Introducere Cuprins : Capitolul I: Caracteristica generala 1.1. Trasaturile specifice ale problemelor globale 1.2.

Clasificarea problemelor globale Capitolul II: nclzirea global 2.1. Cauza principala a nclzirii globale 2.2. Efectele nclzirii globale Capitolul III: Problema dezarmrii si meninerii pcii pe Pmnt 3.1. Descriere generala 3.2. Focul nuclear 3.3. Energia nucleara Capitolul IV: Problema demografica 4.1. Evoluia demografic ! analiza istoric 4.2. "ituaia demografic #n $epublica %oldova Capitolul V: Problema ecologica &.1. "ituaia ecologica a apelor! a aerului &.2. "ituaia ecologica a spaiilor terestre 'nc(iere

Tema aleasa de mine ) *+roblemele globale ale omenirii, ) este o tema foarte importanta si actuala. -rice problema este actuala at#t timp c#t ea nu este rezolvata mai ales c#nd este globala. -dat tr ind pe planeta +am#nt! noi formam #mpreuna cu ea un tot #ntreg. "i normal! deci! ca orce activitate desf .urata de noi afecteaz mediul #n care locuim. /a fel cum si orice sc(imbare din mediu ar duce inevitabil la sc(imbarea modului nostru de trai. 0dic ! #ntre activitatea noastr si mediul locuit de noi! e1ista o leg tura directa. +roblemele globale sunt cauzate de activitatea noastr iraionala bazata pe o singura dorita ) acumularea a unei c#t mai mari avutii prin orice mi2loace 3acestea de obicei fiind nefaste pentru mediu4 ignor5nd consecinele ce le au de suferit generaiile urmatoare. 0stfel! #n primul rind! problema ecologica e cauzata de introducerea a noilor te(nologii folosite irational 3bazate pe folosirea abundenta a petrolului! gazului natural si a carbunelui precum si a pesticidelor! ierbicidelor s.a. folosite in cantitati ce #ntrec cu mult masura4 care evident micsoreaza costurile si maresc productivitatea! cu un cuv#nt maresc veniturile! #nsa! pe de alta parte! poluiaza puternic mediul #ncon2urator. 'n orice ara o economie #napoiata adduce dupa sine6 saracie! malnutritie! analfabetism s.a.. 0ceasta duc#nd la aparitia decala2ului economic #ntre tarile dezvoltate si cele #n curs de dezvoltare si inclusiv foametea! soma2ul s.a. "olutia pe care o propun #n aceasta lucrare! care vadeste #ncredere #n progresul civilizatei contemporane! sustin#nd poziia optimista opusa at5t 7pesimismului ecologic,! c#t si concepiilor apologetice ale 7optimismului te(nologic,! nu consta #n renunarea la avanta2ele procesului 8 ceea ce ar conduce la o reducere a poluarii8 ci #n organizarea unei economii durabile si renunarea la programele militare si alocarea fondurilor acestora reorganiz rii economiei conform cu crintele ecologice. Criza mediului #ncon2ur tor este un semn ca e1osfera se afla acum sub o presiune atat de mare! incat pastrarea ec(ilibrului ei este amenintata.Ea ne avertizeaz ca trebuie sa descoperim sursa acestei curse spre sinucidere si sa o lic(idam inainte ca ea sa distrug mediul si pe noi odata cu el. Deteliorarea conditiilor de mediu este
2

