Sunteți pe pagina 1din 23

Hugo Bouter

Planul lui Dumnezeu

Planul de salvare al lui Dumnezeu prezentat in cinci etape din eternitate in eternitate

"Dar tim c toate lucrurile lucreaz impreuna spre bine pentru cei care il iubesc pe Dumnezeu, pentu cei care sunt chemai potrivit planului Su". "Pentru c pe aceia pe care I-a cunoscut dinainte, I-a i randuit dinainte s fie asemenea Fiului Su, pentru ca El s fie Cel intai nscut intre muli frai." "Iar pe cei pe cre I-a randuit dinainte, pe acetia I-a i chemat; si pe cei pe care I-a chemat, pe acetia I-a i indreptit; iar pe cei pe care I-a indreptit, pe acetia I-a i glorificat."

Romani 8. 28 - 30

Cuprins:
1. SIGURANA DIVIN .............................................................................................4 2. DRUMUL SALVRII...............................................................................................7 3. PRETIINA LUI DUMNEZEU..............................................................................9 4. HOTRAREA MAI DINAINTE ............................................................................11 5. CHEMAREA LUI DUMNEZEU ............................................................................14 6. INDREPTIREA ..................................................................................................18 7. GLORIFICAREA ....................................................................................................21

1. SIGURANA DIVIN

Dar tim
Planul lui Dumnezeu de salvare cuprinde toate perioadele de timp, el se intinde de fapt din eternitate in eternitate. El este desfurat concis in cateva versete din Biblie in Romani 8 (versetele 28-30). Acest plan ins nu cuprinde pe toi oamenii, ci el se refer la o grup special de oameni i anume la cei "ce iubesc pe Dumnezeu". Cine sunt acetia ? Ei sunt poporul Su, copiii lui Dumnezeu, nscui din El i prin Duhul Su. Ei savureaz promisiunea divin, sigurana divin: "Dar tim c toate lucrurile lucreaz impreun spre bine pentru cei care il iubesc pe Dumnezeu, pentru cei care sunt chemai potrivit planului Su" (Romani 8,28). Pavel motiveaz aceast siguran, despre care vorbete, aducand ca argument statornicia (soliditatea) planului etern a lui Dumnezeu pentru salvarea celor ce sunt ai Si, aa cum se explic in versetele ce urmeaz in acest capitol (versetele 29,30). Aceste locuri din text, deosebit de importante fac obiectul studiului nostru in continuare. Intenia apostolului scriind aceste cuvinte, a fost ca noi s putem inva s vedem totul in lumina planului lui Dumnezeu i s privim, raportand totul la inalimea gandurilor i planurilor Lui eterne. Aceasta este motivaia siguranei pline de bucurie: "Dar tim." Sigurana noastr se bazeaz pe faptul c suntem contieni de ceea ce este i face Dumnezeu pentru noi.. Expresia "tim" apare foarte des in Noul Testament, atat in Epistolele lui Pavel cat i in cele ale lui Ioan. Expresia indic perspectiva copiilor lui Dumnezeu - prin ungerea de ctre Cel Sfant - in lucrurile lui Dumnezeu ("si tii toate" 1. Ioan 2,20). Aici in Romani 8, cuvintele sunt scrise in versetul 28 "Dar tim" in contrast cu "noi nu tim" din versetul 26. Aceast siguran divin care ne orienteaz privirea inainte, ne indreapt atenia spre planul etern al lui Dumnezeu, in contrast cu sentimentele noastre nesigure in mijlocul unei creaii care ofteaz.

Toate lucrurile lucreaz spre bine

Ce tim deci acum? Ceea ce tim acum este faptul c toate lucrurile lucreaz spre binele acelora care au un loc in aceste planuri eterne i care au fost chemai in mod corespunztor acestora. Cci Dumnezeu este cel ce hotrte mersul tuturor lucrurilor. El are toate lucrurile in mana Sa. Nu poate fi nimic care s modifice sau s intervin in schimbarea planurilor Sale. El este deasupra lucrurilor vzute. El folosete lucrurile vzute care ne inconjoar i care probabil ne infricoeaz, ca scen pe care se realizeaz planurile Sale. Intenia Sa etern se deruleaz i totul se desfoar pentru ca aceasta s se adevereasc. Toate lucrurile trebuie s lucreze spre bine, chiar dac aparent, totul se desfoar greit. Impreun cu Domnul Isus Hristos, Dumnezeu ne va drui totul (Romani 8.32). Ele sunt ale noastre, ele ne stau la dispoziie. Fie c sunt slijitori ai lui Dumnezeu, fie lumea, fie viaa, fie moartea, fie cele prezente, fie cele viitoare, toate sunt ale noastre (1 Corinteni 3.22). i nici unul din aceste lucruri nu ne poate despri de dragostea lui Dumnezeu care este Isus Hristos, Domnul nostru (Romani 8.39). Nimic nu poate opri pe Dumnezeu in implinirea planurilor Sale eterne de dragostei nimic nu ne poate rpi Sigurana dragostei Lui. In afar de aceasta, noi nu suntem doar obiectele pasive ale dragostei Sale. Nu se spune aici c toate lucrurile lucreaz spre binele celor care sunt iubii de Dumnezeu (dei aa este). Dimpotriv ceea ce se spune aici este cu mult mai mult: "Cci tim c toate lucrurile lucreaz spre binele celor care iubesc pe Dumnezeu". Deci aici accentul este mai mult pe dragostea noastr fa de Dumnezeu,in timp ce la sfaritul capitolului 8 din Romani, este accentuat dragostea lui Dumnezeu fa de noi. (nimic nu ne poate despri de dragostea lui Dumnezeu i a Domnului Hristos). Dac deci, suntem cretini adevrai, toate lucrurile lucreaz pentru noi spre bine, pentru c noi avem privilegiul i favoarea de a ocupa un loc in planurile de dragoste ale lui Dumnezeu. Aceast realitate, nu poate fi perceput in niciun fel prin nivelul practic al credinei noastre. Dar Dumnezeu ateapt de la noi o contien crescand privind locul pe care El ni l-a druit i a

