AMENAJARI DE DESECARE - DRENAJ

n cadrul lucrarilor de mbunatatiri funciare din Romnia, lucrarile de desecare - drenaj ocupa un loc deosebit prin implicatiile pe care le au asupra evolutiei si calitatii solurilor. n conditii de climat secetos, cnd 313g62d terenurile agricole necesita cu stringenta irigatia, desecarea - drenajul este necesar pentru protectia terenurilor mpotriva saraturarii secundare a solurilor (prin retinerea, interceptarea pierderilor de apa a ascensiunii capilare). n conditii de climat umed, desecarea - drenajul trebuie sa determine producerea n stratul activ de sol , a unui raport optim ntre apa si aer. Deci indiferent de categoria climatica a unui teritoriu, amenajarea lui hidroameliorativa necesita si lucrari de desecare - drenaj. Prin drenaj - se ntelege lucrarile aplicate cu scopul de a colecta si evacua umiditatea excesiva din sol. Oameni ai tinutului mlastinos din estul Angliei. nainte de drena-re, aceste regiuni erau mlastini neospitaliere, valoroase doar pentru pes-carii si vnatorii aven-turieri. n secolul al XVII - lea, ndrumati de expertii olandezi, englezii au dre-nat zona, rezultnd apro-ximativ 200.000 de hecta-re de pamnt fertil. n limbaj international, drenajul prezinta doua subdiviziuni: a). Drenaj de suprafata, care se ocupa cu evacuarea excesului de umiditate de la suprafata terenului si sin stratul superficial de sol, folosind canale deschise. Pentru aceasta categorie de

lucrari, n tehnologia romneasca s-a folosit termenul de desecare; b). Drenaj subteran, care cuprinde lucrari avnd drept scop controlul nivelului apei freatice sau excesul de apa din profilul de sol, folosind cu precadere tuburi perforate, ngropate, numite drenuri.

Drenajul, ca lucrare hidroameliorativa -si propune urmatoarele obiective:

pe terenurile cu regim hidrologic normal, sa previna producerea excesului de umiditate, cauzat de irigatii si inundatii;

pe terenurile cu regim hidrologic excedentar, sa asigure colectarea si evacuarea umiditatii excesive din sol si terenul respectiv sa poata fi utilizat cu randament agricol maxim; pe terenurile neproductive din zonele joase (luncile rurilor, cmpii intramontane, etc.), sa colecteze umiditatea stagnanta la suprafata solului si n sol, determinnd astfel introducerea terenului respectiv n circuitul agricol.

n afara rolului hidroameliorativ, lucrarile de drenaj au si un pronuntat rol ecologic prin protectia calitatii solurilor mpotriva degradarii prin salinizare sau nmlastinire secundara. n cazul terenurilor neproductive de lunca, lucrarile de drenaj intervin brutal n mediul ambiant prin modificarea radicala a biotopului si biocenozelor caracteristice acestor zone. Scopul acestor interventii, nsa, este strict economic si de aceea lucrarile trebuie aplicate cu discernamnt, pentru a mbina efectul lor economic favorabil cu pastrarea unor ecosisteme tipice sau rare. Suprafete afectate de exces de umuditate din Romnia. n functie de variatia climatica anuala, suprafata afectata de exces de apa, are amploare diferita. n anii umezi, suprafata afectata de exces de umiditate nsumeaza 7.470.000 ha, iar n anii normali, din punct de vedere pluviometric suprafata nsumeaza 5.530.000 ha.

