Proteze auditive

MOTO:Daca nu vezi te izolezi de lucruri. Daca nu auzi te izolezi de oameni.

Cum auzim?
Auzul este unul dintre cele cinci simturi prin care interactionam cu mediul inconjurator.

Pe langa importanta deosebita pe care o are ca mijloc de alerta (alarma de incendiu, masina, etc) un alt rol important este acela de a inlesni comunicarea interumana. Omul este o fiinta care trebuie sa socializeze iar acest lucru il face cu ajutorul limbajului, limbaj care se dezvolta corespunzator numai in cazul unui auz normal. Pentru intelegerea vorbirii nu este suficient sa auzim cuvantul,fiind foarte importanta intonatia si tonul care de cele mai multe ori dau intelesul. El este conectat cu sistemul activator ascendent ramnnd astfel functional si n timpul somnului si permitnd trecerea rapida a organismului n stare de alerta n urma unei stimulari sonore adecvate. uzul !oaca un rol deose"it de important n nsusirea lim"a!ului# dezvoltarea proprietatilor cognitive si dezvoltarea socio$afectiva

Urechile noastre actioneaza ca un radar care capteaza sunetele venite din directii multiple. Structura comple a a fiecarei urechi proceseaza sunetele si le transmite catre creier unde sunt interpretate. Sa luam, spre e emplu , sunetul unui camion care se apropie! cea mai apropiata ureche primeste semnalele sonore ceva mai devreme decat cealalta ureche si la o intensitate mai mare. Procesand aceste informatii acustice fine provenite de la fiecare ureche, creierul are capacitatea sa calculeze directia din care vine camionul si de asemenea ne poate "spune# cu apro imatie cat de aproape este.

%unctiile urec&ii: Urechea este un organ foarte comple , format din trei parti! urechea e terna, urechea medie si urechea interna. $in urechea interna, nervul auditiv transmite informatia creierului pentru a fi procesata.

'rec&ea e(terna

'rec&ea e(tern) este alc%tuit% din pavilionul urechii &i conductul auditiv e tern. - Pavilionul auricular, inserat 'ntre apofiza mastoid% &i articula(ia temporo) mandibular%, este reprezentat de un schelet cartilaginos elastic acoperit de un tegument sub(ire, aderent la pericondru pe fa(a e tern%. - Conductul auditiv extern, lung de *+),- mm, este format dintr)un segment cartilaginos e tern &i un segment osos, mai scurt, situat 'n grosimea osului temporal. .egumentul care c%ptu&e&te conductul este sub(ire, aderent la periostul subadiacent 'n por(iunea osoas% &i mai gros, con(in/nd foliculi pilo&i &i glande ceruminoase 'n por(iunea cartilaginoas%. - Inervaia senzitiv este asigurat% de nervul trigemen prin nervul auriculo)temporal &i ramuri senzitive din nervul facial

'rec&ea medie

'rec&ea medie este alc%tuit% din casa timpanului 'mpreun% cu lan(ul osicular (ciocanul, nicovala &i sc%ri(a) &i ane ele acestuia! trompa 0ustachio &i sistemul celular mastoidian. - Casa timpanului este o cavitate aerian% interpus% 'ntre urechea e tern% &i cea intern%, traversat% de lan(ul osicular. 0ste divizat% 'n trei! recesul epitimpanic (atica), mezotimpanul &i recesul hipotimpanic. Atica se continu% cu antrul mastoidian printr)o por(iune mai 'ngust%. 1ultiplele forma(iuni care despart atica de mezotimpan, pot favoriza o aerare defectuoas% pentru aceasta, cu reten(ia secre(iilor 'n inflama(ii. 2ecesul hipotimpanic este 'n raport cu golful venei jugulare. - Membrana timpanic formeaz% peretele lateral al casei fiind constituit% din pars tensa &i pars falccida, av/nd 'n structur% cinci straturi histologice! epiodermic, epitelial e tern, lamina propria, epitelial intern &i mucos. - Peretele intern alc%tuit din baza st/ncii temporalului are ca repere importante! promotoriul, fereastra vestibular%, fereastra timpanic% &i sinus tzmpani. - Mucoasa care c%ptu&e&te cavit%(ile urechii medii este de tip pseudostratificat ciliat 'n jurul orificiului trompei 0ustachio &i epiteliu cubic stratificat, 'n rest, cu celule mucoase &i glande submucoase. - Trompa EUstachio face leg%tura 'ntre urechea medie &i rinofaringe. 3a adult, cele dou% treimi anterioare sunt cartilaginoase, iar treimea posterioar% este osoas%, iar la sugar, por(iunea osoas% reprezint% mai mult de jum%tate din lungimea trompei. 1ecanismul de deschidere al trompei este muscular. 1u&chiul peristafilin e tern realizeaz% prin contrac(ie deschiderea activ% a trompei. 4nchiderea trompei cartilaginoase 'ncepe la cap%tul s%u istmic posteroe tern &i progreseaz% spre cap%tul antero)intern.