cauzata de aciunile omului si are efecte foarte grave asupra condiiei umane $itmul de e1ploatere a ecosistemului! care genereaz cre.terea economica! nu se poate mari la infinit fara a suprasolicita sistemul! care este astfel impins spre punctul de prabusire. Totu.i! aceasta relaie teoretica nu #nseamn ca orice cre.tere a activitatii economice genereaza automat mai multa poluare. Cele ce se #nt5mpla in mediul ambiant depind de felul in care realizam aceasta cre.tere. Capitolu l6 Caracteristica generala +e parcursul e1istentei omenirii! #n fata ei apar permanent probleme care cer o solutionare de neam#nat. 9nele din ele poarta un caracter local! altele! din contra cuprind regiuni mari sau omenirea #n ansamblu. 'n baza mai multor cause! astfel de probleme cum s#nt prevenirea razboiului si a conflictului nuclear mondial! asigurarea suficienta a oamenilor cu apa potabila! alimente! energie! materie prima! diri2area proceselor demografice! pastrarea mediului natural si folosirea #n scopuri gospodaresti a -ceanului +lanetar si a spatiului cosmic!au capatat #n present un caracter global. Ca urmare a globalizarii lumea de astazi a devenit vadit mai periculoasa! #nt#i de toate din cauza ca omenirea a a2uns la situatia c#nd poate sa se autodistruga nu atit pe cale militara! c#t pe cale *pasnica, /a moment #n prim plan se afla nu pericolul cataclismului nuclear ce se produce la moment! ci perspectiva infioratoare a disparitiei c(inuitoare! trptate a #ntregii omeniri. /a aparitia si actualizarea problemelor globale au contribuit esential cresterea brusca 3si nu #ntotdeauna #ndreptatita4 a comsumului de resurse naturale! influienta antropogena negativa asupra mediului natural! #nrautatirea conditiilor ecologice de viata ale oamenilor! decala2ul #n crestere dintre nivelul de dezvoltare social8 economica a tarilor industrial dezvoltate si a celor #n curs de dezvoltare! crearea armei de nimicire #n masa care pune #n pericol #nsasi e1istenta civilizatiei umane.

1.1. Trasaturile specifice ale problemelor globale6 +roblemele globale au unele trasaturi specifice! care le deosebesc de altele6 8 manifestarea pe scara globala ! care depaseste (otarele unui stat sau ale unui grup de state: 8 aculitatea manifestarii : 8 caracterul comple1 3toate problemele sunt strins legate reciproc4: 8 esenta gineral umana ! care le face #ntelese si actuale pentru toate statele si popoarele: 8 posibilitatea de a fi solutionate doar prin eforturile #ntregii comunitati mondiale! ale tuturor tarilor si poparelor: +roblemele globale ale omenirii;. +roblemele globale ale omenirii includ acele probleme ce vizeaza intreaga umanitate!ce constitue un pericol pentru prezentul si viitorul intrgii omeniri!0ceste probleme pot fi solutionata numai cu participarea tuturor tarilor si popoarelor. +roblema demografic se refara la cresterea rapida a populatiei in unele regiuni si la de popularea altei regiuni.Cresterea rapida a populatiei aduca dupa sine la alte probleme cum ar fi6e1plozia urbana!crestera presiunii umane asupra anumitor teritorii iar in tarile sub dezvoltate si la problema alimentara!deservirii medicale!soma2ului etc.+entru combaterea fenomenilor negative legate de demografie afost adoptata de -.<.9.+lanul global de actiuni in domeniul popularii.El cuprinde un set larg de probleme de la politici demografice si pina la statul refugiatilor.Cauzele problemei alimentarii sunt6crestera rapida a numarului de populatie!specializarea ingusta in cultura plantelor in special destinate e1portului!productivitatea agriculturii scazute./a aceasta problema sau pus citeva cai de solutionare a acestei probleme ca6reforma agrara care are ca scop lic(idarea relatiilor vec(i in agricultura!folosirea pe larg a te(nicii in agricultura!produselor c(imice!selectii a plantelor si animalelor.- alta problema a mediului este problema ecologica care reprezinta relatiile dintre societate si natura si are ca obiectiv conservarea mediului con2urator./a aceste probleme se numara si alte probleme ca6problema pacii!problema energetica si a sigurarii cu resurse naturale!problema
4

