Universitatea tefan cel Mare Suceava Facultatea de tiine Economice i Administraie Public Speciali area MAAFA!

" An #

P$%#E&' (A AFA&E$# #)'E$)A*#%)A(E

Masterand+ Pentilescu #uliana

Teme proiect:
,-Evidentiati cele dou efecte statice prin e.emple numerice/-$eali ai un comentariu de ma.im o pa0in cu privire la ireversibilitatea procesului 0lobali rii" utili 1nd biblio0rafie specific2-$eali ai un eseu despre economia 0lobal pornind de la urmtoarea biblio0rafie+ '3omas (- Friedman" Pm1ntul este plat- Scurt istorie a secolului 44#" Editura Polirom" /556!avid M- Smic7" (umea e rotund- Pericole ascunse pentru economia 0lobal" Editura Publica" /5589-Utili 1nd datele cele mai noi de pe site:ul %M& ;3ttp+<<===-=to-or0>" reali ai urmtoarele clasificri+ Primii ,5 e.portatori si importatori ?n comerul cu bunuri ;produse manufacturate> @ riA Primii ,5 e.portatori si importatori ?n comerul cu servicii @ riA 5- Evideniai c1teva puncte forte i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc ?n $om1nia ;consultai i site:ul ===-arisinvest-ro>-

'ema nr-,
,-Evidentiati cele dou efecte statice prin e.emple numericePerioada postbelica" un economist" pe nume #acov Biener" a respins teoria ca uniunea vamala ar duce la cresterea bunastarii- El a enuntat o teorie potrivit careia crearea uniunilor vamale si" in parte" a onelor de comert liber" au ca efecte+ notiunea de creare de comert notiunea de deturnare de comertPrin creare de comert analistul intele0ea aparitia de noi flu.uri comerciale in cadrul uniunilor vamale" care inlocuiesc sursele de furni are mai putin eficiente" sursele cele mai avantaCoase din punct de vedere al costurilor de productie- Acest lucru este de fapt crearea interna de comertPrin deturnare ;deviere> de comert se intele0e inlocuirea surselor mai eficiente" din punct de vedere al costurilor de productie" de furni are a marfurilor din afara uniunii vamale" cu surse interne" din cadrul uniunii vamale" mai putin avantaCoase- Acest lucru se produce atunci cand sunt liberali ate sc3imburile comerciale reciproce si se instituie un protectionism colectiv fata de tertiPentru a reali a i mai bine diferenele ?ntre conceptele de mai sus" pre entm ?n continuare un prim e.emplu ?n care consumatorii france i" ?n urma crerii unei uniuni vamale ?ntre Frana i Dermania" vor prefera s ac3i iione e biciclete 0ermane" produse mai eficient-

Pretul producatorului 'a.a vamala aplicata Pretul de van are in Franta

Franta E5 5 E5

Dermania 65 /5 85

SUA ,55 /5 ,/5

Productorul cu cele mai ridicate costuri sunt SUA" care nici nu au ptruns pe piaa france sau 0erman" unde preurile sunt mai mici- Prin crearea unei uniuni vamale ?ntre Frana i Dermania" ta.ele vamale aplicate de france i asupra bicicletelor 0ermane devin ero" consumatorii france i prefer1nd aceste biciclete" de 65 dolari" bicicletelor locale" de E5 dolari- Fntre Frana i Dermania este astfel evident efectul de creare de comerA SUA nu au fost afectate ne0ativ de apariia acestei uniuni vamale" deoarece nici anterior nu aveau ?n Europa o pia de desfacere" deci nu au pierdut nimicFn e.emplul urmtor este pre entat efectul fenomenului de deturnare de comer2