'rec&ea intern) 'rec&ea intern) este alc%tuit% dintr)un sistem de canalicule labirint. - abirintul osos, provenit din capsula labirintic% format% prin osifiere enchondral% poate prezenta anomalii hispatologice &i biochimice. - abirintul membranos este format dintr) o cavitate ce con(ine endolimfa. Perilimfa separ% labirintul membranos de peretele intern al labirintului osos. 5estibulul membranos este format din dou% vezicule (utricula &i sacula) care con(in maculele 'n care se g%sesc receptorii senzoriali periferici sensibili la stimul%rile accelera(iei liniare. 6ele trei canale semicirculare con(in receptori stimula(i de accelera(iile unghiulare. 4n canalul cohlear, pe membrana bazilar% se afl% organul 6orti, receptorul analizatorului acustic, format din epiteliul

senzorial &i membrana tectoria.

Poluarea fonica ramane cel mai frecvent factor de mediu care duce la pierderea auzului. Sunetele puternice la care ne e punem in timpul activitatilor de recreere, in discoteci, cluburi sau ascultand muzica in casti, pot provoca si ele pierderea auzului 7n raportul S608792 al U0, se arata ca intre *,+ si :- milioane de europeni care asculta muzica tare cel putin o ora pe zi sunt e pusi riscului de a)si pierde auzul. Pastrand proportia, intre :--.--- si ;--.--- de romani risca sa surzeasca datorita zgomotelor puternice altele decat cele de la locul de munca. Se considera ca :<= dintre adulti isi pierd auzul datorita zgomotului ocupational, insa in ultimii *- de ani numarul tinerilor cu e punere la zgomot s)a triplat ajungand la :>= in timp ce zgomotul ocupational a scazut fata de anii ?@-. DEC*+E,** $ , -./ D+# OM', PO TE %* CT*0 DO 1 . M*2'TE 7ntensitatea sunetului e masurata in decibeli (dA) si este o functie logaritmica. Astfel, fosnetul frunzelor de *- dA este de aproape :- ori mai intens decat soapta de :- dA. Bgomotul produs de o convorbire se situeaza intre limitele de ,- si <- dA. 7n cabina unor camioane de mare putere s)au masurat uneori zgomote cu intensitati intre >- si ::- dA iar decolarea unui avion se ridica la :,- dA. 8ivelul de *-),- decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. 3imita sunetului admisibil la locul de munca este de @- decibeli. 3a :*- dA, omul poate fi activ doar * minute. O e punere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, de la concerte (>-)::+dA), sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi e ploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus (tiuituri in urechi). $e obicei, auzul normal revine dupa cateva zile.

