Unitatea.. Nr. .data. Nr. de telefon..

Director,

FI PSIHOLOGIC

Nume.. Prenume Data naterii. Vrsta. Tipul de dizabilitate.. Dezvoltarea senzorial-perceptiv Starea de sanatate: buna, medie, precara Dezvoltarea fizica: arrmonioasa, buna, deficitara Caracteristici ale funciei senzorio-perceptive: predomin modalitatea vizual/ auditiv de recepie a informaiei, percepie difuz, superficial a materialului de nvare, percpeie complex (spirit de observaie) Teste percepia: a) testul figurilor complexe, A. Rey; b) testul de orientare spaial, H. Head; c) testul frenaj vointa, A. Rey;

Nivelul dezvoltrii psihomotricitii Teste a) proba Ozeretski-Guillmain; b) Gesell, scara de dezvoltare; c) scara Odette Brunet si Irene Lezine; d) proba de lateralitate Harris; e) testul pentru gnozia digital, Gertsmann; f) proba pentru sinkinezia membrelor superioare; g) test de sinkinezie a membrelor superioare, Stambak; h) proba de motricitate digitala, A. Rey; i) probe de asamblare (patrat, triunghi); j) proba Piaget-Head (orientare n spatiu); k) testul Head (mna, ochi, ureche); l) Denver; m) Portage.

Nivelul de dezvoltare intelectual (vrsta de dezvoltare, coeficient de dezvoltare) se precizeaz testul/proba psihologic folosit Teste de inteligen general: a) matricele progresive Colorate-Raven; b) matricele progresive Standard-Raven; c) Dearborn; d) fraze absurde; e) ce s-a schimbat 1; f) ce s-a schimbat 2; B. teste de inteligen global: a) W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue; b) WISC; scara Wechsler-Bellvue; c) WAIS; scara Wechsler-Bellvue; d) Kaufman (inteligen globala i stiluri cognitive); e) Binet-Simon (de reetalonat); f) N.E.M.I. (R.Zazzo si colaboratorii) - noua scar metric a inteligenei; g) cuburile Kohs pentru aduli, de Goldstein; h) cuburile Kohs pentru copii, de H. Santucci; i) testul crmizilor; j) testul Columbia; Probe de inteligen specific: a) probe de evaluare a funciei perceptiv-motorii; - Santucci (4-6 ani); - Bender-Santucci (7-11 ani) - etalonat de T. Kulcsar; b) probe de evaluare a capacitii de orientare i structurare spaial: - Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci i etalonat de V. Preda); c) probe de inteligen pentru desen: - Goodenough; d) evaluarea capacitii de discriminare a identicului de simetric n structurile grafice: - R.E.V.E.R.S.A.L.; e) ce vede n imaginile Rorschach; f) domino. I.Gndirea (inclusiv nivelul operaional) Confuzii, reprezentri distorsionate asupra realitii, cogniii/gnduri iraionaleConvingerea c este nedreptit , Convingeri ambivalente despre sine, Ostilitate fa de ceilali, Convingerea c lucrurile l depesc, Atribuirea de intenii ostile comportamentelor celorlali, tolerana la frustrare, catastrofizare, gndire flexibil, trebuine absolutiste, gndire predominant practic/reproductiv, generalizarea/ abstractizarea le poate efectua?, nelege un text simplu? II.Memoria Lipsa de fidelitate, mecanic/ logic, recurge la procedee de fixare, transferul cunotinelor

Teste

a) proba A. Rey pe baza de cuvinte; b) proba A. Rey pe baza de figuri geometrice; c) testul figurilor complexe, A. Rey; d) proba Pieron; e) WISC (proba de memorie); III.Atenia Concentrarea i fixarea (fluctuant, instabil), volum mare/mic Teste a) proba Toulouse-Pieron; b) proba de dublu baraj, R. Zazzo; c) proba Bourdon-Amfimov; d) proba Praga; e) labirinte; f) completarea lacunelor; g) proba de discriminare perceptiv.

Nivelul I de cunoatere Imaginaia Visul de perspectiv, comaruri, vise, empatie Teste a) proba de desen liber; b) proba Wartegg; c) proba Collin (completarea lacunelor dintr-un desen); d) desenul familiei, Corman; Limbajul i comunicarea
Critica , Etichetarea , Oferirea de solutii, A da ordine , Moralizarea, Amenintarea, Abaterea, Argumentarea logica impusa, Tonul negative, Limbajul la persoana a II-a, Ridicularizarea si sarcasmul Predomina adj, vb, adv Cenzurat limbajul de gandire? Exprimare greoaie, balbaita, pronuntie, lectura fluenta, scrie corect ? Face efort pt organizarea amintirilor ? Fraza are un nr mare de cuvinte? Gramatical defectuoasa ? Citeste si scrie cu omisiuni, inversari, aspecte teatrale ?

