Sunteți pe pagina 1din 29

PSIHODIAGNOZA INTELIGENTEI SI APTITUDINILOR (I) Anul de studii III Semestrul I

Tematica cursurilor: 1. Notiuni introductive de psihodiagnoz 2. Moduri de abordare a intelectului i definirea abilitilor intelectuale
3. Apecte privind interpretarea testelor de inteligen

4. Teste de inteligen (I): Matrici progresive Raven 5. Teste de inteligen (II): Scalele Wechsler - W.A.I.S-R 6. Teste de inteligen (III): Scalele Wechsler - W.I.S.C
7. Teste de inteligen (IV): Testele Domino, Bateria factorial standard Bonnardel

8. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (I): testele de tip screening 9. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (II): testele de dezvoltare 10. Evaluarea psihodiagnostica a vrstelor mici (III): teste de inteligen pentru precolari
si colari mici 11. Teste de aptitudini specifice 12. Testele de atenie 13. Testele de memorie 14. Teste de creativitate

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE DE PSIHODIAGNOZA

Dup Minulescu (2005:10) psihodiagnoza este: activitatea specific ce foloseste intermedierea prin diferite tipuri de instrumente pentru a obine informatii valide despre structura, dinamica psihic i personalitatea unei persoane.

Psihodiagnoza ca activitate sistematic de evaluare psihologic are urmtoarele funcii: Capacitatea de a surprinde corect trsturi si capaciti psihice individuale si de a evidentia variabilitatea psiho-comportamentala intra-grupal versus grup de referin (eantion); Evidenierea cauzelor care au condus spre o anume realitate prezent in special in cazul disfunciilor psihice; Funcia prognostic, privind anticiparea evoluiei probabile a comportamentului persoanei in anumite condiii si situaii contextuale, in funcie de repere; Funcia de evideniere a cazurilor de abatere in sens pozitiv sau negativ de la norma (etalon) de dezvoltare psiho-comportamental; se pune problema distinciei dintre normalitate si anormalitate; Formarea unor capaciti de cunoatere si autocunoatere; Utilizarea psihodiagnozei in deciziile din consiliere si orientare vocaional; Sprijinul deciziilor de conduit in demersul din psihoterapie, asisten, consultan psihologica; Verificarea unor ipoteze tiinifice - testul fiind folosit ca instrument de cercetare.

Tendinte contemporane in psihodiagnoza In prezent, testarea psihologic i-a modificat semnificativ abordarea evalurii psihologice intr-o nou direcie. Metodele moderne tind s devin dinamice i formative. Evaluarea formativ se centreaz pe relaia dintre invare si potenial, invare si performan ca factor fundamental pentru dezvoltarea si funcionarea proceselor cognitive. Evaluarea formativ are ca scop decelarea acelor factori cognitivi sau de natura non-intelectual care determin calitatea adaptativ la o situaie problematic. In interpretarea rezultatelor la care ajunge subiectul se urmarete evidenierea potenialului de invare si a modalitilor specifice de procesare a informaiilor .

Deosebirile principale intre conceptul tradiional si cel modern de psihodiagnoz sunt: in psihodiagnoza traditional diagnoza capacitilor subiectului se finalizeaz printr-un rezultat exprimat ca i coeficient intelectual, nivel de performan etc., care are un rol constatativ i pune accent pe produsul cognitiv; evaluarea formativ se centreaz mai ales pe proces si nu pe produs, iar rezultatul obinut este privit ca un potenial de invare. dinamismul are un dublu sens: dinamizarea relaiei examinator examinat (subiectul nu asist pasiv la performanele sale) si dinamizarea testului evaluat prin msurarea ctigului cognitiv, prin distana dintre pre-testare si post-testare.

Gril exerciiu 1. Psihodiagnoza este domeniul care urmareste : a) interventia in dinamica psihica si personalitatea personanelor evaluate b) obtinerea de informatii despre dinamica psihica a persoanelor c) obtinerea de informatii despre personalitatea unei persoane ANS: B+C

2. MODURI DE ABORDARE A INTELECTULUI I DEFINIREA ABILITTILOR INTELECTUALE Inteligena, ca abilitate intelectual general, apare ca unul dintre cele mai controversate, largi i greu definibile concepte. Abordarea tradiional a inteligenei viza inteligena ca aptitudine i msurarea ei psihometric. Inconsistenele au condus la abordarea msurrii din perspectiva prelucrrii informaiei i teoriilor cognitiviste. Acestor dou orientri li se adaug conceperea inteligenei prin prisma fiziologicului genetice. Au existat trei criterii principale care au determinat trei orientri n construirea probelor prin care se msoar inteligena i abilitile cognitive: inteligena ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine i inteligena ca structur factorial. Inteligena ca dezvoltare Se bazeaz pe constatarea c rezultatele copiilor la aceeai sarcin sunt mai bune pe msura naintrii in vrst. Acest criteriu este valabil cu condiia departajrii unor sarcini 3 i a abordrii

intelectuale care au valoare discriminativ mare ntre diferite nivele de vrst, respectiv au valoare genetic. Metoda se aplic n special n msurarea inteligenei copiilor: scalele metrice sau sca1ele de dezvoltare; testele de tip screening; testele operaionale bazate pe experimentele lui Piaget care vizeaz identificarea caracteristicilor calitative ale inteligenei. Aceste teste msoar inteligena n contextul comparrii vrstei mentale cu vrsta cronolgic, utiliznd norme de dezvoltare sau conceptul de coeficient intelectual, Q.I. Inteligena ca aptitudine Are urmtoarele caracteristici: se bazeaz pe definirea inteligenei ca mod de a se adapta la situaii noi (variaii); implic aptitudinea de a rezolva problemele; se refer la tipuri de inteligen care se pot msura prin teste specifice. In psihometrie s-a definit inteligena ca aptitudine de a rezolva problemele. In functie de natura problemelor se pot masura diferite tipuri de inteligen: Caracterul concret al sarcinilor conduce spre rezultate sernnificative pentru inteligena concret; Caracterul abstract, inteligena abstract; Caracterul verbal, inteligena verbal; Caracterul nonverbal, inteligena nonverbal etc.

