Cuprins

I.

Conjuraia lui Catilina 1. Context istoric ................................................... .pagina 2 2. Catilinarele ........................................................ pagina 3 II.In Catilinam ......................................................... pagina 5

III.

Ce s-a ntmplat cu Republica?...............................pagina 7

IV.Bibliografie .............................................................. pagina 9

I.Conjuraia lui Catilina 1. Context istoric Pana in secolul al treilea a.Chr, poporul latin nu ducea o viata mult diferita de cea a taranilor, indiferent de statul social pe care indivizii l-ar fi avut. Acest lucru nu este deloc surprinztor, avand in vedere ca mai toata populatia se ocupa de agricultura, muncind pe branci de dimineata si pana seara, ducand o viata lipsita de cultura maiestoasa la Romei ulterioare, mancand legume fierte si purtand haine simple, tesute de neveste si, mai tarziu, de sclavi. Este interesant de obervat faptul ca, in acele vremuri, se presupune ca in spatiul italic nu patrunsese inca ideea averii masurate in bani; cei din clasa sociala superioara se diferentiaza mai mult prin domeniile vaste detinute, prin sclavii pe care ii aveau si prin puterea pe care o exercitau, prea putin pin fastul unei vieti de lux. *Se spune ca, la inceputul secolului al teilea a.Chr, cand senatorii romani s-au vazut nevoiti sa aigure solului trimis de regele Epirului luxul cu care acesta era obisnuit acasa, a trebuit sa umble din casa in casa prin toata Roma pentru a gasi indeajuns de multe vase si piese de mobilier de lux. * Datorita contactului cu lumea Elena si impactului semnificativ asupra psihicului pe care l-au avut bogatiile castigate in urma campaniilor dintre secolele al doilea si intai a.Chr, a parut in Roma luxuria, concept care definea ceva asemanator luxului si confortului de astazi. Desi la inceput luxul era destinat in exclusivitate locurilor publice, incetul cu incetul, a ajuns sa fie o bucurie si in particular. Astfel, cei din clasele sociale superioare detineau case cu multe camere, nu numai clasicul atrium universal; cu toate acestea, mobilierul nu s-a ridicat mult nivelului anterior piesele au ramas in continuare putine ca numar, insa valoarea lor a crescut, fiind confectionate din metale si din pietre pretioase. Si totusi, chiar si in aceste conditii, exista conditii de viata foarte dure pentru unii dintre oraseni. In urma reformelor si a exodului rural, multi tarani nu au mai avut incotro sa se indrepte si au ajuns la portile cetatilor. Incet-incet, acestia s-au stabilit in niste cladiri foarte inalte pentru perioada respectiva, cu un numar mare de camere care stateau sa cada in orice clipa, punand in pericol atat viata locatarilor cat sip e cea a celor din imprejurimi.
2

