui luda. Dar personajul principal este tot timpul acehEt Domnul Insugi. Oamenii Ii incalcd lmuncile sau Il reneagd, iar El este dligat sd-i aduci pe calea cea mai bun5.
hdepsele Sale sunt uneori ingrozitor de grele. Dar El nu este meschin. El Etie Ei apere pe cei incdp6f6nali gi chiar pe cd care comit fapte reprobabile. Nu

ir

despre semigi, apoi despre israeligi

ment care sd apari cu mAinile cu totul neintinate la judecata Celui preainalt. Adam Ei Eva ii incalcd poruncile gi preced seminfia umand care, de la ei incoace, trebuie sd se hrdneascl cu fructele pimdntului. UrmaEii fratricidului Cain devin strdmoEii crescitorilor nomazi de animale, ai artiEtilor gi megtegugarilorConstruclia semefului turn al lui Babel duce la separarea popoarelor gi limbilor Ei la rdspdndirea civilizafiei pe PdmAnt. Jacob, fiul lui Isaac, cdEtigd dreptul primului ndscut inEelAndu-Ei tatdl; el devine astfel strdmoEul celor doudsprezece semingii israelite. Prin ingel6ciunea frafilor sdi, Iosif este dus in Egipt dar, prin el, de fapt este dus intregul popor. Moise, care la mdnie ucisese un om, devine eliberatorul poporului lui Israel din sclavie; el Il intdlneEte pe Domnul pe muntele Sinai, primeEte tablele Legii, influengdnd astfel pentru viitor, credinla poporului sIu. Saul, David gi Solomon sunt naturi profund problematice. Totugi, ei^au continuat cu tolii opera Domnului. In infelepciunea Lui nefdrmuritd, Domnul a ingenuncheat forlelor impotrivirii gi rdului pentru a le pune in slujba ordinii Lui universale. invdfdtorul se poate lipsi de multe explicagii morale abstracte, dacd povestegte Vechiul Testament. GdseEte aici alte imagini decdt cele din basme, fabule Ei legende. Evocdrile din Biblie sunt mult mai complicate $i cu sensuri multiple. Povestirile nu intotdeauna sfdrEesc fericit, dar au o incdrcdturd moralS. Copiii se indigneazl, de fapta lui Adam gi a Evei, iar dacd tremurl in fala potopului, sau ofteazi ugura(i cdnd Avraam il crufd pe Isaac, se lumineazd la reve-

la[ia de pe muntele Sinai, jubileazi

mt

multe figuri ale Vechiului Testa-

odatd cu David, strdng pumnii impotriva lui Goliat Ei a filistenilor - ei trdiesc in

137

jurul lor, infruntdrile gi

imagini mirefe, detagafi, o problematicd ce, mai mult sau mai pufin congtient, se desfbgoari in sufletul lor. "Noul pact" pe care il au de incheiat cu oamenii din
dezaprobdrile,

poruncile gi capriciile, poate gi bdnuiala profeticd ce le anunfd evenimentul din propria lor devenire: aceasta este criza

de dupd al 9-lea an de viafd,


"vdrstd a incdpdfAndrii".

noua

Povestiri despre problemele vie(ii


Un efect neagteptat de emofionant gi profund il au povestirile ce redau imaginea stdrii interioare a unui copil sau a unei intregi grupe. Copiii se trdiesc pe sine ingigi gi urmdrile acgiunilor lor cu toatd atenfia gi incordarea pe care le-o trezesc povegtile captivante Ei eroii acestora, fird a-Ei da seama la inceput cd se vdd pe ei inEigi. Astfel pofi rezolva uneori obriznicii cu care, intr-alt fel ai scoate-o greu la capdt. Important este aici ca ei si nu fie congtienli de intenfia adultului atunci cdnd spune povestea. O invildtoare avea printre elevii sdi un bdie(el de Eapte ani care minfea cam mult. Ea povesti, special pentru el, "Perla adevdrului" de Zacharias Topelius: regrna din tmpdrdgia Adevdrului scdpase intro fantand o perld nepreguitS. Togi oamenii ei au mbordt in fdntAnd pentru a o cduta; tot, oei care au mingit cel pufin o dati in se intorc purtAnd jurul un inel negru in"iatn gurii. In cazwle mai grave aveau chiar pete mari negre pe fa[d. In timpul povestirii, cel vizat iEi exprimd dezgustul pentru minciuni;
138

brusc, izbucni: "eu mint... intotdeauna".' Dupd o clipd de gdndire, "niciodatd", a$a cum intenfiona sd spund - se transformd in opusul s5u. Invdlltoarea nu reacfiond gi povesti mai departe. Strigitul dovedeEte o clipd de cunoaEtere de sine. In aceeagi perioadd, familia bdiatului se mutd in alt orag, schimbAndu-gi unele obiceiuri de viafdPovestea a contribuit la un proces de vindecare ce duse treptat la o dezvoltare armonioasi a bdiefelului care deveni, astfel, Ei un iubitor de adevdr. Atunci c6nd nu Etim o poveste potrivitd, trebuie si incercdm s-o inventdm. Ea nu trebuie sd fie o capodoperd poetic6! Steiner accentueazd cd gi in cazul povestirilor simple tocmai strddania gi preocuparea lduntricd a povestitorului cu fiinfa pdcdtosului Ei cu faptele sale sunt cele ce au efect puternic asupra copiilor. Un inv5fdtor (proaspdt angajat) nu putea s-o scoatd la capdt cu droaia de copii vioi din clasa I; in cele din urm5, intr-o zi, ii scoase mAnios pe cei ce erau "capul rdutdgilor" afard din clasd. Afari se afla o ladd cu cdrbuni. Copiii incepuri sd se bombardeze cu bucdgi de cdrbuni, unii se inghesuird din nou in clasd... era o nebunie totald. CAteva mame care veniserd sd-Ei ia copiii de la gcoald - fiind ultima ord a zilei - asistari la aceastd intAmplare. $i alte intAmpldri de acest fel il aduseserd pe invd[dtor la .. + disperare. Incepu sd caute in fiecare seard cu infrigurare o solufie, se gAndi intens la fiecare elev in parte gi mai alel la cei care erau "capul rdutdgilor". Din aceastd ciutare se ndscu un basm. Era vorba despre un bdiefel care avea sardna de a pa$te oile impdratului Ei care rdspundea cu via[a dacd turma s-ar fr rdtdcit- O parte a oilor insd nici nu-l bdgn in seamd pe bliat ori pe cdineb

,"tFO.-.-'
,l':i:

,;i"i" r.ti.;..;ij.!,,

ifr'l

-'

+- .-.

3$;r.i,.*-,

,t{{

{}
3-

3*li"

ia s.
a-

b
E

li
L
u

i:
$-

t-

z
e
l,,,

L'
u
d
e

il
i-

af
a

I
a

ill
lllrl

I I

Aici unui elev i-a fdcut pldcere sd facd Turnul Babel sd se tnaQe tot mai stts (Clasa a III-a, Anvers).
Pagina utmdtoare: Odin tmpreund

1t
fit
ill

cu Sleipnir cel cu opt Picioare.


Aceastd imagine este pictatd pornind de Ia o trdire deosebitd gi directd a culorii (Clasa a IV-a, Oslo).

i
t

.i:
rli
;1t:

*rfi $:il
a" :i':!:

shu Ei se risipi in depdrtare. Altele au fost imprdgtiate de lupi. Dupd numeroase aventuri, ajutat de oameni cumsecade, bdie[elul reugi sd adune din nou turma- Copiii ascultau atenli.^Descrierea oilor zburdalnice fu reugitd. In unii din copii impresia aceasta trezi indignare impotriva oilor proaste gi neascultdtoare. Paralela cu situagia clasei era evidentd, dar invEfdtorul eviti sd o evidenfieze, iar copiii nu spuserd nimic. Dar ceva se schimbase: se ndscuse acea legdturb sub-

fdcut!" gi adduga imediat, tot spontan: "N-am vrut asta!". Profesoara nu spuse nimic gi povesti pdnd la capdt. Colegii din clasi nu ingeleserd despre ce era vorba. Dupd ord, bdiatul agresiv veni la profesoard gi-i spuse: "Nu Etiu de ce-am fdcut-o. Il voi ruga sd md ierte". Spre marea uimire Ei bucurie a elevului mai mare, bdiatul care aruncase cu piatra putu sd se invingd pe sine Ei-gi ceru scuze; aceastd intdmplare contribui la o
dezvoltare hotdrAt mai armonioasd a copilului. Cine incearcd sd ndscoceascd asemenea povestiri, sd le pregiteasca Ei sa le

terand numai prin intermediul cdreia poate progresa activitatea din orice clas6. De atunci incolo elevii nu avurd chiar o purtare exemplard, dar contactul dintre profesor gi elevi ddinui. Chiar gi atunci c6nd copiii se apropie de vdrsta pubertdlii astfel de povestiri pot da rezultate bune. Un copil de clasa a V-a se afla intr-o situa{ie dificild de via!5 fiindcd p5rinfii voiau si se despartS; la aceasta se mai addugard gi dificultdli personale - incepu sd devini agresiv. Intr-o zi lud o piatrd
gi lovi un fost coleg, care venea din cdnd

spund, are efectiv sentimentul cd se luptd el insuEi cu problemele de viafd ale copiilor.

Criza de la va noua anr


Victor are 9 ani. A fost intotdeauna un copil gi un elev docil. intr-o zi pdringii ii povestesc invdfdtorului cd Victor a inceput brusc sd fie incdpbfdnat, refuzl sd iasd la plimbarea obignuitd de duminicd gi se poartd in general extrem de impulsiv. Profesorul de muzici se plAnge gi el: Victor, a fost intotdeauna un sprijin in clasd, acum insd duce flautul invers la gurd gi face o mullime de prostiidevenind miniatural. Dupb patru-cinci luni aceastd crizd trece: el se linigteEte gi inceteazd sd mai fie obraznic. Un copil inteligent poate, la aceastii vdntd, sd urmdreascd indelung Ei fdrd si plece ochii un adult cu intrebarea nerostitd: "Ce fel de om egti tu, de fapt?" Se
Pdna Ei scrisul sdu de mdnd s-a schimbat,

-jigneascd. Invdfdtoarea se hot6ri sd meargd pe un drum "ocolit" pentru a-l convinge pe bdiat sd regrete ceea ce fdcuse. In timpul epocii de geografie, care era in curs de desfdEurare, vorbi despre ex-

in cdnd in vizitd. In acelaEi timp ii strigd riutdcios lucruri care ar fi trebuit sd-l +

tinderea industriei locale dintr-o provincie a 1drii. Dar ii addugd o poveste dramaticd despre doi bdrbali care fuseserd cdndva prieteni gi tovarigi de muncd. Unul din ei igi alesese o altd meserie gi vizitd intr-o zi fmtul loc de muncd. Fdrd weun motiv intemeiat fu agresat de fostul sdu coleg se porni o bdtaie crdnceni. C-opiii erau indignali, dezgustaliBdiatul se simti vizat gi spuse incd in

timpul povestirii 'Dar eu nu a[a


142

am

ntan:
iplrsc

,l%fr
ena

ni le
e-am

qmd: "Te-am cAntdrit, egti prea uSor!" E *".t caz, comportamentul se schimbi & la o clipd la alta. Brusc, respectul a
t.