lic(idarii decala2ului dintre statele in( curs de dezvoltare si cele inalt dezvoltate!probema ocrotirii -ceanului +lanetar!(azardele naturale si (azerdele antropice. Clasificarea problemelor globale6 14 +oluarea aerului 3problemele globale ale omenirii4! problemele de mediu: multe dintre guverne iau in considerare subiectele =verzi=. >n intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta. 24 ?andirea 3problemele globale ale omenirii4! problemele. +si(ologii intr8un mod mai larg! definesc gandirea ca fiind manipularea reprezentarilor mentale ale informatiilor. %anipularea se refera 34 ?lobalizarea 3problemele globale ale omenirii4! problemele aparute prin acomodarea naturii la propriile interese ci invers 8 pe cale acomodarii proprii la natura. +ragul creat #n urma aparitiei noilor te(nologii a devenit cea mai profitabila afacer. 44 >nstitutii europene pentru protectia mediului 3problemele globale ale omenirii4! problemele importante legate de mediu si de zonele afectate ale acestuia. Toate celelalte grupuri permanente si nepermanente ale @E/C-%! isi prezinta propunerile privind mediul zonei baltice. &4 +rotectia mediului 3problemele globale ale omenirii4! +roblemele de protecie a mediului sunt deosebit de comple1e .i vizeaz toate sectoarele de activitate6 economice! sociale .i politice. $ezolvarea acestor probleme reclam par. A4 "istemul politic 3problemele globale ale omenirii4! problemele si viata lui reala! de fiecare zi. +ractica de tip totalitar a demonstrat ca in politica nu pot e1istascopuri generoase! altruiste! care sa 2ustifice realizarea lor prin mi2loace de construcie. B4 >giena si protectia mediului 8 prezentare poCer8point 3problemele globale ale omenirii4! +roblemele de protecie a mediului sunt deosebit de comple1e .i vizeaz toate sectoarele de activitat D4 $iscurile creditarii bancare 3problemele globale ale omenirii4! problemele cu care se confrunt b ncile rezult din accentuarea riscurilor. 0ceasta deoarece viitoarea evoluie a activelor c#t .i costul pasivelor nu poate fi prev zut cu acuratee.
&

E4 ?lobalizarea componenta a mondializarii 3problemele globale ale omenirii4! problemele globale legate de mediu nu pot fi cercetate izolat de dimensiunile ce se refera la economie si c(iar la politica. $eteaua globala ce se aplica nu numai la nivelul actorilor. 1F4 ?lobalizarea 8 terorismul 3problemele globale ale omenirii4! problemele sociale din lumea intreaga. %ai e1act6 populatia locala si guvernele nu mai detin controlul asupra deciziilor c(eie care le vor modela vietile. 0stfel suntem dintr8o data e1pusi unor am 114 Evolutia indicelui globalizarii 3problemele globale ale omenirii4! problemele devin globale mai mult decat nationale! cerand la randul lor o solutionare si armonizare mai globala mai mult decat nationala. 0bordata insa din punct de vedere economic si financiar. 124 Dezvoltarea durabila a padurilor. 0specte interne si internationale 3problemele globale ale omenirii4! problemele de mediu ale tarilor industrializate! cum sunt degradarea (abitatelor! to1icitatea si ploile acide nu reprezinta probleme neaparat importante pentru toate tarile. >>.Ce este incalzirea globala >ncalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului! precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingri2oreze dupa anii GAF! in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen. %odelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1!1 8 A!4HC in cursul secolului al 218lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel! tendinta de incalzire continua a planetei in secolul II> este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingri2orator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult! ceea ce ar putea avea consecinte dramatice. Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de C-2 in atmosfera in ultimele secole.
A

0ceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2HC. 0ceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in C(ina! >ndia! Jrazilia! 0ustralia! 0sia de "ud8Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca "90 nu a ratificat inca +rotocolul de la KLoto! in timp ce utilizarea surselor #nlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea C-2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu. +e langa dezvoltarea industriala! o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. 0cestea duc la o crestere a concentratiei de no1e ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. +entru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari! specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 2FM fata de totalul de2a e1istent la nivlul intregului glob. 2.2. Efectele nclzirii globale E1pertii ?rupului >nterguvernamental asupra Evolutiei Climei 3?>EC4 au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. +otrivit acestora! o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1EEF va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei. +ana in anul 2FDF! circa 3!4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea g(etarilor! iar alti AFF de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei! degradarii si salinizarii solului. "eceta va afecta regiuni intinse din sudul 0fricii! 0merica /atina! zona mediteraneeana! -rientul %2lociu si 0frica de <ord. 9nele studii prezic spre e1emplu ca padurile amazoniene s8ar putea usca pur si simplu! antrenand pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. E1pertii spun ca la fel s8a intamplat acum && de milioane de ani! la sfarsitul +aleocenului! cand o crestere cu & grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta. +entru a se putea salva! speciile trebuie sa se adapteze acestor sc(imbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. 0cele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze! risca sa dispara din cauza sc(imbarilor climatice din (abitatul lor. De
B