Inteligena i structura ei factoriala In diferite abordri factoriale ale inteligenei s-a ajuns la rezultate variate n ceea ce privete factorizarea capacitii intelectuale, mai ales privind numrul de factori i modul cum sunt pusi n relaie. Spearman (1927) propune 2 factori: factorul general g si factori specifici. Abilitatea reprezentat de factorul g permite perforrmane la toate tipurile de sarcini intelectuale, n timp ce factorii specifici sunt implicai n sarcini unice. Spearman impreun cu alti cercetatori au descoperit ca sarcinile de tip analogie masoara cel mai bine factorul de inteligen general g; Dintre aceste teste fac parte: Matricile Progresive Raven, testele Domino etc. Thurstone (1938) propune o viziune multifactorial asupra inteligenei prin 7 factori primari: factor de inelegere verbal, factor de fluen verbal, factor numeric, factor de vizualizare spaial, factor de memorie, factor de raionament, factor de vitez (claritate) perceptiv. Guilford (1967) propune modelul cuboid al intelectului, n care departajeaz experimental iniial 120 de abiliti intelectuale i mai recent (1982), 150 de abiliti. Fiecare sarcin mental va conine trei tipuri de ingrediente: unul dintre cele trei tipuri de operaii mentale 4

posibile (cogniie, memorie, gndire divergent, gndire convergent i evaluare), unul dintre cele 5 tipuri de continuturi (vizual, auditiv, simbolic, semantic, comportamental) si unul dintre cele 6 tipuri de produse (uniti, clase, relatii, sisteme, transformari, implicatii). Vernon (1971) propune un model ierarhic al inteligentei definind doi factori largi de grup abilitatea socio-educationala si abilitatea practica-mecanica-spatiala care la rndul lor sunt descompusi in factori mai nguti; primul factor se subcategorizeaza in fluenta verbala si abilitate numerica, al doilea factor in comprehensiune mecanica, relatii spatiale, abiliti psihomotorii. Guttman (1965) propune o structura radiala a inteligenei imaginat ca un cerc in care fiecare test dintr-o baterie de teste de inteligen poate fi plasat undeva in cerc testele mai apropiate de centru fiind cele care masoara abiliti mai centrale ale inteligentei. Sternberg (1981) a propus un model centrat pe componentele informationale si de procesare ale inteligenei identificnd trei componenete importante: metacomponente, componente de performan si componente de achiziionare de cunotinte.

Gril exerciiu 1. Inteligena ca aptitudine are urmtoarele caracteristici: a) rezultatele obinute de subieci la aceeai sarcin sunt mai bune pe msura naintrii n vrst; b) presupune capacitatea de adaptare la situaii noi i de rezolvare de probleme; c) este alctuit din trei componente importante: metacomponente, componente de performan si componente de achizitionare de cunostinte. ANS:B

3. APECTE PRIVIND INTERPRETAREA TESTELOR DE INTELIGENTA Interpretarea datelor trebuie integrat n ansamblul personalitii subiectului. n afara interpretrii cantitative a indicelui de performan care const in numrul de itemi corect rezolvai n unitatea standard de timp, testele se preteaz si la o analiz a indicelui numrului de erori, indicelui de exactitate, respectiv numrul de itemi rezolvai corect mprit la numrul de sarcini parcurse. In situaiile in care testul nu este dat cu limit de timp pot fi

interpretate calitativ urmtoarele situaii: calitate nalt n timp scurt; calitate nalt, timp lung; calitate sczut, timp scurt; calitate sczut, timp lung.

Controversa privind quotientul (coeficientul) de inteligen, Q.l. Aceast controvers privete probleme legate de natura coeficientului de inteligen, evaluarea i interpretarea lui: 1. Q.I. se refer la o msur a abilitii cognitive, a capacitii de a rezolva probleme intelectuale: verbal, numeric, spatial, mecanic etc. In acest context, conceptul de coeficient intelectual i pierde nelesul dac nu l interpretm n relaie cu instrumentul particular prin care a fost obtinut. 2. Muli practicieni au tendina de a fi interesai doar de numr n sine (exemplu, Q.I. 126, Q.I. 85 etc.). Izolat ins, numrul aproape c si pierde inelesul, deoarece relev doar gradul n care subiectul testat a performat sub sau peste nivelul normalului ntro anumit zi, la un anume test i n contextul de stresori particulari momentului. O adevrat interpretare trebuie s se fac n termenii felului n care a fost obinut Q.l., ceea ce apropie examenul psihotehnic de un examen clinic. Informatii legate de procesul de invare, procesul de rezolvare de probleme, punctele puternice si cele slabe care au intervenit in timpul examenului ofer o imagine mult mai ampl asupra individului dect un numr izolat. 3. Q.I. este un concept stabil din perspectiv statistic, dar el se schimb cu vrsta doar o dat cu schimbrile de la nivelul abilitilor rezolutive a1e subiectului. In caz de tulburri sau boal, ex. anxietate ridicat, performana la teste poate fi afectat si acest aspect s se reflecte in deteriorarea Q.I. care va reflecta schimbrile intervenite la nivelul abilitilor psihice. 4. Q.I.-urile rezultate din diferite teste nu sunt direct comparabile. Cel mai corect este s comparm Q.l. care provin de la acelai instrument atunci cnd vrem s facem comparaii privind creterea, deteriorarea sau stabilitatea in timp a performanei. 5. Interpretarea rezultatului la test se face numai pe baza standardelor si etaloanelor realizate pe populatie similar cu subiectul testat in termenii variabilelor: nivelul socioeconomic al populaiei, vrsta, originea etnic/rasial, localizarea geografic, fundalul educaional. 6. Rezultatele la teste au interpretari diferite in functie de conceptele i factorii propriuzii pe care i msoar testul: un Q.I. de 109 obtinut dintr-un test verbal are o interpretare diferita de un Q.I. similar obtinut printr-un test numeric. 6

Gril exerciiu 1. Controversele legate de coeficientul de inteligenta se refera la: a) Natura coeficientului de inteligenta b) Evaluarea si interpretarea coeficientului de inteligenta c) Denumirea stiintifica a coeficientului de inteligenta ANS: A+B

4. TESTE DE INTELIGENTA (I): Matrici progresive Raven Matricile progresive se prezinta sub trei forme / nivele: 1. Matrix 1928 PM38 matricile standard pentru populatia generala, seriile ABCDE 2. Matrix 1947 PM47 matrici colorate pentru copii si examene clinice, seriile A, Ab, B; 3. Matrix 47 / 62 PMA - pentru studenti si cadre cu studii superioare, seriile I si II. Matrici 38 / PM38 Pentru a construi testul, Raven s-a inspirat din tablourile cu dubl intrare (matrici matematice) de dificultate crescnd. Scopul testului este de a masura aptitudinile subiectului in perioada cnd rezolva proba: de a nelege figurile fr semnificaie definit, de a sesiza relaiile care exist ntre ele, de a concepe natura figurii care urmeaz i de a completa fiecare sistem de relaii prezentat i astfel, de a dezvolta un sistem de a raiona. PM 38 conine 60 de probe (5 serii - A, B, C, D, E, a cte 12 probleme). Ordinea de prezentare furnizeaz un antrenament metodic in modul de a rezolva aceste probleme. Testul implic o ordine standardizat a modului de lucru. Contribuia fiecrei serii la nota total permite asigurarea coerenei i validitii estimrii. Testul are o saturatie in factorul g de .82. Matricile 47 / PM47 Testul este folosit pentru copii, vrstnici , examinari clinice sau pentru persoane care au suferit alterri ale inteligenei. Comparativ cu testul pentru aduli PM38 a fost introdusa o nou serie Ab ca prob de trecere intre seria A si B. Cele 3 scale - A, Ab, B acoper 7

ansamblul proceselor intelectuale de care sunt capabili n general copiii de aproximativ 11 ani. Forma conine plane colorate i exista i o forma cu piese incastrate. Dac subiectul are format capacitatea de a raiona prin analogie se vor utiliza Matricile 38. Dac s-a nceput cu seriile A, Ab, B. care se dovedesc a fi prea uoare, se poate continua direct cu C, D (se omite din nota total seria Ab). Matricile 62 / PMA Testul a fost realizat pentru persoane cu inteligen medie sau peste medie. Aceast form prezint dou serii: seria A conine 12 probleme pentru prezentarea i exersarea metodei de rezolvare; seria B are 48 de probleme, care se aseamn cu cele din seriile C, D i E din PM 38. Testul se poate aplica cu sau fr limit de timp: dat n timp liber ajut la determinarea capacitii maxime de observaie i raionament logic; dat n timp limitat ajut la determinarea rapiditii cu care execut corect o munc intelectual. Rezolvarea testului necesita cel puin or pentru subiectul cu capacitate intelectual superioar.