lDate intdmpla ca aceastd privire

sa

in

mod deosebit de clar

in

domeniul

Spr.
mai ,iatra oeru

Cqiii

lao
I ir>
cnil

care au observat prea mult din adulgilor - ingrijorare la cea -iguranfa ri micl indispozigie, cedare la fiecare * capriciu gi altele de acest fel - pot f treacd la aceastd vdrstd printr-o crizd, qu de remarcat, care se manifestd prin Ge de frici, rdbufniri de furie, proreeri neruginate sau alte moduri de

viegii sufletegti. Chiar dacd trdirea iniliald, instinctivd a "Eului" apare mult mai devreme, anume in anul al treilea sau al patrulea de viafd (vezi pag. 38), totugi copiii nu sunt in stare sd se distanfeze pe deplin conEtient de ambianfa lor inaintea celui de-al nouilea an de via{d. Nevoia instinctivd de a se identifica cu animalele, plantele, pietrele, cu vdntul, norii Ei stelele este uneori in{eleasd ca un fel de "animism" copildresc, o dorin[6 mai

nb
ise
riala

mportare

LUn

intii

ra
td

mide
'ge ri-

pe invd(dtor la Inainte se fdcea din cdnd in brcare. trd pur Ei simplu galdgie in clasd. &razi insi se fac adevdrate mici experiva reacliona de exemplu -nte. Cum pe tavan, deasupra lodacd ;:ofesorul dui unde sti de obicei, va fi pus un t$ire de zdpadd din care va incepe si flre? Micile sau marile sl[biciuni ale -r'iEdtorului vor fi comentate gi imitate. (Se poate de altfel face aici observafia ci tocmai la aceastd vdrstd copiii caricaUueazA pe ascuns defectele vreunui pi*en Ei pot chiar si-l imite intr-un md necrufdtor). Dacd profesorul se fue lezat Ei reacfioneazd ddnd pedep- c grele, poate chiar nechibzuite, se rate ajunge la situa[ii cu adevirat
Tiansformarea interioarS, care are loc L aceastd perioadd de viafd, se manihi pdnd in fesuturile frzice ale trupuH (de ex. se poate menfiona cI relagia F* - ritm respirator este acum, pentru mt timp, identici cu cea care va prefuina mai tdrziu in perioada matutaitr). Faptul ci copilul intri intr-un

&ele il gun cdteodatd

surprinzdtoare.

mult sau mai pu{in conEtienti de

ryldcute.

n-

it

ttr

ci

i i

m 5

stadiu de dezvoltare Rudolf $dner vorbeEte despre "Rubiconul cede-al 9lea an de via[6"

se reflectd

"insuflefi realitatea". Steiner accentueazd cd aceste denumiri nu se potrivesc elementului spontan gi nereflectat din modul de trdire al copilului. Cdnd Piaget descrie cum, inainte de al $aptelea an de viagd, copiii cuprind realitatea ca pe ceva nediferen(iat gi cum nu sunt ei in stare sd facd deosebirea intre confinutul congtienfei lucrurilor din jurul lor Ei congtienfa proprie Ei cum intre 8 Ei 11 ani se desprind de acest "animism difuz" Ei incep sd priveascd lucrurile in mod realist, atunci, de fapt el se apropie foarte mult, chiar dacd nu prin limbaj, de concepfia lui Steiner (vezi Guido Peter "Dezvoltarea spirituali a copilului in opera lui Jean Piaget"). In primii trei ani de gcoal6, invigdtorul trebuie sd aibi in vedere aceast[ particularitate in intreaga sa activitate; si faci prin unnare soarele gi pdm0ntul, animalele Ei plantele s6-gi vorbeascl, de parcd ar fi oameni. De-abia din clasa a IV-a poate sd treacd la a descrie - pas cu pas - lucrurile "aga cum sunt". Faptul cd at0t de mulgi copii trec in aceastd perioadd a vielii printr-un fel de "nou5 cizd de inchpSfdnare" se explicd prin situagia lor modificatd de viafd: acum igi pot privi educatorul cu mult

L43

mai multd "agerime" decdt inainte. $i totuEi ei pun autoritatea la incercare nu pentru cd vor sd se elibereze de ea, ci pentru cd vor s-o pdstreze. Dupd ce invifitorul de la o gcoald Waldorf a a$teptat pdnd si prezinte copiilor realitatea in descrieri realiste, el dispune
acum de mijloace formidabile, pe care le finuse in rezervd $i pe care le poate utiliza spre a invinge dificultdgile unei

ci invdfdtorul povestegte .despre obiecte Ei meserii care apar[in atdt lumii basmelor c6t Ei realitdgii exterioare, purtdnd in ele ceva originar: fdranul cu plugul, t6mplarul cu fierdstrdul, pescarul cu ndradul, zidarul cu mistria g.a.m.d.
prin aceea
Prezent sau trecut?

o noud cunoa$tere. CunoEtinfe despre


patrie, gi zoologia sunt predate in clasa a IV-a, geografia, botanica gi istoria intr-a V-a, Aceasta pentru cd numai atunci copiii sunt apfi sd priveasci, avAnd simfurile treze, lumea realitdlii gi anume cu o aviditate de cunoa$tere neutilizatd pin[ acum gi de aceea mult mai intensl.

serii de obiecte captivante ce mijlocefc

copiilor meseriile gi universul muncii fdrd divagalii gi ocoliguri, aEa cum sunt ele astdzi? Dar dacd proceddm in acest mod unilateral, nu facem decdt sd contribuim la inrdddcinarea acelei atitudini "anistorice", arogante care poate fi creatd atdt de ugor la copiii de astdzi prin

S-ar putea obiecta cd aceastd perspectivd este, intr-o privinld, neadevdratd: ar trebui sd fie mai corect sd le prezentdm

cunoEtinIelor despre patrie


trdiesc incd

Predarea disciplinelor de specialitate $i a

viala gi concepliile noastre. Faptul cI ei judecd lumea cu ajutorul unor etaloane generale, uzuale se datoreazd, in cele mai multe cazuri,lumii ingiEi. Pentru a-gi insugi treptat, pe ldngd acestea, Ei un mod de a vedea istoric justificat gi echilibrat din punct de vedere uman, trebuie flcute eforturi congtiente.
Dupd ce copiii"

in lumea "imaginilor umanizate ale fanteziei". Obignuinla de a se interesa despre via[a gi preocupdrile din mediul inconjurdtor poate fi cel mai bine stimulatd la acqutd virstd prin infbligarea acestuia de cdtre invilitor, ca fiind pdtruns de viat* ogorul gi pddurea,, apa gi malul, casa gi grilina floarea Ei buruiana, pasdrea gi peEtele^ stau de vorbd de parci ar fi oameni. In clasa a III-a, atunci cind oopiii intrd in "criza vdrstei de noui ani", focqe un alt mod de prezentare- Trecerea poate fi fhcutd
;i

In primii ani de Ecoald copiii sindtoEi

pin

cotitura de la

s-au "trezil" pentru htmea simgurilor, este important ca predarea sd Ie vind tntntdmpinare cu acele materiiin care puterea de observalie seraorinld Ei setea lor tot mai mare de ainvdla sd se poatd mantfusta. Cunoagterea meseriilor, tn clasa a III-a Ei cunogtintelc despre patrie, tn clasa a IV-a, sunt ca ni{tc porltpin care copiiipdtrund tn lumea exterioard.

10 ani,

Dreapta: Contururile catedralei sunt luatc din realitate, culorile aparyin lumii fanteziei (Clasa a IV-a, Strasbourg).

1,44

IU-

l:

t,l lll Lt

I'r II

il lll

l;l
LT
II

It

I
fl

I
+

il

I
I
I
{ir

I
i
i

ri

jr ir l;
i
t

{ } l:'rr;:-' " .i1-. -i'"' :;:i

' -+ ri''..,,.' :-.- .,.,.:

ij![
lr

ir l;t

tl

it

1t

.',

tl

ti
tr

tt lii

Ei pescuiau fdr[ trailer sau fdrd sonar, nu erau - privili din perspectiva timpului lor - nici proEti Ei nici nepractici. Noi ingine putem realiza mai multe decdt ei pentru cd noi ne sprijinim pe umerii lor. Trebuie sd le fim recunoscdtori pentru
aceasta.

StrdmoEii noEtri, care arau fdrd tractoare

Privind din acest unghi, este de actualitate ca, in cadrul preddrii materiilor de specialitate la clasa a III-a sd fie inserate gi multe fenomene atemporale sau care fParfin chiar trecutului. Invdfdtorul descrie diferitele tipuri de cereale Ei intrebuinfarea lor. El explicd felul in care se culegea mai demult gr6ul la [ard, cum era treierat, uscat, mdcinat Ei apoi copt. El povesteEte cum se fdceau untul gi brAnza, cum erau conservate carnea Ei legumele, cum era ingriEat pdmdntul, cum se semdna, cum se construia o casd. E bine ca fiecare elev sd lucreze cu astfel de obiecte gi materiale (ciubdr pentru unt, plug, cdrdmizi, mortar etc.) sau cel pufin sd priveascd cum sunt utilizate. Execugiile manuale in discufie sunt accesibile copiilor prin simplitatea lor Ei sunt o pregdtire propice pentru infelegerea mai tArziu a proceselor tehnice complicate. CAnd discutdm despre problemele construirii unei case, eite important un fenomen care in ceilalfi ani de Ecoald nu a fost tratat atdt de amlnunlit uniti{ile de misurd gi greutate- Interesul copiilor pentru aceastd parte a lumii cifrelor poate fi sporit dacd li se povest$te cum, in Antichitate, unitigih de mAsu1f, s13n

ca aceste opera[ii sd fie parcurse foarte exact. Elevii considerd cd e minunat s5-Ei mdsoare sala de clasi, alte spafii, case, grddini, terenuri agricole, sd calculeze suprafefe gi volume. In clasa a IV-a se inlelege de la sine cI e nevoie sd venim in intAmpinarea agerimii crescute a copiilor - acum in vdrsti de zece ani - prin noi materii. Locul "disciplinelor de specialitate" predate pdnd acum il ia propriu-zis cunoagterea patriei. Sunt discutate imprejurimile, teritoriul, sistematizarea, istoria localit5lii, a oraEului natal. Se fac excursii pe jos gi se viziteazd gospoddrii glrdnegti, mori, fabrici, muzee, biserici, primiria etc. Se reline in imagini ceea ce s-a observat. Sunt redactate $i scrisori comerciale simple. Prin aceastd activitate se face incd un pas important inainte. Se deseneazd. o imagine ce redd intregul drum spre gcoala. El duce de la patul in care dormim gi pdna la sala de clasi. Casele trebuie sd fie foarte mici. Trebuie sd incercdn sd ne imagindm cum le vede o pasdre sau un pilot de elicopter care zboari cam la 50 de m indlfime. Asta inseamnd ins6: se deseneazd pentru prima dati ceva ce seamdnd cu o hartd (dreapta, clasa a IV-a, Anvers).

stininul etc-) - aceasta inainte de a se trece la utilizarea unitdlilor de mdsuri mode, dar ab(cotul, piciorul, stracte Ei moderne (metrul, litrul, kilogramul E.a.m.d.). Bte foarte important

stabilite in funqb de orpul

omenesc

146

. :-1,'-r

-e-*.=!::

:?3'

..::-i.,

a1

p,

.::.

"? ,
;
,:&
a:

l::a::'..;.#'. a ,.:13

,ffi$ =*='

a:,1 .e.:.:

E;. l,:-?'k

F::

*ie.:

&
:
igq

ffi

d^*
F

t
:!tl

':

.a

f.'

{} j t{r1'b'8. r J'
l

r-", ii.n;
i
1i

':

!..2r

r-f "Fl. "1-

i
I
3
!:

It
+ .G
*1-

I fr

s+

tV
.1*F

.:.
3= 1i
iiJ
!:.

et

tr
ffi

$i

=; ?5

'-'f
,L

,f

- :-r.-..4t!. : :;-. t
l '!'; -l " I"::i:t:;:'!ir': -4 '

*:"'a:*-=.,r:+ t

:t

Fr

,:.;ngo: Dacd vAn.ntl n-ar udtrce briza proas.:Li o maii tn oro{, ootnanii n-ar pulca '--::tu (New York).

Dreopta jos: Meseia de zidar este foarte veche. A obsen,a cutn se construiegte o cl.itdire constituie nruil dintre cele moi imponante et,enimertte tlin viula ttnei clase o III-o sau a IV-a (Stuttgurt).

t49

:l

Zoologia
In ce mdsurd sunt inrudite omul si animalul gi prin ce se deosebesc? to"a Oio clasa a fV-a, in cadrul unei discufii simple intre invdgdtor Ei elevii, la introducerea in zoologie, se pot dezbate puncte de vedere esenfiale. Copiii pot observa cum fiecare animal e capabil de lucruri pe care omul nu le poate realiza fird o inzestrare tehnicd adevdratd.
Membrele la animale gila om

rea, intinderea Ei aruncarea inainte a trunchiului in formd de picdturd. "Picioarele" sale au devenit inotdtoare. La ciocdnitoare: nu este nici un bun vAnitor, nici un bun zburdtor. Picioarele sale slujesc de fapt unui singur scop. Cele doud degete anterioare sunt unite

pdnd

indreptat spre spate, in aceeaEi direc(ie ca gi degetul mai scurt din spate. Cu ajutorul acestor picioare se poate urca gi apoi fixa vertical pe trunchiul copacu-

la jumdtate, iar al treilea

este

lui, in timp ce capul greu

ciocdnegte

Rezultatul unei asemenea discugii poate fi decizia luati in comun ca, pe mdsura parcurgerii materiei, in timpul orei, copiii sI trebuiascd sd observe in mod deosebit felul in care sunt constituite membrele diferitelor animale gi prin ce se deosebesc acestea de cele ale oamenilor. La sepie: ea se migci cu ajutorul apei expulzate. "Bra[ele" nu sunt membre adevirate. Ele se aseamdnl mai degrabi cu nigte buze nervoase, rdsfrdnte in afari gi in continui migcare gi cu care iEi inldnfuie prada extraordinar de laoom.

