Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE STIINTA MEDIULUI Specializarea: Stiinta Mediului

Utilizarea Vantului Ca Sursa Regenerabila De Energie. Turbine Eoliene

Coordonator Prof. dr. Dumitru RISTOIU


Student: Roxana Alexandra POP, grupa 3

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM


februarie 2009

Utilizarea vantului ca sursa regenerabila de energie. Turbine eoliene

februarie 2009

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

CUPRINS 1. 2. 2.1. 3. 3.1. 3.2. 4. 5. Scurt istoric (in loc de introducere) Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene Structura si mod de functionare Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european Potentialul eolian al Romaniei Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator Concluzii Bibliografie

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

1. Scurt istoric (in loc de introducere) In mitologie vantul era interpretat ca dispozitia pozitiva sau negativa pe care Aeolius o arata oamenilor prin modul in care sufla asupra lor (vesel vant lin; suparat - furtuna). Astazi este bine cunoscuta cauza formarii curentilor de aer, si aceasta nu este nicidecum pusa pe seama indispozitiei vreunui zeu.[1] Sisteme eoliene au fost folosite de persi inca din anul 200 i.e.n., iar apoi prin 250 e.n. au fost introduse in Imperiul Roman. Totusi, abia din secolul VII au fost construite primele mori de vant functionale, in Iran. Utilizarea initiala a acestor mori de vant a avut ca scop principal macinarea porumbului si alimentarea cu apa. Pe la inceputul secolului al XIV-lea morile de want erau folosite pentru drenarea apelor din Delta Rhinului. Pana in 1900 in Danemarca deja erau functionale aproximativ 2500 de mori care produceau un maxim de putere de 30MW. Prima moara de vant care a avut ca scop producerea de energie electrica a fost utilizata in Scotia si instalata de James Blynth in anul 1887. Modelul britanic a fost preluat si de americani care il reproduc cu succes un an mai tarziu, ajungand ca in 1908 Statele Unite ale Americii sa posede 72 de generatoare electrice (cu puteri intre 5 si 25 kW) activate eolian. URSS o ajunge din urma pe SUA prin dezvoltarea in anul 1931 a unui generator cu axa orizontala care avea capacitatea de a produce 100 kW la o inaltime a turnului de doar 30 m (generatoarele americane aveau inaltimea turnului de 24 m iar rotorul cu cele patru palere avea 23 m diametru). [2] Asadar inca de la inceputul erei noastre, prosperand exponential si continuu, sistemele eoliene au castigat teren in producerea de energie electrica dintr-o resursa regenerabila (vantul). Trend-ul utilizarii la scara globala a acestor ferme, centrale eoliene este in crestere, iar avantajele si dezavantajele sunt mereu luate in calcul in comparatie cu folosirea altor energii neconventionale.

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

2. Sisteme eoliene de generare a energiei electrice. Turbine eoliene Curentii de aer (vantul) se formeaza datorita incalzirii neuniforme a suprafetei Pamantului de catre soare. Aceasta variabilitate creeaza temperaturi respectiv presiuni diferite cu consecinte asupra miscarii maselor de aer. Rezulta astfel formarea anticiclonilor pentru valori ridicate ale presiunii, respectiv depresiuni pentru presiuni scazute. Datorita tendintei sistemului de a ajunge la echilibru si de egalare a presiunilor, se produce o miscare a maselor de aer dinspre anticicloni inspre depresiuni (cu cat este mai mare diferenta de presiune cu atat va fi mai puternic si vantul astfel generat). Exista o varitate de regimuri de miscare a maselor de aer la nivel planetar (global): vanturi dinspre tropice inspre poli; dinspre oceane si mari inspre continente; vanturi formate pe varful muntilor care se deplaseaza spre vai; si tocmai acest caracter multivariat al vanturilor determina interesul cercetatorilor in dezvoltarea cat mai profitabila a utilizarii resurselor eoliene disponibile. [1] 2.1. Structura si mod de functionare Energia eoliana s-a dovedit a fi o sursa viabila pentru generarea electricitatii, n foarte multe tari din lume. Generarea energiei eoliene este atractiva si pentru cercetare, punndu-se accent pe cresterea, rennoirea si pe utilizarea ei ca o sursa de energie nepoluanta. Energia electrica obtinuta din energie eoliana, prin intermediul turbinelor de vnt, depinde, pe de o parte, de energia cinetica a vntului care loveste turbina, iar pe de alta parte, de designul acesteia. Exista doua configuratii generale de baza ale turbinelor eoliene (Figura 1): vntului; [3] turbine de vnt cu ax orizontal, la care axa de rotatie este paralela pe directia vntului. turbine de vnt cu ax vertical, la care axa de rotatie este perpendiculara pe directia