E%ECT', 34OMOT','* 5MODE125 6'P1

'3','*

Cactorii care influenteaza efectul zgomotului in pierderea auzului sunt! intensitatea zgomotului, viteza cu care creste nivelul sunetului, durata de e punere, vulnerabilitatea urechii interne (influentata de factori de mediu si intrinseci ca fumatul, hipertensiunea, nivelul lipidic, varsta, se ul, culoarea ochilor si alti parametri anatomici controlati in mare parte de factorii genetici). 7n principiu e punerile scurte produc schimbari reversibile in cohlee, adica doar o modificare temporara a pragului auditiv (..S). 0 puneri peste pragul admis de @- dA , timp ; oreDzi pe perioade de :-),- de ani pot duce la modificarea permanenta a pragului auditiv (P.S). Cormatele digitale actuale (e .1P,) de muzica permit atingerea unor intensitati foarte inalte ale sunetului, de @- ) ::+ dA(A) pe diferite aparate iar castile pentru telefoane mobile, iphone si bluethoot pot mari acest nivel. 8ivelul de perceptie a sunetului creste in functie de adancimea introducerii in ureche a dispozitivelor, volumul si tipul muzicii. 2ecuperarea dereglarilor de auz produse de o ora de muzica, la @+)>+ dA, se face in ;- de minute de repaus fonic. 1elodiile cu mai multa percutie produc modificari temporare mai importante ale pragului auditiv (*). Ascultatul muzicii in casti poate duce la pierderea permanenta a auzului pentru ,:,;= dintre subiectii care asculta :-hDsaptamana muzica foarte tare depasind valoarea ma ima admisa de @- db

P1OTE3E 'D*T*0E *6TO1*C

8u o anumita persoana a inventat proteza auditiva.Primele proteze auditive folosite de oameni erau coarne de animale,cochilii de mare sau alte materiale naturale probabil e istente cu mult inainte ca trompeta de ureche sa fie fabricate.

Eiovanni Aattista Porta a fost cel mai probabil primul care a descris devreme aceste proteze auditive. Porta a scris o carte intitulat% !atural Ma"ic#$ publicata 'n :+@@, 'n care el descrie ca oamenii foloseau ca proteze auditive urechi de lemn 'n form% ca urechile animalelor.6at de raspandite erau aceste proteze este greu de spus. 4n :<*F Crancis Aacon a scris despre valoarea Gtrompetelor de ureche? la oamenii surzi. Aceste dispozitive auditive nu au fost fabricate 'n felul 'n care le cunoa&tem ast%zi. Primii care au fabricat protezele auditive mecanice au fost CredericH 6. 2ein din 3ondra, Eeorge P. Pilling din Philadelphia, CrancH)5alerI Creres din Paris, 0. A. 1eIroJitz din 8eJ KorH, Lirchner si Milhelm din Stuttgart prin :@--.Acestea sunt doar cei mai importanti oameni care au inceput fabricarea de protezelor auditive 2evolutia industriala,prima data in 0uropa si mai tarziu in America a creat un val de fabricatie a numeroaselor produse .0conomia a fost de asemenea un factor,noua clasa de mijloc avand venituri cat a)si permite achizitionarea unei proteze auditive. .homas 0dison a jucat un rol important in inventia protezelor auditive electrice.7n timpul vietii sale .homas Alva 0dison (:@;F):>,:) a inventat fonograful becul cu filament, Hinetoscopul. 7n:@@< 0dison a inventat transmitatorul de carbon care ii permite sa traduca sunetele in semnale electrice Semnalele calatoreasc prin fire si sunt traduse in sunete Prima proteza auditiva electrica a fost conceputa prin tehnologia transmiterii prin carbon.6u toate ca a fost un avantaj mare din punct de vedere economic 0dison nu a incercat sa inventeze proteza auditiva de unul singur . 7n :@>> 1iller 2eese 9utchison si N. Milson infinteaza compania AHouphone in Alabama. 1iller 2eese 9utchison detine brevetul pentru primul aparat auditiv realizat dintr)un transmitator si o baterie .Acesta s)a vandut pentru ;--O.O versiune mai mica avand o baterie portabila s)a vandut in anul :>-- pentru <-O. 6A2A6.027S.767 E0802A30 6aracteristicile generale ce definesc aparatele auditive sunt! 1PO(1a im PoJer Output) care reprezinta puterea ma ima de iesire adica ma imul de amplificare pe care il poate genera aparatul pornind de la audiometricP 6astigul(Eain) care reprezinta cantitatea ma ima de amplificare utila pe care o poate emite aparatul auditiv raportandu)se la nivelul pierderii de auz al pacientului si la nivelul semnalului de intrareP Proteza auditiva este un sistem electroacustic portativ utilizand calea aeriana siDsau osoasa siDsau cartilaginoasa destinat sa amelioreze auditia deficientilor auditivi intr)un mod specific adecvat capacitatii lor de perceptie si toleranta.