La cArtilS: labele anterioare, cu ajutorul cdrora sapd, sunt extrem de musculoase, au degetele unite cu membrane formdnd o suprafald latd, "palnele, fbri pdr, sunt intoarse inafar6". CardF nu poate seri, nici nu se poate cdtdra gi de aceea ea nu indrlznegte se iase decdt noaptea din vizuina ei. E ciudat faptul cd poate sd inoate extrem de bine- Dar in primul rdnd Etie un lucru: si sape. La focd: in api poate si facd orice miEcare doreste, dar pe uscat este neajutoratd. De fapg nu merge cu ajutorul membrelor, ci prin contractarea, ridica-

puternic in copac. Este un cdfdrdtor, dar numai in sus; cdci nu poate sd coboare. La ursul brun: dupd cum se gtie, in ciuda aparentei masivitdfi, ursul brun este neobignuit de rapid Ei de flexibil. Un urs brun se poate cd{dra pe drumuri periculoase de munte ducAnd un cal mort in labele anterioare (brdnci). El poate ajunge un ren in fugd gi-i poate zdrobi pieptul cu o singurd loviturd de labd. Merge adesea in doud labe gi pdgegte pe talpd, ca omul. Labele neacoperite cu bland amintesc de formele mdinilor gi picioarelor omenegti. Ursul insd nu-Ei poate ascunde ghearele. De aceea el nu poate nici mdngdia nici dezmierda cu adevdrat. Dacd atinge un alt animal este aproape intotdeauna pentru a-l lovi sau a-l muEca. Animalele iEi pot utiliza membrele intotdeauna doar intr-un singur fel, foarte specializat. MiEcdrile slujesc pornirilor Ei instinctelor: procurarea hranei, reproducerea gi apdrarea. Funcliile membrelor posterioare sunt, de reguld, aceleagi cu cele ale membrelor anterioare.

Dreapta: Vulturul, fiingd a aerului (Stufrgart).

150

brm

rele Dp-

fte
ste Se

Gt
ran
;TF

ste

lar
ne.

iu-

ite
ms

um te tli

iE
F
Ei

u,
u
u
lt

Aici se g[sesc diferenfele esenfiale dintre oameni gi animale. Omul nu poate


sd lnoate, sd alerge sau sd se cafere la fel de bine ca toJi "specialigtii" din lumea animalelor. Insd, el este multilateral. El poate crea unelte care depdgesc in mod incredibil performanlele animalelor. Omul igi poate folosi mAinile pentru activitdfile pe care le decide cu propria sa gdndire gi care, poate, privite din punct de vedere material, par "lipsite de. scop" gi care se afl6 in contrast absolut cu pornirile pe care el le are in comun cu animalele. Cu mdinile el poate dirija migcdri care sunt exclusiv omenegti: sd creeze maEini gi sd le mdnuiascd, si scrie, sd cdnte la instrumente, sd picteze Ei sd modeleze. "Nu existd simbol mai frumos al libertdfii umane decdt brafele Ei mdinile omeneqti." (Rudolf Steiner Conferinfa din 28.VI[.1919). Asemenea observafii fundamentale pot fi dezvoltate, bineingeles, in cele mai diferite direcgii. Pornind de exemplu de la observarea membrelor anterioare ale animalelor gi de la alte exemple grditoare, invdfdtorul poate sd arate cum particularitdli fiziologice care in om sunt prezente laolalt6, la regnuri animale

fel realizdrile Ei posibilita(ile umane, ei


iEi

vor aprofunda Ei diferengia cunoa$terea de sine.

Anim a lul gi temp e rame nte le

E caracteristic aptitudinilor interioare pe care omul le posedd numai in copildrie, gi pe care le pierde apoi intr-o mai mare sau mai micd mdsur6, ca el sd se poati transpune in situa{ia oricdrui animal
Inv5(dtorul poate stimula aceastl aptitu-

dine evocdnd animale care corespund foarte clar weunuia din temperamenteDacd el va povesti cu multd viafI, nu se
poate sd nu se ingeleagd cd vaca pdscdnd corespunde indeosebi flegmaticului, leul agil colericului, iar zglobia antilopd sanguinicului. Melancolicii trezi (lucizi) (cu o uEoard tentd colericl) se pot identifica cu vulturul. Dar existd gi animale care pot fi evocate astfel inc6t sI corespundd tuturor tipurilor temperamentale. De exemplu, intro clasi, toli elevii au pictat sepii. Tocmai acest Eir de imagini demonstreazd cu toatd limpezimea cdt de intens gi de

complet diferite sunt impinse pdnd la forme specializate. Rudolf Steiner spunea cd "omul se poate regdsi rdspdndit in intregul regn animal"- Se poate prezenta in modurile cele mai diverse deosebirea profundd dintre ac!iunea congtientd, cu "caracter de eu", de care este capabil omul qi comportamentul intotdeauna instinctiv al snimalelor. O asemenea orientare in predarea zoologiei va contnbui din mai multe puncte de vedere la o educa[ie umanist sufleteascd. Copiii intraF si admire capacitdgile animalelor gi sn Ie apre*ieze cnrect unilateralitatea; evaluAnd in acest

diferit pot asimila copiii ceea ce se predd gi cdt de important este ca la aceastd vdrstd sd nu fie orientafi cdtre un desen naturalist, ci sd li se permiti sd-gi exprime prin picturi predispozilia
interioard. (Cine afirmd cd imaginile elevilor Waldorf sunt pictate totuEi "in acelagi stil", sd compare mai cu atengie odati aceste figuri de sepii intre ele: vezi pagina dubld care urmeazd).
Dreapta sus: alura formei Ei miEcareo amintesc de imaginiile zoomorfe preistorice. (CIasa a WII-a, Capetown).
Jos: Leu Ia vdndtoare (Clasa a V-a).

t52

.
-r.

.::

::,,8.t

4r*S 1t j '
."..-'4

,l'a#6
- +=i j"-+_'

'

e*:"

.:'=::

."i. .4": ta

:+':.
:.::

s.tn

li
t

i
3

{
tt, ra

r 9t

'4::3

r.
'.a

..

.,

"i"j.,.
j
ai,i;:l. *-:l

:.

..::

i,,
,t,

Botanica
CondiEiile de vinEd ale plantelor

pot prospera gi intr-un mediu uscat, datorite sistemului lor de rdddcini indreptate spre profunzime. Fertilitatea solului insd, nu este dependentd numai de ape. Din nou fdrd
intreaga terminologie a gtiinfelor naturii,

Punctul firesc de plecare in predarea botanicii il poate constitui o disculie intre dascdl gi copii, in care se descoperd in comun ce semnificafie are Soarele in
viafa plantelor. Se discutd despre deplasarea traiectoriei Soarelui, de-a lungul anului, in zona temperatd, primele reac-

pornind cu totul de la cele trdite, se poate discuta pe scurt ce diferit arati subsolul, cum existd straturi de pdmdnt suprapuse, ce colorafii pot avea ele, cum le poli simfi in mdnd E.a.m.d. InvdfStorul poate relata despre acele plante care
sunt extraordinar de dependente de constitutia solului gi despre cele care nu cer de la pdmdnt aproape nimic, dar care in schimb au nevoie de aer bun. Planta numitd pop6lnicul-iepuresc este extrem de rezistentd la frig - se intAlnesc exemplare care cresc sub zdpadd - dar numai pe solul cel mai fertil, cel de pddurq anumite soiuri de licheni pot cre$te pc sol dur, dar pier dacd aerul confine multe impuritdgi. Acestora aerul treb'ic sd le aducd apa necesard. DupI ce s-au descris in mod ldm condigiile fundamentale ale cregterii,

lii

subtile din pomi gi din muguri la lumina tot mai intens6, transformirile radicale provocate de venirea cdldurii primdvara. Pornind numai de la observare, fdrd a utiliza nogiunile teoretice ale Etiinfelor naturii, invdgdtorul aminteEte profundele deosebiri dintre acele pdrfi ale plantei care sunt supuse acfiunii luminii gi acelea care se afld sub pSmdnt: gingdgia Ei colorafia florilor, moliciunea gi abundenfa pdrfilor verzi, tiria rdddcinilor albe sau brune. Soarele insd este numai una din cele doud condilii hotdrdtoare de via[I ale plantelor. Cealalth este solul. Din el planta igi trage umiditate. O plantd de ghiveci aproape ofilitd, la care, dupd udare, frunzele care mai trdiau iEi recapdtd forma gi pozilia gi la care se-produc, treptat, noi mlddile gi flori, ii poate face pe copii sd vadd ce insemnitate are umiditatea pdmAntului pentru cregterea plantei- Invifdtorul
poate povesti despre leguminoasele care se lungesc tot mai mult in anii ploioEi dar nu mai ajung si se maturizeze gi despre foioase (copaci cu frunze cdzdtoare) cdrora intr-o vari secetoasi li se usucd gi li se ingilbenesc frunzcle incd din iunie. EI poate ardta cum molizii, cu rdddcinile lor carc se rdspAndesc pe orizontald, se pot deaolta numai pe un sol destul de ume4 in timp ce pinii

Unul din factorii care au contribuit cel mult la distrugerea mediului tnconj urdtor, constituie tnlelegerea insuftcientd a lorde viagd ale plantelor. Cdnd copiiipot sufrient de intens gi Ia vdrstd potrivita in care conlucreazd clilna, solul gi rutmai afimci tEi vor putea aduce la pdstrarea fenilitalii solului Ei a lumii

nle din diversele pd4i ale lumii.

Dreapta: vinieta cu ferigi (dintr-un tor englezesc).

Ios: fald de rdmurele gi mlddile,


mtnchi de copac tndeplinegte acee aEi, ca o movild de pdmdnt pe care cresc (Clasa a V-a, Stockholm).

156
!
li

li
ll

r1=

l'b-

h
p
fr

ft,

poate trece la prezentarea in mediul lor natural a acelor plante pe care cei mai mul[i dintre copii le cunosc mdcar pulin.

