Sunteți pe pagina 1din 14

ENIGMA OTILIEI

1. Timp si spatiu narativ:


Spatiu

-Actiunea se desfasoara in mare parte in casa familiei Giurgiuveanu, pe strada Antim din Bucuresti -incipitul, care prezinta venirea lui Felix pe strada Antim,la Mo Costache, cuprinde descrierea casei i arhitecturii acestora, de unde reiese ncadrarea persona elor in mediul social din care fac parte! prin arhitectura, reiese discrepana lumii n care va intra Felix" casele cu ferestre nalte , cu diverse elemente eclectice#romanice, gotice, greceti$ contrasteaz% cu natura materialelor din care au fost f%cute& Acest lucru se aplic% at't str%zii Antim din capital%, c't i interiorului -Se descrie gr%dina casei, foarte s%l(atic%,nengi it%,, ungla) -casa lui *ascalopol este situat% pe Calea +ictoriei n centru, unde se o(serv% un rafinament n gusturi i decotaiuni interioare, la o analiza atenta o(servam aceeasi copii in capatul scarilor, insa aici fiind confectionati din marmura statutul social avansat -moia din B%r%gan a lui *ascalopol este asemanatoare ca stil cu casa din capitala -escapadele la *aris ale ,tiliei nu sunt descrise, se precizeaz% doar o strad% oarecare! spaiul insa contrasteaz% cu mahalaua din Bucureti, mai ales prin invidia familiei -ulea se ridica acest spatiu parizian la un rang superior -mahalaua este descris% prin vizita lui Felix la .eissmann -casa familiei -ulea, chiar l'ng% casa Giurgiuveanu, prin contrast, este foarte curat%, plina de picturile lui Simion i -iti -camera ,tiliei, un spaiu feminin,mirosind a parfum, reflect% personalitatea ,tiliei! #Felix o(isnuieste sa stea in camera acesteia pentru a fi aproape de ea$ -imp"

-nceputul ac/iunii este clar specificat, exact, realist 0nceputul lui iulie 1232, cu pu/in nainte de orele zece) -pe parcurs apar diver4i indici temporali care marcheaz% trecerea timpului, precum nume de luni" 0la nceputul lunii august), 0pe toamn% t'rziu), 0martie) -din v'rsta lui Felix deducem durata aproximativ% a ac/iunii" la nceput acesta are n ur de 15 ani, apoi, n penultimul capitol, Felix atinge ma oratul, ar%t'nd durata aproximativ% de 6-7 ani -apar evoc%ri ale unor amintiri din copil%ria lui Felix, via/a de dinainte de a a unge la Bucure4ti" moartea mamei, amintiri ale colegilor#intoarcerea in trecut$

-finalul apare distan/at n timp de restul ac/iunii" Felix nu a mai v%zut-o pe ,tilia niciodat%, trecuse 4i r%z(oiul, el devenise medic ilustru, medic 8niversitar,,tilia din fotografie nu seam%n% cu ,tilia pe care o cuno4tea el #aceea4i id9e de trecere ireversi(il% a timpului, nt'mpl%rile fiind cele care o schim(a pe ,tilia$

2. Actiunea:
:xpoziiunea

-prezentarea cadrului spaial#strada, casa$ i a persona elor principale # ,tilia, Costache$ dar i familia -ulea& ;ntriga

-sosirea lui Felix& <esf%urarea aciunii

-apariia lui *ascalopol care venea zilnic n casa lui Giurgiuveanu& -m%rturisirea dragostei lui Felix fa% de ,tilia& -St%nic% se c%s%torete cu ,limpia cu care traia in concu(ina & -Felix aplic% la facultatea de medicin%& -Aglae sora lui Costache se ceart% cu ,tilia pe care o numete v'n%toare de avere& -*lecarea ,tiliei i a lui *ascalopol la *aris declaneaz% o relaie amoroas% ntre Felix si Georgeta, o femeie uoar%& -Simion, soul Agllaei se m(oln%vete& - Cei doi se ntorc de la *aris, iar Felix i reproeaz% ,tiliei c% aceasta l-a tr%dat, ns% ,tilia reu este sa-l m(uneze din nou& *unctul culminant