Energia eoliana Figura 1. Configuratii de baza ale turbinelor de vant [3]

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

In general, turbinele sunt constituite din trei componente principale: turnul sau catargul, nacela si rotorul. Catargul. In general pentru construirea lui se utilizeaza metal. Rolul acestuia este de a sustine echipamentul necesar producerii electricitatii (rotor si nacela). Pentru a i se conferi echilibru si pentru a asigura ancorarea necesara greutatii turnului, acesta este prins puternic in beton cu o fundatie subterana pe masura. Inaltimea maxima a catargului pentru cele mai puternice turbine atinge astazi valori de pana la 80 m (maxim 100 m). Pozitionarea rotorului pe un turn de o asemenea inaltime este necesara deoarece la acea inaltime puterea vantului (viteza) este mai mare in lipsa frecarii cu suprafetele de teren respectiv cu obstacole diferite amplasate la nivelul solului (obstacole precum: vai, dealuri, case, constructii etc.). Rotorul are doua parti componente: butucul rotorului (are rolul de a permite montarea paletelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei eoliene) si paletele in mod normal in numar de trei. Constructia paletelor este realizata in conformitate cu tehnologiile ingineriei aeronautice si se utilizeaza materiale compozite usoare, dar in acelasi timp suficient de rigide si rezistente. Un astfel de material este poliesterul ranforsat fie cu fibra de sticla fie cu fibra de carbon. Faptul ca pot atinge dimensiuni imense in diametru (60-110 m) se explica prin suprafata necesara de contact cu vantul intre palete. Puterea unei turbine eoliene fiind proportionala cu aria cuprinsa intre paletele rotorului, si deci proportionala cu patratul diametrului rotorului. Rotorul converteste energia cinetica a vantului in energie mecanica. Dependenta puterii turbinei de diametrului rotorului respectiv de inaltimea turnului este redata schematic in figura 2.

Figura 2. Capacitatea turbinei in functie de diametrul rotorului si de inaltimea turnului [4] Nacela inglobeaza echipamentul care produce electricitate din rotatia axului de transmisie al rotorului. In interiorul turnului exista cabluri electrice care coboara inspre sol si permit 6

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

transportul si stocarea electricitatii produse in nacela (figura 3 prezinta modul de generare a energiei electrice in nacela). Echipamentul cu care sunt dotate turbinele consta si dintr-un computer care indeplineste rolul de sistem de control de mare performanta. Acest sistem de control monitorizeaza si intermediaza: orientarea rotorului perpendicular pe directia vantului; modificarea unghiului de incidenta a paletelor in raport cu vantul astfel incat energia

utilizata (recuperata) sa fie maxima. Acest sistem de control permite oprirea automata a turbinei in caz de vanturi prea puternice sau in caz de urgenta. Prin folosirea acestui sistem, siguranta functionarii este intotdeauna indeplinita. [1]