 Fata de suprafata agricola a tarii, excesul de umiditate afecteaza 42% din aceasta, cu grade de intensitate diferite. Repartizarea suprafetei cu exces de umiditate pe teritoriul tarii noastre este diferita, n functie de caracteristicile climatice regionale. Raportat la suprafata agricola, Cmpia de Vest a tarii reprezinta 65% din terenurile cu exces de umiditate. Apoi urmeaza zona de N si zona de munte cu 38%, zona de S care are 37% din terenurile cu exces de umiditate, zona de centru (Podisul Transilvaniei) 28% sufera de exces de umiditate, zona de E cu 25%, exces de umiditate si zona de S - E (Baraganul si Dobrogea) 17% cu exces de umiditate si cu tendinta de 35% din suprafata agricola sa se produca ridicarea nivelului freatic la cote care sa determine excesul de umiditate. Notiunea de exces de umiditate. Stabilirea momentului n care umiditatea din sol devine excesiva a constituit o problema n decursul stabilirii raportului: apa - sol - planta. Conceptia moderna, actuala, sustine ca excesul de umiditate ncepe atunci cnd umiditatea solului depaseste capacitatea de cmp (C.C.) a solului pentru apa. Se considera ca nivelul de umiditate corespunzator capacitatii de cmp (C.C.), reprezinta limita superioara a umiditatii optime din sol. Depasirea acestei limite determina excesul de apa, manifestat prin umplerea unui volum de pori important, cu apa. Concluzii: excesul de umiditate ncepe cnd se depaseste capacitatea de cmp pentru apa; excesul de umiditate se manifesta cu intensitati diferite, fiind vizibil numai n faza de baltire; variatia excesului de umiditate poate fi apreciata prin masuratori asupra umiditatii solului sau prin metode expeditive, mai putin exacte.

Cauzele excesului de umiditate.

Producerea excesului de umiditate este dependenta de clima zonei la care ne referim. Romnia, -si defineste clima prin efectul combinat al asezarii sale geografice si prin distributia reliefului n trepte, concentrice, dinspre centru spre periferie. Asezarea geografica determina ca evolutia climatica sa depinda n principal de doi centri de maxima presiune numiti anticicloni si anume: anticiclonul azoric (care persista 259 zile pe an) si anticiclonul groso - siberian (care exista 130 zile pe an).
Sursele excesului de umiditate.

Principalele surse ale excesului de umiditate din zonele care impun lucrari de drenaj si desecare sunt urmatoarele: precipitatiile atmosferice cazute sub forma de ploaie, zapada sau condensatie atmosferica; scurgerile superficiale provenite din zonele suprafetelor supuse lucrarilor de desecare - drenaj; debite provenite din pnza de apa freatica; infiltratiile provenite si produse prin diguri sau pe sub diguri, n cazul incintelor aparate cu aceste tipuri de lucrari; aportul izvoarelor de la baza versantilor si a vailor afluente n zonele amenajate; debitele provenite de pe suprafetele amenajate pentru irigatii, de pe acumularile de apa sau de la amenajarile piscicole din zona; apele provenite din revarsarea cursurilor de apa nendiguite in timpul viiturilor (inundatiior). adiacente

Contributia diferitelor surse la realizarea excesului de umiditate depinde de: contributia diferitelor surse la realizarea excesului de umiditate, conditiile climatice, hidrogeologice, litologice si de formele de relief a fiecarei zone.

Precipitatiile n sistemele de desecare - drenaj.

Durata (minute sau ore) si intensitatea ploii sunt caracteristici determinante n procesele de eroziune si exces de umiditate. O intensitatea si durata mare a ploii determina blocarea aerului n porii solului, ceea ce face sa creasca volumul scurgerii fata de volumul apei infiltrate. Din totalul unei ploi, o parte este retinuta de catre vegetatie (valoarea maxima a retinerii n cazul padurilor fiind de 10 - 25%), iar ceea ce ramne din ploaia respectiva se mparte n: scurgere la suprafata terenului; infiltratie.

Ploaia se poate suprapune si cu topirea zapezilor.

Apa freatica n sistemele de desecare - drenaj.

Apa freatica, este a doua cauza ca importanta a excesului de umiditate. Efectul ei se produce atunci cnd nivelul apei freatice se gaseste la adncimea critica, de unde prin capilaritate se ridica spre suprafata terenului. Prin adncime critica, se ntelege adncimea la care se afla apa freatica, de la care, debitul capilar este < 1 mm/zi (si nu se depun saruri):

adncimea critica = 1 -3 m; adncimea subcritica = 3 - 5 m; adncimea acritica > 5 m.

Inundatiile n sistemele de desecare - drenaj.