-m(oln%virea lui Costache st'rnete dorina morii acestuia din partea familiei, v'n'nd averea& -n tot acest timp familia -ulea se mut% n casa lui Costache, ncerc'nd s%-i gr%(easc% moartea petrec'nd si risipindu-i o parte din (unuri& <eznod%m'nt

-moartea lui Costache& -St%nic% fur% o parte din (anii de su( salteaua lui Costache, ceilali fiindu-i dati ,tiliei pe ascuns de c%tre Costache, nainte de moartea sa& -*ascalopol i ,tilia pleac% la *aris, unde se c%s%toresc ns% n scurt timp acetia divoreaz%, fata ref%c'ndu- i viaa cu un (%r(at din Buenos Aires& -Felix devine un medic renumit& -revenind pe strada Antim, Felix de a(ia recunoate casa lui Costache&

3. Caracterizarea lui Costache Giurgiuveanu:


A. Tipologie: persona ul se ncadreaz% n tipologia avarului Argumente" =g'rcenia >u dore4te s% renun/e la avere nici m%car pe patul de moarte # nu i d lui Pascalopol toi banii pentru Otilia tiind c mai are anse s triasc$ ?l n4eal% pe Felix #cumpr materiale pentru cas din banii lui; presupune c i d sume de bani pentru n timp ce Felix nu primete nimic$ So/ia sa murise de sup%rare din cauza parvenitismului 4i avari/iei lui Costache

B. Evoluia personajului prima impresie este redat% de momentul n care Costache evit% s%-4i asume statutul de tutore al lui Felix, neg'ndu-4i identitatea persona ul Costache Giurgiuveanu are o fire constant% personalitatea 4i mentalitatea sa, parvenitismul par imposi(il de schim(at (clipele tragice prin care trece, apropierea de moarte nu i diminueaz dorina de navuire) oscileaz% ntre caracterul s%u de avar 4i iu(irea sa pentru ,tilia (dorete s i lase ei averea; ncepe s i construiasc o cas; dorete s o adopte !iind mpiedicat de Otilia nsi) sf'r4e4te tragic, furtul (anilor fiind cauza mor/ii nu 4i atinge scopul de a-i oferi un viitor ,tiliei l%s'ndu-i ntreaga sum% de (ani ce i era destinat% C. Caracterizarea irect! realizat% de narator #tr%s%turi fizice$ " "un omule subire i puin ncovoiat# $apul era atins de o calviie total, !aa prea aproape sp%n i din aceast cauz ptrat# &uzele i erau ntoarse n a!ar i galbene de prea mult !umat, acoperind numai doi dini vizibil, ca nite ac'ii de os( realizat% de persona e #tr%s%turi morale$" ,tilia) "Papa este un om bun *+, ns are ciudeniile lui# -rebuie s !ii ngduitor cu el( St%nic%" @.ou e pezeveng'i# / bogat putred, dar se ascunde# 0ici nu poi ti bine ce are i ce n are) ". Caracterizare in irect! Aspectul exterior al casei, arhitectura sugereaz% inten/ia de a executa grandiosul clasic n materiale nepotrivite, n timp ce aspectul interior al casei p%r%ginite, aflate aproape n ruin% #@perei grosolan tencuii i zugrvii cu ablonul i cu m%na , giurgiuvelele din lemn um!lat i descleiat de cldur sau ploaie i bubos de vopsea ca!enie )$ trimit c%tre avari/ia persona ului, dar 4i c%tre un soi de parvenitism Gesturile, ('l('ielile, r%gu4elile sunt arme de ap%rare, reac/ii provocate de teama persona ului de a nu fi efuit, de a nu fi nevoit s% dea vreun (an cuiva