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

3. Producerea si utilizarea energiei eoliene la nivel mondial si european Interesul pentru utilizarea energiei eoliene la nivelul globului se datoreaza in special necesitatii de exploatare a resurselor regenerabile de care dispunem in defavoarea utilizarii celor fosile, si mai mult pentru reducerea impactului asupra mediului pe care il genereaza cele din urma. Daca ne intereseaza cata energie regenerabila eoliana se produce respectiv utilizeaza in intreaga lume putem sa facem uz de datele statistice furnizate de EurObserER 2008/AWEA 2008/Wind Power monthly/GWEC care a realizat studii referitoare la puterea globala pe care toate eolienele o generau la nivelul anului 2006, comparativ cu situatia intalnita in anul 2007 (valori redate, pentru cei mai importanti producatori, in tabelul 1). Daca ar fi sa comparam cantitatea totala de energie (3870 GW) care era necesara pentru consumul global si valorile din tabelul 1, concluzia ar fi ca energia eoliana produce doar putin peste 2 % din totalul utilizat. Din nefericire vantul fiind una dintre resursele regenerabile putin folosite la ora actuala. [1] Acest fapt se datoreaza si distributiei vitezei vantului la nivel global, distributie care nu permite instalarea eficienta a unei ferma sau centrale eoliene. Vitezele medii ale vantului in diferite regiuni ale globului sunt reprezentate in figura 4.

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

Figura 4. Distributia resursei eoliene la nivel mondial (viteze medii ele vantului) [6]

Tabel 1. Principalele regiuni de pe glob care produc electricitate din energia eoliana [1] Tari / Regiuni Uniunea European a Restul Europei SUA Canada India Japonia China Restul Asiei Restul globului Mondial 48,12 56,35 + 17% Putere instalata in 2006 (GW) Putere instalata in 2007 (GW) Progres 20062007 (%)

0,56 11,60 1,46 6,27 1,39 2,59 0,39 1,99

0,67 16,82 1,77 8,00 1,40 6,00 0,39 2,28

+ 20% + 45% + 21% + 28% + 1% + 232% 0 + 15%

74,39 93,68 + 26% TOTAL Daca ne referim strict la nivelul Uniunii Europene (tabel 2) putem observa ca avansul pe care il are este semnificativ, cantitatea de 56,35 GW energie produsa in 2007 din energie eoliana, reprezentand 60% din totalul mondial. Din acest procent de 60%, 82 % produc tarile dezvoltate din U. E, dar si celelalte membre ale uniunii fac eforturi pentru a diminua cat mai mult posibil utilizarea combustibililor fosili ca prima sursa energetica. 9

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

Tabel 2. Tari europene cu aport semnificativ in producerea de electricitate din resursa eoliana [1] Tari KWh /1.000 loc in 2006 (GW) in 2007 (GW) 2006-2007 (%) (2007) Germania 20,62 22,25 + 8% 269 Spania 11,63 15,15 + 30% 345 Danemarca 3,14 3,14 0 576 Italia 2,12 2,72 + 28% 47 Franta 1,74 2,46 + 41% 40 Marea 1,96 2,36 + 20% 40 Britanie Portugalia 1,68 2,15 + 28% 203 Olanda 1,56 1,75 + 12% 106 Austria 0,96 0,98 + 2% 120 Grecia 0,75 0,87 + 16% 78 Irlanda 0,75 0,80 + 7% 192 Suedia 0,52 0,65 + 25% 72 Alte tari 0,70 1,05 + 50% Total UE 27 48,12 56,35 + 17% 102 Dupa cum se poate observa, din tabelul 2, liderul european este Germania cu o capacitate instalata de 22,3 GW, ceea ce reprezinta aproape un sfert din totalul modial! Germaia este urmata de Spania cu o putere instalata de 15,2 GW, care reprezinta un procent si un efort important raportat la numarul de locuitori ai Spaniei. Urmeaza Danemarca tara care si-a indreptat o mare parte din investitiile energetice inspre producerea de energie din resurse regenerabile. La ora actuala aportul de energie rezultata din utilizarea vantului fiind de 25% din productia interna totala de energie a Danemarcii. Datorita dimensiunilor teritoriale reduse ale tarii, raportul puterii produse la 1000 de locuitori este mai ridicat chiar decat cel al Germaniei. [1] 3.1. Potentialul eolian al Romaniei Daca urmarim harta distributiei vaturilor (figura 4) putem observa potentialul redus al Romaniei in ceea ce priveste resura vantului (v < 5,9 m/s). Totusi la nivelul tarii noastre se inregistreaza cateva puncte mai accentuate ca potential eolian, acestea fiind situate pe malul Marii Negre, in S-V respectiv pe varful muntilor la altitudini considerabile. Aceste viteze stipulate de catre hartile de vant se masoara la 80 m altitudine datorita faptului ca aceasta este inaltimea maxima pentru turnuri adoptata de 10 Putere instalata Putere instalata Progres Putere instalata