relaiei minunate in care ne-a adus. Dac avem o inelegere clar a poziiei in care Dumnrzeu ne-a ridicat in Domnul Hristos, inimile noastre se vor umple din ce in ce mai mult cu dragoste i recunotin. Vom corespunde intr-o msur mai mare relaiei pe care o avem cu Tatl nostru i vom rspunde dragostei Lui. i astfel vom cunoate tot mai bine, c Dumnezeu conduce toate lucrurile intr-un astfel de mod ca acestea s lucreze spre bine. Toate lucrurile sunt subordonate planului Su divin de salvare, care a inceput cu alegerea Sa i se termin cu Gloria Sa. Aceasta va intri credina noastr, va face s creasc increderea noastr i va inviora ndejdea noastr.

2. DRUMUL SALVRII

Pe aceia pe care ii iubete Dumnezeu


Cand eram pctoi, aveam nevoie de o schimbare fundamental in relaia noastr cu Dumnezeu. Biblia numete aceasta natere din nou (Ioan 3). Noi a trebuit s fim transformai din cei ce ursc pe Dumnezeu in cei ce iubesc pe Dumnezeu i s fim adui intr-o nou relaie cu El. De cand suntem mantuii, suntem in relaia cu Dumnezeu, copii i fii ai lui Dumnezeu i in acela timp frai ai Domnului Isus. Expresia " cei care iubesc pe Dumnezeu", caracterizeaz noua relaie pe care cei credincioi o au cu Dumnezeul i Tatl lor. Pentru ca acest lucru s fie posibil, ei au primit o natur nou, natura dumnezeiasc, care iese in relief prin dragoste. Atat poziia noastr inaintea lui Dumnezeu, cat i relaia noastr cu El, trebuiau s fie transformate radical. Cand aceast transformare a avut loc, cand deci ne numim copii ai Dumnezeului cel Viu, ne putem intreba plini de uimire : Ce intenioneaz Dumnezeu cu toi acetia? Care sunt planurile lui Dumnezeu cu cei pe care i-a adus in aceast nou relaie cu El i cu Fiul Su iubit? Am putea oare s acceptm ideea c am fost adui la Dumnezeu printr-o intamplare? Nu ! Dumnezeu, urmrete dela inceput un el cu privire la aceia pe care ii iubete. Exist un plan absolut sigur, pe care Dumnezeu il are in vedere, pentru c El ne-a iubit intai.

Intenia lui Dumnezeu


Romani 8 ne transmite acest plan a lui Dumnezeu. Creinii pot vedea totul din perspectiva eternitii. Ei sunt pe drumul spre glorie i tot ceea ce intampin ei pe acest drum, lucreaz spre binele lor. Aceasta contribuie la atingerea elului. In lumina inteniei eterne a lui Dumnezeu totul arat altfel. Intreaga greutate este aezat pe planul divin de salvare. Cand Apostolul

vorbete despre: "acei ce iubesc pe Dumnezeu", se grbete s adauge: "acei ce sunt chemai potrivit planului Su". Aceste douelemente aparin unul altuia. Dac noi iubim pe Dumnezeu i ii putem spune "Ava, Tat", aceasta nu este realizarea noastr, ci lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta are a face cu intenia Lui i cu chemarea Lui. Este o iniiativ etern a lui Dumnezeu. Pentru a implinii planul Su de salvare, El avea nevoie nu doar de decizia Sa proprie, ci i de chemarea Sa proprie. Acum deci, care este de fapt drumul providenial al salvrii? Care sunt treptele acestui plan divin? Romani 8 ne arat urmtoarele cinci trepte: - Pretiina lui Dumnezeu. - Hotrarea dinainte a lui Dumnezeu. - Chemarea lui Dumnezeu. - Indreptirea - Gloria. Se incepe cu alegerea divin a lui Dumnezeu i se termin cu gloria etern. Dumnezeu i-a ales pe ai Si inainte de timpurile eterne i prin chemarea Sa i prin indreptirea care era necesar, El ii aduce in glorie, unde le acord plintate de bucurii.