Pretul producatorului 'a.a vamala aplicata Pretul de van are in Franta

Franta ,55 5 ,/5

Dermania ,55 /5 ,/5

SUA 85 /5 ,,5

&onform datelor din tabel" ?n perioada to" c1nd fiecare ar aplica ta.e vamale fa de teri" ?n mod nediscriminatoriu" consumatorii france i ac3i iionau biciclete americane ; ,,5 dolari fa de ,/5>- Fn t," prin crearea uniunii vamale ?ntre Frana i Dermania" productorii americani pierd piaa" ?n faa bicicletelor 0ermane ;,55 dolari fa de ,,5>Acest lucru ?nseamn c productorul cel mai eficient a fost eliminat de unul mai puin efficient prin efectul discriminatoriu al ta.elor vamale- Se ?nre0istrea astfel o deturnare de comer dinspre SUA spre Dermania- F #n conclu ie+ cele mai bune situaii de creare comer se ?nt1lnesc atunci c1nd cererea de import are o elasticitate ridicat" iar costurile rilor membre sunt la fel de Coase ca i ?n restul lumiiA situaiile de deturnare de comer se ?nt1lnesc atunci c1nd cererea de import este inelastic" iar costurile ?n interiorul noii uniuni vamale sunt mai ridicate dec1t ?n restul lumii

'ema nr- / /-$eali ai un comentariu de ma.im o pa0in cu privire la ireversibilitatea procesului 0lobali rii" utili 1nd biblio0rafie specific)u e.ista o definitie a 0lobali arii intr:o forma universal acceptata" si probabil nici definitiva- Dlobali area subinclude o multitudine de procese comple.e cu o dinamica variabila atin0and domenii diferite ale unei societati- Ea poate fi un fenomen" o ideolo0ie" o strate0ie" sau toate la un locDlobali area este termenul ?ntrebuinat pentru a descrie un proces multicau al care are drept re ultat faptul c evenimente care au loc ?ntr:o parte a 0lobului au repercusiuni din ce ?n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale 0lobuluiDlobali area este termenul modern folosit la descrierea sc3imbrilor ?n societi i ?n economia mondial" care re ult din comerul internaional e.trem de crescut i din sc3imburi culturale- !escrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state- Fn conte.t economic" este des ?nt1lnit referirea" aproape e.clusiv" la efectele comerului i" ?n particular" la liberali area

comerului sau la liberul sc3imb-Fn decursul istoriei" omul a adoptat diferite sisteme filo ofico:economicePentru a ?nele0e actuala or0ani are social" ne putem limita la menionarea a doar / sisteme" cel socialist i cel capitalist- E.istena a doua sisteme care preau am1ndou viabile atat economic c1t i din punct de vedere al nivelului de trai" producea o concurenta la nivel filo ofic" care p1n acum mai mult de un deceniu ne era imposibil s o reali am datorita interdictiei la 0andireGlobalizarea este un proces care lr0ete cadrele determinate ale sc3imbrii sociale la nivel mondial ca un intre0" trebuie mers dincolo de enumerarea c1torva indicatori de performanta ai societatilor transnationale de comunicaiile prin satelii" o limb 0eneral acceptata" problemele ecolo0ice'endina de 0lobali are a vieii economice nu este un fenomen nou" ?ns ?n lumeacontemporan aceasta capt trsturi distinctive i se e.tinde cu o vite uimitoare- Procesul investitional si deci ia de a investi" de a mobili e fonduri financiare pentru o anumita perioada de timp in speranta obtinerii de profit poate repre enta in acelasi timp un risc dar si o oportunitate de a face fata mediului puternic economic 0lobalAsadar 0lobali area este un proces amplu si comple. ale carui consecinte pot fi cu 0reu conturate cu e.actitate de analistii economici-!atorita numarului mare de factori de care 0lobali area depinde si prin urmare a multitudinii de evenimente aferente acesteia"ireversibilitatea ei este pactic imposibila intrucat istoria ne:a demonstrat intotdeauna ca lumea nu mai este aceeasi dupa un astfel de eveniment cu implicatii la scara mondialaAar fi posibila poate doar o ireversibiliate partiala#n defintiv orice proces"orice sc3imbare are atat parti po itive cat si parti ne0ativeAramane de va ut daca avantaCele sunt mai multe decat de avantaCele sau invers#n conclu ie" 0lobali area este o realitate probabil ireversibila si orice tara care:si pre0ateste temeinic viitorul se vede nevoita sa interfere e cu ea-