e1emplu! speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara. Nalurile de caldura 8 consecinta a incalzirii globale 8 implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei! mai ales in zonele urbane! unde temperaturile sunt mai ridicate. "e cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces! indeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au! in general persoanele din grupele de varsta care depasesc A& de ani. Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. 0ceasta poate produce incendii! sau poate intretine incendiile de padure provocate din negli2enta omului. >n acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure 3uneori! zeci de mii de (a4! punand! totodata! in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea! ele provoaca nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor. +rin impactul asupra productiei de (rana! seceta poate avea efecte devastatoare asupra sanatatii umane. 0ceasta cu atat mai mult cu cat seceta este un fenomen cu frecventa mare in zone e1tinse din state in curs de dezvoltare! cu populatie numeroasa. >nsuficienta de (rana determina un nivel mai ridicat al morbiditatii! cauzat de o serie de afectiuni! intre care se deosebesc pelagra! anemia feripriva! (ipocalcemia! (ipomagnezia! continutul scazut in macro8 si! mai ales! micronutrienti 3vitamine! saruri minerale4! dar si slabirea rezistentei organismului fata de factori patogeni. 0nemia! malnutritia si! respectiv! subnutritia sunt efecte ale consumului inadecvat de (rana. 0pro1imativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de dezvoltare sunt anemice! iar 1!1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt malnutrite 39<+F! 2FF14. Frecventa subnutritiei este! de asemenea! ridicata in multe regiuni ale lumii. "e estimeaza ca numarul persoanelor subnutrite cronic era! in 1EEA) 1EED! de BE2 de milioane de persoane! ceea ce reprezinta 1DM din populatia totala
D

a regiunilor respective. +entru a evita un viitor sumbru al planetei! ar trebui ca! pana in 2F&F! emisia gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile industrializate. 'nc lzirea global a provocat actualul val de frig "un parado1al! totu.i oamenii de .tiin e1plic iarna grea ce cople.e.te acum Europa prin topirea unor mari mase de g(ea #n 0rctica! topire ce se datoreaz #nc lzirii globale a climei.

Caracteristicile comple1e ale regimului v5nturilor au fost perturbate de topirea banc(izei arctice! cred oamenii de .tiin ! care consider c aceasta este e1plicaia frigului care a afectat Europa #n ultimele s pt m5ni .i a provocat moartea a peste 2FF de persoane. Topirea g(eii oceanice #n nordul $usiei a determinat perturb ri ale sistemelor de presiune a aerului #n acest regiune! ceea ce a generat v5nturile puternice ce bat dinspre "iberia .i 0rctica spre vest. Conform e1plicaiilor date de profesorul "tefan $a(mstorf! de la >nstitutul pentru Cercet ri Climatice din +otsdam! ?ermania! apa -ceanului Arctic! lipsit de g(ea ! este mai cald dec5t aerul de deasupra! ceea ce duce la formarea unui sistem de #nalt presiune deasupra % rii Jarents! care #mpinge aer rece spre Europa. Nolumul g(eii #n %area Jarents .i %area Kara! din nordul $usiei! a fost foarte sc zut #n iarna aceasta! dar temperaturile au fost mai ridicate dec5t media obi.nuit . Dr. Nladimir +etouO(ov .i dr. Nladimir "emenov! de la >nstitutul din +otsdam! au fost printre primii oameni de .tiin care au emis ipoteza unei leg turi #ntre topirea g(eii .i apariia unor v5nturi reci #n Europa.: ei .i8au argumentat teoria cu a2utorul unor modele computerizate ce evideniau aceast leg tur .
E