*Se poate spune ca, priml bloc cu apartamente din istoria omenirii a fost construit undeva aproape de portile Romei, ca forma de aezare pentru taranii fara adapost. Acesta avea in jur de sapte etaje si era destinat traiului la comun al saracimii. Etajele lui nu aveau aceeasi inaltime, acest fapt facandu-l extrem de fragil si de periculos.* Aceleasi cauze au dus si la aparitia unei schimbari in ceea ce priveste mentalitatea romanilor. Familia de tip traditional este profound marcata de mondenitatile nou-aparute, multe sarcini ale mamei din inalta societate fiind atribuite sclavilor si incepe parka sa pluteasca in aer parfumul singurantei de a fi cetatean al unei puteri. Influentele grecesti se observa cu foarte multa usurinta si in ceea ce priveste literatura latina. Practic, pana in secoul al treilea a.Chr nu se poate pune problema unei literturi a poporului din peninunsula. Desi stim cu siguranta ca etruscii cunosteau alfabetul inca din secolul al saptelea a.Chr, pana in secolul al treilea a.Chr nu se remarca nicio scriere reprezentativa, ci doar inscrieri timide. Chiar si la incputul periodei infloritoare a Republicii, limba celor culti era greaca, lucru acceptat pana si de cei mai conservatori romani (vezi Cato) si, prin urmare, primele scrieri latine au fost, de fapt, in limba greaca. Paradoxal, primii care au scris in limba latina au fost niste greci, oameni de cultura sau chiar oameni politici insemnati ai cetatilor grcesti cucerite de romani. Litertura latina, in sensul pe care il intelegem noi astazi se contureaza in jurul secolului intai a.Chr, odata cu mari scriitori romani. Atunci se afirma si oratoria, elocinta fiind considera o arta indispensabila celor care aspira la o cariera in polica ori avocatura. Desi la un moment dat este interzisa invatarea oratoriei, Cicero, reprezentatul cel mai de seama al acesteia continua sa scrie carti pe acesta tema chiar in limba latina; astfel, scrierile despre oratorie au capatat un caracter profound roman, fiind intr-un fel personalizate de Cicero. *Se pare ca, pana si plebeii ar fi cunoscut limba greaca, datorita contactului acestora frecvent cu negustorii greci. Acest fapt a fost un factor determinant al insuflarii filosofiei grecesti in Roma, fiindca filosofilor greci le era usor sa se faca intelesi. Pana si unul dintre cei mai aprigi critici ai influntelor elene in Roma, Cato vorbeste in limba greaca* 2. Contextul Catilinarelor
3

Pentru a intelege Catilinarele trebuie sa avem putine cunostinte referitoare la contextul in care au fost scrise, sa stim care erau personalitatile vremii si ce relatii aveau acestea intre ele. De aceea dorim sa realizam o scurta prezentare a fiecarei Catilinare in parte. Catilinara intai Cine erau Cicero si Catilina? Ce relatii aveau si de ce? La alegerile pentru consulta de la finele lui iulie 63 a.Chr. Lucius Sergius Catilina, care dorea de cativa ani sa ajunga la magistratura suprema, este din nou invins, in ciuda ideilor sale oarecum incendiare care i-ar fi putut atrage multi sustinatori(abolilea datoriilor, proscrierea celor bogati si confiscarea averilor acestora etc). El, fostul locotenent al lui Sylla isi facuse cunoscut numele prin cruzimea de care a dat dovada in perioada in care fusese propraetor al provinciei Africa.In anul 65a.Chr., Catalina un putuse candida la consulta tocmai din pricina acuzatiilor aduse in urma jefuirii fostei sale colonia, iar acum., in 63, spera sa i se indeplineasca visul:acela de a deveni cnsul al Romei. Insa planul sau esueaza, fiind alesi consuli M.Tullius Cicero si C. Antonius Hybrida. In noaptea de 20 octombrie 63a.Chr, Cicero primeste de la Crassus o scrisoare anonima primita de acesta si un pachet de scrisori inca nedesfacute. In scrisoarea anonima, Crassus era sfatuit sa paraseasca Roma, caci in zilele de 27 si 28 octombrie ave asa inceapa o revolta. In sedinta senatului din 21 octombrie, Cicero aduce la cunostinta continutul scrisorii primite de Crassus si deschide si celelalte scrisori, punand cap la cap informatiile din acestea. Cicero ia masuri de aparare ca in cazul unui razboi civil, dar zilele trec si nimic nu se intampla. In cele din urma, la 27 octombrie, Cicero primeste o scrisoare din Firesole prin care se anunta ca Manlius, fost libert al lui Sylla fusese eliberat si ca pornise la actiune, fiind conducatorul celei mai Mari foste catilinare din Etruria. Cicero isi propune acum sa demonstreze implicarea lui Catilina. Situatia un este usoara: Cicero un avea informatii pe care le-ar fi putut face publice; informatiile sale, desi foarte importante, fusesera probabil cumparate; in senat existau si partizani ai lui Catalina si pe langa acestia si senatori increduli. In acest context, in cadrul sedintei senatului din 8 noimbrie, Cicero rosteste faimoasa Catilinara intai. Catilinara a doua Ce se intampla in continuare?
4