Protezarea auditiva este un demers e trem de pretentios si de complicat.7n principiu proteza acustica realizeaza o supleanta senzoriala deoarece repararea senzoriala este imposibila. Asadar o proteza auditiva trebuie sa aiba in vedere , obiective!reabilitarea organului distrus,schimbarea naturii stimulului auditiv,si concretizarea stimulului. Pentru realizarea acestora,fiecare proteza acustica moderna trebuie sa aibe in structura ei urmatoarele segmente!segmentul de intrare,de amplificare,de iesire si dispozitivul de alimentare cu energie.2olul fundamental al protezei este sa amplifice stimulul.0 ceptand anumite defectiuni care afecteaza sistemul de transmisie cum ar fi distorsiunile sau zgomotul de fond, o proteza auditiva este in mod unic si in intregime caracterizata prin posibilitatile ei de amplificare reprezentate in ultima instanta prin sunetul castigat. O proteza auditiva are , parti de baza!microfon amplificator si difuzor.Aparatul receptioneaza sunetul in microfon unde transmite semnalele sonore in unde electrice si le trimite apoi amplificatorului.Amplificatorul creste puterea semnalului iar acesta trimite urechii printr)un difuzor.

Aparatul auditiv amplifica vibratiile sonore ce intra in ureche.6elulele par supravietuitoare detecteaza vibratiile mari si le transforma in semnale neuronale care sunt transmise apoi creierului

Protezele auditive se impart astfel! $upa modul de purtare! o Aparate retroauriculare(A.0)Aehind the 0ar)Pin spatele urechii o Aparate intraauriculare(7.0)7n the 0ar)Pin interiorul urechii $upa modul de procesare al semnalului! o Analogice o $igitale

parate retroauriculare7+TE$+e&ind t&e Ear8 Protezele auditive retroauriculare au o forma alungita si sunt purtate in spatele urechii si sunt compuse din! Aparatul propriu)zis ce cuprinde circuitul electronic si are apro imativ forma posteriorului pavilionului auricularP .rompa care este atasata semi)fi la corpul aparatului,face legatura intre aparatul propriu)zis situat in spatele urechii si tubul acustic plasat in fata pavilionului,trompa este rigida si urmareste conturul portiunii superioare a pavilionuluiP .ubul acustic care face legatura dintre trompa aparatului si oliva,este fle ibil si reprezinta una dintre piesele consumabile ale aparatuluiP Oliva este piesa care face liantul intre aparatul auditiv si urechea pacientului,se personalizeaza prin amprentare dupa urechea fiecarui pacientP Un cot mic urmeaza linia urechii, realizand legatura cu oliva.7nauntrul fiecarei proteze, se afla un microfon care apteaza sunetul care apoi este amplificat si transmis mai departe in ureche. Oliva este piesa care ancoreaza proteza in ureche, fiind realizata dupa mulajul urechii. Protezele retroauriculare sunt recomandate intotdeauna copiilor, fiind usor de purtat si de ajustat la urechea in continua modificare a copilului. Aparatele retroauriculare au fost proiectate pentru a satisface cele mai e igente pretentii de calitate in domeniul protezarii auditive. Proteza auditiva retroauriculara este compusa din aparatul propriu)zis si piesa de adaptare pentru ureche, piesa fabricata separat, dupa forma urechii pacientului, ducand la personalizarea aparatului. Aparatul astfel realizat se potriveste numai respectivului pacient. $aca s)ar pune aparatul pe urechea altei persoane, aceasta ar auzi un sunet distorsionat care l)ar deranja. Acoperind toate tipurile de pierdere de auz, de la medie la severa si profunda, de aceste aparate pot beneficia atat persoanele care pot fi usor protezabile cat si persoanele cu malformatii si in continua crestere.