Avari/ia reiese 4i din /inuta vestimentar% a persona ului (poart ciorapi de l%n de o grosime "!abuloas( i "plini de guri, ung'iile netiate, g'ete de gumilastic, ndragii largi de stamb colorat prini cu s!oar() :ste dominat de frica de a-4i pierde averea #ascunde (anii n podea, i poart% la el, n (uzunare cusute$ :ste nencrez%tor, dar extrem de u4or influen/a(il #sora sa Aglae, anonima primit% ce l sperie$ iu(irea fa/% de ,tilia este redat% indirect de atitudinea sa ("o sorbea din oc'i i r%dea din toat !iina sp%n c%nd !ata l prindea n braele ei lungi(; dore4te s% o adopte! i construie4te o cas% 4tiind c% e unicul mod n care nu i poate fi furat% averea) este naiv, crez'nd pe oricine 4i asuma un anumit statut, care avea o anumit% prestan/% #*ascalopol$ sau, o anumit% putere de convingere #St%nic%, Aglae$

E. #elaia cu celelalte personaje

$tilia , iu(e4te chiar dac% cei doi nu erau rude de s'nge , ascult% #c'nd i cere s%-i returneze (anii lui *ascalopol, s% nu mai mprumute de la Felix sau, s% nu o mai primeasc% pe Aglae n cas%$ >u ncearc% s% o influen/eze sau s% se intereseze de via/a ei amoroas% #evit% s% o vad% mpreun% cu Felix! nu i cere s% se mpace cu *ascalopol atunci c'nd Felix determinase lipsa ntrevederilor ntre cei doi, de4i ar fi dorit$ %eli& *rofit% de (un%tatea 4i naivitatea t'n%rului #i cere (ani cu mprumut, realizarea listei false cu cheltuielile lui Felix$ Felix nu riposteaz% nici m%car c'nd afl% c% n tot acest timp a fost n4elat, g'ndindu-se la condi/ia de s%n%tate a (%tr'nului 4i la ,tilia 'ascalopol Cei doi sunt prieteni! Costache are ncredere n el, l%s'ndu-i o parte din suma de (ani pentru ,tilia Are un respect extrem de mare pentru *ascalopol ascult'ndu-i sfaturile Aglae( %amilia Tulea Aela/iile lui Costache cu familia sunt degradate 4i conflictuale Costache depinde extrem de mult de Aglae, nu de pu/ine ori l%s'ndu-se influen/at de sora sa, dar nu o pune mai presus de ,tilia Are o fric% fa/% de sora sa , ur%4te pe Aurica St%nic% reprezint% din punctul s%u de vedere un adev%rat pericol 4i de4i ini/ial pare s% ai(% ncredere n el, spre final acesta realizeaz% adev%ratele inten/ii 4i personalitatea lui St%nic%

). Caracterizarea $tiliei:

,tilia este persona ul principal al romanului,o tanara de optsprezece ani,fiica celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu&Acesta o creste ca pe propria fiica,insa nu o adopta&,tilia este vazuta de fiecare persona in alta maniera si are raporturi diferite cu fiecare dintre acestia& A.Tipologie 1&eternul feminin enigmatic -niciodata nu isi dezvaluie identitatea B&cocheta -iu(este luxul -este mereu gatita,ii place sa se aran eze B.Evolutie *e plan moral si sufletesc nu se poate evidentia o evolutie, intrucat ea ramane constanta pe tot parcursul romanului, excaptand sentimentele pentru Felix& Se poate o(serva insa o schim(are pe plan fizic& -la inceputul romanului ea este prezentata ca o fata frumoasa, cocheta 1!ata prea s aib 23 24 ani# Faa mslinie cu nasul mic i oc'ii !oarte albatrii arat i mai copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel# 5ns n trupul subiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil per!ect, !r acea slbiciune supt i ptat a 6ureliei, era o mare libertate de micri, o stp%nire desv%rit de !emeie(# "un cap prelung si tanar de !ata,incarcat de bucle, cazand pana la umeri# Fata, subtirica, imbracata intr o roc'ie !oarte larga pe poale, dar stransa tare al mi7loc si cu o mare colereta de dantela pe umeri1 -la sfarsitul romanului o(servam ca trecerea anilor o im(atranesc 1o doamna !oarte picanta,gen actrita intretinuta#11Femeia era !rumoasa,cu linii !ine,dar nu era Otilia,nu era !ata nebunateca#8n aer de platitudine !eminina stingea totul1# C.Caracterizare irecta a$ Costache -o iu(este ca si cum ar fi cu adevarat copilul lui 1!e !etita mea1 ($ Stanica o vede ca pe 1o !ata desteapta, cu spirit practic1 -in acelasi timp ii face o imagine negativa, dorind sa o indeparteze de *ascalopol 1e t%nr neexperimentat, azi se nt%lnete cu un t%nar, m%ine cu altul, o !at greete uor# 5n casa lor st un student de v%rsta ei, pentru care se pare c are nclinaiuni### cumnata mea 6urica a vzut lucruri decisive, dar, ca domnioar, s a s!iit s v comunice, de aceea am luat eu 'otr%rea s v scutesc de o