'ema nr- 2

&artea scrisa de '3omas (- Friedman intitulata Pm1ntul este plat- Scurt istorie a secolului 44# este o e.celent lucrare despre procesul 0lobali rii economieiA despre ce a provocat acest proces" unde a aCuns i ?ncotro se ?ndreaptA despre puternicele efecte ale intrrii pe piaa mondial a unui numr 2 miliarde de oameni care vor ?mbria capitalismul i soluiile recomandate pentru a re ista ;?n pia i pe 'erra> ?n aceste condiiiA despre implicaiile politico:militare i social:culturale ale desc3iderii ctre comerul 0lobal#nceputul secolului 44# va ramine in istorie" afirma '3omas (- Friedman" nu prin conflicte militare sau evenimente politice" ci prin patrunderea umanitatii intr:o noua etapa a 0lobali arii @ aplati areaG Pamintului- Fara frontiere comerciale sau politice" sub dublul efect al 0lobali arii si revolutiei di0itale" re ervele de cunoastere si resursele se conectea a intre ele oriunde s:ar afla pe mapamond" nivelind terenul de Coc ca niciodata pina acum-

Friedman inlatura in mod stralucit valul de mister ce acopera captivanta si" adeseori" tulburatoarea scena 0lobala" desfasurind:o sub oc3ii nostri @ o lume plata pe care o simtim" insa pe care abia daca o intele0em&artea cuprinde+ :cum a devenit pamintul plat :America si pamintul plat :tarile in curs de de voltare si pamintul plat :companiile si pamintul plat :0eopolitica si pamintul plat &artea scrisa de !avid M- Smic7 intitulata HPericole ascunse pentru economia 0lobal isi propune sa demonstre e ca in punctul de vedere al pietelor financiare" lumea nu e plata" asa cum sustinea 'om Friedman in lucrarea sa intitulata Pm1ntul este platScurt istorie a secolului 44#- Prin cartea sa !avid Smic7 ne introduce in lumea financiara unde re0ula este cea a rasturnarilor de situatie care au nevoie de milioane de participanti ai pietei pentru a reconsidera adevarurile lumii de dinainte de cri a actuala(umea este rotunda din cau a faptului ca lumea politica si cea a pietei financiare se intele0 tot mai putin una pe cealalta- Acest lucru este valabil mai ales in Statele Unite" unde este luata in considerare o indepartare de liberul sc3imb si de pietele de capital liberali ate- Sistemul financiar 0lobal este vulnerabil in fata unui efect psi3olo0ic de turmaPanica s:a raspandit in timpul cri ei creditului din /556:/55E pentru ca nimeni nu mai stia care institutii financiare detineau deseuri to.ice subprime si cu ce costuri- Supravietuirea sistemului financiar mondial depinde de un Coc 0lobal numit incredere'ema nr- 9 Utili 1nd datele cele mai noi de pe site:ul %M& ;3ttp+<<===-=to-or0>" reali ai urmtoarele clasificri+ rile cu cele mai rapide creteri ale comerului ;primele /I> Primii ,5 e.portatori si importatori ?n comerul cu bunuri ;produse manufacturate> @ riA Primii ,5 e.portatori si importatori ?n comerul cu servicii @ riA

Tabelul nr 1. rile cu cele mai rapide creteri ale comerului (primele 25)

ara ,- &3ile /- )oua Keeland 2- Peru 9- #ra7 I- )i0eria L- Mu=eit 6- Emiratele Arabe E- A erbaidCan 8- Filipine ,5- Natar ,,- (ibia ,/- (u.embur0 ,2- #rlanda ,9- Ucraina ,I- Suedia ,L- Drecia ,6- 'urcia ,E- Sin0apore ,8- Federaia $us /5- &anada /,- !anemarca //- Me.ic /2- Elveia /9- Serbia /I- Deor0ia

Anul 2010 5"56 5 5"5, /"9, 5"62 5"I6 L 5"89 5"5/ 5"/I ,"58 5"I6 /"L8 /,"// ,2"66 2,"E, ,/5"69 ,",, 95"/6 /"/5 6"E/ 5"88 ,9"9/ 2/"8, ,5"/8