parate intraauriculare7*TE$*n t&e Ear8 Aceste proteze sunt purtate in conductul auditiv e tern si in conca. 0le sunt montate in carcase individualizate si reglate in functie de gradul hipoacuziei. )intraauriculare)6anal (7.6). Proteza este de asmenea individualizata, ocupa intregul conduct auditiv e tern. $atorita dimensiunii reduse, este mai putin vizibila. )intraauriculare)6omplet in canal(676). Acest model de proteza auditiva este cel mai mic si cel mai nou. 6arcasele sunt individulizate, in asa fel incat sunt aproape invizibile in ureche Protezele intraauriculare sunt indicate in cazul unor scaderi mai mici de auz. 0le sunt e ecutate tot dupa un mulaj. $upa dimensiuni si amplasare ele pot fi complet in ureche (invizibile) sau putin vizibile la suprafata pavilionului urechii. Aparatele intraauriculare 7.0 se instaleaza direct in conductul auditiv e tern si sunt compuse din! 6arcasa aparatului in care se monteaza intreg circuitul electronicP capacul e terior al carcasei aparatului pe care se monteaza toate componentele accesibile pacientului!potentiometru de volum,comutator de programe,suportul bateriei,comutator pornit)oprit circuitul electronic intern al aparatului ce este incorporat cu totul in carcasa aparatului filtru de protectie impotriva cerumenului sau altor secretii ale urechii,care se monteaza in varful aparatului fir de e tractie care este atasat la capac si il ajuta pe pacient la e tragerea aparatului din ureche,folosindu)se la aparatele de cele mai mici dimensiuni

Aparatele intraauriculare sunt mai pretentioase de aceea e ista limitari in recomandarea anumitor categorii de pacienti si anume!copiilor,persoanelor cu disfunctionalitati ale mainilor,batranilor persoanelor cu patologii de ureche e terna,persoanelor cu hipoacuzii mai mari de F- dA. Aparatele 7.0 mai pot fi clasificate astfel! parate intraauriculare conca care se instaleaza direct in conca prelungindu)se in conductul auditiv e tern..oate partile protezei sunt plasate intr)un tub adaptat dimensiunilor urechii.Aceste proteze auditive pot fi folosite pentru o marja mai larga de pierderi de auz.$atorita dimensiunii lor mai mari,7.0 pot adaposti amplificatoare de sunet mai mari si mai multe optiuni,precum un buton pentru selectarea programelor.Sunt,de asemenea ,mai usor de manipulat pentru numeroase persoane.

Proteza auditiva 7.0 poate avea o rotita pentru controlul volumului. Acesta poate fi folosit cu ajutorul degetului si poate fi rotit in ambele directii.5olum controlul va ingadui sa ajustam volumul in situatii speciale de ascultare.Pentru a mari volumul, se roteste rotita inainte.Pentru a reduce volumul, se roteste rotita in spate.6and proteza auditiva este pornita, acesta porneste la un nivel de volum preferat. Atunci cand se ajusteaza volumul, acesta este indicat printr)un bip.