Medial de vi"ald al plantelor

Care sunt cele mai obignuite plante ce cresc pe o pajigte unde au piscut vite sau pe una care nu este p[gunatd, sau in stepd,

in vdi

sau pe malul pdraielor, ori in piduri de molizi, de pini, de fagi ori de mesteceni? Ce se

Ei pe coastele

munlilor, in mlaEtini

regnului vegetal (ciuperci, licheni, alge, muEchi, ferigi, plante cu flori) cu stadiile de dezvoltare ale copilului. Ciupercile care cresc repede, dar sunt, de altfel, organisme destul de neevoluate, pot fi comparate cu sugarii care trebuie hrdnili cu mAncare de-a gata; plantele cu flori - datoritd insugirilor acestora mult mai evoluate in raport cu plantele inferioare - pot fi comparate cu copiii de vdrstd gcolar6. La sugestiile pe care le-a dat Rudolf Steiner in prelegerea de seminar din 2.IX.1919, nu este vorba de un simplu joc de-a analogia, ci de
puncte de vedere cu adevdrat concludente
gi deosebit de stimulative tocmai pentru vdrsta copildriei. Gerbert Grohmann a confirmat aceste puncte de vedere, in cali-' tatea sa de specialist in botanicd Ei, ca urmare a unor ani lungi de practicd pedagogica Waldorf, prezentdndu-le printre altele, in lucrdrile sale: "Planta" gi "Anto-

vede pe un petec de pdmAnt unde omul a

tulburat procesele de creEtere, fdrd a le


cultiva (de exemplu pe o grdmadd de moloz unde cresc urzici) y, pe de altd parte, ce putem constata, intr-o grddini bine ingrijitd? Cum se modificd vegetafiile odatd cu anotimpurile? Daci aprofunddm acest mod de inlelegere care provine din asemenea considerafii ca mai sus, problemele agriculturii, care vor fi tratate la materia de specialitate incd in clasa a III-a, vor fi abordat^e de copii dintr-o direcfie cu totul nou6. Invigdtorul va descrie, in mod drastic, de exemplu, ce deosebire existd intre desfelenirea unei vechi pajiEti pe care, de decenii gunoiul animalelor gi trifoiul au fertilizat solul gi, pe de altd parte, prelucrarea unui strat de pdmdnt pe care omul, in licomia sa, printr-o exploatare prea intensd, l-a epuizat.

logie botanicS". O altd cale de a obgine o perspectivi asupra lumii plantelor, o poate constitui escaladarea imaginard a unui munte inalt de h Tropice, poate Kilimandjaro. Cete mai diferite zone de vegetafie ale Pdmdntului

Privire dc ansamblu
Cum poate insd prezenta invdldtorul elevilorsdi o asemenea paspectftd" chiarEielementari, asupra intregii lumi vegetale, rdmAndnd insi intr-un cadru concret, plastic? Existd posibilitatea (la care trimite gi Steiner) de a compara diferitele trepte ale

pddurea tropicald, pddurile mixte (de foioase gi de conifere), zona mugchilor gi lichenilor, cea azdpezilor vegnice - sunt trecute aici in revistd ca gi cum am face o cdldtorie de la Ecuator la Polul Nord. Examinate in felul acesta, cele doul emisferc ale Pdmdntului sunt ca doi munfi uria$ suprapuEi. Astfel, Botanica se extindc inspre Geografie.

Metdba

Ei

scopurile

Ce smp are deci, un asemenea mod & predare? Aici poate fi revelatoare cortrF para[ia cu Zoologia. Znologia de clasa I IV-a gi a V-a ac[ioneazi puternic ilsupnr

158

algs. iledc care

rmibilit[fii copiilor prin familia(rzarea


htimd cu particularitdgile speciilor de dmale gi prin continua r^aportare la po{ia deosebitd a omului. In Botanicd lu-

riffi

te cu

tcarc

rriti

te in
D(XD-

uespreesta ci de

ente

ntru
Dna caliI UragG

currlle stau altfel. Plantele ne sunt mai Hepdrtate decAt animalele- Suntem mdugi, prin faptul cd le studiem, intr-o he de legitdgi obiective, independente & om. $i aceste ore se adreseazd, firgte, simfirii (toate materiile trebuie sd o faci la aceastd vArstd) dar se indreap6, pe deasupra, in mod deosebit, spie 6fidire. Totugi, aceastl gdndire trebuie ii se caracterizeze printr-o desfdgurare Xlrotica (in imagini) - concretd. Copiii ftbuie sd se poatd bucura in mod ink. atunci c6nd "ochii li se deschid" ffryre micile amdnunte sau inspre vaste-

Itr
nk>
6lF
sc:r-

bla idifoi litle-

uieo
xaere
i"Ei rde

d
ma

ra

o necesitate cultural5' urtrezirea printr-o asemenea aborda,lrnti rc la clasd a botanicii, a interesului plin ft bucurie gi infelegere pentru cre$terea ftntelor Ei condigiile acesteia. Rudolf l$einer a atras atenlia in mod repetat mpra felului cum scdderea calitdgii pro&elor agricole se afld in legdturd cu @tul cd omul modern nu ajunge, prin dragie gi invdfdm6nt, la o inJelegere futul de accentuatd a ingrdgdmintelor , a fertilitdgii naturale a solului: "Dacd luem sd infelegem felul cum pdm6ntul Ei danta formeazd un tot, atunci va trebui ri gtim in ce fel de pdmAnt cregte o urmitd plantd: gi cum trebuie sd mai fogra5i acest sol, deoarece acestea le pgi cunoaEte cu adevdrat doar dacd priregti pdm6ntul gi lumea plantelor ca pe n organism, iar planta ca pe ceva ce sste in acest organism" (Prelegere din [4-WII.1924). Problemele pe care le de-2h21" aici Rudolf Steiner ne-au devedt de atunci tot mai apropiate. UriaEa qcstere a utilizdrii azotului in agricultu,Arnizi este

h raporturi.

ra modernl a contribuit in mod esenfial la faptul cd plantele de culturd au ajuns sd fie expuse atacurilor de insecte gi de ciuperci, iar combaterea diundtorilor cu substan[e toxice, fapt devenit de aceea ne@sar, a dus la devastdri a ciror arie abia incepem s-o bdnuim, dar pe care n-o cunoa[tem in intregime. Prin metode agricole nepotrivite, prin distrugerea pddurilor gi prin urbanizare omul a provocat in ultima sutd de ani o distrugere a humusului, incomparabild in intreaga istorie a lumii. (Dupd statisticile FAO, astdzi, cam 38Vo din suprafafa uscatului este acoperitd cu degerturi Ei cu zone urbane, dupl cifrele calculate de R. Doane gi G. Borgstrcim, valoarea corespunzdtoare anilor 1880 era 17o/o.) Paralel cu sporirea acestor dificulteli are loc in prezent gi o accelerare tot mai mare a creEterii populafiei in multe pdrli ale lumii. In viitor, pentru a putea pune sub control cu succes chestiunea agricold va trebui ca nu numai agricultorii, cercetdtorii gi oficialitalile s6-gi aducd o contribufie, ci gi - datoritd costurilor ce vor apare - Ei consumatorii obignuili. Pozilia unilateral-abuzivd in faga naturii va trebui treptat-treptat depdgiti prin dezvoltarea la tot mai mulli oameni a unei viziuni mai profunde asupra raporturilor biologice din lume. Vor putea fi oare copiii nogtri pregdtigi pentru o asemenea transformare in gdndire gi pentru consecingele ei practice, dacd nu au parte, incd din anii mici de gcoald, de o asemenea instruire care sd le poatd oferi primele fundamente in acest sens?

Urmdtoarele doud pagini: Trandafirul

gici-

nul

- doud dispoz4ii de culoare (Clasa a VI-a, Suagan giUlm).


159

"'tr*i*
l
l
I

..'.

:::

,.1
t'

Geografia
ilOind a V-a se trece de la "cudespre locurile inconjurdtoare" [a geografia propriu-zisd, copiii pdEesc inth-un domeniu de fapte care depdgeEte in fuortanfd - in concepfia lui Rudolf Stei-

uneori sdli faci drum cu greu, cu barca, de la o banchizdla alta? Ce sentiment trdieEte omul intr-o zond vulcanicd unde se poate

qtinfele

in clasa

a$tepta oricdnd la ploi de cenuEd gi la cutremure? Prin aceastd familiarizare cu cele mai diverse condigii de existenld omeneascS, se ajunge la importante motive
plastice.

nq--

m -*Dacd celelalte materii "de orientatoate

ne vom ocupa de acest dome-

miu

intr-un mod cu adevdrat plastic,

CAnd se picteazd hdrli, tema este datd in alt t-el. Trecerea de la un simplu plan de situalie al imprejurimilor, a$a cum a fost pic-

lmtrritiv, atunci il vom plasa pe om in spafiu,

mm educa in el indeosebi acele aspecte we ii vor trezi interesul pentru lume, iar

jurdtoare", spre o hartd propriu-zis5,


inseamnd un pas important in evolufia co-

tat la "cunogtinfe despre locurile incon-

ffite fapte igi vor ardta efectul in modul d mai diferit posibil. IJn om, impreund cu

tratem geografia in mod ldmurit, se va ninra mai plin de iubire fald de ceilalgi oa-

neni, in comparalie cu unul care nu a


hungat ce inseamnd sd stai aldturi in spafiu.

birii aproapelui ..." (Prelegere din


tewle2t).

Aici se va invdla ce inseamnd sa fii aldturi dc ceilalgi oameni, ce inseamnd sd-i ai in redere pe ceilalli. Aceste lucruri se trantpun cu pregnanld in formarea morald; iar ncrpingerea, refuzul geografiei nu inseamni nimic altceva decdt aversiune in fafa iu-

C-ud igii

n a t ur a I e

dife fit e

f-um aclioneazd asupra oamenilor diferitelc peisaje naturale? Cum se trdiegte pe mastele mbrilor polare unde este nevoie

Mnga: Nava lui Fritjof Nansen


FnpgU vulcanic d
PSnd
( B ergen

tgi croieEte

&tutz cu greu pintre ghelurile polare.


).

It

An cele mai mici amdnunte de culoare Ei rrld, reprezentarea celor doud motive con-

piilor. Harta confine putin sau uneori chiar nimic din acele lucruri vizibile cu ochii; cine vrea si infeleagd cu adevdrat o hartd, are nevoie de capacitatea de a abstractiza gi de a avea o privire de ansamblu, aspecte care la copii abia la vArsta de unsprezece doisprezece ani incep sd se desfdgoare pe deplin. Drumul cel mai bun spre infelegerea hhr{ii este acela de a picta tu insu(i o hartd. Diverse motive - un degert, o pddure tropicald, un peisaj montan - pun diverse probleme artistice. Sd ddm aici trei exemple caracteristice, toate trei din Europa de Nord: NaEterea Olandei si contururile sale acest teritoriu in mare parte smuls marii pot deveni prilejul unei puternice trdiri prin intermediul unei revdrsdri bine conduse de culori de apd (acuarele). Dacd wem sd reprezentdm cAt de pregnant este determinat peisajul finlandez prin reteaua de rAuri interioare, va trebui sd folosim multd culoare albastrd. Cel ce wea sd figureze pe o hartd Norvegia cu multele gi ingustele sale vdi dintre mun(i, va trebui sd efectueze o miniaturd foarte diferenliatd.

ffistante vorbeEte despre interuitatea trdfuiL

163

ii

i l

1i

Probleme econombe

:l

fn clasa a V-a este prezentat un domeniu mai larg, din punct de vedere natural (ca geografie) ori economic gi de care fine Ei patria propriu-zisd a elevilor (Europa, America de Nord sau de Sud, Africa, Asia sau cAte o parte deosebit[ a acestor continente). La vdrsta clasei a VI-a, elevii trdiesc felul cum li se trezesc forgele de g6ndire, de judecatd; incepe sd se trezeascd in[elegerea legilor fizicii gi chimiei. Disciplina geografiei va trebui sd le prezinte acum fapte care sd le ldrgeascd tot mai mult orizontul. Privirea le va fi dirijatd spre domenii ca: meteorologia, astronomia, mineralogia; se vor organiza drumefii la munte, se va vizita o mind de cdrbuni gi alte asemenea obiective. Dar mai ales copiii se vor ocupa dd re-

adesea sdracl in calitdgi nutritive; turmele de vite trebuie sd rdt[ceascd pe mari distanfe pentru a putea p^a$te gi de aceea

lafiile economice din diferite regiuni;


cdmpul de examinare se va extinde treptat la intreg PdmAntul.

Cele mai multe gcoli Waldorf din lume se afl5 in zona de climd temperatd, in care domnesc condilii relativ propice cregterii plantelor Ei unei producfii industriale intense. Elevii vor trebui, firegte, si ajungd sd cunoascd clima, metodele agricole, mijloacele de transport Ei situafia industriald a acestor zone. Dar gi mai important este ca ei sd afle pdni in cele mai mici amdnunte ce condigii de existenfd trebuie sd suporte oamenii ce triiesc,. de exemplu, la Tropice. Aversele coplegitoare din anotimpul ploilor spald pdmdntul cu totul; dacd omul ar vrea si defrigeze un teren intins din jungla tropicald, solul sdrac in minerale gi in humus se va intdri ca cimentul datoriti soare-

pierd mult din greutate. In clima fierbinte Ei umedd, recoltele sunt atacate de ciuperci, larve Ei insecte gi un numdr mare de oameni gi animale domestice sunt lovili de maladiile caracteristice acestor regiuni (parazili, viermi, tifos, holerd, dizenterie). Cei infometa{i se molipsesc mai ugor, infecliile impiedicd munca gi astfel contribuie la inmulgirea celor infometafi. - Daci invdlitorul a descris limpede dificultdlile agriculturii gi ale aproviziondrii cu alimente in diferitele zone tropicale, el va putea trece la prezentarea condiliilor comerciale: in raport cu cifra populagiei expo este scdzut, iar pregurile produselor primare exportate (de pildd cacao, cafea, ceai, arahide, cauciuc natural, copra, turte ole+ ginoase de rapi16 gi altele) sunt mici, lipse devizelor Ei a specialigtilor cu gcoald, coroziunea extraordinard a maginilor dator climei, gi incd multe alte condigii ingreu neazd or ganizar ea industriei. Faptul cd aproape toate teritoriile tropi le - un brdu larg de jur imprejurul Ecua rului - sunt "[6ri in curs de dezvolt este perfect clar pentru copiii in vArstd 12 - 13 ani; infelegerea lor pentru lume
aprofundeazd.