3. PRETIINA LUI DUMNEZEU

Plcerea Lui erau copiii oamenilor


Aceste versete din Romani 8 ne permit o o privire in planurile lui Dumnezeu, dei in Epistola ctre Romani, tema principal nu o reprezint aceste planuri. Ceea ce iese in relief in Epistola ctre Romani este rspunderea omului (trind intai in pcat, apoi trind pentru Dumnezeu in Isus Hristos). Pare ins, ca i cum Apostolul Pavel ar ridica aici un voal, pentru a ne permite o privire in ceea ce este din partea lui Dumnezeu. Aici ne sunt prezentate planurile eterne, pe care Dumnezeu le-a stabilit independent de poziia omului i neinand seama de responsabilitatea omeneasc. Ceva mai tarziu, gsim in Noul Testament - in Epistola ctre Efeseni - o prezentare detaliat a acestor planuri eterne pe care Dumnezeu le-a desfurat in i prin Fiul Su, Domnul Isus Hristos. Pretiina este prima parte din elul lui Dumnezeu. Pretiina lui Dumnezeu este un aspect al atottiinei Sale. Omul trebuie s-i insueasc ceea ce tie i el face aceasta cu ajutorul informaiilor pe care le primete. Suntem in posesia cunotinelor noastre, abea dup ce ne-am informat la alii, prin masmedia, sau alte medii de informare. Dumnezeu ins, tie totul deja dinainte, inainte de a avea loc evenimentul, chiar inainte de a exista oamenii. Cunoaterea lui Dumnezeu nu este limitat in funcie de timp - ea depete timpul - la fel cum Dumnezeu insui este deasupra timpului. El tie dinainte ce urmeaz s se intample ( cum urmeaz s se desfoare evenimentele). El anun sfaritul de la inceput. "...din timpuri strvechi, cele nefcute inc..." (Isaia 46.10).

Ales in Hristos
Pretiina lui Dumnezeu are i un caracter activ. Ea nu const numai in cunoaterea a ceea ce se va desfura (ce va fi), ci i in ceea ce stabilete El i se va desfura (va avea loc). Aceast

pretiin las urmele ei in cursul evenimentelor. Ea este in legtur cu suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a cunoscut mai dinainte pe ai Si i i-a ales mai dinainte pentru ai face plcui in Cel Preaiubit. Suntem alei dinaintea oricrui timp, Dup buna plcere a lui Dumnezeu, Pui in numrul Tu, Cel Preaiubit. Duhul Tu locuiete in noi toi. Noi vom moteni cu Tine Doamne, la plinirea timpului, Spre lauda gloriei Tale. De aceea Scriptura ne arat c pretiina lui Dumnezeu este in legtur cu insui Salvatorul. Ea este in legtur strans cu persoana i lucrarea Domnului nostru Isus Hristos. El a fost dat conform planului hotrat al lui Dumnezeu i dup pretiina lui Dumnezeu. El a fost de fapt cunoscut, inainte de intemeierea lumii, ca Miel al lui Dumnezeu (Fapte 2,23 ; 1 Petru 1,20). Pretiina este aici in Romani 8, in legtur cu hotrarea mai dinainte a sfinilor: "Pentru c pe aceia pe care i-a cunoscut dinainte, i-a i randuit dinainte". Hotrarea mai dinainte merge ceva mai departe decat alegerea mai dinainte, dup cum vom vedea la studiul acestor dou expresii in Efeseni 1,4,5.

4. HOTRAREA MAI DINAINTE

Oameni peste care se odihnete harul lui Dumnezeu


In Efeseni 1 gsim alegerea mai dinainte in versetul 4 i hotrarea mai dinainte in versetul 5. Cand Dumnezeu ne-a ales mai dinainte de intemeierea lumii, El a avut in gand s ne aeze in poziia de "sfini i fr pat inaintea Sa". Noi aveam nevoie de o natur nou care s fie in concordan cu Fiina Sa, atat cu Sfinenia Sa, cat i cu Dragostea Sa. Cci Dumnezeu este Lumin i El este Dragoste. Acest privilegiu ne-a fost acordat in naterea din nou. Apoi ceea ce urmeaz este c avem mai dinainte hotrat "infierea prin Isus Hristos pentru Sine Insui, dup buna plcere a Voiei Sale. Aceasta explic clar faptul c hotrarea mai dinainte este insoit de binecuvantarea respectiv. In vreme ce alegerea mai dinainte este in legtur cu infierea, hotrarea mai dinainte are de-a face cu obinerea filiaiei. Cretinii nu sunt numai copii ai lui Dumnezeu ci i Fii ai lui Dumnezeu. Cat timp am fost in carne (trup), noi nu am putut fi recunoscui ca fii ai Si. A fi copil al lui Dumnezeu este, am putea spune o condiie de baz pentru a putea aprea in prezena Lui. Pe deasupra Dumnezeu ne-a druit poziia de fii, prin binecuvantarea deosebit a infierii. Suntem acum prtai Fiului lui Dumnezeu, care a devenit Om, pentru a ne mantui i a ne duce la Dumnezeu. Prin Domnul Isus Hristos suntem inaintea lui Dumnezeu fii pentru El, fii de care Dumnezeu are plcere. Aceasta este clar in legtur cu ce am citit in Romani 8: Dumnezeu ne-a hotrat dinainte" s fim asemeni chipului Fiului Su, intre care El este intaiul nscut intre muli frai" (versetul 29). Aceti frai poart chipul Su i reflect gloria Sa. Aceast binecuvantare deosebit ne putea fi acordat numai ca rezultat al hotrarii mai dinainte, emis in mod providenial, urmare a unei decizii ce putea fi emis spre binecuvantare, chiar inainte de intemeierea lumii.