Reprezinta o cauza a excesului de umiditate cu caracter temporar si ntmplator, deoarece toate cursurile de apa importante sunt ndiguite.

Atunci cnd se depaseste asigurarea de calcul a debitelor transportate, are loc deversarea apei peste coronamentul digului, provocnd inundatii. Inundatiile se produc ntr-un complex de factori favorabili si anume: naj. precipitatiile abundente care cad pe versantii defrisati; cnd solurile sunt umede si eventual se topesc si zapezile. Infiltratiile prin dig sau pe sub dig n sistemele de desecare - dre-

Se produce datorita deteriorarii lucrarilor de ndiguire, sau a unor deficiente de calcul sau de executie. n mod obisnuit prin proiectare sunt luate masuri de prevenire a acestor infiltratii. Totusi prin tasarea inegala a pamntului din corpul digului, sau prin producerea de catre animalele rozatoare a unor galerii prin dig (n cazul digurilor executate din pamnt), apare posibilitatea ca pe durata viiturii, cnd nivelul apei atinge corpul digului sa se produca inundatii prin acestea. Ct timp curba de infiltratie si apa din dig este limpede, nu este nici un pericol, trebuind colectata ntr-un canal paralel cu digul. Daca apa din dig devine tulbure, nseamna ca antreneaza pamnt din corpul digului, deci se produc goluri n dig si atunci se surpa digul si permite accesul apei n incinta aparata. Infiltratiile pe sub dig au loc cnd n fundatia digului exista un strat cu permeabilitate ridicata, din nisipuri si pietrisuri, iar prin acestea se produce o infiltratie intensa cu tendinta ca apa sa apara n incinta la diverse distante de dig, sub forma de grifoane sau izbuc.

Irigatiile n sistemele de desecare - drenaj.

Desi scopul irigatiilor este sa asigure plantelor necesarul de apa pentru crestere si dezvoltare, totusi cu ocazia transportului apei pe canale si la aplicarea udarilor n cmp, se produc pierderi importante de apa.

 Efectul pierderilor de apa poate fi privit n diferite moduri: ca pierdere de resursa naturala - apa fiind resursa naturala limitata, iar potentialul hidrologic al apelor de suprafata fiind deja epuizat; ca pierdere de energie - prin treptele de pompare succesiva la care este supusa apa pentru irigatii, aceasta nmagazinnd un volum important de energie. Orice pierdere de apa nseamna si pierderea energiei folosita la pomparea acesteia; ca efect ecologic - pierderile de apa pot determina, fie alimentarea pnzei freatice daca aceasta se afla la mica adncime sub canal, fie determina formarea unor pnze freatice sezoniere care cu timpul se pot transforma n pnze freatice permanente, modificnd n sens defavorabil regimul natural al solurilor.

Alte cauze ale excesului de umiditate n sistemele de desecare drenaj. Amenajarile cu caracter special (orezarii, amenajari piscicole) produc exces de umiditate prin infiltratii n subsol si cresterea nivelului freatic n zonele limitrofe. La aceste pierderi de apa se adauga debite de primenire (alimentare), pentru asigurarea calitatii apei folosita n bazinele respective. Izolarea hidrogeologica a acestor amenajari se face prin canale colectoare de centura (C.C.C.) care pot prelua debitele infiltrate n apa freatica. Un fenomen specific din amenajarile complexe l constituie, deversarea apelor uzate n canalele de drenaj de suprafata. Desfasurarea acestor actiuni este considerata ilegala si se produce din lipsa existentei unei solutii de utilizare a apelor uzate. Din aceasta cauza canalele se colmateaza n masura importanta (mai mare de 40%), producndu-se si poluarea apelor freatice si a solului din zonele respective. Efectele eliminarii excesului de umiditate din sol, prin sistemele de desecare - drenaj.