RelaEiile culturale

lui continuu, iar prin ploaia toren[iald


neintreruptd va fi dizotvat

cele mai multe din plantele noastre


obiEnuite de culturi se vor pdrjoli in cdldura arzdtoare. Datorit5 stirii solului, iarba e

Ei

spdlat de api;

Considerafiile asupra problemelor nomice vor fi duse mai departe in a VII-a gi a VIII-a astfel incdt, in cu capacitatea de invdlare in Dreapta: A realizat oare pictorul fapul Norvegin se deosebeEte clar de Suedi4 numai din punct de vedere geografic ci culural? (Clasa a V-a, Stockholm)-

164


:&

e q
'q

,*:i{Aci

-:*ggl
'r

.::!il*q:

.{*
l.:

.=
:1

t:

:i:

acum la copii, Ei cantitatea de fapte descrise cregte. Elevii au la aceastd vdrstd, de cele mai multe ori, o deosebitd predilecfie pentru tabele, diagrame, liste de denumiri Ei altele asemdndtoare. In afard de aceasta, in predare acfioneazd acum o influen[d nou6: se are in vedere tot mai mult prezentarea tradigiei culturale, a viegii spirituale ale diferitelor popoare. Uneori se reu$e[te, prin intermediul unui aspect caracteristic, pregnant, sI se arunce fulgerdtor o lumind asupra "climatului cultural" al unei intregi pdrfi

de lume. Vom prezenta aici


exemple.

cAteva

cu siguranf5 un muncitor, tocmai era in drum spre casd, pe vechea lui bicicletd. Pedala incet Ei cu greutate. Brusc, furca de la roata din fafd se rupse gi el cdzu inainte, pe stradd. Bdrbafii gi femeile ce se preumblau de-a lungul ingustei strdzi nici nu se intoarserd, nici nu se oprird, ci o cotird pulin de o parte, ca sdl ocoleascd. Nimeni nu-l ajutd pe bdtrdn. incet - incet el se ridic6, plin de sAnge la gurd. Acest fel de indiferenfd era un semn distinctiv al vechii Chine." (Marc Riboud, "The three banners of China" - "Cele trei flamuri ale Chinei").
Din Statele Unite

Din China

"Eram in Koulun, cartierul aqezat pe continent al oragului Hong Kong, Ei cdutam un magazin de antichitdfi, pentru

la ugd, cum sute Ei sute de obiecte acopereau tejgheaua - dar ceea ce cdutam eu nu era acolo - cdnd proprietarul, un chinez, mb salutd. Apoi md privi cugetdnd, o privire ce era mai mult o ascultare in addncurile tdcerii mele, gi spuse zAmbind, ca gi cum ar fi fost cel mai firesc lucru de pe lume: "Domnul meu, cred cd afi dori un mic suport pentru befigoare parfumate; din jad'. Nu putui decdt sd infuviinlez Era exact ceea ce clutam --- In Asia am fbcut aproape zilnic experienge asemindtoare cu cea tocmai descrisn- Este vorba ... de citirea gdndurilor". (Jean Gebser, "Manual asiatic"). "Intr-o zi mergeam pe Uu Li-Chang, o stradi din oraEul vechi al Pekinului, intotdeauna migunind de oameni. Un om in vArstd de 50 & ani, sau mai mult,
chiar de
166

cd doream sd cumpdr un mic obiect anume. Nici nu intrasem bine cd gi vdzusem,

"New York", scria un cdldtor de pe la 1.840, "este cel mai activ orag pe care [i l-ai putea inchipui vreodatd. Pe strdzi totul este goani gi hdituiald, nici mdcar trisurile nu trec la pas, ci, de cele mai multe ori, la trap Ei chiar la galop""To!i oamenii de pe stradi", continul el, "se afld pringi in acest tempo, cdruia ii cad pradd ca gi cum s-ar teme sd nu ajungd prea t6rziu." "Nervozitatea este generalS. To[i observatorii timpului nostru noteazd cd americanii igi inghit hrana gi pleacd repede de la masd. Fdlcile igi desfdEoard miEcarea lor neintreruptd, iar folosirea tutunului pentru mestecat predecesorul gumei de mestecat - a devenit generald." Un alt cdldtor scrie despre locuitorul din Noua-Anglie: "Cdnd picioarele nu i se afla in migcare, degetele trebuie sd aibe ceva cu care sd se ocupe, el trebuie sd ciopleascd la o bucatd de lemn, sd cresteze o speteazi de scaun sau sI facd zgdrieturi pe muchia mesei ..." (James Truslow Adamq "The Epic of America" - "Epopeea Americii").

metodice

iti

vorbeEte deja

in zilele noastre despre tineret "fdrd istorie". Deci interesul

lnrtru aspectele istorice trebuie mai intdi rezir Pentru cd numai din infelegerea trectului poate fi stlpAnit cu adevdrat premntul, poate fi fiurit viitorul. Astfel prelhrea istoriei in clasele mici capltd o mrnificafie deosebitd, fiindci mijlocegte

r&eori

firri

impresii durabile gi cu efect ulte-

Frmctul de vedere care abia astdzi incepe se impund-faptul cd nu aspectul nafiorL ci aspectul uman trebuie sd determine ruizontul educafional-a fost agezat d'e la fron inceput in planul de invdgdmAnt al i&olilor Waldorf. ha^u a IV-a se discutd trecutul oragului dedomiciliu. in clasa a V-a insd nu se traWza istoria propriului popor; orizontul horic nu se deplaseazd concentric. El deryfue, chiar de la trecerea in clasa a V-a, miversal. Dar cum si ajungi sd-i interesezi pe copiii hvArstd de 10-11 ani, pentru istoria omeririi? Cu ce punct al dezvoltbrii istorice ar h.ebui sd-Ei inceapd invdgdtorul considemgiile?

feric ldranul harnic cu turme de vite grase gi cdmpuri mdnoase de grdu. intr-unul din miturile creafioniste babiloniene se scoate in eviden[d cd cea mai importantd misiune a omului ar fi sd clddeascd temple mdrefe pentru zei. Eroul grec, in jurul cdruia, dupd moartea puternicului Achille, se concentreazd tot mai mult relatirile eposului homeric, este iscusitul Odisseu care, prin viclenia sa inspiratd de zei,cucere$te Troia gi care trece prin multe aventuri pe drumul spre patrie. in aceste imagini sunt dezvdluili patru paEi din cursul devenirii culturii noastre: reprezentdrile religioase, oarecum evad6nd din lumea pdmdnteascd Ei indreptdndu-se spre zei, ale formelor de viagd nomade, piogenia apropiatd de pdmAnt a fdranului sedentar, strddania civilizatoare, pdtrunzAnd profund in domeniul terestru, a primelor popoare "de culturd dezvoltatd", capacitatea
de gdndire care transformd PdmAntul gi care se trezeEte pentru prima oard in vechea

Grecie.

Calea de evolulie, mergind

in mod

esenfial de la Est la Vest qi care a dus treptat la cultura occidental5, a inceput in India de nord-est in jurul anilor 10m0-8000 inainte de Christos gi s-a rdspAndit in decursul mileniilor urmdtoare, prin inceputul efectiv al plugdritului, peste Iran spre Me-

Trepte le ev ohtliei umanit dEii

I)ocumentele religioase ale Lumii Vechi depun mdrturie despre anumite trepte de-a lungul chrora s-a desfdgurat evolufia qrlturii omene$ti. Sffintul yogin adAncit in medita[ie este descris in Bhagavad-Gita ca fiinla pdmdnbascd suprem6. In Zend-Avesta persand crte adus in prim-plan un ideal cu totul di-

sopotamia Ei Egipt, unde, in jurul anilor 3000 i-Chr., au luat na$tere primele clddiri cu etaj Ei primele scrieri; in decursul ultimelor doud milenii inainte de inceputul Erei Cregtine (Schimbarea Vremurilor), acest curent s-a rdspAndit peste intreaga zond a marii mediterane. Un invdgdtor sare, pebaza faptelor de istorie spirituald gi de arheologie, descrie cu vioiciune gi plastic (in imagini) acest drum, poate remarca ce profund pot fi captivafi, prin cunoaEterea treptelor devenirii intregii omeniri, tocmai copiii de aceastd v6rstd.

1.67

intr-un asemenea mod de prezentare igi au locul imaginile mitologic-poetice, ca un mijloc de cea mai mare importanfd. Lumea vechilor legende Ei mituri care, in sine, le este bine cunoscutd elevilor, ii intAmpind acum pe un tdrdm nou: ca fundal pentru procese istorice reale.

drul Bisericii Catolice de atunci qi, mai


ales, prezenga bdrbiteascb, indrdzneafd a lui Luther. Ce atitudine ar trebui sd adopte atunci dascdlul? Ar trebuieloare si dea, in

Mod de prezentare subiectiv sau obiectiv? CAnd materia este transmisd copiilor in primul rdnd prin intermediul profesorului iar nu al manualelor, rezultd o problemd ce se remarcd la toate materiile, dar care iese in evidenfd indeosebi la predarea istoriei: cum se poate asigura gradul necesar de obiectivitate? Un exemplu concret ne poate ldmuri felul in care, prin modul de lucru al unei gcoli Waldorf, se poate satisface aceastd importantd cerinfd.

Disciplina istoriei in clasa a VII-a ar trebui sd dea elevilor o reprezentare asupra acelor evenimente ale secolelor al XV-lea Ei al XVI-lea care pot justifica plasarea inceputului "Timpurilor moderne" tocmai in aceasti epocd, cea a Renagterii, a Reformei, a marilor descoperiri geografice Ei astronomice. O prezentare "obiectivd", care si se limiteze la inregistrarea la "rece" a faptelor gi care ar wea si excludd in mod constieDt participarea sufleteasci a elevilor, ar fi - asta se inlelege de la sine - o imposibilitate pedagogicd. Dacd wei sd-i interesezi pe cei de treisprezece ani despreele nouizeci gi cinci de tezn ale lui Luther de pe poarta Domului din Wittenberg, despre aparigia

sa

in Reichstagul (Parlamentul) din

Worms gi despre reformele sale din Saxonia, egti obligat sI zugriveEti in culori puternice manifestdrile de decddere din ca-

numele obiectivitdlii, o descriere indiferentd gi drasticd a mdrginirii religioase a lui Luther, a credinlei sale plrtinitoare in stat Ei a pozigiei sale, in fond, lipsite de infelegere fafd de fdranii r[sculafi? Privind din punct de vedere istoric, ar fi indreptdfit sd scoatd in evidenfd aceste trdsdturi. Dar dacd toate acestea ar fi prea tare subliniate, ar fi inevitabil ca elevii si nu-l mai poatd admira pe Luther. Aici existd o adevdratl dilemd. UrmAnd o concep[ie curentd astdzi n-ar trebui si avem nici un fel de "eroi". Dar pentru tineri, este o necesitate vitald si intdlneasci asemenea figuri pe care s6 le poatd venera: acesta e un ajutor pentru a se putea orienta in viafd. Dacd materiile de gcoald nu ar prezenta astfel de oameni, care pot provoca un anumit entuziasm, nu vor mai sta la dispozigie decAt acei eroi fabrica(i prin reclame Ei prin mass-media gi care, cel tArziu in cdgiva ani igi pierd repede strdlucirea" fiind schimbafi cu alte staruri. Un invdldtor care pregdtea o epocd de istorie la clasa a VII-a, abordi problema in felul urmdtor: el prezentd mai int6i Reforma intr-o lumind avantajoasd Ei-l descrise pe Luther nu fdrd nuanfe, insd totuEi cu o atitudine clard de admirafie. Dupd cdteva zile, in clas5, simpatiile erau in mod hotirdt de partea protestanfilor, folosindu-se cuvinte aspre impotriva celor ce se opuneau luteranilor. In acel moment. dascdlul abordd o descriere a lumii catolice- Se referi in mod deosebit la lupta durpe care Papa gi ceilalgi domnitori catolid au trebuit s-o ducd cu turcii. El descrisc amdnunfit distrugerile pe care le-au fEcrru turcii in teritoriile cucerite, refuzul principilor protestanfi de a da vreun ajutor gi