Dupa memorabila sedinta a senatului din 8 noiembrie, Catalina paraseste Roma. In ziua de 9 noiembrie, Cicero convoaca adunarea poporului pentru a le aduce la cunostinta acest fapt care ii sustinea ipoteza. Astfel el explica conduita lui Catalina; Cicero se vede acuzat de unii fiindca un l-a arestat si consamnat la moarte pe tradator, in timp ce altii il considera pe el vinovat de nenorocirea bietului Catalina. Prietenii si sustinatorii tradatorului raspandisera zvonul ca ar fi plecat spre Marsillia cand el, de fapt, se indreptase carte Arretium si mai departe catre tabara lui Manlius din Etruria. Consulul considera plecarea lui Catalina un succes si se arata ingrijorat de eventualele conspiratii ale partizanilor sai ramasi la Roma, dorind sa imbarbateze poporul si sa il pregateasca pentru lupta. Catilinara a treia Va fi sau un o lupta la Roma? Catalina fusese declarat dusman public de catre senat, dar Cicero inca un avea dovezi palpabile ale pregatirii insurectiei. In Roma se intampla ceea ce anticipase Cicero; partizanii lui Catilina continua ideile acestuia, incercand sa puna in miscare planul. In mai multe provincii exista tulburari puternice. Catilinara a patra Deznodamantul In ziua de 5 decembrie 63 a.Chr Cicero convoaca la templul Concordiei, aparat de puternice straji si inconjurat de o mare masa de cetateni, senatul, spre a decide soarta conspiratorilor, care isi marturisisera vina, sub povara dovezilor care sustineau acuzatia. Cand vine randul praetorilor, Caesar rosteste o cuvantare care sporeste teama si confuzia senatorilor; el considera ca decizia trebuie sa fie luata cu calm si sa sa fie cumpanita, nefiind influentata de interese proprii. Discursul lui Caesar are un efect extraordinar, unul dintre conducatorii partidului popular luand cuvantul si denuntand chiar ilegalitatea pedepsei capitale. In acest context, Cicero rosteste Catilinara a patra. Practic, discursul lui Cicero este un raspuns incurajator si abil la incercarea de intimidare a lui Iulius Caesar, dar prin care un reuseste sa risipeasca confuzia si ingrijorarea senatorilor. Tiberius Nero propune ca cei acuzati sa fie tinuti inchisi pana la incheierea totala a conflictului si apoi sa fie judecati de catre
5

instantele obisnuite de judecata. Aceasta idee este primita cu destul de multa caldura de catre senatori, ei practic neimplicandu-se in niciun fel in soarta vinovatilor. Decizia finala este luata imediat dupa cuvantarea lui M. Porcius Cato. Ideea acestuia consta in faptul ca, in vreme de razboi un mai are sens discutarea pedepsirii vinovatilor este evidenta, capitala. Mai degraba este nevoie sa se discute masurile de aparare impotriva altor ticalosii care trebuie anticipate; in niciun

caz un trebuie tinuti in cetate dusmanii, a caror existenta ar ameninta statul. Imediat dupa ce Cato isi incheie discursul, senatorii si consulii lauda propunerea plina de curaj a acestuia. Hotararea este redactata conform lui si Cicero doreste ca executia sa aiba loc in aceeasi zi, temandu-se de o rasturnare de situatie. Catilina un se numaraprintre cei executati, el fiind ucis in 62 a.Chr in batalia senatoriala de la Pistoria.