0lte studii! realizate la >nstitutul de "tudii +olare .i %arine *0lfred Pegener,! din ?ermania! au confirmat c e1ist o relaie #ntre dispariia g(eii arctice .i dezvoltarea unor zone de presiune #nalt #n regiunea polar ! ceea ce influeneaz regimul v5nturilor la latitudini mai 2oase. 0tunci c5nd o mare suprafa a banc(izei se tope.te! apa astfel *e1pus , elibereaz #n atmosfer mari cantit i de c ldur ! #nc lzind aerul .i f c5ndu8l s se ridice spre straturile superioare ale atmosferei. Curenii de aer ascendeni destabilizeaz atmosfera .i afecteaz diferenele de presiune dintre 0rctica .i zonele mai sudice! modific5nd regimul v#nturilor. VI I EV!"#$IA %E&!'(A)ICA: /a mi2locul secolului al I>I8lea pe +amint e1ista ceva mai mult de unmilliard de locuitori. "ute de mii de ani i8au trebuit omenirii pentru a atinge primul milliard si numai un secol si 2umatate pentru a adauga circa cincimiliarde! trecind sase miliarde in prezent. E1plozia demografica s8a manifestatmai intii pe continentul european. >n decursul secolului al I>I8lea populatiaacestui continent a crescut de trei ori. 0cest fenomen s8a produs datorita unuicomple1 de factori6 progresul in domeniul ocrotirii sanatatii! ridicareanivelului de trai! dezvoltarea economica accelerata! combaterea unor boliepidemice s.a. >n continuare procesul de crestere a populatiei s8a e1tins peintrega planeta. Cresterea numerica se e1plica si prin faptul ca in tarile in cursde dezvoltare a avut loc scaderea vertiginoasa a mortalitatii si mentinereanatalitatii la un nivel destul de ridicat! generind procesul de e1ploziedemografica mondiala. Dupa al doilea razboi mondial sporirea populatiei lascara mondiala a fost caracterizata drept e1ploziva! iar dublarea ei s8a produsin cea mai scurta perioada! in numai 3& de ani31E&F81ED&4. E1ploziademografica a populatiei in secolul al II8lea a avut loc in baza sporuluinatural ridicat. Cea mai mare parte a cresterii populatiei mondiale a reveniturmatoarelor state6 C(ina! >ndia! >ndonezia si altor tari in curs dedezvoltare3circa E&M4.>n anii BF ai secolului trecut s8au evidentiat unele tendinte dereproducere a sporului natural al populatiei! in special in C(ina! ca rezultat alanga2arii tot mai accentuate a populatiei feminine in toate sferele de activitatiumane! cresterii numerice a populatiei in orase! cresterii nivelului cultural!realizarilor in medicina contemporana si a altor factori. Tratarea corecta siminutioasa a tuturor factorilor decisive ce stau la baza sporului
1F

natural!masurile educative etc.! vor determina posibilitatea de ameliorare a problemeiin regiunile mentionte."e apreciaza ca dupa aceasta crestere sustinuta pina in 2FFF! populatiaglobului va creste din ce in ce mai incet si in anul 21FF va atinge 1F811miliarde de locuitori. Ca urmare! perioada de dublare a populatiei va cunoasteo noua tendinta! opusa celei anterioare! si anume dublarea populatiei va avealoc la un interval de peste 1FF de ani! de trei ori mai mare decit intervalul de3& de ani inregistrat in perioada 1E&F81ED&. 9nii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei va ducenemi2locit la asa8 numitul dezastru *suprapopularea planetei,! respectiv nu vor fi posibilitati de asigurare cu apa potabila! (rana! energie! cu resurse naturale.>n principiu! problema suprapopularii este rezolvabila. >n prezent procesele demografice in lumea contemporana de2a au un specific regional.>ntr8un sir de tari europene si ale 0mericii de <ord bilantul populatiei variazain 2ur de 1M! in unii ani inregistrindu8 se c(iar si valori negative.- alta situatie se constata in tarile in curs de dezvoltare! in care sporulinalt a devenit un obstacol esential in aspectul cresterii nivelului de trai siimpune un comple1 de probleme social8economice. +rin urmare! uneleguverne ale tarilor din 0sia si 0frica realizeaza cursul de diri2are a natalitatii!fiind cunoscut ca programul *+lanificarea familiei, &.2 ">T90T>0 DE%-?$0F>C0 >< E+9J/>C0 %-/D-N0 'n ultimele decenii $epublica %oldova se confrunt cu un .ir de probleme demografice ca reducerea natalit ii! #mb tr#nirea populaiei!migraia! care au o multitudine de consecine sociale! economice! politice!culturale nefavorabile .i necesit elaborarea unor m suri eficiente pentrusstabilizarea situatiei.0ctualmente! situatia demografica #n $epublica %oldova secaracterizeaza prin tendinte negative #n miscarea naturala a populatiei.+rocesul depopularii este conditionat atit de scaderea naturala a efectivului populatiei! cit si de emigrarea ei. 'n ultimul deceniu! evolutiapopulatiei in $epublica %oldova se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati6 1."caderea lenta a efectivului populatiei! de la 43A1!Amii persoane #n 1EEF la 421D mii persoane #n 2FF3. >n total!numarul populatiei s8a redus cu circa 1&F mii persoane sau! inmedie! cu 1F mii pe an. 0u aparut! evident! diferentieri si pecele
11