168

, mai
age a

lopte 3a. in difera lui r stat


rgeled din

\9"{d*
\-^. \,-

. I
1

"_f

1it sd

Dar
linialoaG
Lnd

ui si
ru ri:ascd

lera: rienlu ar
'ovo;ta la n re-

irziu
irea.

ade
ra

in
prezentd intr-un mod clar figura de cavaler

Yry**t4
fratelui vitreg al lui Filip al Il-lea, d'Austria care condusese flota catoilicl spre victorie la Lepanto in 1571. "{*del, dispozilia clasei se schimba cu totul. Lnuldin elevii cei mai angajali intreba de&Hrmat: "Erau totuEi mulli cei ce au trecut h;atolicism?"
wfoeaz a

rfor:rise

Dacd ne decident sd ne adresdnt ntt nagionalis-

;uo
eVa

Ju.an

rod ;in:SC

mului ci sintlului pentru ontenesc al copiilor no{tri, atunci rut vont putea sd alegent ca punct de pomire al consideraEiilor noastre trecutul plin de glorie al propriului popor. Va trebui sd asezdnr predarea istoiei pe baze noi. Celor de
Ltnsprezece ani, perspectiva istoricd mondiald le poate pfuea deja plina de sens, dacd aceasta le va fi prezentatd tn intagini ntdrele, pline de culoare Si pe boza faptelor palpabile, drept o succesittne de etape fn devenirea generald a culturii omene{ti.

nt. :li-

,it

rri
tci
5e

ff 't
di

il

ut :igi

Urmdtoarea pagind dublir Elefangii lui Hannibal pe cdnpul de luptd. (Clasa aW-a, Oslo).

L69

t
H

! I

I I I

I i
I

I
I

I
ll

i!
i

Jocuri dramatice
Ce semnificalie au jocurile (dramatice) in $coala Waldorf gi ce se infelege sub acest nume? Da, jocurile (dramatice) sunt tot felul de piese de teatru, de la scene de cinci

minute, jucate de vocile inalte, tre-

murdtoare ale copiilor de gapte ani gi pAnI la drame de Schiller gi Shakespeare, prezentatecu o ddruire geniald de cdtre tineri. Adevenit o obiEnuingd faptul c6, inainte de absolvirea ciclului inferior, clasa a VIII-a prezintd ceva de dimensiuni mai mari iar clasa a XII-a di o reprezenta[ie cu o piesd din marea literaturd teatrald. Aici insl, vom spune ceva doar despre piesele (ocu-

teatru. Foarte des, dascdlul trage conclu falsi cd jocurile dramatice gi teatrul ar ceva ce poli face numai cu copiii mici numai cu cei interesa[i sau dotafi in deosebit dintre copiii mai mari. Dacd cei de unsprezece ani - cu exce celor la care le este cultivat talentul tea - nu mai au chef de loc sd faci teatru, ce au jucat "Robby gi Fiffi gi comoara terioasd" (titlu inventat!), asta nu sd insemne cd teatrul nu este pentru td vdrstd. Se poate foarte bine ca ei sd re ze aceastd "delicatesd" pentru cd este

rile dramatice) prezentate in cadrul


serbdrilor lunare. Ce joacd, de exemplu, clasa a II-a? Poate fi o fabuld sau o legendS, ori o micd poezie care devine joc dramatic. Clasa alcdtuiegte corul vorbit, iar unul sau mai mulfi dintre elevi poarte vreo pdldrie - Ei, hocus-pocus, piesa e gata! Uneori se costumeazd cu tofii Ei atunci trdirea este incomparabilS. Lucruri remarcabile gi chiar dintre cele esen$iale, pot fi gdsite la clasele mai mari, cum-sunt i IV-a, u V-a. inainte-vreme lumea era de pdrere cdlareprezentafiile teatrale cu copii de unsprezece ani, versurile drdgufe nu mai folosesc nimic gi ar trebui sd avem teatru "cum trebuie", cu roluri individuale gi realizare de dialoguri. Este o lipsI de asemenea piese, cele existente fiind adesea banale gi fira nici un nivel. Numai ci, imediat se vede ci cei de zeceunsprezece ani, gi cei de treisprezece-patrusprezece doar in cazuri de excepfie pot realizaceringele unor roluri individuale. Li se face mult prea multi observa[ie "ci trebuie sd vorbeasci natural"; "nu aga se vorbeEte in limbajul zilnic", Ei aEa, in scurtd vreme igi pierd toati plicerea de a mai juca

"nedigerat". Copiii au nevoie de "lapte sufletesc". AEa cum la fel de pufin iEi poate extrage sugar hrana din m6ncarea adul(ilor, astfel, un copil de gcoal5, inainte de tate, nu-!i poate dobdndi hrana su

dintr-un material aruncat direct


pdmdntul tare. Dialogul in prozd, ca ment stilistic al artisticului, este incd greu de stdpdnit in timp ce rostirea ritmi posedd de la sine calitatea de "lapte
tesc". Existd o posibilitate de a ajunge la clari in aceste probleme: sd facem experi realitdgii. Sd intrdm intr-o clasd a V-a:

*RuEine vd fie, din Argos copii, voi ti In voi pun temei,

Cu brafe viteze, a'noastre cordbii voi


scdpa[i!

Dar, de vd tragefi din fala urgiei in

Ziua-i aici cAnd puterea troienilor


Ei-nbldnzit!"

Dreapta: jucarea unui basm (Detroit)Dedesubt: Dramatizarea legendei

lui

din Edda. (Clasa a IV-a, Rotterdam)-

172

t
concluzi-:

atrul ar Ii ii mici or. 1i in moc


I

excepti: dup;
th
S,
{i

:ul teatral
Ltru.

oara mis-

u trebuie
:ru aceas-

:i sa relua este de
lsc

".

rtrage un

1ilor. tot
le pubertleteasc;i

irect pe
i. ca elencd prea
a ritmica lte suf'le-

claritate perien!a V-a:

ri tineril
rii voi
sd

n luptd, ilor v-a

it).
ri

Sigtrd

t).

numdrali uriaEi, gi Rimthursten s-au prdbuEit pe podelele gcolilor Waldorf sub ciocanul Mjolnir al lui Thor. Corul vorbit care povestegte cdnd una cdnd alta, ia pozilie pentru orice fel de arhitecturd pe care o cere scenografia: un zid, o pddure, o casd, o stradd. Cine nu

iar acolo pe Achille cel iute de picior. Iar cei de acolo, din turnul de scaune urcate pe masd, trebuie sd fie Zeus insugi, Stdpinul norilor gi Hera cea cu bra[e de crin. Cu-adevdrat aici treim Iliada. Ochii strdlucesc iar obrajii dogoresc. Nici unul nu se intimideazd, cdci nimeni nu are de ce sd se jeneze cdnd migcdrile gi vocile nu sunt "realiste". Ritmul poartd vocile care vuiesc in incdpere. Se potriveEte de minune cAnd Agamemnon face pur gi simplu un pas inainte gesticulAnd pu[in cu sabia lui de lemn; dugmanii cad ca popicele in urma acestui atac. Sau sd privim o clasd a IV-a care a dramatizat mitologia nordicd. Ne-

IatI-l aici pe strdlucitorul Hector

are de fdcut ceva se contopegte cu corul. Poate fi foarte plin de inv6[[minte evitarea ispitei de a introduce efecte naturaliste: se poate observa foarte repede cum aceasta contravine ceringelor acestui fel de teatru. Dimpotrivd, jocurile dramatice suportd intluenfe foarte drastice sau comice. O clasd a VI-a repeta o piesd despre regele Arthur Ei vrdjitorul Merlin. Se juca, de altfel, in englezeEte gi totul fusese invdfat pAni la momentul dramatic in care se revela rostul sabiei infipte in nicovald. Dascdlul gdsi cd pe scend ar trebui si fie prezen[i gi cai. Clasa se simgi insd profund ofensatd cdnd el propuse impodobirea cu pdnzd a unor cdlufi de lemn. Pe acegti cai ei s-ar fi putut

direclii, pe scen6. Mai apoi se dovedi cd aceste forme de cai stilizate gi sugerate doar, fuseserd singura solufie potrivitd. Adeseori apar rechizite la fel de uimitoare ca gi plasticitatea protagoniEtilor. Coarne aurite, lungi de-un metru, pentru berbecii lui Thor, o bucatd de carton pictatd, ce reprezintd bordul unei cordbii in bdtilia de la Salamina, un balaur cu $apte capete ardtdnd $apte cdpgoare. zdmbitoare de copii, cu ochi albagtri avAnd gulerage gi ivindu-se in c6te gaurd din balaurul de stofd: toate acestea rdmdn in amintire. Bdtdlia de la Salamina! Ce piesi de neuitat! Copiii care stdteau drep[i c. lumdnarea gi-gi recitaq versurile, nirl dintr-o dati Grecia, vizibild c numai in arhaicele sculpturi se vedea, cum numai la Homer se auzi. Corul era imbrdcat in intregime alb gi-gi dobAndise caracterul de a destinului in ale cdrei mdini std omi bilitatea sI ascundd intAmplirile (cAnd adund in fafa scenei, la rampi) ori sd dezvdluie (cAnd se retrage la
Acest element nepdmdntean este chi senla a ceea ce trebuie si se pet pe scend cAnd joac6 copiii. Dacd aceste jocuri ar constitui eveni ale anului Ecolar - doar la serbarea incheiere a anului de pild5 - impresiile ar avea o valoare statornic5. Prin serbd lunare insd, jocurile dramatice devin a cotidianului gcolii. Ydzdnd Ei fdcdnd, prin cuvinte, ritmuri, miqcdri de tot felul, sunt t la viafd simfdminte care altfel, ar dormi viala intreaga. Simlul

leglna cu ugurinl5 pentru a se avdnta apoi, pe propriile picioare, in divene

al tactului, al formei - asemenea cepfii au, dacd ne g6ndim bine, o nificalie ddtdtoare de destin pe intreaga viafd - iar pentru moment efect nu numai exterior, ci gi estetic-

174

t b . F
IL

F I

p6rinlii sdi o carte in care erau rete construcfii geometric-artistiDeodati spuse: "IJite, acesta de aici ine in figura urmitoare forma aceUna dintre construc{ii era o trantd a celeilalte. Beiatul descoperise ce scipaserd pirinlilor sdi. [hivirea lui cercetdtoare gi sigurd era detd de faptul ci el era elev WalEi cd exersase desenul formelor bepffnd din clasa int6ia. L Eotite Rudolf Steiner copiilor li se g:rmite uneori si deseneze incd din clan a fV-a sau a V-a cele mai frumoase ,he geometrice, cu ajutorul liniarului f al compasului. Construcfiile propriu* cu aceste instrumente sunt introduB cu toate acestea, abia in clasa a VI-a. lfhi mai mulli dintre noi sunt obignuili ri bge no[iunea de geometrie de lanfuri ngi Ei dificile de demonstralii. Aici insd G are in vedere cu totul altceva: georEia poate fi "trdite" cu mult inainte ,t a "demonstra" ceva din cadrul ei. f.c se petrece atunci cdnd construim un ldigon regulat de optsprezece laturi Ei dm fiecare vArf cu toate celelalte? Ce ie nagtere atunci cAnd trasdm, pe cirmferinla unui cerc, de gase ori mdrim razei, iar cu centrul in fiecare din reste puncte de intersecgie cdte un cerc o aceeagi razd? Sau cAnd, bazindu-ne p rcelagi principiu construim doudspreDDe sau mai multe cercuri? Ce figuri ra.rlte cdnd desendm un sistem de seiprcuri "in rotafie" care au centre ditrrs situate in cercul mare? Astfel prelri, geometria devine o expedigie de Goperire intr-o lume de forme de o bgege pur gi simplu nemdrginitd.

tinlr de zece ani privea impreund

G
tr,

o
ts

I I
E E

L
E

I
E

Cum sd gdsim acum drumul de la poezia mnstrucfiei la proza demonstraliei? Faptul cd teorema lui Pitagora poate sluji ca etapd a acestui drum rezultd din vechea ei porecld de "punte a mdgarilor" gi se poate verifica in practica nemijlocitd. CAnd copiii deseneazd un triunghi dreptunghic Ei construiesc apoi pe laturile sale pdtrate, iar apoi, cele doud mai mici, le taie dupi unul din principiile date in cele doud figuri, ei pot afla nemijlocit cd toate pdrlile pdtratului cel mare vor fi acoperite de figurile rezultate prin tdiere. Elevii pot fi pugi, s6 formeze triunghiurile ce stau la baza tigurii oricdt de divers se poate: principiul se verificd intotdeauna. Suprafefele ambelor triunghiuri mici se suprapun exact peste cel mare. Astfel de teme ce rdm6n inch in intregime in domeniul intuitiv concret pot fi considerate ca exercigiu preliminar la ceea ce va veni mai tdrziu. Vom trece la demonstra{iile propriu-zise abia atunci cdnd copiii au ajuns la stadiul de dezvoltare in care s-a trezit nevoia de cauzalitate gi deasemenea bucuria fa!6 de abstracgiuni ca de exemplu calculul literal (cu litere), adici abia dupd depdgirea vdrstei de doisprezece ani.