 Prin aplicarea lucrarilor de desecare - drenaj, o parte din apa cantonata in porii solului se elimina, n locul ei patrunde aer, cresterea gradului de aerare al solului fiind principalul efect al eliminarii excesului de umiditate. Acesta determina o serie de procese favorabile pentru evolutia solurilor si a fertilitatii acestuia si anume: mbunatatirea regimului termic - solurile se ncalzesc primavara mai devreme, se lucreaza mai usor, lucrarile fiind de calitate mai buna; creste gradul de mineralizare a materiilor organice, nnoindu-se fondul nutritiv prin formarea humusului; mbunatatirea structurii, a porozitatii si a permeabilitatii solului, precum si cresterea capacitatii de retinere pentru apa a solului.

Aceste procese se desfasoara pe o durata de pna la 5 - 8 ani, intensitatea lor depinznd de tehnologia de utilizare a terenului si aplicarea lucrarilor secundare de drenaj. Pentru reducerea duratei de reabilitare a solurilor se propun lucrari de fertilizare cu materie organica (gunoi de grajd). Efectul vizibil al mbunatatirii calitatii solurilor se manifesta prin disparitia buruienilor specifice terenurilor cu exces de umiditate (coada calului, pipirig, piciorul cocosului, trestie, stuf, etc.), precum si unor boli specifice (fainare, taciune, etc.). IV.2. ELEMETELE COMPONENTE ALE UNUI SISTEM DE DESECARE - DRENAJ Lucrarile de desecare - drenaj pot fi clasificate dupa originea excesului de umiditate, astfel: de suprafata, cuprinznd: canale deschise, afnare, modelarea, nivelarea; de subsuprafata, cuprinznd: drenajul crtita, drenajul crtita plus afnarea adnca;

de adncime, cuprinznd: drenajul orizontal nchis cu tuburi de ceramica sau plastic, drenajul ncrucisat si drenajul vertical.

Sistemele de desecare - drenaj cuprind: totalitatea retelelor nchise sau deschise (de regularizare, colectare si evacuare), a constructiilor, instalatiilor si retelelor de drumuri, care realizeaza: reglarea regimului aero - hidro - termic; colectarea, conducerea si evacuarea apelor de suprafata n exces; mpiedicarea apelor externe de suprafata si adncime sa patrunda n zonele desecate; asigurarea functionarii cailor de acces si de exploatare hidrotehnica si agricola a suprafetelor amenajate.

Perimetrele interesate n lucrari de desecare - drenaj cuprind: suprafata neteda, efectiv cultivata si suprafata bruta, incluznd suprafata neteda, reteaua de canale, constructii hidrotehnice si zone de protectie. Exploatarea acestor suprafete presupune reglarea umiditatii n orizontul arabil si a normei de desecare n raport cu cerintele culturilor agricole. Norma de desecare nu trebuie sa fie aceasi de-a lungul ntregii perioade de vegetatie, plantele manifestnd sensibilitate maxima fata de excesul de umiditate n stratul arabil poate conduce la compromiterea culturilor.

4 7 4 2 4 4 6

3 3

6 1

10 2 0 9 9

Emisar

Rigole provizorii pentru descarca-rea apelor din de-presiuni a). sau din spatele depo-nilor b).: 1-microdepresiuni; 2deponie nivelata sau nemprastiata; 3-rigola de scurge-re.

Schema generala a unui sistem de desecare - drenaj: 0 - statie de pompare evacuare, 1 - canal principal de evacuare, 2 - colector principal; 3 - colector secundar; 4 - canal de regularizare; 5 - drenuri absorbante; 6 - drum agricol; 7 - podet, 8 - stavilar, 9 - canal de interceptie infiltratie, 10 - dren colector.

1 2 3 a). 2 3 2

b).

Zona de acces Z2 Z1

1 2

Coborrea nivelului freatic prin lucrari suplimentare de drenaj sau galerii crtita n zonele insuficient drenate: 1 - canal de desecare; 2 - drenuri tubulare sau crtita; Z1 norma de desecare; Z2 - norma de desecare dupa completarea retelei.