parate intraauriculare complet in canal C*C care sunt utilizate pentru hipoacuzii usoare spre medii.$atorita dimensiunilor sale proteza este aproape invizibila iar functionarea sa este similara celorlalte tipuri de proteze auditive intraauriculare. Acesta este cel mai mic tip de proteza auditiva disponibila si este aproape invizibil in ureche..oate componentele sunt adapostite intr)o cutiuta mica,ce este potrivita departe,in canalul urechii.Aceasta profita de designul anatomic propriu al urechii si de abilitatea de a colecta sunetele,in mod natural. Protezele auditive complet in canal sunt create la comanda,pentru fiecare urechePtotusi,sunt restrictionate pentru persoanele cu canale ale urechii suficient de largi pentru a primi adancimea insertiei instrumentului in ureche.$e asemenea, utilizeaza o baterie mica ce necesita de teritate manuala buna.Acest tip de proteza auditiva nu este potrivita pentru persoanele cu pierderi de auz severe.

parate intraauriculare canal *TC care functioneaza ca si aparatele auditive intraauriculare conca dar dimensiunile sale reduse o fac mai putin vizibila.

Putin mai mari decat 676,protezele auditive 7.6 se potrivesc de asemenea,mult in canalul urechii.Protezele auditive in canal folosesc o baterie putin mai mare de cat cele 676.Acest stil este folosit pentru pierderile de auz usoare pana la moderate.

Proteze auditive analogice!sunt simple amplificatoare ale auzului restant dar acuratetea sunetelor si intelegerea vorbirii sunt mai putin obtinute.

Proteze auditive digitale sunt mici calculatoare programabile pe calculator cu o redare superioara a sunetelor si un zgomot de fond practic imperceptibil. Proteza auditiva digitala contine de asemenea un cip.

P&oeni(: digitale, reglabile prin trimere,: canal frecven(ial, , pre( ><- 2O8. *nfinit9: digitale, : canal frecven(ial, reglabil% prin computer, posibilitate de reglare pe , programe diferite, avertizare sonor% pentru desc%rcarea bateriei &i pentru trecerea 'ntre programe, poJer on)delaI, doar variante intraauriculare, pre( 'ntre >:>,:: &i :+:* 2O8. *ntuis: digitale, ; canale frecven(iale, reglaj computerizat, , programe diferite, avertizare sonor% pentru desc%rcarea bateriei &i pentru trecerea 'ntre programe, poJer)on delaI, pre( :<@- 2O8. C*E,O.! digitale, < canale frecven(iale, reglaj computerizat, ,Q: programe, 'nveli& anti)umezeal%, fiabilitate crescut%, func(ie de trecere automat% pe programul pentru vorbit la telefon atunci c/nd se aproprie receptorul de ureche &i de revenire la programul ini(ial dup% 'ncheierea convorbirii, poJer)on delaI, avertizare sonor% pentru desc%rcarea bateriei &i pentru trecerea 'ntre programe, sistem special de reducere a zgomotului de fond, pre( 'ntre ,:-@ &i ,<-- 2O8. 2*T1O: digitale, e clusiv intraauriculare, <):* canale frecven(iale, reglaj computerizat, p/n% la , programe, avertizare sonor% pentru desc%rcarea bateriei &i pentru trecerea 'ntre programe, sistem special de reducere a zgomotului de fond, aparatul cu dimensiunule cele mai reduse de pe piata in momentul actual,pre( *<;- &i <*:- 2O8. 1T*6.: digitale, :* canale frecven(iale, reglaj computerizat, ,Q: programe, circuit ultim% genera(ie, 'nvelis anti)umezeala, fiabilitate crescut%, func(ie de trecere automat% pe programul pentru vorbit la telefon atunci c/nd se aproprie receptorul de ureche &i de revenire la programul ini(ial dup% 'ncheierea convorbirii, poJer)on delaI, avertizare sonor% pentru desc%rcarea bateriei &i pentru trecerea 'ntre programe, variant% cu comunicare C1 'ntre cele dou% urechi protezate, sistem special de reducere a zgomotului de fond &i a feed) bacHului, pre( 'ntre ;<+< 2O8.