decepie# 5nelegei, un om mai n v%rst, c'iar bogat nu poate lupta cu temperamentul aprins, poate prea aprins, al unei !ete de nousprezece ani(# c$ Aglae -o considera Co zanatica1, 1o dezmatata, o stricata1 -o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache& d$ Aurica 1o rivala pentru casatorie1 - e de p%rere c% @Otilia e ireat, caut numai brbai n v%rst, bogai1 -o consideraCdestrabalata1 e$ *ascalopol -o considera foarte frumoasa,o doreste de sotie -o priveste ca pe o artista 1/ ca o randunica1 f$ Felix -fata exu(eranta, admira(ila, superioara - @o !at cuminte( g$ colegii lui Felix 1/ste cea mai elegant conservatorist# 0u s atinge nimeni de ea(# h$ autocaracterizare "$e sentimental sunt9( "/u am un temperament ne!ericit) m plictisesc repede, su!r c%nd sunt contrariat( "sunt !oarte capricioas, vreau s !iu liber(# ".Caracterizare in irecta 1& descrierea camerei Camera ,tiliei o define4te ntru lotul prin detaliile cu semnifica/ii caracteriale! Co mas% de toalet% cu trei oglinzi mo(ile 4i cu multe sertare, & #&&&$ un scaun rotativ pentru pianC, ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei imprevizi(il% #motivul oglinzilor$& <ezordinea tinereasc% a lucrurilor aruncate amestecat peste tot #rochii, p%l%rii, pantofi, urnale de mod% fran/uze4ti, c%r/i, note muzicale, p%pu4i$ trimit c%tre exu(eran/a uvenil%, c%tre un univers spiritual al Cascunzi4ului femininC& B&Aelatiile cu celelalte persona e

a$Costache -il iu(este chiar daca nu este tatal ei adevarat -are gri a de el atunci cand este (olnav -nu este interesata de averea (atranului ":edea acum cu o coaps pe marginea !otoliului btr%nului, 7uc%ndu i ca o pendul piciorul, n vreme ce cu m%na st%ng mbria capul vdit mulumit al aceluia(# ($Stanica -o place pe ,tilia,insa aceasta il respinge c$Aglae -o dispre/uie4te vizi(il 4i o (ruscheaz% cu vor(e ireveren/ioase& - C'nd -iti "ndrzni un gest erotic, care irit pe !at(, Aglae se revolt% nu asupra (%iatului, ci asupra ei" "; 0ici nu a pus m%na biatul pe ea# :i dac ar !i pus, ce< Fete ca ea pentru asta sunt# = triasc discret cu bieii de !amilie, s i !ereasc de alte lucruri mai rele(# >rept rezultat "Otilia apru pe u cu coama m%nioas, cu oc'ii ncrcai de !ulgere(# -,tilia nu ii poarta pica, iar la plecarea sa ii daruieste din lucrurile ei d$Aurica -ca si mama sa,o dispretuieste si nu ezita sa ii marturiseasca asta e$*ascalopol -intre ,tilia si *ascalopol exista o atitudine reciproca de protectie si afectiune -,tilia are gesturi materne fata de acesta "5n vreme ce 6glae rentocmea 7ocul, Pascalopol contempla pe Otilia# 6ceasta i potrivea acul cu perl din cravat, i scutura uor umerii, privindu l cu o graioas , maternitate, mereu at%rnat pe marginea scaunului(# -*ascalopol o iu(este pe ,tilia si ii implineste toate poftele ei, ,tilia casatorindu-se cu el, dar apoi acesta i-a dat li(ertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania& -;ndragostit total de ,tilia, *ascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui Felix in finalul romanului" C 6 !ost o !ata delicioasa, dar ciudata# Pentru mine e o enigma1# f$Felix - Modul n care i se prezint% lui Felix, e simplu 4i direct" "; $e bine mi pare, ce bine mi pare c ai venit9 zise ea volubil# /u sunt Otilia#