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

majoritatea tarilor producatoare de energie din surse eoliene. In cazul in care dispunem de o locatie situata la mare distanta fata de furnizorul de energie electrica, instalarea unei turbine pentru uz gospodaresc reprezinta o solutie posibila. Chiar daca vom avea costuri initiale de instalare a turbinei proportionale cu puterea instalata, aceste costuri vor fi in definitiv mult mai mici decat conectarea la reteau de distributie a energiei electrice. Comparativ, investitia pentru un kilometru de racord la reteau nationala de distributie poate ajunge la 30.000 de euro fata de aproximativ 7.000 de euro pentru instalarea unei turbine. Costurile acestea au fost estimate pentru functionarea unui frigider, unui televizor, unei antene satelit, unui CD-player si a patru becuri ecologice de 11W care sa functioneze intre doua si zece ore pe zi, intreaga saptamana. In calculul cheltuielilor au fost incluse: o turbina eoliana care poate da randament in conditii de vant continuu la 12 m/s timp de 4 ore pe zi; 10 acumulatori si un dispozitiv de conversie a DC (curent continuu) in AC (curent alternativ). [7] Totusi, inainte de a alege sa utilizam o turbina eoliana pentru a ne furniza electricitatea de care avem nevoie in gospodarie trebuie sa tinem cont si de locatia in care ne aflam. Astfel este recomandabil sa studiem un timp (cel putin un anotimp ) viteza vanturilor si sa alcatuim o medie, pentru perioada analizata, pentru a putea compara valoarea obtinuta cu valoarea medie necesara instalarii unei astfel de turbine. Pentru a usura modalitatea de estimare a vitezelor s-au introdus gradele Beaufort (tabelul 3). Tabel 3. Scara Beaufort de estimare a vitezei vantului [8] Grade Beaufort 0 1 2 3 4 5 6 Descriere Stabilitate Calm Vnt perceptibil Vnt usor Vnt moderat Viteza n m/s 0 1-1,5 2-3 3-5,5 6-8 Observatii Fumul se nalta vertical. Frunzele nu se misca. Fumul indica directia vntului. Frunzele nu se misca. Se simte adierea pe fata. Frunzele se misca. Drapelele flfie. Frunzele se misca continuu. Se ridica praful. Ramurelele se misca. Arborii mici se leagana. Vrful tuturor arborilor se misca. Se aude suieratul vntului.

Vnt semnificativ 8,5-10 Vnt puternic 11-14

11

Energia eoliana Vnt foarte puternic Vnt extrem de puternic nceput de furtuna

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM Folosirea unei umbrele devine dificila. Toti arborii se misca. E greu de naintat mpotriva vntului. Unele ramuri se rup. Autovehiculele si pierd directia. Cladirile usoare sunt afectate. Copacii sunt scosi din radacina. Cladirile sunt afectate. Cladirile sunt puternic afectate. Cladirile sunt distruse pe scara mare.

7 8 9

14,5-17 17,5-20 21-24 24,5-28 29-32 33+

10 Furtuna 11 Furtuna violenta 12 Uragan

Potentialul eolian al Romaniei a fost estimat la 3000 MW (potrivit raportului Renewable Development Initiative care se ocupa de dezvoltarea si finantarea proiectelor n domeniul energiei regenerabile n cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare). Transpus n strategia nationala energetica, acest potential eolian este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare dect productia nucleara de energie electrica planificata la Cernavoda pentru 2007. Acest potential ramane totusi nefructificat la noi, in timp ce Polonia si Bulgaria cu potetialul estimat de 4000 respectiv 3400 MW prospera si profita de pe urma acestei resurse regenerabile. [9]

3.2. Avantaje si dezavantaje in folosirea turbinelor verticale Avantaje Elicea se afla aproape de centrul de greutate al turbinei, crescand stabilitatea Alinierea elicei cu directia vantului ofera cel mai bun unghi de atac pentru pale, maximizand energia electrica rezultata Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni distrugerea turbinei in cazul vanturilor puternice Turnurile inalte permit accesul la vanturi mai puternice, rezultant o crestere a curentului produs de turbina Dezavantaje Eficienta turbinelor orizontale scade cu inaltimea turnului unde sunt instalate din cauza 12