Gril exerciiu 1. Scopul testului Raven nu este: a) de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolv proba; b) de a nelege figurile fr semnificaie definit, de a sesiza relaiile care exist ntre ele; c) de a evalua factorul de comprehensiune verbal. ANS: C

5. TESTE DE INTELIGENTA (II): Scalele Wechsler W.A.I.S-R

Scala de Inteligen pentru Aduli Wechsler Revizuit (1939, prima revizuire n 1955, ultima n 1981), este un instrument complex psihometric, cuprinde seturi de sarcini i probleme standardizate pentru evaluarea potenialului persoanei de a realiza un comportament rezolutiv, cu scop i eficient. Este destinat msurrii unor abiliti mentale majore, cognitive, pentru a evalua competene de tip educaional, vocaional etc. Inteligena trebuie neleas ca o funcie a personalitii ca ntreg.

Factor = n psihometrie, anumite deprinderi cognitive cuprinse n definirile unor concepte: gndire abstract, fluen verbal, memorie spaial etc.

Semnificative pentru valoarea i utilitatea acestui instrument (WAIS) sunt datele din cercetrile extinse privind validitatea IQ n diferite arii de comportament: succes academic, vocaional, realizare profesional, retardare mental, factori prenatali i nutriionali etc.

Studii de analiz factorial pe diferite grupe de vrst -> 3 factori de baz: 1. factorul de comprehensiune verbal 2. factorul de organizare perceptiv 3. factorul de memorie

testul este destinat persoanelor de la 16 ani n sus, cu norme pn la grupa de vrst 70 74

timp de administrare de la 60 la 90 minute, ntr-o singur edin WAIS R cuprinde 11 teste: 6 formeaz ScalaVerbal, 5 Scala de Performan Ordinea de prezentare i administrare este, prin alternare, urmtoarea: 1. Informaie 3. Serii de numere de memorat 5. Vocabular 7. Aritmetic 9. Comprehensiune 11.Similitudini 2. Completarea imaginii 4. Aranjarea imaginilor 6. Cuburi 8. Asamblarea obiectului 10. Codare

Descrierea scalelor verbale 1. Informaia Scala cuprinde 29 itemi ce acoper o plaj larg de informaie despre care se presupune c adultul are posibilitatea s o obin n cultura actual; se evit cunotine specializate sau academice; ordinea itemilor corespunde dificultilor n cretere pentru populaia general studiat. 3. Serii de numere de memorat Sunt prezentate oral serii de la 3 la 9 care trebuie reproduse oral de subiect. n continuare, i se cere s reproduc alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar n ordinea invers a citirii. Cnd subiectul eueaz la dou serii consecutive, se ntrerupe administrarea. Testul are meritul de a indica rapid dac subiectul posed un minim necesar pentru reuita bazal n orice tip de activitate. 9

5. Vocabular Cuprinde 35 de cuvinte de dificultate n cretere care sunt prezentate oral i n scris. Subiectul este rugat s defineasc pe fiecare dintre ele (se poate aprecia gndirea subiectului i mediul su cultural). nregistrarea se face cuvnt cu cuvnt. Proba are i valoare clinic. Corelaia cu scala total este foarte ridicat, la fel cu restul testelor. 7. Aritmetica Cuprinde 14 probleme asemntoare celor din coala elementar, fiecare este prezentat oral i trebuie rezolvat fr utilizarea creion hrtie.Testul se coreleaz foarte strns cu inteligena general; cunotinele nu depaesc 7 clase. 9. Comprehensiune Vizeaz gndirea obinuit, avnd n vedere sensurile normale dar i abilitatea de a emite judeci sociale n situaii practice, precum i gradul n care persoana a fost expus la cultura dominant. Clinic, testele de comprehensiune sunt utile n diagnoza psihopatiilor, a schizofreniilor i ofer informaii semnificative privind caracteristicile culturale i sociale. 11. Similariti Probele specifice solicit abilitatea de a vedea relaii dintre lucruri i idei i de a le categoriza n grupe logice; msoar capacitatea de a forma uniti conceptuale din materialul verbal i de a exprima aceste concepte n cuvinte. Este considerat una din cele mai bune probe, n msura n care nu este influenat de factorul limbaj i este considerat saturat n factor g. Prezentarea scalelor de performana 2. Completarea imaginii Probele msoar deschiderea persoanei la detaliile vizuale i abilitatea de a prinde nelesul detaliilor ntr-o imagine complet; este solicitat i memoria vizual. Dup cuburile Kohs, este considerat cel mai bun test de performan, util n evaluarea nivelelor de inteligen. 4. Aranjarea imaginilor Probele cer persoanei s evalueze relevana social a situaiilor prezentate n imagini, s anticipeze consecinele aciunilor i s disting esenialul de detaliile irelevante; nainte de a se ncepe aranjarea, subiectul trebuie s neleag aspectul global, ideea general. 6. Cuburi Abilitatea de a analiza abstract figuri vizuale i de a le construi din prile componente =>abilitatea de a manipula relaiile spaiale.

10

8. Asamblarea obiectului Proba evalueaz capacitatea de a recunoate o imagine ntreg a unui obiect familiar din mulimea de pri separate prezentate i de a asambla prile pentru a reface imaginea obiectului ntreg. Proba are o bun valoare clinic. 10. Cod Proba msoar viteza vizual motorie, scorurile pot fi afectate de memoria vizual, de capacitatea de coordonare i de abilitatea de a nvaa un material nonverbal. Conceptul de coeficient intelectual n evaluarea performanelor la scalele Wechsler Diferena principal ntre scalele de dezvoltare i scalele Wechsler, o constituie renunarea la conceptul de vrst mental i utilizarea definiiei statistice a normalitii. Wechsler nu concepe inteligena ca pe o aptitudine specific ci pornete de la conceperea inteligenei ca parte a personalitii globale, capacitate complex a subiectului de a gndi raional, de a aciona cu scop i a relaiona adecvat cu mediul su.