6poi, pr%ndu i se c t%nrul nu reacioneaz destul de clduros, ntreb, ntorc%nd ad%nc !aa spre el) Oare nu i pare bine<( Otilia i impunea lui Felix modul cum s o trateze# "Felix i str%nse m%na i avu o clip impulsiunea de o i o sruta, ns !ata i o trase cu mult nainte de a lua o decizie i i o trecu pe sub braul st%ng(# - ,tilia e de la nceput ocrotitoare& :a l introduce pe Felix n atmosfera familiei 4i tot ea face prezent%rile& - *entru Felix, ,tilia este prieten% de aceea4i v'rst%, o ocrotitoare& - ;ncitanta Cenigma a ,tilieiC se naste mai ales in mintea lui Felix, care 1isi dadea prea bine seama ca iubeste pe Otilia, !ara sa poata determina continutul acestui sentimentC, fiind derutat de reactiile fetei& Biletul de amor pe care i-l scrie starneste in tanarul indragostit chinuitoare stari contradictorii, de la speranta, la deprimare, de la frenezie la amaraciune, ca, in cele din urma, purtarea ,tiliei sa-l arunce intr-o stare chiar mai confuza decat cea initiala" Cfii cuminte, mai vor(im noi, alta dataC& -anarul nu-si poate da explicatii plauzi(ile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tul(uratoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin& Fata de Felix, ,tilia are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o gri a materna pentru el& Fascinanta si imprevizi(ila, ,tilia se diferentiaza de alte persona e feminine din literatura romana, de Sasa Comanesteanu din C+iata la taraC, de <uiliu =amfirescu sau de ,lguta din CDa MedeleniC, de ;onel -eodoreanu, prin aceea ca ea se afla permanent intr-un proces dinamic, in continua devenire& ,tilia este unul dintre cele mai complexe persona e feminine din proza romaneasca, ea este fascinanta, mereu imprevizi(ila, dilematica prin comportament! iu(ita de parintele nesigur, de Felix care-i infioara corzile inimii , ocrotita de un strain , ,tilia este totusi fara cui(&,tilia traieste drama singuratatii ,viitorul ei este am(iguu, departe de mult visata fericire&Comportamentul ei este derutant" capa(ila de emotii puternice trece (rusc de la o stare la alta&:a este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o gri a materna fata de Felix pe care-l prote eza ca pe un orfan&

*. Caracterizarea lui %eli& +ima


?ntre persona ele romanului @:nigma ,tiliei) se num%r% 4i Felix& :l este de multe ori @vocea autorului), fiind mai tot timpul martor al evenimentelor 4i actor doar c'nd e nevoie de mi4care de deplasare pentru a crea c'mp de ac/iune celorlalte persona e& Felix Sima deschide romanul prin descrierea casei, privit% prin ochii s%i 4i l ncheie cu aceea4i imagine a cl%dirii v%zut% din perspectiva eroziunii timpului& Aomanul pune n centrul narativ al ac/iunii formarea personalit%/ii lui Felix, de aceea poate fi considerat un (ildungsroman& 8rm%rindu-4i persona ul n timp ce-4i caut% ruda, autorul o(serv%" @t'n%rul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrut'nd acolo unde lumina sla(% a felinarelor ng%duia numerele caselor& 8niforma neagr% i era str'ns% (ine pe talie, ca un ve4m'nt militar, iar gulerul tare 4i foarte nalt 4i 4apca umflat% i d%deau aer (%r(%tesc 4i elegant& Fa/a i era uvenil% 4i prelung%, aproape feminin% din pricina 4uvi/elor mari de p%r ce-i c%deau de su( 4apc%)& B%iatul are de la nceput un accentuat aer de feminitate& : dezorientat, c%ut'nd cu mult% nesiguran/% numerele caselor& :lementele caracteriz%rii urm%resc linia clasic%, pornind de la nf%/i4area exterioar% c%tre interiorul sufletesc, autorul viz'nd o rela/ie str'ns% ntre exterior 4i interior& :l este @un t'n%r de vreo optsprezece ani, m(racat n uniforma de licean ce intra n strada Antim, venind dinspre strada Sf& Apostoli cu un soi de valiz% n m'n%, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindc%, o(osit, o trecea des dintr-o m'n%-ntralta)& Gri a constant% pentru (iografia persona elor sale face pe G& C%linescu s%-i fixeze nc% de la nceput, lui Felix, un fel de fi4% (iografic%" @Se numea Felix Sima 4i sosise cu o or% nainte n Bucure4ti venind de la ;a4i,