Pe de alt parte vasele maniei i-au pregtit singure in timpul vieii lor distrugerea (Romani 9.22).

Chemarea la gloria lui Dumnezeu


Inelegem c aceast hotrare mai dinainte a fost necesar i pentru faptul c locul omului firesc este pe pmant. "Cerurile sunt cerurile Domnului, dar pmantul L-a dat fiilor oamenilor." (Psalmul 116,16). Acum ins un Om a fost mutat in cer, in gloria lui Dumnezeu pentruc El L-a glorificat pe Dumnezeu pe pmant (Ioan 13.31,32; 17.4,5; Faptele Apostolilor 7.25,26). Dar acest Om, Omul Isus Hristos, nu este singur acolo, El are frai, El are comotenitori. El este unit cu o mulime de fii i in mijlocul lor el este Intaiul nscut. Aceasta inseamn c El are intre ei primul loc, El este unit cu ei, dar strlucind cu totul in faa lor. Aceasta este intenia lui Dumnezeu. El ne acord binecuvantarea infierii. El dorete s ne fac asemenea chipului Fiului Su iubit i s ne mute cu El in aceeai glorie cereasc. Dumnezeu ne-a adus in aceast poziie cu totul nou, care depete cu mult binecuvantrile lui Adam din grdina Eden. De acum avem favoarea s ne adresm lui Dumnezeu cu "Ava,Tat" (Romani 8,15; Galateni 4,6). Aceast relaie cu Tatl este o road a lucrrii de rscumprare a Fiului, Cel care inviat, ne numete fraii Si (Psalmul 22.22; Ioan 20.17). Noi vom fi totui desvarit asemntori Chipului Fiului lui Dumnezeu, abia atunci cand El va apare ca Mantuitor al nostru, pentru a transforma trupul nostru smerit in aceeai form a trupului Su de glorie (Filipeni 3.20,21). De aceea filiaia noastr este in prezent inc obiectul unei sperane vii. Ateptm plini de dor desvarirea filiaiei noastre, mantuirea trupului nostru (Romani 8.23). Aadar ultimul el al hotrarii mai dinainte cu privire la noi este gloria viitoare, dei Domnul Hristos a intrat deja acolo i noi suntem mutai deja in El acolo. Totui gloria este ultimul pas in planul de salvare, aa cum ni se arat in Romani 8. Acest gand este confirmat in Efeseni 1, unde hotrarea mai dinainte esre amintit nu numai ca fundament al infierii noastre, ci i ca fundament al gloriei viitoare, pe care noi o vom motenii. Noi

suntem atat fii, cat i motenitori. In Domnul Hristos, noi am dobandit "o motenire", noi cei care suntem hotrai mai dinainte dup decizia Aceluia care face toul dup sfatul Voiei Sale (Efeseni 1.1). Ce poziie avem ca rezultat al acestei hotrari divine emis mai dinainte! In gloria cereasc vom fi inconjurai de Tatl i Fiul pentru eternitate ca fii ai Tatlui i ca frai ai Domnului Isus. In afar de aceasta vom fi de fa la apariia vzut a gloriei lui Dumnezeu, cand Domnul Hristos va pi in domnia Lui de o mie de ani ca Domn peste toate lucrurile.

5. CHEMAREA LUI DUMNEZEU

Chemarea in lumina Lui minunat


Ajungem acum la mijloacele i cile pentru intrarea in aceste binecuvantri, la schimbul ce trebuia s fie realizat acum, pentruca noi s fim capabili s intrm in aceste privilegii. Pentruca noi s fim inlai in poziia de fii i motenitori, a trebuit s se desfoare multe evenimente. Intenia lui Dumnezeu era s ne binecuvinteze, dar starea noastr czut Il impiedica s fac aceasta. Noi ajunsesem pe ci rtcite, eram departe de Dumnezeu. Eram fr Hristos in lume, nu aveam nici o speran i eram fr Dumnezeu in lume (Efeseni 2.12). Noi eram toi ca nite oi care ajunseser departe de cale i Dumnezeu a trebuit s ne cheme inapoi. Dumnezeu a trebuit s ne cheme la El, cci El voia s implineasc planul Su. A trebuit ca noi s fim adui la Dumnezeu (1 Petru 3.18). acesta este nucleul chemrii. Dumnezeu ne-a chemat din intuneric la lumina Sa minunat (1 Petru 2.9). El ne-a chemat din intunericul spiritual i moral in care umblam din fire, pentru a ne duce in prezena luminii Sale. Tatl care ne-a invrednicit s avem parte de motenirea sfinilor in lumin, care ne-a eliberat din stpanirea intunericului ... (Coloseni 1.12,13 ). Aceast chemare este i druitoare de via. Nu numai c am fost chemai din intuneric in lumuina Sa minunat, ci i de la moarte la via. Aa cum Lazr a fost chemat din mormant, noi am fost trezii din somnul morii spirituale in care ne aflam. Minunea chemrii const in faptul c cei mori aud glasul Fiului lui Dumnezeu i sunt adui la via (Ioan 5.24,25 ). Partea la care suntem chemai este viaa etern (1 Timotei 6.12 ). In Biblie putem gsi mai multe despre aceste lucruri. Inainte eram sclavi ai pcatului, dar acum am fost chemai la libertatea cretin (Galateni 5.13). Eram nemantuii (2 Timotei 3.2), acum ins, suntem numii sfini (Romani 1.7 ; 1 Corinteni 1.2). Triam in necurie, dar Dumnezeu ne-a chemat in sfinenie (1