II. In Catilinam Catilina, om fr scrupule, a ncercat s ajung chiar i pe ci extralegale la magistratura suprem, lucru care a dovedit destul de clar faptul c ar putea face orice pentru a-i atinge scopurile. Astfel, i n cazul acestui senator roman se aplic binecunoscuta sintagm: Scopul scuz mijloacele. n acelai timp, Catilina este un om crud, faim pe care i-a dobndit-o n timpul proscripiilor din vremea dictatorului Sulla.
6

ndrzneala i ambiia lui au depit orice limite, fiind gata s accepte orice pentru a-i nlesni ascensiunea pe Cursus Honorum. Este acuzat de concusiune (a stors bani cu fora de la locuitorii provinciei Africa) i astfel, calea legal spre cosulat i este nchis. Recurge dup cum am amintit, la mijloace extralegale: constituie o armat n Italia i organizeaz un complot n capital pentru a obine puterea absolut. Catilina avea drept complice pe Manlius. n noaptea de 6 spre 7 noiembrie, el adun pe conspiratori n casa senatorului M. Porcius Laeca pentru a stabili ultimele detalii n vederea pornirii rscoalei. Pune la cale uciderea adversarilor si politici i ai cetenilor Romei, precum i declanarea unor incendii n 12 cartiere ale capitalei Republicii. Cicero, care era consul n acel an, este avertizat la timp de pericolul care l atepta n umbrele nopii de ctre informatorii si particulari. A doua zi, convoac senatul n templul lui Iupiter Stator. Catilina se prezint la ntrunirea senatorilor doar pentru a disimula, pentru a da impresia c este nevinovat, neimplicat n asemenea, rscoale. n Catilinarea I, Cicero l acuz pe Catilina de crim: indica din ochi spre a fi ucis fiecare dintre noi. Consulul l condamn neoficial la exil, dezvluind planurile sale mrave. Catilina este acuzat c vrea s aduc la distrugere i ruin templele zeilor nemuritori, casele oraului, viaa cetenilor, toat Italia. Tot despre Catilina se spune c i-ar fi otrvit soia pentru a lua n cstorie pe o anume Aurelia Orestilla. Este numit de Cicero, n Catilinara a II-a monstru nspimnttor. Asupra aestui senator stau cele mai grave acuzri, este considerat monstru, este acuzat de toi, este un criminal. n consecin, Catilina poate fi numit un animal, nu un om.

III. Ce s-a intamplat cu Republica? Toi oamenii dornici de a fi mai presus de celelalte fiine trebuie s se strduiasc din rsputeri s nu treac prin via netiui de nimeni, deopotriv cu dobitoacele, pe care firea le-a plsmuit, cu capul plecat la pmnt i roabe pntecelui, scria
7

istoricul Sallustius, adugnd c ntreaga noastr trie st n suflet i n trup, iar noi avem nevoie mai cu seam de domnia sufletului i de ascultarea trupului. De-a lungul istoriei, i mai cu seam a istoriei Romei, cci aceasta constituie subiectul acestei lucrri, s-a distins un mare numr de oameni, unii mai buni, alii mai dedai plcerii, unii ntrecndu-se n glorie, renume, faim sau avere, alii ncercnd s caute binele concetenilor lor. Gracchus, Sulla, Caesar, Pompeius, Crassus, Cicero, Catilina sunt nume mai mult sau mai puin cunoscute, care strbat ns veacurile i mileniile i ajung pn n zilele noastre n crile de limba latin sau de istorie. Ce este important la acetia? Au ncercat s triasc, unii mai comfortabil, alii cutnd primejdia, unii alergnd dup glorii, onoruri sau avere, alii ncercnd s afle scopul adevrat al existenei lor. i putem considera eroi sau trdtori dar, fie c vrem, fie c nu vrem, i ei au mbriat moartea, iar oasele lor iau gsit mormntul ca locuin. Cu toate acestea, nc avem ce nva din experienele lor de via, din care o seam de crmpeie au supravieuit furiei anilor i au ajuns pn la noi. n acest capitol, doresc a m opri asupra unui moment culminant n istoria Romei, un climax al crizei Republicii romane, reprezentat de conjuraia lui Catilina. Acest senator roman fcea parte din strvechea gens Sergia, al crei ntemeietor ar fi fost, dup Vergilius, troianul Sergestus, unul din tovarii lui Aeneas. n ciuda renumelui familiei sale cu tradiie, Catilina s-a lsat dominat de pornirile rele ale trupului su, afundndu-se n fiecare zi din ce n ce mai mult n plceri nechibzuite i dedndu-se mirajului puterii, pe care dorea s o obin cu o dorin nestpnit. Ceea ce este interesant ncepe cnd Sallustius ne informeaz c Pe lng acestea, [pe Catilina] l mai aau i moravurile stricate ale concetenilor si, pe care-i tulburau dou rele mari i felurite: nenfrnarea i lcomia. Aceasta este ntr-adevr suprinztor, ntruct sunt cunoscute i astzi pragmatismul i cumptarea romanilor din vechime. Cum s-a ajuns la aceast stare de igonran, la aceast pat neagr pe toga alb a poporului latin? Sallustius continu lucrarea sa intitulat De coniuratione Catilinae printr-o scurt trecere n revist a istoriei Romei de la ntemeierea sa i pn n vremea lui Cicero, punnd accentul pe aceast schimbare a moravurilor cetenilor romani. Astfel, Roma
8