Modalitatea riguroasd a demonstragiilor


geometrice este plicticoasd pentru copilul de doisprezece ani" dar a descoperi singur legi

esenliale

prin construire este o trdire

entuzinsmantd (urmdtoarea pagind dubla ) -

775

Al doisprezecelea
I

colguroase Ei dure, cheful de a se impotrivi

an de viatl

se accentueazd. Transformarea liuntricl profundd ce va apare ca fenomen insofitor al pubertSlii fizice igi arunci umbrele cu anticipare. Dar gi lumina: se manifesti

Caracterul lui Gertie pdrea intotdeauna foarte cumsecade. Caietele de casd gi lucrul de mAnd erau un model de exactitate. in comportare se manifesta binevoitoare gi prietenoasd. In clasa a VI-a ins6, cu ea se petrecu o schimbare evidentS. A inceput prin aceea cdeaaincercat o serie intreagd de noi stiluri de scris: un scris vertical, un altul rdsturnat in spate, altul aplecat inainte, un scris mare gi un altul mic; a incercat chiar un scris cu capul in jos. In faza urmdtoare a fdcut experimente cu propria fafd (umbre la ochi, gene colorate, expresii noi). La ore ea deveni tot mai vorbdrealE gi se revoltd contra cAntului qi recitdrii. Inainte, la euritmie gi la educagie fizicd, se migca suplu gi cu ugurinfd. Acum insi aceste exercigii ii devenird foarte dificile; cdnd nu are direct ceva de executat cel mai adesea std lungitd pe jos. Dispozilia, mdinile gi picioarele i-au devenit brusc greoaie. Dispozigiile sufletegti insl sunt repede schimbdtoare, dupd ceea ce tocmai se intAmpli in jur. O glumd doar gi Gertie e dintr-o datd iarhgi veseld Ei uEoar6. Dupd criza "de la noud ani" cei mai mulgi copii pdtrund intr-o epocd armonioas5; cei in v6rstd de zece ani sunt adeseori in mod evident activi Ei cu o finutd bun5: "Cdnd un copil de z,ecte anieste "la indlgime" el oferd o imagine cu o bogdlie atAt de mare de
fafete

forfele ingelegerii (ragionale) Ei simful de rdspundere cdrora dascdlul trebuie numai sd le dea hrani pentru a vedea cum frumusefea Ei forla acestei vArste ies la suprafafd! in profunzimi pAnd acum necunoscute ale simfirii, singurdtatea gi prietenia veritabild" preocuparea de sine Ei interesul obiectiv altruist, moartea gi iubirea devin experien[d cu totul personald. Viala independentd a sentimentelor se trezegte Ei transformd raportul cu propriul corp, cu ambientul, cu ideile qi ideologiile" Aceasta se reflectd atAt in interesul fafd de lume gi in capacitatea de a iubi cAt Ei in nevoia de a pricepe cauzalitdgile gi de a emite judecd!i. In acegti ani, in programd se introduc tot mai multe materii noi care solicitd gAndire independentd gi activitate proprie. Temele de casd cresc in volum Ei devin obligatorii" incepdnd sd fie tot mai in[elese Ei mai prefuite.

Legi pe care le pofi vedea gi aazl


Walter Heitler, cunoscutul fizician, scric urmdtoarele despre efectul gAndirfri Etiinfifice (gtiin[ele naturii) asupra omuH (in "Industrielle Organisation" - "Orgarizarea industriald, revista elvefiand Etiinga intreprinderilor", Nr. L0, 1963): "CAnd ne ocupdm astdzi cu Etiinla mului sau cu cosmologia ori chiar cu mai modern domeniu al fizicii - frzi

incit el pare o expresie

desdvdrgitd a

forfei creatoare a naturii". (Arnold Gesell, "Youth, the years from ten to sixteen" "Tineregea de la zsn la gaisprezece ani") La vdrsta de unsprezece gi mai ales doisprezece ani, imaginea se schimbd. "Carca'
sa osoasd"

pierd

devine mai grea, iar miqcdrile iEi mai ales la bdieli-cutezanfa, devin

178

lpotrft]l untrice lso(itor rele cu

pnrticulelor elementare
mmeneascd.

- aceasta nu mai me citugi de pufin de-a face cu viala

nifesti
ngul de

Din contrd, prin 'aceasta, asculimea


Fndirii ajunge pe culmi nemaipomenit r& inalte... Dacd precizia gdndirii este
hfdnsa pe asemenea culmi gi ajunge sd mrye un spafiu atat de mare din actinilatea unui om, atunci poate cd este de @els ci atdt de frecvent - insd probaItlriL nu intotdeaund - aceasta se petrece, de exemplu, in contul vielii de sentiwt hobabil cd putem vorbi aici despre ,n uumild 'des - suflelire" a omului" fapt EE pate fi. gi obsewat dacd privim cu

apoi prin experiment Ei abia apoi sd vind abstractizarea. Noliuni ca de exemplu atomii sau moleculele din chimie ar trebui sd vind la urmd."

numai frumurrafagi! ute ale

hima

ord de

faicd

itabili
biectiv l expe-se

tre-

i'opriuX

rlogiile.
faga de

Mqie.

iin

ne-

r emite

Fregte, aceasta n-ar fi de loc rdu dacd *.u limita numai la o serie de oameni & gtiingd, presupun6nd apoi Ei faptul cd,

Juc tot
gdndire

ori o influenfd decisivd asupra vielii pn6[ice^ - dupd cum, in parte, este Ei rrz.anl[15[ mie mi se pare cd ar
putea

mhabil, acegti oameni de gtiinfd exer-

femele gatorii. gi mai

, scne

:dirii
mului :ganientru
):

@umite mdsurl - dacd aceastd direcfie r abstractizdrii ar cuprinde largi cercuri rte populafiei, gi aceasta inseamnd deci r+i educi pe cei tineri de la inceput in *-rsti direcfie Ei sd-i faci pe cdt mai m{i oameni sd-gi insuEeascd o gdndire dlrtractd... i.t 6ro"r1.a s-a fdcut propunerea sd se fu,ceapd predarea fizicii, totu$i, cu ir-amizile fundamentale ale materiei. odaci cu electroni, protoni etc. Apoi. in poala s-ar construi treptat atomul (nanmal. in minte) Ei din atom s-ar face deculele iar din molecule, in fine, o
Aoeasta este insi inversul aceea c eu ry,dori sd sus{in cd ar fi decisiv. Punctul de pornire ar trebui sd fie mai ales femmenul trdit, observarea sd fie intregitd

furDi rdu - poate cd gi este deja intr-o

ffea pe pdmdnt.

mtd

de cretd sau o piatrd care

ar

atou cel

lzica

O fetila flegmatici de doisprezece ani, care de altfel se preocupa cam pulin de sarcinile gcolare, vine acasd Ei inEird energic pe masd un rdnd de pahare inalte, le umple cu apd in cantitd{i diferite gi, lovindu-le cu o furculi[d, toarnd Ei scurge apd din fiecare pdnd realizeazd o mici gamd muzicald. "Dar ce ai avut astdzi?" -"Fizicd - prima datd." $i radiazd de fericire. Intr-adev[r existd pufine materii care sd acfioneze atat de trezitor cum o face fizica. Copiii se bucurd adeseori intens de aceasta. Predarea fizicii incepe in clasa a VI-a cu fenomene din cele mai diverse domenii de observalie. E bine sd se inceapd cu acustica. Se pornegte de la experiente pe care copiii le-au fdcut cu diverse instrumente muzicale pe care le cunosc. Apoi, c6mpul de observalie este ldrgit, in funclie de posibilitdli, cu instrumente necunoscute. Abia treptat tratarea fizicd a acusticii se dezvoltd pornind de la trdirea artisticd a muzicii. Se incep experientele Ei se atdrnd, de exemplu, cele mai diferite obiecte de cdte un gnur: obiectele sunt lovite, se ascultd sunetele, se compard calitali perceptibile in sunet la diferite lemne ori la pldci din cele mai cunoscute metale. Se gdsesc rdnduieli noi pentru cercetare. Copiilor ar trebui sd li se ofere posibilitatea sd facd ei singuri toate descoperirile posibile. in cele din urm5 se intinde o coardi deasupra unei cutii de rezonanfa gi anume in aEa fel incdt partea care vibreazd poate fi scurtatd ori lungitd cu pene impinse sub coardd. Interpregii de vi-

l*

ir

179

i&-d

I /'
U

laY{1r: r}i

*$w;w {gwde.fu s$s&"$

*"iwd
..11i

kf*e*d.*
!s

' ffickv qe&**vl\l

.,,

Cdteva din cunoscu.tele ftguri sonore ale hi Chladni, reolizate pin sL4nete difeite. (Specialitatea faicri, clasa a VI-a, Stuttgan).

avea efect formator. Se va desena cAt de exact posibil ce figu: anume iau nagtere prin diferite sunete. Rr'-

oard vor evidenlia imediat ca prin scurtarea corzii ce vibreazd se pot crea intervale sonore. Pentru ceilalgi va dura pufin mai mult s6 infeleagd. insd, pentru cd este vorba aici de o experienld fundamentald, se va putea a$tepta cu rdbdare dupd ceea ce va aduce ea cu sine. CAnd se aude o octavd? Atunci cAnd coarda este scurtatd la jumdtate. CAnd vibreaza 213 din coardd, se aude o cvintd. Ia 314 cvarta, 1a 3i5 sexta g.a.m.d. Deocamdatd Putem sd ne

portul dintre numdrul oscilafiilor (fre' venla) gi forma oscilaliei va fi trdit in mcplastic incd din aceastd etaPd.
Se

vor trata apoi fenomenele optice. C,

exemplu de fenomen ugor observabil gi ir:. presionant, elevilor li se poate prezenta t;' nomenul goethean originar al culorii. C* loarea unui obiect luminos sau intunec., se schimbd mult cAnd este privit printr-u "mediu tulbure" (geamuri de sticld coi

mullumim cu misurdtorile; despre frecI'enlir - pe care copiii nu o pot percepe direct - se va vorbi mai tArziu. - Se impragtie nisip pe un Cis; de metal ugor, care e firat ia mijloc cu un suiub. se mAngdie marginea discului cu un arcus de vioard, gi, prin dan1ua na$tere minusul boabelor de nisip "'or natele figuri chladni;e ale sonoritdgilor. $i aici accentul se pune lc trairea pe care o au copiii in faga iapruiui cd sunetele pot

ratd. fluide, nori de fum etc.). lJrmdtc'ierpcriment poate cuprinde laolaltd (rezma) aceste fenomene. Se picurd legie : sdpun intr-o vdnild de sticlh plin6 cu ap realizAndu-se astfel o solufie tulbure. La: pa care lumineazd din spatele vdnigei :
Dreopta: Cdnd experimentatorul sufld, va t no;tere un sunet a cdruitndllime difera dt,. cantitatea de fluid care este prezentd. Imt;: nea arotd cdt de putemic s-a implirat elevti. siru alin experimentului ( N ew YorA "