Crov

a). strat greu permeabil

b).

balast

strat permeabil nesaturat (pietris bolovanis)

Puturi filtrante umplute cu balast amplasate n crovuri: a sectiunea transversala; b - vedere n plan;

a). Filtru n zona activa a drenului scarificare 0,6 m 0,8 m umplutura crav filtru nalt 0,3-0,4 m dren filtru normal b). Filtru n zona activa a drenului

absorbant dren absorbant canal

Drenuri absorbante executate n crovuri (zona activa si inactiva) vedere n plan si n sectiune: a). - filtru nalt; b). - filtru normal.
Sensul pantei terenului

Canal colector

Nivelarea n panta

i%

i%

l 7

Modelare terenului n benzi cu coame.

S i

dc Dc L N apa N apa Dc L N apa

a).

b).

c).

Afnarea adnca pe terenurile greu permeabile: a). - nainte de afnare; b). - afnare cu drenaj tubular; c). - afnare cu drenaj tubular si drenaj crtita.

Cutitul vertical Dren crtita Drenar L

a). b).

Executarea drenajului crtita: a). schema cu executi cu plug special sau plug purtat; b). - profil prin galerie cu sistemul de fisuri.

Asezarea tuburilor ngropate la adncimi diferite

Asezarea tuburilor ngropate la aceiasi naltime.

Fortele care actioneaza asupra terenului n care se amplaseaza sistemul de desecare - drenaj (vectorial). Referitor la exploatarea suprafetelor amenajate se impun o serie de lucrari hidrotehnice sau de tehnica agricola, dupa cum urmeaza: asigurarea scurgerii apelor de suprafata din zonele depresionare n reteaua de canale prin executarea unor rigole provizorii. Rigolele se deschid cu plugul cu o singura trupita prin doua

treceri n sens opus, cu plugul purtat pentru canale sau cu buldozerul, finisndu-se zona de descarcare pe ultimii 2 - 3 m; coborrea nivelului apei freatice prin lucrari suplimentare de drenaj sau prin galerii crtita n spatiul dintre doua canale; executarea de puturi filtrante n zona crovurilor, umplute cu balast, care perforeaza orizonturile greu permeabile; realizarea n zonele depresionare a unor drenuri absorbante punctiforme, sau a unor drenuri asociate cu scarificarea; nivelarea n panta, pentru nlaturarea denivelarilor rezultate n urma executiei lucrarilor agricole anuale; modelarea terenului n benzi cu coame prin executarea araturilor n trei ani succesivi la cormana pe aceleasi aliniamente; afnarea adnca prin scarificare, n special pe terenurile agricole grele; executarea unor galerii sau drenuri crtita, avnd diametrul de 8 10 cm si adncimea de 0,4 - 0,8 m; destufizarea zonelor invadate de stuf, prin arderea partilor aeriene, scarificarea prin doua treceri succesive cu scarificatorul n zonele cu rizomi, strngerea rizomilor si practicarea araturii adnci la 35 - 40 cm; mbunatatirea regimului umiditatii pe suprafetele limitrofe canalelor n perioadele secetoase, realiznd cresterea nivelelor pe reteaua de canale de desecare prin nchiderea stavilarilor.

TEM:
Din cele studiate si dezbatute la orele de curs, lucrari de laborator si seminarii, raspundeti la urmatoarele ntrebari, dupa cum urmeaza:

1. 2.

Explicati notiunea de exces de umiditate si concluzionati? Enumerati cauzele excesului de umiditate?

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Care sunt principalele surse ale excesului de umiditate? Cum influenteaza precipitatiile sistemele de desecare - drenaj? Cum influenteaza apa freatica sistemele de desecare - drenaj? Cum influenteaza inundatiile sistemele de desecare - drenaj? Cum influenteaza infiltratiile prin dig sau pe sub dig sistemele de desecare - drenaj? Cum influenteaza irigatiile sistemele de desecare - drenaj? Alte cauze ale excesului de umiditate n sistemele de desecare - drenaj? Care sunt efectele eliminarii excesului de umiditate din sol, prin amenajarea sistemelor de desecare - drenaj? Ce se ntelege prin drenaj? Care sunt sudiviziunile drenajului? Care sunt obiectivele lucrarilor de drenaj? Care sunt suprafetele afectate cu exces de umiditate din Romnia? Concluzionati importanta lucrarilor de desecare - drenaj, n cadrul amenajarilor hidroameliorative.