Gril exerciiu 1. Scalele Wechsler sunt instrumente psihometrice complexe care evalueaz: a) abiliti mentale majore, cognitive; b) inteligena nonverbal; c) fluiditatea i originalitatea gndirii. ANS: A

6. TESTE DE INTELIGENTA (III): Scalele Wechsler - W.I.S.C

Este o extensie a WAIS pentru copii, WISC 1949 Sunt 6 scale verbale care permit msurarea unui QI verbal, i 6 scale de performan, care permit msurarea unui QI de performan

WISC test de inteligen pentru copiii de la 5 la 15 ani. Considerat cel mai bun test individual de inteligen.

Format din 12 subteste: 6 subteste verbale totalizeaz un QI verbal i 6 teste de performan totalizeaz un QI de performan

11

Fiecare din rezultatele la cele 12 subteste duce la un scor brut: numarul de rspunsuri corecte obinute de un subiect la fiecare dintre subteste.

QI mediu (verbal, de performan, total) este 100, deviaia standard pentru fiecare este 15. Forma testului este numit protocol; notele sunt confideniale, nu sunt puse n dosarul cu rezultatele subiectului.

Testele WISC sunt instrumente psihologice ce intr sub incidena codului deontologic. Cer timp n formarea specialistului pentru administrare i interpretare.

A. Subtestele verbale 1. Informaie: masoar cunoine nvaate i fapte generale 2. Comprehensiune: msoar judecata, abilitatea raionrii practice 3. Aritmetic: abilitatea numeric i aritmetic 4. Similariti: abilitatea de rezolvare a problemelor verbal abstracte 5. Vocabular: msoar cunotine legate de cuvinte, verbalizare sau vocabular bun predictor pentru succesul colar. 6. Memorie: msoar memoria secvenial auditiv de termen scurt, depinde de capacitatea de concentrare. B. Subtestele de performan 1. Completare imagini: msoar abilitatea de a identifica vizual detalii obinuite zilnice, abilitatea de a separa esenialul de neesenial. 2. Aranjare imagini: msoar contiina social, abilitatea de a gndi secvenial, de a nelege comportamentul uman n termeni de cauz efect. 3. Cuburi: abilitatea de a rezolva probleme abstracte, coordonarea vizual motorie i relaiile spaiale; masoar inteligena bazal nonverbal. 4. Asamblare obiecte: coordonarea vizual motorie, relaiile spaiale i abilitatea de a potrivi prile unui ntreg. 5. Codare: coordonarea vizual motorie, dexteritatea manual i flexibilitatea (la schimbri conceptuale), memoria vizual. 6. Labirint: abilitatea de planificare i anticipare, coordonarea vizual motorie

Gril exerciiu 1. Testul de inteligen W.I.S.C. se adreseaz urmtoarelor categorii de vrst: a) 5 15 ani; 12

b) 16 70 de ani; c) 5 70 ani

ANS: A

7. TESTE DE INTELIGENTA (IV): Testele Domino, Bateria factorial standard Bonnardel Testele Domino Testul Domino (D48) este pus la punct de P. Pichot si msoar inteligena generala nonverbala. n cadrul administrrii se dau 4 exemple i 44 itemi de rezolvat care solicit deductia corelaiilor pornind de la 3 elemente: descoperirea relaiei dintre A i B, aplicarea acesteia pentru C, gasirea unui element D care este pentru C asemeni lui B pentru A. Saturaia testului D 48 n factorul g este .70. In 1970 apare varianta D 70 cu un nivel de dificultate peste cel al primei variante, destinat adulilor cu intelect superior.

Bateria factorial standard Bonnardel Permite estimarea unui larg evantai de capacitti mentale in perioada orientrii profesionale i de reorientare. A fost publicat n 1960 ca rezultat al cercetrilor psihologice de peste 20 de ani i examinrii a peste 10.000 de persoane. Bateria este format din 20 de probe psihologice, avnd n vedere 6 tipuri de dimensiuni. 1. Potentialul intelectual (PI) contine 3 teste:
-

B 53 msoar inteligena general sub aspectul dinamicii; BV9 este un test verbal de inteligen general care conine 121 de itemi de dificultate n cretere (raionament aritmetic simplu, arbore genealogic, perechi de cuvinte, serii de litere, cuvinte strine, serii de cifre, mici probleme aritmetice, raionamente logice);

BLS 4 este un test nonverbal de inteligen ce cuprinde serii de imagini de completat, cu dificultate n cretere. 2. Comprehensiune verbal (V) - contine 3 teste:

BV 8 este un test de vocabular n care fiecare item cuprinde 6 cuvinte identice ntre care exist unul diferit de celelalte;

13

BV 50 i BV 16 cuprind fragmente de texte urmate de 4-6 propoziii din care trebuie indicate 2 care se apropie cel mai mult, sau sunt cel mai deprtate, de nelesul textului dat. 3. Inteligent practi (IPC) - contine 3 teste de performan:

B22 un test manipulativ de reprezentri spaiale; B 43 este un test n care se cere subiectului s reprezinte 10 modele de figuri utiliznd 40 elemente de lemn;

B 101 este un test de inteligen crescut inspirat de cuburile Kohs (reproducere de modele) cu ajutorul unor cuburi cu fee diferite. 4. Claritate perceptiv si mental (CPM) - contine 5 teste:

BV 4 cuprinde sinonime i antonime; BG 3 i BG 9 sunt teste de percepere a figurilor identice; BG 10 este un test de baraj (cercuri); B 2 C este un test de reperaj numeric (se determin prezena anumitor cupluri de cifre printre serii de cifre);

BCV este un test de consoane - vocale prin care se stabilete dac n cadrul celor 99 cuvinte numrul vocalelor este mai mare, egal sau mai mic comparativ cu cel al consoanelor. 5. Calculul aritmetic (CA) conine 3 teste:

BAD 15 are 40 de adunri, de rezolvat n 4 minute; BMV 16 are 25 nmuliri, n 4 minute; BPB 17 are 30 de probleme de dificultate crescut, de rezolvat n 5 minute. 6. Ortografie (BR) - conine 2 teste:

BOR 18 este un test de vocabular care cuprinde 305 substantive obinuite, unele prost ortografiate;

BOR 19 subiectului i se cere s recopieze o serie de fraze, corectnd greelile de reguli gramaticale.

Administrare Administrarea se poate face prin bateria n totalitate sau prin utilizarea separat a testelor; n interpretarea complet se pot obine 6 note pentru cele 6 dimensiuni; Difer de bateriile factoriale anterioare prin faptul c regrupeaz anumii factori ce au o relaie direct i o semnificaie profesional relativ identic.

14

Pentru fiecare not pot fi utilizate mai multe teste pentru a diminua influena unor variabile moderatoare.

Gril exerciiu 1. Testele Domino msoar : a) abiliti mentale majore, cognitive; b) inteligena nonverbal; d) fluiditatea i originalitatea gndirii. ANS: B

8. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTIC A VRSTELOR MICI Evaluarea vrstelor mici nu urmrete n mod strict aspectele cognitive (inteligen, memorie, limbaj), ci au un cadru mai larg, multiaxial urmrind motricitatea grosier, motricitatea de finee (inteligena este la origini senzorio-motorie i acional-concret, cum arat Piaget), maturizarea social i afectiv, care dau un cadru de referin larg profilului psihocomportamental al copilului, pentru a repera mai uor zona de intervenie.

EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (I): Testele de tip screening

Testele de tip screening (triere) Scopul testelor de tip screening este de a identifica copiii ce prezinta riscuri sau intrzieri in dezvoltarea psiho-comportamentala. Scopul depistrii este acela de a construi programe de intervenie educational-terapeutica. Caracteristicile testelor de tip screening: Etalonare pe baza unui esantion reprezentativ; Caracter multidimensional; Uurin si rapiditate in dezvoltare; Instructiuni de aplicare foarte clare; Fidelitate si validitate inalte;

15

Sisteme simple de scorare Folosesc mai mult dect o sursa de informaii: informatii privind auzul, vzul si in general dezvoltarea psihomotorie; informatii de la prini sau de la cei care ingrijesc copilul; informaii recoltate direct de la copil. Testul Denver (DDST-R) Testul Denver urmreste evidentierea achizitiilor de dezvoltare si este introdus si

experimentat in Romania de echipa condusa de N. Mitrofan in 1993-1994. Testul isi are originea in tabelul de dezvoltare a lui Gessel, cuprinde 105 itemi si evalueaza 4 domenii de comportament: comportament social, comportament de adaptare, comportament verbal, comportament motor. Comportamentul motor : Motricitatea grosier (poziia capului, cu i fr sprijin, a segmentelor corpului i a corpului n ansamblu, care permit copilului s stea, s se caere, s mearg de-a builea, s mearg singur, s urce scrile, s pedaleze singur pe triciclet etc.); Motricitatea de finee, adaptativ (mini, pensa digital, manualitate, funciile de finee ca apucatul, niratul, construirea de modele din cuburi sau incastre, desenul, scrisul etc.); Comportament cognitiv : receptivitate generala la stimuli; perceptia si reprezentarea; memoria verbala; activitatea de constructie; activitatea de reproducere grafica ; caracteristici calitative de vrsta. Comportament verbal : gngurit, pronuntia de silabe, limbajul pasiv, limbajul activ; structura gramaticala a limbajului vorbit; Comportament socio-afectiv : diferentierea reactiilor afective ; imitatia si comunicativitatea afectiva ; activitatea de joc cu copiii si adultii ; manifestari de independen si autoservirea (deprinderi de hranire, imbracare, igiena). Gril exerciiu 1. Printre caracteristicile testelor de tip screening (triere) se numr: a) etalonarea pe baza unui esantion reprezentativ; b) folosirea unei surse unice de informaii; c) caracterul unidimensional. ANS: A

16

9. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (II): Testele de dezvoltare Scale de dezvoltare In timp ce testele de tip screening sunt raportate la norme, testele de masurare a dezvoltarii presupun compararea achizitiilor psiho-comportamentale ale copilului cu obiectivele instructionale. Daca la primele performanta este raportata la un etalon, in cazul testelor de dezvoltare, fara a exclude posibilitatea de a elabora norme, de regul acestea nu sunt standardizate. In urma testarii se propune un program de actiune, intervenie cu scop de recuperare a deficienelor. Scopul testrii pornete de la concepia c depistarea timpurie a unor deficiene ale copilului determin luarea unor msuri imediate de tratament. Un grup de instrumente din aceasta categorie s-a constituit cu scopul msurrii condiiei psihice a nou-nscutului: scala de msurare a comportamentului neo-natal, masurarea neurologic a copilului, chestionar pentru comportamentul copilului (ex. testul Dubowitz L.& Dubowitz V., scala Brazelton). Un al doilea grup de instrumente se adreseaz copiilor precolari att pentru cei mici cu vrsta intre 0-3 ani evaluarea achiziiilor de dezvoltare timpurie, ct si pentru cei intre 3 si 6-7 ani. Scala Bayley pentru dezvoltarea copilului Testul msoara dezvoltarea cognitiv-mental i motorie a copiilor cu vrste cuprinse ntre 1 42 luni. Cuprinde 3 subscale: Scala Mental, ce culege un index de dezvoltare mental prin msurarea unor abiliti precum: achiziii senzorial-perceptuale, constanta obiectului, memorarea, invarea si rezolvarea de probleme, vocalizarea si comunicarea verbal, reprezentarea mental, limbajul complex, formarea conceptului matematic. Scala Motric, ce culege un index de dezvoltare psihomotorie prin msurarea nivelului controlului corporal, coordonarea muscular, controlul motric fin al mainilor si degetelor, micarea dinamic, imitarea postural. Scala de Evaluare a Comportamentului cuprinde evaluri ale ateniei, orientrii, reglrii emoionale si calitii motricitii. Itemii sunt aranjai in ordinea vrstelor, respectiv vrsta la care 50% din copiii testati reuesc la un anumit item. Pentru fiecare item sunt indicate vrsta int si limitele de vrsta intre care este reusit de la 5% pn la 95% dintre copiii testati. Examinatorul trebuie sa determine

17

vrsta de baz si vrsta plafon a copilului: vrsta de baz se determin prin numrul itemilor succesivi la care reuseste copilul, iar vrsta plafon dup numrul de itemi la care eueaz.

Gril exerciiu 1. n cazul testelor de dezvoltare apar urmtoarele aspecte caracteristice: a) aceste teste sunt raportate la norme; b) se identific eventuale deficiene ale copilului, cu scopul adoptrii imediate de msuri terapeutice; c) aceste teste msoar exclusiv dezvoltarea cognitiv-mental a copiilor. ANS: B

10. EVALUAREA PSIHODIAGNOSTICA A VARSTELOR MICI (III): Teste de inteligenta pentru prescolari si scolari mici

Scala de dezvoltare intelectuala Binet Simon Binet este autorul primei Scale Metrice a Inteligenei (1905) care are meritul de a fi adresat dou probleme cruciale pentru orice constructor de teste: i-a definit ceea ce vroia s msoare i a creat itemi corespunztori acestui scop (Clinciu, 2005). Scala a fost revzuta si adaptat in limba romna de Stefanescu-Goang. Stabilirea nivelului mental: Examinarea cu probele Binet incepe cu unul sau doi ani sub vrsta cronologic a subiectului sau chiar cu o diferen mai mare in cazuri de debilitate mintala, in functie de gradul acesteia. Dac subiectul rezolv doar un test de la etatea mintal cu care am inceput, examinarea coboar si mai mult, pn se ajunge la etatea la care subiectul rezolv toate testele. Examinarea se continua in sus pn la etatea la care subiectul nu mai rezolv nici un test, moment la care se oprete testarea. Cnd un test revine la vrstele urmtoare sub o form mai grea continum cu testul respectiv pn la etatea la care subiectul nu-l mai poate rezolva (ex. Dac un copil rezolv toate testele de la etatea de 5 ani, trei teste de la 6 ani, dou de la 7 ani si un test de la 8 ani, etatea sa mintal va fi de 6 ani mintali; la cei 5 ani de baz s-au adugat cele 6 teste rezolvate la celelalte vrste si care au fiecare o valoare de 2 luni mintale). Stabilirea coeficientului de inteligenta: Se obtine pe baza formulei: se imparte etatea mintal prin etatea cronologic, iar rezultatul se inmulete cu 100 (Stern, 1912). 18