180

gtn R+
rGc-

trod

Cr
[tts

rfe
DF

G* {I! lG

rd
ab dc

f,

n-

di
'U

n
*
h

;
1

t
I

;
I

na$tere deodatd unei culori calde. Dacb agezdm lampa lateral faf6 de recipient, atunci, vom vedea, o culoare rece contra unui fundal intunecat. La o iluminare Ei la un grad anumit de tulburare a solufiei vom obgine in prima pozigie a ldmpii rogu rubiniu iar in a doua un albastru strdlucitor. Putem si le amintim copiilor cd in serile frumoase adeseori putem trii acelagi fenomen: soarele ce apune este ro$u luminos cerul fundalului la orizont este albastru inchis, - lumina, vizutd printr-un mediu tulbure, ne apare galbend sau rogie. O lege care nu se dezvdluie gdndirii ci este perceptibild direct simfurilor (un "fenomen originat", in sensul teoriei culorilor a lui Goethe) a apdrut in fa(a ochilor copiilor. Se exerseazi astfel puterea judecdgii contemplative. + -^ Incd in aceeaEi epocd de predare sau cel pufin in acelagi an Ecolar se oferd elevilor gi o primi privire in celelalte domenii ale fizicii clasice prin prezentarea unor fenomene simple din teoria cdldurii, electricitate gi magnetism. Doar mecanica va fi discutatd abia in clasa a VII-a, in timp ce in clasa a VIII-a vor fi prelucrate cdteva noliuni fundamentale de hidraulicd, de aeromecanicd gi meteorologie, iar toate celelalte domenii vor fi aprofundate.

unei bucdfi de lemn cu rdEind, vom privi incandescenfa fierbinte din mijlocul rumegugului, ce nu apare deloc inafard (degi cildura degajatd astfel poate arde chiar gi ceramica). Vom provoca o incdntare plind

de viafd la copiii sanguinici dacd vom aprinde un mdnunchi de trestie uscatd ce arde repede Ei cu vdlvdtaie. Algi copii sunt interesali mai mult de limbile albastre gerpuitoare ale fldcdrilor ce mistuie incet gi treptat spirtul amestecat cu ap6. Nu mdrelele rezultate gtiinfifice sunt acelea care ii pot entuziasma pe copii. Mai important poate fi faptul ca fiecare copil sI poatd face experienfa felului cum gdndirea poate ordona multitudinea adeseori amefitoare a impresiilor senzoriale. Dupd aspectul polaritelii, putem ageza fenomenele in opozifie, intr-un mod simplu cam in felul urmdtor: Ardere explozivd troznind cu putere Limbi de flIcdri ar- Carbonizare fierbinte, arzdtoare zAnd cu vdlvdtaie Mistuire liniEtitd latentd

Calea spre chimie

La inceputul preddrii chimiei se afld experienfa faptului cd procesul de ardere a diferitelor materiale naturale se desfdgoard in moduri cu totul diferite. De ce ard anumite fleceri atdt de luminos in timp ce altele trec cu ugurinfd in rogu incandescent? De ce acest fum distrugdtor? Putem sd ne facem timp o datd pentru a confrunta intr-o serie de experienge diferitele forme ale focului. Ne va uimi flacdra ce trozne$te a

Abia in ziua urmitoare trdirii experimentului, urmeazd prelucrarea prin gdndire. Copiii pun intreb5ri, discut6, propun gi alte experienfe. Prin activitatea comunl de cercetare suntem conduEi sd cercetdm rolul aerului in orice ardere gi ne indreptdm spre descoperirea oxigenului. Nenumdrate sunt Ei experienlele copiilor din viaga practicd. Cei mai mulgi s-au gi jucat, micar o dati, cu focul. Mulgi gtiu prea bine cum poate fi stins focul ori cum poate fi el aprins chiar Ei intr-o pddure cu umezeall Predarea chimiei se poate situa chiar in centrul trdirilor copiilor Ei poate rdmdne acolo. Aceastd materie poate constitui o punte spre mdrefia viefii in lume Ei nu in
Dreapta:

fumal (New York).

182

-'..

:!

r'

i'

skip

h:,+t

, *,' fl.
r
{ i

fuew**

' ;,'.."".*.'* .::' 's igp n*.1#

S*** e *p* *r.J* t 'rc.t


,i3.... :l

ti-;.
t !i

ag!'. .:ii. .'i.'.1' ',":" I


,.'1:,

;;

.::.

h..r "*s* "u{ r1* 3tgg'q ","


'fl

f"i

Ll "i l"fu Fr
E'

F"*'t
-r:-..i:

i {- '-'
i
I
-,3 -"

"'j

:.
_'..,*. t !
J

.=j
a

F'";-' , j:.5::.1
FFa:,i

? t

l1
.i

*rt J.

tr

i"r$

tr" b l**{; r$filr 3L* p, $ f


ei

i; .l-

EEE-J..

.t

t
{

hattanului- Imaginea s-a ndscut tn mod spontan tn legdturd cu o prezentare a rolului jucat de fier tn viala de astdzi (New York). ultimul rdnd spre procesele industriale. Treptat studiul se extinde gi la alte fenomene ale naturii (circuitul calcarului gi al apei in naturd) gi chiar asupra proceselor megtegugdregti Ei industriale ca: producerea sticlei, procesele de furnal gi semnificafia metalelor pentru oameni. CAnd in clasa a VIII-a, la istorie, va fi descrisd dezvoltarea industriei moderne, este oportund
studierea deosebit de insistentd, la chimie, a metalului care - pe ldngd aur - a jucat rolul cel mai important in viala intregii ome-

Marte, zeul frerului, privegte deasupra Man-

niri: fierul. Construc(iile de maEini Ei industria modernd s-au putut dezvolta numai in mdsura in care au permis-o produc[ia de fier gi tehnologia fierului. Fird "cuptorul cu flacdrdal lui Corts (descoperit in 778311784) dezvoltarea industrial5 timpurie din Anglia nu ar prea fi putut avea loc, fdrl procedeeb moderne de producere a ofelului (Procesul Bessemer 1858, procesul SiemensMartin 1865, procesul Thomas 1878) nu am fi avut navele oceanice cu aburi, nici releaua mondiald de cale ferath Ei nici n-am fi putut construi uriagele metropoleOrice om ar trebui sd gtie, mdcar in princi piu, cum se obgine fierul din minereu. intr-un furnal.

1,84

Fenomenele ceregti, ;rga cum le vedem


Srle oare adevdrat cd, astdzi copiii, dathiti cunoaEterii timpurii a rezultatelor

impinEi, prin fascinafia irezistibild a faptelor, intr-o lume moartd, duqmand omului, in care noi ingine nu am putea exista

uetirii spafiale moderne ajung sd se rfrri in Cosmos "ca acasd"?


frperficial privit, acesta este un fapt in-

furtabil.

F F
I moLisura

&oarece ei "Etiu" de reguld incomparaH mai multe despre Lund, Marte, Vem gi intregul nostru sistem solar decAt gfrir cei de aceeagi vArstd, acum 20 de ri. Faptul cd distanla pdnd la stelele fu se calculeazd in "ani lumind" gi cd n se cunosc limitele Cosmosului, e sigg ci au auzit Ei ei. Dar de fapt cum b poti simli oare acasd in Cosmosul Itronomic de azi? Bistd un epos modern in versuri, in rme problematica zborurilor spa[iale rte zugr5vite cu o ciudatd fantezie: 'tAniara" de poetul suedez Harry Mar-' on. "Aniara" este o navd spaliald gimpticd ce trebuie sd transporte c6teva d de oameni de pe PdmAntul contamil4 de un rdzboi atomic spre planeta Dfarte, devenitd intre timp locuibild;
fime p6tt1.-o defecliune tehnicd, nava s $ate de la drumul sdu indreptAndu-se pin spagiul cosmic spre constelalia Lireif,esturi expulzate de planete, sori stingi nrijuiesc drumul. Pentru oamenii de la hmd Cosmosul este un cimitir nesfdrEit lE care cadavrele lor il vor strabate incd timp de 15 milioane de ani pe cale spre Hepdrtatul [el. Printr-o asemenea "povestire" putem mgtientiza ce efect anume au relatdrile rya[iale frecvente asupra noastri gi mai & asupra copiilor nogtri. Sunt atinse &ui scopuri. Pe de o parte suntem

fizic declrt in condigii artificiale. Pe de altd parte, prin solicitarea violentl a fanteziei noastre, ne instriindm pufin de Pdmdnt gi de sarcinile (problemgle) sale. Pentru a feri omenirea viitoare de a-gi irosi o mare parte din timp privind visdtori fintd la transpunerile pentru televiziune ale viitoarelor cdldtorii spre Marte Ei Venus, trebuie sd incercdm sd
trezim la copiii nogtri o iubire cdt se poate de puternicd pentru PdmAntul
nostru gi sarcinile sale. Prin date despre Lund, despre Venus, Marte gi Jupiter chiar cele mai noi cercetdri spafiale igi pot aduce o contribulie importanti la acest scop. Niciodatd ca pAnd acum nu am avut at6tea prilejuri de a fi recunoscdtori in mod conEtient pentru unicitatea Pamantului nostru, cu atmosfera sa, cu condigiile sale de temperaturd gi cu al sdu circuit al apei. Treaba gcoli este sd activeze pentru ca acest punct de vedere sd nu rdmAnd doar unul teoretic. in gcoala Waldorf, astronomia este integratd in disciplina geografie. Rezultd de la sine compararea repetate, pdnd in cele mai mici amdnunte . a mnditiilor de viagd de pe Pdmdnt cu cele din restul sistemului solar. Dar Ei mai important este poate modul in care sunt privite mai intAi fenomenele

;iteh-

cire"
lia nu
cleele

I dez-

rocelens3) nu , nici

inici
pole-

rinci)reu.

vreo autoritate gtiingificl. Vom dori sd pornim numai de la ceea ce ne pot


spune simfurile Ei inlelegerea (rafiunea)
omeneascd.

copiii de doisprezece ani la o infelegere cam neobignuit5: ne decidem acum, ca temporar sd nu ne incredem c6tugi de pugin in

ceregti. Un dascdl poate ajunge cu

Vom urmdri traiectoriile corpurilor

ce-

185

t :

jI H !l '!
l i
I

i
I

pas necesar pentru a se simfi clr adevdrat "acasd" atAt pe Pdmdnt cdt gi in sistemul nostru solar.

re$ti a$a cum le vedem de pe Pdmdnt. Incerchm sd ne reprezentdm cum se desfdgoard ele, dacd le privim de la Ecuator. Cum se vdd traiectorile stelelor de la poli, de la Tropice? Vom obsewa fazele Lunii, modificdrile traiectoriei Soarelui la schimbdrile anotimpurilor. Aceasti atitudine "fenomenologicd" o putem urma consecvent doar in clasele superioare, punAndu-i pe elevi sd deseneze cel pulin fragmentar, traiectoriile planetelor aqa cum le-a vdzut Ei le-a conceput Ptolemeu, iar apoi sd urmdreascd in mod istoric dezvoltarea astronomiei moderne. Elevii vor participa la ora in care vdd cum Copernic a ajuns din motive pur geometrice la ideea de a trasa traiectoriile planetelor drept o construcfie heliocentricd, apoi la aceea in care Galilei a descoperit prin lunetd lunile lui Jupiter oferind dovada vizibild ci existd corpuri cereEti ce descriu traiectorii geometrice sau cdnd Kepler, trasdnd traiectoriile eliptice ale planetelor, a avut sentimentul cd privegte tainele Crealiunii lui Dumnezeu - Geometrul cosmic. Poate cd strddania de a observa Ei de a inlelege singuri cu gAndirea legile migcdrilor cere$ti gi ale anotimpurilor este un prim

Dreapta: Migcdrile stelelor vdzute de la Ecuator (sus: privind spre nord sau sud, jos: privind spre est sau vest) (Copenhaga).

186

$,ta-*u[

lffifi"
t..ocrt{*e/L

.uod.

c,t,r""t".r,

ffi

5 tt*
^
o1"4,

lowq,le-f.r'e)t usd, 4*"o,{"^.

rui*"fu ,