Energia eoliana. turbulentelor vantului

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

Turnurile inalte si elicele cu pale lungi sunt greu de transportat, uneori costul transportului fiind de 20% din cel al echipamentului in sine Turbinele orizontale sunt dificil de instalat si necesita macarale si personal calificat Turbinele inalte pot obstructiona radarele de langa bazele aeriene Din cauza inaltimii turbinele cu axa orizontala au un impact negativ asupra peisajului rural. [10]

4. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului inconjurator Chiar daca scopul construirii parcurilor eoliene este tocmai acela de a diminua poluarea mediului, provocata de arderea combustibililor fosili pentru obtinere de energie, totusi pot fi luate in considerare anumite aspecte de impact asupra componentelor environmentale. Efectele pe care le au turbinele prin poluarea de natura fizica sunt referitoare la incadrare turbinelor in peisaj, vibratiile si zgomotul produse, impactul asupra vietuitoarelor cat si problema interferentelor electromagnetice. Incadrarea in peisaj. Se pune problema aspectului si amprentei pe care turbinele,

mai ales daca alcatuiesc un cluster, o genereaza asupra peisajului locatiei in care sunt dispuse. Este in principiu o chestiune subiectiva din moment ce fiecare persoana poate fi impresionata in mod diferit de aspect. Ca elemente comparabile pot fi considerati in acest caz zgarie norii precum si infrastructura rutiera suspendata, care poate ca la inceputurile lor aveau impact asupra imaginii oraselor in ochii oamenilor, dar care treptat au intrat in cotidian si sunt practic acceptate din punct de vedere al aspectului, oamenii invatand sa traiasca cu ele. Intr-un articol al revistei InfoMediu (nr.11 din august 2006) se stipuleaza chiar transformarea turbinelor in atractii turistice: apreciem ca acestea (turbinele) vor constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important din programul oricarui traseu turistic din zona (ing. Ghe. Voicu). In plus distantele la care turbinele trebuie sa fie amplasate unele de altele genereaza o decongestionare a densitatii lor iar acest aspect fiind comparat cu stalpii de inalta tensiune. Astfel impactul vizual poate fi mult redus. 13

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

Sursa de zgomot si vibratii. Este considerat a fi normal un nivel al intesitatii

sonore, generat de turbine, care se incadreaza intre 80 si 110 dB. Vibratiile precum si zgomotul sunt considerate a fi parte integrata a functionarii turbinelor, precum si a altor sistem mecanice. Deranjant pentru un receptor poate fi apropierea fata de turbina, cu cat este situat mai aproape cu atat zgomotul sesizat este mai mare. Oricum specialistii care au realizat masuratori de sunet in zona turbinelor afirma ca zgomotul produs de acestea echivaleaza cu cel produs de vantul preluat de pale, iar din moment ce palele nu se rotesc in absenta vantului sunetul produs de miscarea lor devine perceptibil doar pentru anumite viteze ale vantului. Constructorii incearca, pe cat posibil, sa limiteze zgomotele si una dintre cele mai utilizate metode este aceea de a izola fonic cavitatea interna a turbinelor. Aceste prime doua categorii de influente asupra mediului tind sa se diminueze odata cu dezvoltarea tehnologiilor noi de producere a turbinelor tot mai moderne, astfel incat la un anumit moment in viitorul apropiat probabil ca vor fi considerate neglijabile. Impactul asupra pasarilor si liliecilor. Probabil cea mai discutata si controversata