Tesalonicieni 4.7). Noi triam in vrjmie cu Dumnezeu i cu oamenii, dar acum am fost chemai la pacea lui Hristos intr-un trup (Coloseni 1-9). Nu aveam nici o prtie cu Hristos, dar am fost chemai la prtia cu Fiul lui Dumnezeu, Isus Hristos Domnul nostru (1 Corinteni 1.9). Nu puteam ajunge la gloria lui Dumnezeu (Romani 3.23), acum ins Dumnezeu, ne cheam in propria Sa Imprie i propria Sa Glorie (1 Tesalonicieni 2.12). Dumnezeu este Dumnezeul oricrui har, care ne-a chemat la gloria Sa etern in Hristos Isus (1 Petru 5.10). In general spus, aspectul pozitiv al chemrii este cel mai important: Aadar nu starea din care am fost chemai, ci binecuvantarea la care suntem chemai. Urmtoarele locuri din Scriptur ne arat acest lucru. Suntem chemai s primim promisiunea Duhului (Faptele Apostolilor 2.39), s catigm premiul alergrii (Filipeni 3.14), s obinem gloria Domnului nostru Isus Hristos (2 Tesalonicieni 2.14), s primim motenirea etern (Evrei 9.15), s motenim binecuvantri (1 Petru 3.9). Chemarea lui Dumnezeu ne invrednicete s primim binecuvantrile pe care El le-a pregtit pentru noi inainte de timpurile eterne. Chemarea are loc intr-un anume punct al timpului, in timp ce pretiina lui Dumnezeu este etern. Scopul chemrii este de a implini intenia Sa etern. "... dup planul veacurilor pe care L-a fcut in Hristos Isus, Domnul nostru ..." (Efeseni 3.11). "El ne-a mantuit i ne-a chemat cu o chemare sfant nu potrivit faptelor noastre, ci potrivit propriului Su plan i harului care ne-a fost dat in Hristos Isus mai inainte de timpurile veacurilor, ..." (2 Timotei 1.9). Romani 8 ne spune de asemenea c suntem chemai dup intenia Sa. Aadar chemarea noastr este necesar pentru a indeplini hotrarea mai dinainte a lui Dumnezeu (Romani 8.28,30). Ea este o parte de legtur indispensabil intre intenia etern a lui Dumnezeu i gloria etern la care El ne-a hotrat mai dinainte. Nimeni nu este indreptit la binecuvantrile cereti pe care Dumnezeu le-a druit in Domnul Isus Hristos, dac nu este chemat de Dumnezeu s le moteneasc.

CHEMAI LA BINECUVANTRI CERETI


Aceast chemare este o necesitate independent de cderea omului cci ea include motenirea binecuvantrilor cereti, care

depete cu mult binecuvantrile pe care le-a avut Adam in grdina Eden. Este chemarea lui Dumnezeu "sus", chemarea cereasc (Filipeni 3.14; Evrei 3.1). Adam era nevinovat i el a avut paradisul pe pmant dar el nu a fost chemat s intre in prezena lui Dumnezeu in cer. Chemarea lui a fost in legtur cu pmantul, el nu a fost fcut potrivit pentru cer. Primul om nu a purtat caracteristicile noii creaii, dreptatea i sfinenia adevrat, care duc la o separare complet de tot ceea ce conduce la ru (Efeseni 4.24). Adam a fost o creatur, care purta chipul lui Dumnezeu, dar el nu a fugit de stricciunea care vine in lume prin pofte. El nu a fost cretin, nu a fost un prta al naturii dumnezeieti, care refuz rul i il respinge (2 Petru 1.4). Dei el a purtat aici pe pmant chipul lui Dumnezeu, nu a fost capabil s intre in gloria cereasc i s fie in cer in acelai chip al Fiului lui Dumnezeu. Acest lucru este in exclusivitate roada unei "aa de mari mantuiri" (Evrei 2.3). Ea ne-a adus mai mult binecuvantare decat aceea pe care Adam a pierdut-o atunci cand a czut. De aceea aceast chemare i este in legtur cu puterea salvatoare i innoitoare care era necesar pentru a ne face potrivii acestei poziii cereti. Chemarea nu este fr alegere, ea este vie i plin de putere. Glasul lui Dumnezeu este dttor de via i aduce starea de nou nscut. Noul Testament vorbete aproape totdeauna in acest fel i in acest mod despre chemare i aceasta cuprinde atat chemarea prin Evanghelie cat i aciunea lui Dumnezeu in inimile noastre, prin care noi ascultm chemarea lui Dumnezeu i credem Cuvantul Su. Aceste dou elemente aparin unul altuia. Chemarea noastr este chemarea lui Dumnezeu care rezult din hotrarea Sa plin de har pe care a avut-o mai dinainte (Romani 8.28-30; 2 Tesalonicieni 3.13,14; 2 Timotei 1.9; 2 Petru 1.9). O excepie cunoscut de la aceast regul este pilda srbtorii de nunt din Matei 22, unde este accentuat caracterul exterior al chemrii. Chemarea nu este acolo in legtur cu o hotrare mai dinainte, ci acolo este mai mult in contradicie cu ea ("cci muli sunt chemai dar puini sunt alei"). Aadar inainte de orice, chemarea lui Dumnezeu este lucrarea sa proprie. Dumnezeu este cel care ne cheam, aceasta este amintit de circa 15 ori in Noul Testament. Este chemarea Sa (Efeseni 1.18). Dar glasul su ajunge la noi prin Fiul Su. Dumnezeu a trimis pe Fiul Su, Cuvantul, care era la Dumnezeu (Ioan 1.1).