a cunoscut o perioad de expansiune economic, politic i teritorial n vremurile sale de nceput ns, dup secole de trud i rzboaie pentru stat, cetenii curajoi i cumptai de pn atunci au nceput s prospere din punct de vedere material. Astfel, Celor care nduraser cu uurin osteneli , primejdi i vremuri de restrite, tihna i bogia, att de dorite altdat, leau fost spre povar i nenorociri. Istoricul continu menionnd c la nceput spori lcomia de bani, mai poi setea de putere: acestea au fost izvorul tuturor relelor. Lcomia de bani a zdruncinat buna credin, cinstea i celelalte deprinderi bune; [...] setea de putere i-a mpins pe muli muritori s devin farnici, una s aib ascuns n gnd i alta gata pe buze, s preuiasc prieteniile i dumniile nu dup fapta cuiva, ci dup folosul lor i s aib buntatea mai curnd pe fa dect n suflet. La nceput, aceste dorine erau temperate de stpnire prin aplicarea unor pedepse dar, ncet-ncet, aceste pofte nesbuite au cuprins ntreaga societate roman ca o molim. Bineneles c au existat i oameni care au ncercat s se mpotriveasc acestor plceri pctoase de o clip, ns acetia erau, probabil, ntr-un numr relativ restrns. Cicero nsui declara n Catilinara I: Doresc, senatori, s fiu ngduitor; doresc ca n mijlocul acestor att de mari pericole ale republicii s nu par nepstor; dar de pe-acum m gsesc vinovat eu nsumi de inerie i incapacitate. Deci, chiar eroul republicii, consulul Cicero, se declar ineficient n stoparea molimei viciilor i pcatelor cetenilor romani depravai. Lcomia de bani i setea de putere au condus zece de oameni de-a lungul vremii. Acestora li se adaug desfrnarea i ngmfarea, ca ingredientele ale unei buturi otrvitoare att pentru suflet, ct i pentru trup. Este de datoria noastr s nvm din greelile personale sau, cel puin, din greelile celor din jurul nostru. Conjuraia lui Catilina a aprut ca un punct culminant al neglijenei n istoria poporului roman, ca un semn al ignoranei ajunse la apogeul su n rndul cetenilor republicii. Fiecare dintre noi ar trebui s vegheze asupra trupului su i, mai cu seam, asupra sufletului su, mai ales n aceast vreme n care pcatul pndete la orice col de strad, gata s fac victime noi. Trebuie s fim contieni de gravitatea acestui fapt. Vegherea nu este confortabil pentru nimeni: sunt sigur c un strjer i-ar dori s se ghemuiasc n patul su clduros, dect s ndure somnul, frigul i poate chiar foametea pentru a sta de veghe. Pentru fiecare dintre noi, preul nevegherii este mai mare sau mai mic, iar la un moment dat, ignorana i neglijena ne pot costa chiar viaa.

IV.Bibliografie www.wikipedia.com Sallustius Opere, editura

10