doua medii! in mediul urban numarul populatieis8a redus in aceasta perioada de timp cu peste 1B1 miipersoane! iar in celrural a crescut cu 23 mii persoane. Concomitent! pondereapopulatiei urbane in totalul populatiei a scazut de la 4B!4 lasuta in 1EEF! la 4& la suta #n 2FF3 sau cu 2!4 puncteprocentuale. "caderea efectivului populatiei a fostconditionata de natalitate! mortalitate si emigratie. 2."caderea brusca! fara precedent! a natalitatii! de laBB!1 mii #n 1EEF la 3A!& mii de nascuti8vii #n 2FF3. $atanatalitatii s8a redus de la 1B!B la suta pina la 1F!l la suta!respectiv! sau cu B!A puncte procentuale. Destul de intens ascazut natalitatea #n perioada 1EE&82FFF! dupa ce seinregistreaza o stabilizare lenta in evolutia acestui fenomen. -data cu scaderea natalitatii a crescut ponderea copiilornascuti in familiile incomplete! de la 11 la suta din totalu nascutilor8vii #n 1EEF! la 23 la suta in 2FF3. "emnificativ estefaptul ca cota copiilor nascuti in afara casatoriilor in mediulrural! comparativ cu cel urban!este mai mare si constituia #n 2FF3 8 2& la suta din numQrultotal al nou8nascutilor. Trezeste ingri2orare tendinta continuade reducere a fertilitatii feminine in toate grupele de virstafertila. Daca in 1EEF rata fertilitatii constituia 2!3E copii la ofemeie de virsta fertila! apoi #n 2FF3 doar 1!4. 0stfel! ratafertilitatii coboara sub limita de sc(imb a generatiilor 3ceconstituie2!14! av5nd ca baza declinul in realizarea functieireproductive la femei. Diminuarea natalitatii si fertilitatii sunto consecinta a inrautatirii situatiei social economice apopulatiei. 0stfel! $epublica %oldova se apropie rapid laindicatorii demografici respectivi de nivelul statelor europene. 3.Cresterea mortalitatii de la E!1 la suta! #n 1EEF la11!E la suta #n 2FF3 sau cu circa 1& la suta 3indice inregistratin anii &F ai secolului al II8lea4! avind un ma1imum in anul1EE& de 12!2 la suta. %ortalitatea generala difera pe medii!se1e si grupe de virsta. $ata mortalitatii in mediul ruralintotdeauna a fost mai ridicata decit in cel urban. $itmurile decrestere a ratei mortalitatii la orase sunt mult mai lente decitcele de la sate. De e1emplu! #n anul 2FF3 mortalitateapopulatiei rurale a depasit8o pe cea urbana cu 1&4 la suta. >nperioada studiata numarul deceselor s8a marit atit #n rindurilepensionarilor! cit si in cele ale populatiei apte de munca. >nanul 2FF3 8 2F la suta din numarul total de decedati 343!1 miipersoane4 au murit in virsta de 4F8AF de ani. Dupa se1e!mortalitatea masculina a fost si continua sa fie superioara
12