Teste a)scara de dezvoltare a limbajului, C. Paunescu; b) proba de evaluare a capacitii cititului, M. Lobrot (Bovet); c) Bender-Santucci; d) probe de flexibilitate asociativ; e) A. Rey adaptat

Afectivitate Echilibru emotional: calm, echilibrat, controlat (dar cu efort), emotiv, excesiv de emotiv/ timid, impulsi, instabil emotional(cu treceri rapide de la o stare la alta) Maturitate/ imaturitate afectiv, manifestri cu caracter pasiv/ exploziv Imaturii afectiv sunt capriciosi, impulsivi, mereu nesatisfacuti in timp ce persoanele mature refuleaza, amana impulsurile, transforma impulsurile. Tulburari ale afectului: (1) Atacul de panic este definit ca o stare distinct, n care se nregistreaz apariia brusc a unor sentimente de team, teroare i dezastru iminent. Acestea se asociaz cu simptome somatice (palpitaii, dureri de piept, senzaie de sufocare) i teama de a nu nnebuni sau pierde controlul; (2) Fobiile specifice - sunt caracterizate prin prezena anxietii de nivel clinic, datorat confruntrii cu o situaie sau obiect care provoac team; duce frecvent la evitarea comportamental a stimulului anxiogen; (3) Fobia social este caracterizat prin prezena anxietii de nivel clinic, datorat confruntrii cu o anumit situaie social sau de performan; duce frecvent la evitarea comportamental a situaiei anxiogene; (4) Tulburarea obsesiv-compulsiv este caracterizat prin prezena obsesiilor (care produc anxietate accentuat sau distres) i/sau a compulsiilor (cu rolul de a neutraliza anxietatea); (5) Tulburarea de stres posttraumatic se caracterizeaz prin reexperienierea unui eveniment extrem de traumatic, acompaniat de arousal ridicat i evitarea stimulilor asociai cu trauma; (6) Tulburarea de stres acut - se caracterizeaz prin prezena unor simptome asemntoare cu cele din stresul posttraumatic, care se instaleaz imediat dup un eveniment extrem de traumatic; (7) Anxietatea generalizat se caracterizeaz printr-o perioad de cel puin ase luni de anxietate i ngrijorri persistente; (12) Tulburari depresive - Tulburarea depresiv major se caracterizeaz printr-unul sau mai multe episoade depresive majore (cel puin 2 sptmni de dispoziie depresiv sau pierderea interesului plus cel puin patru simptome suplimentare de depresie). (13) tulburarile bipolare - Tulburarea bipolar se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade maniacale sau mixte, acompaniate de regul de episoade depresive majore.

Teste a) testul de frustraie Rosenzweig; b) completarea de povestiri; c) asociere de cuvinte; d) fabulele DUSS;

Motivaie

Interes/ dezinteres pentru anumite activiti, i satisface nevoile ? Capacitate de munca/invatare: mare, medie, redus, foarte redus Stil de munc: interesat- activ- lucreaz repede, rezolv uor i corect sarcinile, sistematic, ritmic, organizat dar fara initiativ, inegal, cu fluctuaii n salturi, manifest uneori iniiativ, neglijent- copiaz temele de la alii, mari lacune n cunotine, rmneri n urm la nvtur, se conformeaz de regul modelului, nesigur, fr iniiativ, rezolv corect dar consum mai mult timp i investete mai mult energie.

Temperament (mentionare dupa clasificarea Hipocrate si Galenus sau Heymans si Wiersma) Voin Efort voluntar susinut pentru care activiti? Atitudini Atitudinea fata de societate : Cinste, Bunatate, Loialitate, Politete, Atasament,Patriotism, Ipocrizie, Perfidie, Rautate , Sfidare, Ironie, Indiferenta, manifestri de agresivitate verbal i fizic, sfidtoare fa de normele sociale Atitudinea fata de munca : Sarguinta, Seriozitate, Temeinicie, Initiativa, Exigenta, absenteism/ vagabondaj, Indiferenta, Lene, Nepasare, Neglijenta, Rutina Atitudinea fata de sine : Demnitate, Spirit autocritic, Optimism, Modestie, Curaj Ingamfare, Indiferenta , Aroganta, Laudarosenie, Lasitate . valori importante pentru el: varietate, ajutorarea celorlali, independen, colegialitate, securitate, adevr, putere i autoritate, senzaii tari, profit material, competiia, influena asupra altora, politeea, ncrederea n sine, dreptatea, lucrul n echip, prietenia, umorul. Aptitudini... . . Nivelul maturizrii psihosociale....... Comportamentul in grup si in societate: bun animator si organizator autoritar, dar bun organizator bun participant, dar fara opinie participa din obligatie se sustrage de la sarcini refuza sarcini si responsabilitati apreciat pt performante scolare apreciat pt performate extrascolare nu e apreciat de colectiv