unde fusese elev n clasa a +;;;-a Diceului ;nternat& Sf'r4ise liceul, trec'nd 4i examenul de capacitate 4i acum venea n Bucure4tui la tutorele s%u, Costache Giurgiuveanu)& -'n%rul e studios, s-a dedicat c%r/ilor 4i lumea lui adev%rat% e lumea 4tii/ei& *rimul contact cu familia Giurgiuveanu l face chiar n seara sosirii& Fa/% de primirea ciudat%, chiar ostil% a (%tr'nului, primirea sincer%, c%ldura cu care-l tr%deaz% ,tilia l impresioneaz%& <e la nceput sufletul lui ntreg se concentraz% n direc/ia aceasta, 4i pentru c% fata este atent% la tot ce face& Felix are repede nclina/ia de a lua n st%p'nire pe ,tilia, o st%p'nire protectoare ns%& *rocesul de transformare al lui Felix in casa din strada Antim este rapid& @Cu timpul Felix se o(isnui cu li(ertatea de care se (ucura in aceasta casa, in care fiecare facea ce poftea, fara sa intre(e pe celalalt si care contrasta cu rigoarea vietii lui de pana acum si care preia caracterul sau singuratic& -otusi un simt de disciplina innascuta ferea pe Felix de excese& Di(ertatea ii risipise timiditatea si-i daduse sentimentul valorii lui personale& Dipsa lui de legaturi familiale mai afectuase, diferenta usor compatimitoare cu care-l incon urau toti fiindca era orfan dezvoltase firea lui am(itioasa& Astepta cu nera(dare sa se deschida 8niversitatea, pentru a se pune cu aprindere pe munca, voia sa-si faca o cariera solida cat mai curand)& >evoia de certitudine se transforma in dorinta de a stapani& Scena impleteste tonuri suave cu ironii usoare& >ematurizarea completa a lui Felix atinge in unele puncte comicul& Felix o iu(este sincer pe ,tilia, dar ezita, e la(il& ;l descumpaneste comportamentul derutant al ,tiliei, nu-si poate explica schim(arile (ruste de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta& *lecarea ,tiliei la *aris cu *ascalopol il deznada duieste, insa nu renunta la cariera, (a dimpotriva, esecul in dragoste il maturizeaza& Felix pastrand in amintire o iu(ire romantica, inaltatoare, care-i da putere, fiind un corolar al muncii sale& Ducid si rational, el intelege ca intr-o societate degradata in esentele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, casatoria devenind o afacere pentru supravietuire si nu o implinire a iu(irii& ;n relatiile cu celelalte persona e, Felix apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra superficialitatii si meschinariei lumii (urgheze, conducandu-se dupa un cod superior de norme etice" @sa-mi fac o educatie de om& +oi fi am(itios, nu orgolios)& Am(itios, asadar, invata si face eforturi deose(ite de a se remarca pe plan profesional& Ferm si feroce, munceste cu seriozitate pentru a deveni un nume cunoscut in medicina, pu(lica un studiu de specialitate intr-o revista franceza si, cu indar ire si preocupare pentru cariera sa, devine profesor universitar, o autoritate medicala, casatorindu-se potrivit am(itiei sale& Cu fata unei personalitati politice a vremii, care-i asigura un statut social superior&