Intruct inteligena inceteaz a se mai dezvolat in medie peste vrsta de 15 ani, pentru toti subiecii peste aceast vrst se va utiliza in calcul etatea cronologic de 15 ani considerat etatea mintal a omului adult (ex. Pentru un subiect de 40 ani care dovedeste o etate mintal de 7 ani la test se admite c este inapoiat mintal nu cu 33 de ani (40-7), ci cu 8 ani mintali (15-7). Coeficientul de inteligen se obine imprind etatea mintal cu cea cronologic si inmulind cu 100. Durata examinarii: pentru copiii cu vrsta 3 5 ani: 25-30 minute; pentru copiii cu vrsta 6 - 8 ani: 30-40 minute; pentru copiii cu vrsta 9 - 12 ani: 40-50 minute; pentru copiii cu vrsta 13 - 15 ani: 50-60 minute; pentru adulti: 60-90 minute.

Atitudinea examinatorului si instructajul testului se adapteaz in functie de specificul vrstei subiectului. In timpul examinrii se urmresc atent miscrile copilului / adultului si comportamentul su. In cazul copiilor care nu doresc s colaboreze si s faca testul se reprogrameaz examinarea psihologic.

Scala de dezvoltare intelectuala Stanford - Binet Se adreseaz mai multor nivele de vrsta si are ca obiective: msurarea inteligenei generale globale prin sarcini variate de dificultate crescnd. Se adreseaz vrstelor

cuprinse intre 2 si 23 de ani. Contine 15 subteste centrate pe 4 arii largi de activitate intelectuala: 1. Rationamentul verbal include teste de vocabular, inelegere verbal, dezvoltarea vocabularului, exprimare verbala, absurditi si relaii verbale. 2. Rationamentul cantitativ - include teste de tip cantitativ (ex. deprinderea de calcul), serii de numere, construirea egalitilor (ex. rationament inductiv). 3. Rationamentul abstract vizual include analiza structurii (ex. coordonare vizualmotorie), copierea (ex. reprezentare vizuala), matrici (ex. atentia, concentrarea), indoirea si tiatul hrtiei (ex. abilitate spatiala). 4. Memoria de scurta durat inlcude memorarea mrgelelor (ex. perceptia formelor), memoria pentru propoziii, memoria pentru cifre, memoria obiectelor.

19

La fel ca in cazul versiunii Binet-Simon, se stabilesc dou nivele: nivelul bazal vrsta la care copilul reuseste la toti itemii, si nivelul plafon - vrsta la care copilul eueaz la toti itemii. Scala de inteligen Wechsler pentru copii precolari (The Wechsler Preschool Primary Scale of Intelligence Revised, WPPSIR) Bateriile Wechsler s-au nscut din nevoia pe care o resimea autorul, n calitatea sa de psiholog ef al clinicii Bellevue din New York, de a dispune de un instrument de msurare a deteriorrii intelectuale in cazul maladiilor psihice. Rezultatul s-a concretizat astfel : n 1939 apare o prim variant, conceput pentru adolescenti i aduli, cunoscut sub numele de Wechsler-Bellevue; in 1949 apare o extensie a scrii pentru vrste mai mici - Scara Wechsler pentru copii (Wechsler lntelligence Scale for children - WISC); In 1955 Wechsler revizuiete scara pentru aduli, denumit W AIS (Wechsler Adults Intelligence Scale); n 1967 Wechsler extinde probe la vrsta de 4- - 6 ani ; apare astfel scara pentru precolari WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Intelligence); in 1974 se revizuiete scara pentru copii WISC-R, si ulterior scara pentru adulti WAIS-R. Bateriile de teste Wechsler cuprind dou categorii de teste : teste verbale si teste de performan. 1. Testele verbale msoar deprinderile verbale prin 6 probe de : informatii, vocabular, aritmetic, similitudini, nelegere, propoziii ; in varianta imbuntit s-a adaugat proba cuiele animalului , care nu particip la ca1cularea coeficienilor de inteligen. 2. Testele de performan urmresc evaluarea deprinderilor vizua1- spaiale prin 5 tipuri de probe: casa animalului, completare imagini, labirint, desen geometric, testul de cuburi. In urma analizei se obin : un coeficient de inteligen verbal, Q.V., un coeficient de inteligen practic, Q.P., i un coeficient de inteligen general, Q.l. Acestea se obin prin transformarea scorurilor brute la teste n scorurile standard oferite de manual. Dispunem in acest mod de o descriere mult mai nuanat a subiectului, a punctelor sale forte si a celor slabe. Rezultatul poate fi folosit nu doar pentru a etichetacopilul, ci si pentru a iniia un demers terapeutic compensator sau ca sprijin in procesul educativ.

20

Valoarea minim a coeficientului de inteligen este de 41, maxima de 160. Nivelele de semnificatie Q.I. sunt aceleai pentru copii i aduli : Peste 130 coeficient de inteligen deosebit de inalt ; 120 129 - coeficient de inteligen superior ; 110 119 - coeficient de inteligen peste medie ; 90 109 - coeficient de inteligen mediu ; 80 89 - coeficient de inteligen sub medie ; 70 79 - coeficient de inteligen liminal, marginal sub 69 deficien mintal.

Caracteristicile psihometrice ale acestor instrumente le asigur un grad inalt de obiectivitate si valabilitate in interpretarea datelor.

Testul nonverbal de inteligen general Dearborn Urmrete surprinderea individului in toat complexitatea sa si a fost creat pentru copii normali si copii deficieni cu vrste cuprinse intre 8 11 ani. Testul const din probe nonverbale care vizeaz investigarea capacitilor intelectuale. Majoritatea probelor sunt simple si nu presupun cunotine colare, fiind situaii intlnite in via. Testul este constituit din 17 probe independente. Realizarea unora reclam abiliti motorii sau perceptiv-motorii, realizarea altora implic judecat i abiliti de adaptare; altele fac apel la cunotinele anterioare; altele cer experiena de via. Probele cresc in dificultate, desi sunt diferite si se adreseaz unor capaciti diferite.