Acesta este un al doilea aspect al chemrii. Este chemarea lui Dumnezeu in Hristos Isus (Filipeni 3.14). Noi suntem chemai in Domnul i in Harul lui Hristos (1 Corinteni 7.22; Galateni 1.6). Hristos venise s chenme pctoi la pocin (Luca 5.32). Un al treilea aspect al chemrii este mijlocul prin care Dumnezeu face s ii fie auzit glasul. Dumnezeu ne cheam prin Evanghelie (2 Tesaloniceni 2.14), care este predicat avand ca temelie lucrarea desvarit a Fiului Su.

6. INDREPTIREA

Cum poate fi un om drept in faa lui Dumnezeu?


Urmtorul pas care ne pregtete pentru glorie este indreptirea. Omul pctos trebuia s fie declarat fr nici o vin fiind considerat drept. El trebuia s fie fcut drept, pentru a fi potrivit pentru gloria pe care Dumnezeu a pregtit-o aleilor Si. Cci nu ii este permis nici unui om nedrept s intre in gloria lui Dumneze, in lumina pur a prezenei Sale. Privind indreptirea, este valabil acela principiu, pe care l-am vzut in legtur cu chemarea : ea este parte necesar intre intenia etern a lui Dumnezeu i gloria viitoare a lui Dumnezeu, in care se implinete aceast intenie. Domnul nostru nu a venit s cheme la pocin " drepii " (aceasta inseamn oameni care se consider pe sine drepi), ci pe pctoi (Luca 5,32). Dar aceti pctoi care s-au pocit, nu pot rmane pctoi, de indat ce ei au auzit chemarea lui Dumnezeu. Ei trebuie fcui drepi. Indreptirea este privit in Romani sub trei puncte de vedere diferite:

1. In primul rand indreptirea inseamn, c pctoi vinovai sunt declarai liberi de pcatele lor prin sangele ispitor al Domnului Hristos. Aceasta este o lucrare a Harului lui Dumnezeu i noi o primim ca dar al Su. Indreptirea nu se realizeaz prin propriile noastre lucrri, sau prin lucrrile legii, ci prin credina in Domnul Isus Hristos. Noi suntem indreptii prin Harul lui Dumnezeu, prin salvarea care este in Hristos Isus (Romani 3,20 - 4,8). 2. In al doilea rand, indreptirea are mai inainte chiar o latur pozitiv, pentruc Domnul Hristos a inviat din mori. El a fost dat din cauza nelegiuirilor noastre i a fost inviat pentru indreptirea noastr (Romani 4,25 ). Invierea lui dovedete c Dumnezeu a primit lucrarea Lui i a gsit satsfacie (mulumire) deplin in ea. Noi ne punem increderea aadar nu numai in valoarea morii Domnului Hristos, ci i in puterea invierii Lui. Obiectul credinei noastre este pe de o parte acel Unul care a murit datorit pcatului, o dat pentru totdeauna, iar pe de alt

parte este Dumnezeu care L-a inviat din mori i L-a glorificat la dreapta Sa. Ca rezultat al acestui fapt, avem pace cu Dumnezeu, avem acces la acest Har, in care suntem i ne odihnim in ndejdea Gloriei lui Dumnezeu (Romani 4,24 - 5,2). 3. In al treilea rand, indreptirea este o " indreptire a vieii ", bazat pe unirea cu Hristosul inviat. El este capul unei generaii noi de oameni i noi am fost fcui prin ascultarea Sa drepi aa cum prin neascultarea unui om am devenit pctoi (Romani 5, 18,19).