mortalitatii feminine cu circa l la suta. Cresterea continua amortalitatii se datoreaza inrautatirii bunastarii materiale a populatiei! cresteriimorbiditatii populatiei! nivelului scazut al asistentei medicale! stresului psi(ologic etc. Cresterea mortalitatii a conditionat si scaderea sperantei deviata la nastere. Conform datelor din 2FF3! durata medie a vietii populatiei erade AD ani! inclusiv la barbate A4!& ani! iar la femei 8 B1!A ani. 4. $educerea spectaculoasa a sporului natural! dezorganizarea social8economica in perioada de tranzitie! soma2ul! nivelul scazutde viata al populatiei au contribuit la reducerea rapida a sporului natural! care a atinsvalori surprinzatoare pentru $epublica %oldova &."caderea numarului de casatorii si cresterea numarului de divorturi.0ceste doua fenomene demografice influenteaza negativ asupra functiei dereproducere a familiei. Cel mai mare numar de divorturi se inregistreaza la barbatii si femeile in virsta de 2&82E ani! adica divorturile revin celei maireproductive virste a ambelor se1e! ceea ce se reflecta e1trem de negativasupra natalitatii generale a populatiei. A.%igratia intensa a populatiei.- problema importanta pentru$epublica %oldova o constituie migratia ilegala a populatiei! migratie care nueste controlata nici de sursele de informare statistica de stat! nici deorganizatiile neguvernamentale internationale! dar cu urmari greu de prognozat asupra sanatatii si viitorului tarii noastre. Conform statisticiioficiale curente! #n perioada 1EEB82FF3 numarul de emigranti a oscilat inlimitele de 4!B8E!1 mii persoane anual. >n realitate! numarul de emigranti estecu mult mai mare. 0stfel! conform datelor ">"! inafara tarii! ilegal muncesc peste AFF mii de persoane. +este (otare pleaca! de regula! cei mai bunimuncitori! ingineri! savanti! medici! specialisti de calificare inalta. +rovoacaingri2orare emigrarea in masa a populatiei tinere. 0stfel! BF la suta din persoanele care au plecat la munca peste (otarele republicii sunt in virsta de1A8 2E ani! iar circa AF8BF la suta din ele sunt femei. %a2oritatea femeilor suntde virsta reproductiva! fapt ce va avea consecinte negative asupra stabilitatiifamiliei si reproducerii populatiei. Ca urmare a migratiei! se deformeazainevitabil si structura! pe virste si se1e! a populatiei! in special! a populatieirurale.
13

* +I$#A$IA EC!"!'ICA A AE(#"#I, A APEI '< $E+9J/>C0 %-/D-N0 +rezenta poluanilor organici persisteni #n aer se datoreaz emisiilor de la#ntre prinderile c(imice si fabricile de ardere a de.eurilor! tratamentului c(imic al plantelor agricole si al suprafeelor de p dure contra bolilor si d un torilor! evapor rii .i sublim rii lor de pe #nveli.ul solului etc. 0erul din zonele cu utilizare intensa a pesticidelor sau din prea2ma fabricilor deincinerare a deseurilor contine substante clororganice persistente. 'n cazurile dispersariiintentionate a pesticidelor 3contra bolilor si daunatorilor culturilor agricole4 se simte unmiros puternic ce irita organele respiratorii si c(iar provoaca dureri de cap. 'n %oldova s8au 'nregistrat mai multe cazuri! inclusiv #n vara anului 2FF3! c#nd unele persoane au avut de suferit din cauza aflarii #n zona cu aer poluat. "e observa o acumulare sporita a pesticidelor #n praful dega2at.

14

$5ul J5c continua s prezinte un pericol ecologic pentru c(i.inauieni! iar pe zi ce trece el se transforma #ntr8un depozit de de.euri mena2ere. 'n prezent! de.i se #ntreprindactiuni pentru soluionarea problemelor salubrizarii capitalei! situatia #n domeniu r m5nea fi alarmanta! iar gunoi.tile neautorizate nu reprezinta altceva dec5t adev rate focare aleunor eventuale e1plozii ecologice.Deseori! #n apropierea r5ului J5c se creeaz adev rate depozite de de.euri dinsticle .i pungi de plastic! sticle de bere! anvelope .i legume stricate! l sate de agentiieconomici care activeaza #n apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei r5ului J5c. +otrivit locuitorilor din zona r5ului J5c! de.i sunt revoltat de starea acestui r5u! vina pentru situaia creata o poarta oamenii .i agenii economici din prea2ma r5ului.Daca englezii se lauda cu Tamisa! iar francezii cu "ena! r5uri pe care seorganizeaza croaziere de vis! noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol! .i am putea sa ne l udam doar cu anvelopele .i conservele de pe fundul r5urilor.

$EC-%0<D0$>6
1&

8 e1tinderea particip rii cet enilor la managementul mediului ambiant! asigurarea educaiei .i con.tientiz rii ecologice a populaiei: 8 recultivarea terenurilor epuizate: 8 diminuarea devers rii de.eurilor nocive: 8 introducerea te(nologiilor moderne de filtrare a apei potabile! utilizarea aprovizion rii derivate .i repetate cu apa: susinerea .i stimularea mi2loacelor de transport sigure .i inofensive pentrumediul ambiant:

1A