Gril exerciiu 1. Bateriile de teste Wechsler cuprind urmtoarele categorii de teste : a) teste verbale; b) teste de performan; c) teste verbale si teste de performan. ANS :C

21

11. TESTE DE APTITUDINI MECANICE

Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie Testul a fost publicat de americanul MacQuarrie n 1925 ca test creion hrtie nonverbal care s nu depind nici de inteligena general, nici de cunotinele mecanice ale subiectului si care s aib o valoare predictiv bun pentru reuita n profesiunile mecanice. Obiectivul testului: masoar aptitudinea mecanic manual. Implic aptitudini specifice, precum coordonarea ochi degetelor si reprezentrii spaiale. Descrierea testului MacQuarrie Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie conine 7 subteste: Prob de trasaj Prob de tapping Prob de punctare Prob de copiere Prob de localizare spaial Prob de reprezentare spaial Prob de urmrire labirint Descrierea probelor MacQuirre Prob de trasaj: se deseneaz o linie sinuoas care trebuie s treac prin deschiderile liniilor verticale, fr s le ating; Prob de tapping: trebuiesc puse 3 puncte in fiecare cerc; Prob de punctare: se pune un punct n fiecare din cerculeele situate de-a lungul unei linii la intervale diferite; Prob de copiere: se copiaz figurile formate din 4 segmente n spaiul punctat, din dreapta fiecrei figuri; Prob de localizare spaial: trebuie identificate prin litere 5 puncte din 8 ptrate mici, dup un ptrat mare unde aceste puncte sunt reprezentate prin litere; Prob de reprezentare spaial: se identific numrul de crmizi cu care vine n contact fiecare din cele 5 crmizi notate cu x, din cele 6 grmezi ordonate; mn, rapiditatea miscrii

22

Prob de urmrire labirint: se indic, n cele 4 imagini, punctele de sosire a 10 linii sinuoase care traverseaza fiecare imagine, de la stnga la dreapta i sunt amestecate. Aplicare Testul se aplic individual sau colectiv; fiecare subtest este precedat de un exerciiu; exerciiile, ca i probele propriu-zise, sunt date contra cronometru limita de timp; Se aplic ncepnd cu vrsta de 10 ani In domeniul colar a fost utilizat n studierea aptitudinilor debililor mintali; Este utilizabil n orientarea profesional pentru selecia dactilografelor, a muncitorilor cu profesii mecanice, a tehnicienilor dentari etc. Gril exerciiu 1. Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie msoar : a) inteligena general b) aptitudinea mecanic manual c) cunotinele mecanice ale subiectului ANS: B

12. PROBELE DE ATENTIE Atenia este implicat in orice activitate, sarcin, inclusiv in rezolvarea oricrui tip de test. Atenia este o aptitudine nu foarte clar definit, fiind descris mai bine ca stare de atentie. Starea clar de contiin poate fi influenat de: procesul care se desfaoar; intensitatea tensiunilor; fora stimulrilor. Atenia poate fi involuntar, spontan sau voluntar. Atenia spontan nu presupune mobilizare volitionala. Atenia voluntar este necesar chiar si atunci cnd este vorba de o munc interesant, dar care dureaz un timp mai lung pentru a mentine tensiunea necesar si a se impotrivi altor stimulri posibile. Date experimentale arat c atenia bun nu deprinde de o voin puternic.

23

In orientarea profesional au fost definite diferite tipuri de atenie in funcie de solicitrile practice, tipuri care au devenit repere pentru psihotehnic. Deci se prefer definirea si testarea unor forme ale atentiei in functie de activitatea care cere atenie, pentru ca atenia nu exist in sine, ci se exprim in funcie de diferite activiti. Se testeaz urmtoarele tipuri de atenie: 1. Concentrarea atentiei intr-un proces precis care s i permit derularea in conditiile cele mai favorabile si in forma sa cea mai intens; 2. Capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbaii; 3. Distributivitatea atentiei mentinerea unui cmp psihic liber pentru ca un eveniment sa atinga cea mai mare eficacitate. Pentru ca in testarea atentiei rezultatul s nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de exemplu inteligena) si pentru a msura ct mai bine concentrarea de energie si rezistena la distragere, testele de atentie se construiesc pe sarcini foarte simple; spre exemplu, testele de baraj - baraj litere, baraj figure, ptrate sau cercuri etc. In astfel de sarcini se msoara viteza de lucru si exactitatea. Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Metoda de lucru lent sau rapida este fluctuant, dar, datorit faptului c exactitatea nu poate crete cu viteza, crete numrul de erori. Deci, un numr de erori mare semnific o vitez prea mare n raport cu atentia disponibil, si nu o aptitudine slab. In parctic, in testele de baraj de exemplu, subiectul trebuie adus la acea vitez care i corespunde capacitii de concentrare, examinatorul controlnd exactitatea si incitnd subiectul prin instruciunile pe care le d la o munc rapid si precis. Specificul probelor de atentie: Sunt probe de performan (msurare a aptitudinii); Se aplic intotdeauna cu limit de timp; Probele conin material non-verbal, fie c includ cuvinte sau litere; Performana este analizat indeosebi sub aspectul rapiditii si vitezei de execuie a sarcinii; Pot fi aplicate individual sau colectiv; Utilizate in domeniul profesional (ex. capacitate de munc, rezistena la oboseal), educaional (ex. eec colar), medical (patologie, alterare a cmpului perceptiv).

24

Administrare Instructajul, scris sau oral, trebuie s includ:


Precizarea explicit, prescurtat sau voalat a aspectului psihic urmrit; Explicarea sarcinii ce urmeaz a fi rezolvat la nivelul de inelegere al celor examinai; Exemple rezolvate / exerciiu de rezolvare

Dup instructaj si exerciiu se intreab subiectul asupra gradului de inelegere i se las o scurt pauz de relaxare si pregtire psihic pentru intrarea in sarcin in acest timp subiectul nu are voie s vad foaia testului! Se anun inceperea probei i se pornete cronometrul La expirarea timpului se anun stop, incetai; creioanele jos! In timpul probei nu se fac observaii, incurajri, corecii; doar in caz de blocaj se susine moral persoana. Scorare si interpretare

Corectarea probei se face in raport cu grila; Nota brut obinut se raporteaz la etalon; Se recomand folosirea de etaloane specifice fiecrei categorii de vrsta si profesii; Baremele / etaloanele, att naionale ct si profesionale, au valoare strict limitat la sarcina
practic dat

Rezultatele au valoare practic, din punct de vedere teoretic doar relativ, orientativ.
Concluziile examinrii ateniei se vor utiliza la fel ca in testarea memoriei, in sensul de a nu trage concluzii generale plecand de la un singur test. Se cere pruden in generalizarea rezultatelor - ele fiind valabile pentru tipul de activitate similar activitii de test. De

exemplu, pentru testele de atenie de tip baraj valabilitatea este pentru munca intelectual simpl si monoton. Gril exerciiu 1. Specificul probelor de atenie const n faptul c : a) pot fi aplicate doar individual b) conin n exclusivitate material non-verbal c) sunt probe de aptitudini ANS: C

25

13. TESTAREA MEMORIEI

Diagnosticul mnezic este esenial n abordarea ntregii procesualiti psihice. Definiia operativ a memoriei: este aptitudinea de a conserva lucruri bine delimitate, precizate si a le reproduce in momentul dorit ct mai exact posibil.

Relatia inteligen memorie Inteligena influenteaz in mare sau mic msura rezultatele la probele de memorie, in funcie de natura materialului probei. Pentru a delimita rolul inteligenei, trebuie s comparm rezultatele la testele de memorie cu rezultatele la testele de inteligen si sa ne informm despre metoda subiectului de memorare, retinere. Corelatiile intre diferite teste de memorie sunt, in general, putin semnificative, ceea ce se datoreaz unor factori diversi cum ar fi: in fiecare performan variatiile pot fi accidentale; diversitatea materialului (cu sau fr sens; imagini sau cifre etc.; modalitatea de memorare; dac sarcina cere reproducere sau recunoatere). Diagnoza memoriei: Testele de memorie au fost dezvoltate si aplicate mai ales ca teste clinice.