Indreptirea vieii
Acest ultim punct este foarte important. Dumnezeu ne declar drepi nu numai pentru c pcatele noastre sunt terse, ci i penru c in Hristos noi suntem o nou craie. Dumnezeu nu ne vede mai departe ca fiind copii ai lui Adam, ca oameni fireti i pctoi czui. El ne privete ca pe acei ce sunt legai cu un Altul i anume cu Domnul cel inviat Capul unei noi generaii. Noi am murit cu Hristos i aceasta consituie sfaritul legturii noastre cu intaiul Adam. Acum suntem in Hristos: In Cel inviat noi avem o poziie complet nou i o via complet nou. De aceea indreptirea are de a face nu numai cu faptele noastre rele, cu pcatele noastre ( i aceasta se vede prin faptul c ele nu ne mai apas), ci i cu viaa noastr, corespunztoare naturii din care izvorte. De aceea Romani 6,7 ne spune, c noi am fost declarai liberi fa de pcat. Faptul c expresia "pcat" este la singular, arat c este vorba de natura pctoas, acea putere rea, care este aductoare de fapte pctoase sau pcate. Noi am murit cu Hristos i astfel suntem mori fa de pcat. Dumnezeu ne privete ca trind pentru El, in Hristos Isus Domnul nostru. In Domnul Cel inviat avem o poziie nou in faa lui Dumnezeu i de asemenea o via nou i amandou sunt caracterizate printr-o dreptate desvarit. Din acest motiv, pentru c suntem in Hristos, pentru c unii cu El care este Capul unei noi generaii, nu mai exist nici o osandire impotriva noastr. " Acum dar nu mai este nici o osandire pentru cei care sunt in Hristos. Cine este cel care ar condamna? Dac Dumnezeu insui este Cel ce ne indreptete, cine ar putea apoi s emit o acuzaie impotriva noastr?" (Romani 8,1, 33,34) Indreptirea se bazeaz pe moartea i invierea lui Hristos. Noi

nu suntem indreptii prin viaa desvarit pe acest pmant a Domnului Isus Hristos, sau prin ascultarea Sa desvarit fa de lege. Ci noi am fost indreptii, pentru c am fost fcui una cu Acela care a murit i apoi a inviat. Hristos ne-a rscumprat prin moartea Sa de blestemul legii, devenind blestem pentru noi (Galateni 3,13). Moartea lui Hristos a constituit sfaritul vieii noastre carnale i invierea Lui ne-a conferit un loc nou i o via nou. Cu viaa noastr de inviere posedm acum o indreptire a invierii, cum s-ar putea numi, care se bazeaz pe propria inviere a lui Hristos i pe propria Sa Glorie. Dumnezeu a lucrat in dreptate in favoarea Fiului Su, inviindu-L din mori i inlandu-L la dreapta Sa. Dumnezeu nu Il putea lsa printre cei mori, dup ce a implinit lucrarea de mantuire, glorificand in mod desvarit pe Tatl i Dumnezeul Su. Dumnezeu L-a inviat i L-a incununat cu Glorie i Onoare. Acesta a fost un act de dreptate al lui Dumnezeu. Glorificarea Domnului Hristos in cer este rspunsul drept la lucrarea pe care Domnul Isus a fcut-o aici pe pmant (Ioan 13,31,32; 16,10; 17,4,5). Noi imprim locul i poziia pe care Domnul Isus Hristos le-a primit de la Dumnezeu ca rezultat al favorii pe care i-a acordat-o in urma lucrrii Lui. Aceasta este esena indreptirii noastre. Noi suntem unii cu El in invierea i glorificarea Sa. Dumnezeu ne-a acordat acela loc pe care Domnul Hristos l-a dobandit pe drept. Dumnezeu ne vede una cu El, Dumnezeu ne vede una in El. Domnul Hristos este Capul nostru i Reprezentantul nostru. Locul Lui e locul nostru i viaa Lui e viaa noastr. Aa cum exprim apostolul Pavel: "Din El,( aceasta inseamn din Dumnezeu) voi suntei ins in Hristos Isus care a devenit pentru noi ... indreptire ... " (1 Corinteni 1,30). "Pe Cel ce n-a cunoscut pcat, L-a fcut pcat pentru noi, ca noi s devenim dreptate a lui Dumnezeu in El" (2 Corinteni 5,21).

7. GLORIFICAREA

"Pe acetia i-a i glorificat."


Aceasta ne arat cum indreptirea este in legtur cu glorificarea. Indreptirea ne d, pe msura dreptii, un loc in gloria lui Dumnezeu. Indreptirea ne autorizeaz pentru gloria cereasc, pentru care noi in mod natural nu eram absolut de loc potrivii. Cci toi au pctuit i sunt lipsii de Gloria lui Dumnezeu (Romani 3,23). De aceea nu este de mirare c Epistola ctre Romani, accentuiaz atat de puternic contrastul cu poziia noastr actual. Inainte eram exclui de la Gloria lui Dumnezeu, ea era pentru noi de neatins."Dar acum pentru c am fost indreptii din credin, avem pace cu Dumnezeu ... i ne ludm in sperana gloriei Lui" (Romani 5,12). Romani 8 formuleaz aceasta chiar la forma timpului trecut: "... pe aceea pe care El i-a indreptit, pe acetia i-a i glorificat" (vers. 30). Glorificarea nu este numai o speran, ea este ceva ce posedm deja in Hristos. Domnul Hristos cel glorificat este arvuna glorificrii noastre proprii. Dumnezeu ne vede in El i in El, El nea dat gloria pe care El, Omul Isus Hristos a obinut-o pentru noi. S mergem la Romani 9, unde suntem numii "vase ale indurrii" lui Dumnezeu, pe care El le-a pregtit mai dinainte spre glorie (vers 23). Aici este consemnat o linie in trecut, artand spre intenia etern a lui Dumnezeu. Era intenia Lui s ne fac una cu Fiul Su i s ne aduc in glorie. Era dorina Lui s ne introduc in cer in prezena Lui. Scopul acestei intenii eterne este atribuirea gloriei cereti pentru totdeauna celor ce fac obiectul Harului Su. Planul Su este s ne transforme in oameni care s poarte in Glorie chipul Fiului Su. i pentru aceasta El ne-a pregtit inainte de intemeierea lumii (Romani 9,23). Privind felul cum decurge acest plan, cunoatem dou aspecte; un aspect exterior i un aspect interior. Intenia lui Dumnezeu va fi implinit in Gloria exterioar, Glorie cu care El va umple creaia Sa. Gloria Numelui lui Dumnezeu va fi vzut de intreg