E:P,O1E1: digital, special conceput pentru protezarea copiilor, @ canale frecven(iale, 'nvelis anti)umezeala, fiabilitate crescut%, led pentru statusul bateriei, blocarea poten(iometrului de volum, blocarea compartimentului bateriei, comunicare C1 'ntre cele dou% urechi protezate, pre( +-;- 2O8. P2O.0B0 AU$7.750 71P3A8.AA730 Proteza AA9A este o proteza partial implantabila(implant cu conductie osoasa)proteza ancorata pe os (mastoisa)in spatele urechii cu un impant de titaniu.

Sunetele se transmit pe cale osoassa si pacientul aude vocea normala)cale naturala de protezare.Sunetul transmis prin piele sau prin aerul inchis intre timpan si proteza din ureche face ca intensitatea sunetului perceput de pacient sa scada cu :+)*- dA accentuand pierderea de auz..oate aceste indeajunsuri se inlatura folosind proteza AA9A. 3a aceasta concluzie a ajuns inventatorul impantului de titaniu(profesor.doctor.AranemarH) cand a aparut proteza AA9A,observand si analizand de ce noi nu ne recunoastem vocea atunci cand suntem inregistrati. $eci sunetul, in cazul protezei AA9A transmis prin impantul de titaniu si os la urechea interna si creier este superior calitativ si are caracteristicile vocii normale. Ci area implantului in spatele urechii se face printr)o interventie chirurgicala simpla care nu afecteaza auzul pacientului ci il imbunatateste.

Proteza AA9A este destinata cazurilor in care celelalte proteze intraauriculare sau retroaauriculare nu mai pot fi folosite nivelul de amplificare al sunetului nemaiputand ajuta pacientul,sustin specialistii. 0 ista un procesor de sunet care capteaza si amplifica sunetul iar la fi area lui se face cu un implant de titaniu,material care este acceptat usor de organism.Prin acest implant sunetul captat si amplificat de microprocesor se transmite direct nervului auditiv care nu se distruge niciodata indiferent de e istenta unei afectiuni a urechii.Satisfactia pacientilor este mare >-= dintre ei utilizand)o intraga zi. $0BA5A8.AN0! calitatea sunetului receptionat pe calea aeriana este mai redusa disconfort din cauza presiunii constante a arcului de otel pentru frecvente inalte,pielea atenueaza calitatea sunetului inestetica usor sesizabila pozitie nesigura A5A8.AN0! solutie unica pentru o anumita categorie de pacienti utilizare simpla satisfactia purtatorilor de proteza foarte mare sigura,usor adaptabila cerintelor pacientului foarte usor de intretinut,printr)o igiena zilnica simpla nu este influentat de undele electromagnetice evitarea fenomenului de feed bacH acustic nu determina presiune asupra pielii la locul de fi are Orice proteza auditiva este formata din ; parti! microfon!pentru receptarea sunetelor si apoi pentru schimbarea acestora in semnale electrice amplificator!pentru ca semnalele sa fie puternice receptor!pentru a transforma cele mai puternice semnale electrice inapoi de unde de sunete baterie pentru energie proteza digitala contine de asemenea si un cip A5A8.AN030 U8U7 APA2A. AU$7.75 aparatele digitale confera o reglare rapida si precisa unele aparate digitale au si componente analogice cum ar fi potentiometrul de volum microfonul aparatelor digitale transforma informatia analogica in informatie digitala adica procesarea sunetului catre urechea deficitara minimalizeaza sunetele care nu sunt deficitare intelegerii vorbirii)zgomotul de font asigura confort in situatii de liniste si zgomot tehnologia digitala confera audioprotezistului un ma im de control asupra balantei sunetelor de calitate si zgomot

6c&im"area "ateriilor .ipul corect de baterie apare la inceputul instructiunilor separat pentru fiecare tip de proteza auditiva.O baterie descarcata trebuie inlocuita imediat si aruncata conform regulamentelor locale.6and energia bateriei este mica,se aud o serie de bipuri scurte. Acestea indica faptul ca trebuie sa inlocuim bateria.Pentru a schimba bateria se deschide compartimentul bateriei cu ajutorul unghiei si se indeparteaza bateria descarcata. Aateria descarcata poate fi indepartata si cu ajutorul instrumentului folosind partea magnetica a acestuia.