problema legata de impactul turbinelor eoliene este aceasta referitoare la pasari si lilieci. Organizatiile pentru protejarea pasarilor si mamiferelor zburatoare (lilieci) au cazut de comun acord cu constructorii de turbine ca impactul acestora asupra vietuitoarelor inaripate este redus comparativ cu impactul celorlalte activitati antropice care pot genera decesul lor (traficul intens, aviatia). Dar, totusi, mai exista ecologisti care militeaza impotriva instalarii turbinelor in zone care corespund traseelor de migratie ale unor specii de pasari. Potrivit unui articol publicat in revista Nature, o turbina este responsabila pentru moartea a 4,27 pasari, in medie, pe an. Societatea Regala pentru Protectia Pasarilor din Marea Britanie (UK Royal Society for the Protection of Birds) a concluzionat in urma unui studiu efectuat ca turbinele nu reprezinta un hazard semnificativ, mai mare impact asupra pasarilor avand schimbarile climatice, iar daca turbinele pot contribui la limitarea acestor schimbari atunci merita asumat un risc minim. In ceea ce-i priveste pe lilieci barotrauma este cel mai ingrijorator efect. In urma zborului lor in preajma turbinelor atunci cand presiunea atmosferica inregistreaza o scadere, plamanii lor sunt afectati si astfel survin cele mai multe decese. In octombrie 2008 a fost inceput un studiu de cercetare care are ca scop testarea efectelor pe care fermele eoliene le au asupra populatiilor de lilieci, intrucat acestea au fost putin monitorizate pana in prezent, motiv pentru care nu se cunoaste impactul numeric real asupra lor. In urma acestui studiu se asteapta o decizie la nivel de functionare a turbinelor, in

14

Energia eoliana.

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

sensul ca se va cere, cel mai probabil, oprirea lor atunci cand presiunea atmosferica este scazuta pentru a indeparta sursa de barotraumelor. Interferente electromagnetice. Posibile interferente cu undele radio si respectiv TV

sunt posibile datorita campului magnetic pe care turbinele il genereaza, la o inaltime de aproximativ 40-50 m in jurul lor pe distante relativ mici. In trecut, atunci cand majoritatea turbinelor aveau turnurile si palele construite din metal problema era mult mai accentuata, iar efectul consta intr-o deviere a undelor radio in preajma fermelor eoliene. Acum, din moment ce majoritatea materialelor folosite sunt compozite, precum fibra de sticla, intensitatea campului magnetic generat este mult mai mica, iar daca frecventa de emisie ale radiourilor sunt mai mari decat frecventele produse de turbine (1,5 2 Hz la inaltime de 150 200 m) atunci acestea nu interfereaza. Alte aspecte. Pot surveni modificari ale structurii si calitatii solului si subsolului

datorita lucrarilor de dezvoltare a infrastructurii care insotesc instalarea turnurilor eoliene. Pe de alta parte, fenomenul de licarire al palelor, manifestat prin lucirea acestora in lumina solara, poate deranja localnicii din apropierea parcului prin impact vizual. Insa acest fenomen se produce doar cand soarele este direct orientat spre directia palelor, si este mult estompat datorita culorii albe pe care acestea o au in prezent. [2,11,12]

15

Energia eoliana

Roxana Alexandra POP, gr. 3, SM

5. CONCLUZII Putem afirma ca in ansamblu energia vantului reprezinta o metoda curata, din surse regenerabile, de producere a energiei electrice. Datorita acestui aspect, este cert ca in viitor va ocupa o pozitie fruntasa, alaturi de energia nucleara, in producerea de electricitate. Momentan si pe termen mediu dezvoltarea evidenta a energiei eoliene se prevede a fi limitata atat de discutiile aprinse care au loc pe tema impactului asupra mediului, cat si datorita costurilor de producere a electricitatii din energia vantului mult mai ridicate decat cele necesare pentru functionarea unei hidrocentrale, termocentrale sau a unui reactor nuclear. Oricum, este nevoie de o sustinere financiara importanta din partea statelor care beneficiaza de conditii eoline propice pentru a se dezvolta in acest sens. Chiar si aceste aspecte fiind cunoscute si infruntate, este de asteptat ca in viitor sa fim nevoiti sa ne obisnuim cu tot mai multe gigante eoliene in peisaj. Tehnologiile de producere a partilor componente ale unei turbine se vor dezvolta atat de mult incat turbinele vor fi capabile de a produce o mai mare cantitate de energie la aceleasi costuri de instalare, investitia putand fi recuperata in timp mai scurt.

16