Anul 2011 ,5"6, 5"5L 5",/ /2"/2 9"E, /"EI /E"/6 9",8 5"56 5"62 /"E5 ,"9/ L"IL 96"6L /8"L6 L6"62 /I/"I/ /"/5 69"8L 9"5, ,9",6 ,"L8 /9",2 I9"6L ,I"L/

Creterea ,9225J 92L,"6/J ,/,L"9IJ EL9",8J II6"5/J 959"6EJ 265"EEJ 299"LLJ 22L"LEJ ,8,"IEJ ,I6"58J ,9E"8EJ ,92"29J ,/I"52J ,,I"IIJ ,,/"8,J ,58",IJ 8E"28J EL",LJ E/"6,J E,"/IJ 6,"LIJ L6"2EJ LL"28J I,"E2J

Tabel nr.2 Primii 10 exportatori i importatori n comer!ul mondial cu bunuri" anul 2010. #an$ %xportatori &aloare Procent 'odi(. #an$ )mportatori &aloare Procent 'odi(. , C*ina ,I6E ,5"9J 2,J , +.,.A ,8LE ,/"EJ /2J / +.,.A ,/6E E"9J /,J / C*ina ,28I 8",J 28J 2 -ermania ,/L8 E"2J ,2J 2 -ermania ,5L6 L"8J ,IJ 9 .aponia 665 I",J 22J 9 .aponia L82 9"IJ /IJ I /landa L6/ 2"EJ ,IJ I 0ran!a L5L 2"8J EJ L 0ran!a 9LL 2"9J 6J L '.1ritanie IIE 2"LJ ,IJ 6 Coreea 9LL 2",J /EJ 6 /landa I,6 2"9J ,6J E )talia 99E /"8J ,5J E )talia 9E9 2",J ,6J 8 1el$ia 9,, /"6J ,,J 8 2.3on$"C*ina 99/ /"8J /IJ ,5 '.1ritanie 95I /"6J ,IJ ,5 Coreea 9/I /"EJ 2/J

Tabel nr.4 Primii 10 exportatori i importatori mondiali n comer!ul cu 5er6icii anul 2010. #an$ , / 2 9 I L 6 E 8 ,5 %xportatori +.,.A -ermania '.1ritanie C*ina 0ran!a .aponia +pania +in$apore /landa )ndia &aloare I,I /25 //6 ,65 ,95 ,2E ,/, ,,/ ,,, ,,5 Procent ,9",J L"2J L"/J 9"LJ 2"EJ 2"EJ 2"2J 2J 2J 2J 'odi( EJ /J 5J 2/J :,J 8J :,J /5J 5J 5J #an$ , / 2 9 I L 6 E 8 ,5 )mportatori +.,.A -ermania C*ina '.1ritanie .aponia 0ran!a )ndia /landa )talia )rlanda &aloare 2IE /IL ,8/ ,IL ,II ,/L ,,6 ,58 ,5E ,5L Procent ,5"/J 6"2J I"IJ 9"IJ 9"9J 2"LJ 2"2J 2",J 2",J 2J 'odi( 6J ,J //J :,J LJ 5J 5J ,J ,J /J

'ema nr- I 5- Evideniai c1teva puncte forte i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc ?n $om1nia ;consultai i site:ul ===-arisinvest-ro>-

Puncte forte pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in $omania+ : cadrul le0al este ?n 0eneral bun i acesta este i motivul pentru care muli investitori strini au fost atrai de $om1nia- Problema estre c implementarea anumitor le0i creea probleme investitorilor strini: stabilitate macroeconomica : forta de munca numeroasa "cu costuri reduse si un nivel acceptabil de educatie initiala : resurse naturale : resurse ener0etice : o serie de sectoare de succes in industria prelucratoare si in sectorul primar : numar mare de specialisti in domeniul '#& : un potential incuraCator de crestere a productivitatii Puncte slabe pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in $omania+ : concentrare in sectoare cu valoare adau0ata sca uta<strate0ii ba ate pe costuri reduse : nivel redus al cercetarii: de voltarii si al inovarii si le0atura fra0ila cu economia