Scala clinica de memorie Wechsler Cuprinde 7 dimensiuni: 1. date personale si informatii generale despre subiect; 2. orientarea spatio-temporal; 3. controlul mental: numrarea invers, numrarea din 3 in 3 etc. 4. memoria logic numrul de idei memorate dintr-un text; 5. memoria imediat a cifrelor; 6. memoria figurilor geometrice prin reproducere; 7. memoria cuvintelor perechi Se poate calcula un coeficient de memorie Q.M. si o msur a deteriorarii mnezice eventuale. De asemenea pot fi identificate calitati diferite ale memoriei.

Placutele Carrard memorie vizuala Testul se prezint sub urmtoarea form: o plac metalica pe care sunt gravate 16 csue ce cuprind figuri abstracte dintre care unele se aseamn; o alt placa de metal pe care sunt 16 casete goale; 16 plcue de dimensiunea casetelor pe care sunt gravate desenele primei 26

plci. Subiectul are sarcina de a reconstitui prima plac dupa o expunere de 1 minut. Experimentul se repet de 3 ori, fr o nou prezentare intre a doua si a treia reproducere. Se cronometreaz timpul de lucru, se inregistreaza numrul de plcue puse in primul minut, numarul de plcue plasate corect, respectiv incorect (se acord 1 punct pentru cele corecte si punct pentru plasare buna, dar orientare gresita). Proba permite si o analiza calitativa a: supleei si siguranei micrii, capacitii de observare, concentrrii, exactitii, trebuinei de ordine si grij, increderii in sine, constiinciozitii, simului datoriei etc.

Testul de memorie topografica (Susane Pacaud) Memoria topografica pune in eviden posibilitatea subiectului de a se forma in unele meserii care cer o astfel de aptitudine. Testul consta in a prezenta subiectului un plan de ora cu strzi principale care sunt notate si cu amplasamente pentru magazine, centre comerciale, institutii publice. Subiectul are la dispozitie pentru invare 4 minute dupa care i se d foaia de raspuns cu un plan golit care cuprinde doar numele strazilor. Sarcina subiectului este de a fixa amplasamentul a 15 edificii. Se coteaza doar raspunsurile exacte. Prudena in examinarea memoriei se cere la fel ca in cazul ateniei: un rezultat izolat nu poate fi generalizat, putnd fi condiionat de: situaia actual; atenia subiectului; metoda folosit; forma examenului; continutul examenului. In cazul memoriei sczute trebuie cutate cauzele, care uneori pot depinde de o lips de control a atentiei sau de forme patologice de lips de memorie.

Testul de memorie auditiva (J. Royer) Testul const in citirea unui text. Subiectul va trebui s rspund la un chestionar privind nume, cifre, fapte cunoscute prin intermediul textului. Testul se aplic adolescenilor de la vrsta de 11 ani in sus. Valoarea testului este de a arta o inelegere nuanat a divergenelor dintre aptitudinile reale si rezultatele scolare efective sau decelarea anumitor handicapuri. Testele de memorie Rey Rey a creat o serie de probe mnezice si de invare pentru studierea tulburrilor de memorie. Testele sunt bazate pe cuvinte, semne grafice, figuri de completet, figuri geometrice. 27

Gril exerciiu 1. Rezultatul obtinut de un subiect la un test de memorie nu poate fi conditionat de: a) apartenenta culturala a subiectului b) metoda folosita c) continutul testului ANS: A

14. TESTELE DE CREATIVITATE

Testarea creativitii este recunoscut ca o component importanta educaional i de performan profesionala. Testele de creativitate investigheaza factorii abiliti si trsturi de personalitate implicate in procesul creativ; Modelul teoretic pe care se fundamenteaza apartine autorilor care l-au elaborat:

Guilford (modelul tridimensional al inteligenei) msoar ca factori ai gndirii creative: facilitatea/fluiditatea cuvintelor, ideilor, flexibilitatea, elaborarea si originalitatea;

Thurstone (modelul factorial al intelectului) fluena ideativ, raionament inductiv, aptitudine receptiva fa de ideile noi;

Torrance, E.P. evalueaza abiliti factoriale ca: fluiditatea flexibilitatea, originalitatea i elaborarea.

Aceste teste identifica doar factorii care in de abilitile gndirii divergente / creative, si exclud aspecte precum: utilitatea, aspectul estetic etc. Testul de gndire creativ E.P. Torrance Bateria Torrance cuprinde:

2 baterii de teste verbale (formele A i B) cu cte 7 teste; Ex: desene pe marginea crora subiectul trebuie sa rspund la intrebri de genul : ce reprezint personajele, obiectele, ce s-a intmplat, ce se va intmpla in continuare etc; un desen cu un elefant care se cere s fie fcut mai amuzant; idei despre ce se poate face cu o cutie goal de carton; ce ai face dac ar fi legate de nori fire i ar atrna pna la pmnt;

2 baterii de teste figurative (formele A i B) cu cte 3 teste fiecare. Ex: terminarea unor desene incomplete si adugarea si dezvoltarea unor povestiri; executarea unor desene pornind de la 2 linii paralele, sau un cerc, adugai o povestire; adugarea de elemente

28

pentru a face un desen si o poveste interesante, punerea unui titlu original si ciudat; compunei un desen dintr-o bucat de hrtie veche care se poate detaa si lipi de o pagin alb etc. Dimensiunile de analiza si interpretare sunt: Fluiditate (Fl.) - aptitudinea subiectului de a produce un numr mare de idei; criteriu prezent in toate testele verbale si testele figurale 2,3 Flexibilitate (Fx.) - abilitatea de a produce rspunsuri foarte variate, ce in de domenii diferite (categorii diferite de rspuns); de evaluat in testele verbale 1-5, testele figurale 2,3; Originalitate (O.) aptitudinea de a produce idei indeprtate de ceea ce este comun, evident, banal; de evaluat pentru toate probele; Elaborare (El.) aptitudinea de a dezvolta, lrgi i mbogi ideile; numrul de detalii n plus utilizate in elaborarea rspunsurilor; de evaluat in testele figurative. Gril exerciiu 1. Dimensiunile de interpretare i analiz n testele de gndire creativ sunt: a) flexibilitate i originalitate b) fluiditate, flexibilitate, originalitate c) fluiditate, flexibilitate, originalitate i elaborare ANS: C

Bibliografie 1. Clinciu, A. (2005). Psihodiagnostic. Brasov: Editura Universitatii Transilvania. 2. Mitrofan, N. M., L. . (2005). Testarea psihologica. Inteligenta si aptitudinile. Iasi: Editura Polirom. 3. Popescu-Neveanu, P. (2000). Psihodiagnostic - cadru teoretic si profesional. Bucuresti: Editura Pro Humanitate. 4. Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive. Iasi: Editura Polirom.

29