pmantul, cand Domnul Hristos, ca ultimul Adam, va ocupa poziia Sa de domnie pentru o mie de ani (Psalmul 8). Atunci creaia va fi eliberat de robia stricciunii spre libertatea glorioas a fiilor lui Dumnezeu. i noi inine vom primi eliberarea trupurilor noastre i vom fi de asemenea glorificai (Romani 8, 21-23). Cei mantuii vor fi descoprii cu Domnul Hristos in glorie, dup ce mai intai ei vor fi ridicai in glorie i trupul smereniei lor va fi transformat in aceiai form cu trupul Gloriei Lui (Filipeni 3,21; Coloseni 3,4). Gloria Lui va fi apoi vzut i admirat in ei (2 Tesalonicieni 1.10). Aa cum primul Adam nu a fost singur, ci impreun cu Eva, guvernand peste prima creaie, tot aa Cel de al doilea Adam va avea mireasa Sa, Adunarea glorificat i va domni cu ea in viitor pe pmant.

Tu ai pus mreia Ta mai presus de ceruri.


In ultima carte a Bibliei, gloria Adunrii ca mireas, soia mielului este numit "Gloria lui Dumnezeu" (Apocalipsa 21,11-23). Aceasta este revelaiei Gloriei lui Dumnezeu din afar in creaie. Adunarea este sediul ceresc, centrul ceresc al acestei Glorii, cci o ilumineaz Gloria lui Dumnezeu i Mielul este Lumintorul ei, Lumina ei (Apocalipsa 21,23 ; 22,5). Este Ierusalimul cel de sus, in timp ce Ierusalimul cel de acum, va fi dup restaurarea sa centrul acestei glorii pe pmant. Aceast glorie a noului Ierusalim va fi realizat de creaie. Gsim acest aspect al glorificrii noastre i in Evanghelia dup Ioan, unde Fiul insui spune in rugciunea Sa ctre Tatl: "i Eu le-am dat gloria pe care mi-ai dat-o Tu ... ca s cunoasc lumea c Tu m-ai trimis ..." (Ioan 17,22,23). Aceasta este o glorie revelat in exterior, prin care ii este ingduit lumii s il recunoasc. Acestuia ii urmeaz nemijlocit aspectul interior al glorificrii noastre - aceast parte a gloriei care este ascuns de lume i care nu poate fi vzut decat de copiii lui Dumnezeu, respectiv de aceea care sunt "oameni din casa lui Dumnezeu". In Ioan 17.24 citim: "Tat, doresc, ca aceia pe care mi i-ai dat Tu s fiei i ei cu Mine unde sunt Eu, ca s priveasc gloria Mea, pe care mi-ai dat-o Tu, pentru c m-ai iubit mai inainte de intemeierea lumii." Aceasta este gloria casei Tatlui, unde Domnul Hristos ne-

a pregtit un loc dup intrarea Sa la Tatl. In casa Tatlui vom vedea i vom admira gloria Domnului Hristos. Este adevrat c El savureaz acolo o parte deosebit a gloriei, cci El este Intaiul nscut intr muli frai. Noi vom fi asemenea Lui in descoperirea vzut a gloriei Sale cand El apare in glorie (Coloseni 3,4). Acesta nu este numai aspectul interior al gloriei Sale. In casa Tatlui Su noi vom vedea i vom admira gloria Lui unic. Exist aadar o glorie a copiilor lui Dumnezeu care va putea fi vzut de creaie i aceast libertate a gloriei copiilor lui Dumnezeu va fi chiar s fie imprit creaiei (Romani 8,21). Exist ins i o alt alt glorie, care rmane ascuns lumii, ea se limiteaz la copiii lui Dumnezeu. In domeniul exterior al gloriei vom fi ca Domnul Hristos (1 Ioan 3,2). Domeniul interior al gloriei este casa Tatlui, unde Fiul are un loc unic, cci acesta este locul Su din eternitate. Noi vom fi adui in aceast sfer intim a gloriei, cci suntem acei muli fii, pe care Dumnezeu s-i aduc la glorie. i Fiul insui ne-a pregtit un loc in casa Tatlui unde sunt multe locauri. i noi vom fi adui acolo pentru a vedea pe Fiul i pentru a admira gloria lui unic! Vom fi adui acolo pentru ca Tatl s poat privi cu plcere la noi, pentru c purtm chipul asemntor Fiului Su i reflectm gloria Fiului Su!

Editura Ernst Paulus, Haltweg 23 D - 67434 Neustadt / W Titlul original: "Divine Design" ( Gods plan of Salvation, presented in five steps from eternity to eternity). Aprut la: Chapter Two, GB - London (Prima ediie 1999) (Traducere din limba german - Ion Petru - Bucureti 2002)