: cultura anteprenoriala slab de voltata < ba a #MM slab de voltata : capitali are redusa a #MM:urilor : acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor : 0rad sca ut de sofisticare al pietei : costuri mari de productie ;mai putin costurile cu forta de munca> : fiscalitate instabila : impo itarea business:ului fluctuea a de la an la an : int1r ierea rambursrilor de 'OA : desele sc3imbri le0islative : infrastructura de telecomunicatii" : infrastructura de transport si lo0istica" : climatul social si calitatea vietiiAtunci c1nd se anali ea $om1nia ca o posibila locatie pentru de voltarea afacerilor lor" investitorii strini arunca o privire mai atent asupra avantaCelor , oferite de $om1nia+ Avantajele resurselor For de munc ?nalt calificat" la preturi competitive ;cunostinte solide ?n limbi strine" te3nolo0ie" #'" in0inerie" etc Po0at ?n resurse naturale" inclusiv a apelor de suprafa i subterane" terenuri a0ricole fertile" petrol i 0a eA Potenial ridicat pentru turism Avantajele politice factor de stabilitate in ona : aderarea la )A'%A Daranie de stabilitate ?n Europa de Sud:EstA aderarea la UEAvantaje IR Acordurile bilaterale ?ntre $om1nia i alte ri privind promovarea i proteCarea investiiilor $elatii diplomatice bilaterale cu ,66 din cele ,8, de state membre ale %)U" la care se adau0 Sf1ntul Scaun" %rdinul Suveran Militar de Malta i palestinian
,

site:ul ===-arisinvest-ro

Membru al %)U i alte or0ani aii internaionale" cum ar fi+ %S&E" &onsiliul Europei i %r0ani aia #nternaional a FrancofonieiA (iber acorduri comerciale cu UE" rile AE(S" rile &EF'AA membre ale %M& din #anuarie ,88I AvantaCe economice

Scutire de ta.e a profitului reinvestit Sc3emelor de aCutor de stat pentru ?ncuraCarea investitorilor de a lua la $om1niaA &reterea interesului din partea investitorilor strini : lider de destinaie pentru #S! din re0iune ;sursa+ /5,5 A' MearneQ #nvestiii strine directe indicele de ?ncredere>A

politica fiscal solid ;,LJ impo it plat> Avantaje sociale

Acordul dintre Duvern i sindicate maCoreA nr importante micri de sindicatA $elaiile de munc re0lementate de &odul Muncii rom1n Avantaje legislative Prevederi le0ale similare cu cele din UE ;AcRuis:ului &omunitar punerea ?n aplicare>A

Politica fiscal re0lementat prin &odul Fiscal-

Alte avantaje ?mbuntirea continu a infrastructurii ;an0aCamentul de a ?mbunti infrastructura de autostra i la standarde UE>A reele bine de voltate de telecomunicaii mobile ?n sistemele DSMA

Foarte de voltat infrastructura industrial" inclusiv petrol si petroc3imie" pre ena de sucursale i repre entani ai diferitelor banci internationale de renumeA e.tinse maritime i instalaiilor de navi0aie fluviale-

1iblio$ra(ie

1. 'artin" 2an57 Peter" +c*umann 2arald 7 &apcana 0lobali arii" Ed-Economica" Pucuresti" /555 2. Po5telnicu" -2. Po5telnicu" C-@ Dlobali area economiei" Ed- Economica" Pucuresti"/555

4.T*oma5 8. 0riedman" :Pm1ntul este plat- Scurt istorie a secolului 44#" Editura Polirom" /5569.:a6id '. +mic;" (umea e rotund- Pericole ascunse pentru economia 0lobal" Editura Publica" /5585.&ir$il -*eor$*ita" Ari5tide Cociuban @ Economie mondiala" ed-Politeia @ S)SPA" /55/A <<<.<to.or$ <<<.ari5in6e5t.ro *ttp:==<<<.5critube.com *ttp:==<<<.e6>.ro <<<.>(.ro