Disfunctii ale protezei auditive Protezele auditive se pot opri din functiune daca bateria se descarca ori daca tubul de oliva se umple cu ceara sau umezeala. *nterferente Proteza auditiva a fost testata in totalitate pentru interferenta in conformitate cu cele mai stringente standarde internationale. $ar dezvoltarile tehnologice aduc tot timpul noi si noi produse pe piata,iar unele pot emite radiatii electromagnetice ce pot conduce la intereferente cu proteza auditiva. 0 emplu! sistemele de alarma din magazine,telefoanele mobile, fa ul, calculatorul, razele R,tomograful, etc. Proteza auditiva este creata in asa fel incat sa corespunda celor mai stridente Standarde 7nternationale privind 6ompatibilitatea 0lectromagnetica. .otusi, proteza auditiva poate cauza interferente cu alte echipamente medicale.7nterferente de acest gen pot fi cauzate de semnale de radio, disturbante in reteaua de electricitate,detectoare de metal de pe aeroporturi, campuri electromagnetice provenind din echipamente medicale sau descarcari electrostatice.

pro"area produsului#precautii si marca!e Proteza auditiva contine un transmitator radio (nu se aplica protezei auditive 176 si 676) care foloseste o tehnologie magnetica de inductie scurta functionand la ,,@; 19z. Puterea campului magnetic al transmitatorului este de ;* dAuADmS:-m.Puterea de emisie din sistemul de radio este sub limita internationala de emisii pentru 0 punerea Umana. Pentru comparatie, radiatia protezei auditive este mai mica decat cea a unei lampi halogene, monitorul calculatorului, masina de spalat vase, etc. Proteza auditiva este compatibila

cu Standardul international privind 6ompatibilitatea 0lectromagnetica. $atorita suprafetei limitate pe proteza auditiva,toate marcajele relevante se afla in aceasta brosura Curatarea protezei auditive T $eschidem usita bateriei T 6uratam orice urma de cerumen din jurul orificiului de sunet cu ajutorul periei. T $aca orificiile de intrare in microfoane sunt blocate de praf sau murdarie, acestea vor afecta performanta protezei auditive. 7ndepartam orice semn vizibil de murdarie cu ajutorul periei T 6uratam orificiul de ventilatie impingand peria prin orificiu,rasucind)o usor. T Colosim carpa pentru a sterge suprafata protezei auditive. Proteza auditiva 8U trebuie spalata sau scufundata niciodata in apa sau alte lichide. 7nstrumentul de curatare are si o periuta cu care putem curata proteza auditiva. Acesta trebuie curatata frecvent pentru a garanta functionarea corecta.

*ntretinerea protezelor auditive 6analul auditiv produce cerumen care poate bloca intrarea sunetului sau ventilatia protezei auditive. Asadar, proteza auditiva poate contine un filtru sau un alt instrument pentru a preveni acumularea de cerumen. Practic ca si denumire ) aparatul auditiv ) sau proteza auditiva ) suna putin frustrant la inceput ... dar daca ne gindim bine si ochelarii sunt tot niste aparate sau proteze U 6ercetarile stiintifice de ultima ora au dus la obtinerea unei adevarate bijuterii a tehnicii,care asigura compensarea pierderilor auditive usoare,medii si medii spre severe cu ajutorul unui amplificator de foarte mici dimensiuni.Pozitionarea aparatului partial sau in totalitate in conductul auditiv,7l face sa fie ascuns practic in ureche.Persoanele care isi puneau sub semnul intrebarii integritatea vieti sociale,au acum posibilitatea de a se bucura din nou de o auditie de calitate,care nu afecteaza in nici un fel imaginea lor.

Universitatea Politehnica .imisoara

P2O706. Aparate si Proteze auditive

Proteze Auditive