bun coleg, sensibil la probl celorlalti individualist, egoist dezinteresat de viata colectivului Statutul sau in clasa(daca indeplineste vreo functie / daca s-a remarcat ca lider informal in vreun grup) Comportament si atitudini in cadrul in familiei fata de mama: respect, atasament, docilitate, dependent, independent, lipsa de respect fata de tata: respect, atasament, docilitate, dependenta, independenta, lipsa de respect fata de frati/surori: ocrotire, ajutorare, dependenta, rivalitate, indiferenta Comportamentul in scoala Disciplinat, cooperant, receptiv, politicos, maleabil, destabilizant, neparticipativ, independent, bravant, incapatanat Conduita elevului la lecie i n clas : atent, particip activ, interes cu atenia i interesul inegale, fluctuante de obicei pasiv, ateapt s fie solicitat prezent numai fizic, cu frecvente distrageri Purtarea, n general: exemplar, ireproabil corect, cuviincioas, bun cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave abateri comportamentale grave, devian. Conduita n grup, integrarea social a elevului a). Participarea la viaa de grup: []mai mult retras, rezervat, izolat, puin comunicativ; []particip la activitatea de grup numai dac este solicitat; []este n contact cu grupul, se integreaz, dar prefer sarcinile executive; []caut activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabilete uor relaii, vine cu idei i propuneri []activ, sociabil, comunicativ,cu iniiativ bun organizator al grupului. b). Cum este vzut de colegi: bun coleg, sensibil, te nelegi i te mprieteneti uor cu el. []bun coleg, sritor la nevoie, te poi bizui pe el; []preocupat mai mult de sine, individualist, egoist. c). Colegii l apreciaz pentru: []rezultatele la nvtur []performanele extracolare; []pentru c este prietenos, apropiat.

Profilul psihologic.....

coleric(impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la solicitri, cu tendine de dominare, guraliv, nestatornic) sangvinic (energic, vioi, permanent in miscare, echilibrat, usor adaptabil, sociabil, prietenos) flegmatic (calm, controlat, lent, m. putin sociabil, uneori nepstor, m. greu adaptabil,rezistent la solicitri repetitive) melancolic (hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios) Felul familiei: normala, in curs de destrmare, prini desprii(sta cu mama/ tata) un printe decedat (mama/ tata), cu un parinte vitreg (mama/ tata), prini adoptivi, cu un parinte plecat in strainatate (mama/ tata), cu ambii parinti plecati in strainatate Mediul familial: favorabil, pasiv, coercitiv, nefavorabil Atmosfera i climatul educativ: raporturi armonioase, de inelegere ntre prini i ntre prini i copii raporturi punctate de conflicte mici i trecatoare dezacorduri puternice n familie , conflicte frecvente familie destrmat sau pe cale de destramare Condiii de via i de munc ale elevului : precare, la limit, acceptabile, bune, foarte bune Influene din afara familiei (vecini, prieteni, colegi): reduse, frecvente, ample, ntmpltoare. Teste a) chestionare de personalitate; b) CAT, testul de apercepie pentru copii; c) TAT, testul tematic de apercepie; d) Lucher, testul culorilor; e) Szondi, proba pulsiunilor; f) Catell si R.Zazzo, proba de perseverare; g) testul casa-arbore-om; h) testul arborelui; i) testul Rorschach; j) Freiburg; k) STAI I; l) STAI II; m) testul cu 20 de propoziii neterminate (eu sunt) (TST).

Recomandri psihologice: stimulare, cognitiv, consiliere psihologic, exercitii de relaxare, activiti pentru creterea stimei de sine, sport, act de orientare turistica, alpinism, pictura, literatura, dans.

Domiciliul stabil: ....... Telefon elev ...........telefon parinte Tata: .. , ocupatia si locul de munca Mama: , ocupatia si locul de munca: . Alti membri ai familiei (frati / surori / rude apropiate):

Numele i prenumele psihologului.. Semntura psihologului