,. Caracterizarea personajului +tanica #atiu


Stanica Aatiu este persona secun ar si realist- este tipul parvenitului, care se agita mult, care vor(este mult si care, prin faptele sale, prin gandurile exprimate se inscrie in lungul sir al arivistilor& ;si gaseste filatiuni cu <inu *aturica, cu -anase Scatiu si cu Dica -ru(adurul& <ar este, in acelasi timp si tipul demagogului, alaturi de >ae Catavencu al lui ;& D& Caragiale& Stanica Aatiu, avocat de meserie, dar fara succes in profesie, este tipic pentru categoria parvenitilor si demagogilor care doresc o ascensiune usoara, (azata pe inselaciune, care peroreaza principii in care nu cred si pe care nici nu le aplica& :l este ginerele Aglaei -ulea, fiind casatorit cu fiica cea mare a acesteia, ,limpia, cu care, insa, traise in concu(ina pana cand aceasta primise drept zestre casa promisa de tatal ei, Simion -ulea& *ersona ul are tinuta ingri ita, e un om in pas cu moda si dega a multa hotarare& @:ra rosu la fata, fara sa fie propriu-zis gras, de o sanatate agresiva, constrastand cu parul mare si negru, foarte cret si cu mustata in chip de musca& 8n guler tare si inalt tinea o cravata infoiata ca o lavaliera& +enise im(racat intr-un costum de soie9crue deschis si Felix fusese iz(it, de la inceput, de largimea hainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie, care a(ia ii cuprindea parul)& ;ncapa(il sa munceasca pentru a-si castiga existenta, Stanica sta gata de atac, fiind in permanenta in asteptarea unei mosteniri, care i se pare singura solutie de trai& Mediul am(iant, ca procedeu modern de caracterizare indirecta a persona ului realist, il defineste pe avocatul ratat, al carui mod de a gandi se inscrie in mentalitatea epocii privind avanta ele mostenirii, ilustrativa fiind propria replica" 1>aca !amilia mea nu s ar !i prasit atata, va spun pe onoarea mea, azi as !i milionar *###,# 6m unc'i si matusi !oarte bogate, cat par in cap# ?nsa toti au copii si nepoti, pana sa mi vie randul, mai bine ma lipsesc# *###, 8nul se zbate de mic, invata, isi umple plamanul de o!tica, si altuia ii pica mostenirea de a gata1# Stanica Aatiu este asadar Cprofitorul de ocazie, escrocul ordinar, lipsit de orice scrupul, gata oricand de orice

ignominie # osnicie, infamie, mirsavie - n&n&$, fanfaron sentimental, afectand seriozitatea, cultivator de parada al demnitatii civile, demagog, schelalaitor, oferindu-si tuturor serviciile cu o lim(utie incontinenta #care este lipsit de moderatie, care este neretinut, violent - n&n&$, hilaraC& #Al& *iru$& :l este un persona realist modern, atat prin tehnicile de caracterizare, cat si prin trasaturile verosimile ale parvenitului& Stanica provine dintr-o familie foarte numeroasa& Astfel, putina avere pe care a avut-o s-a risipit impartindu-se intre rude& Stanica este astfel hotarat sa recapete prin indiferent ce mi loc (anii care sa-i asigure traiul& Arma lui secreta este arma cuvintelor& *lasate cu di(acie, cuvinetele lui, urmate de inclinari semnificative din cap, de gesturi ale mainii sau semne facute cu ochiul se transforma in adevarate sageti otravite& Stanica seamana cu mos Costache in unele privinte& :l imprumuta (ani de la toti, chiar si de la tanti Marina& Auricai ii spune ca viata e un @lung martiriu), iar Aglaei ii spune ca tre(uie sa-i redea ,limpiei li(ertatea devreme ce nu-si poate gasi un loc potrivit lui in societate& ;mpostor, volu(il, grosolan, trivial, demagog, patetic si naucitor de locvace, Stanica @are geniu), adopta maniere distinse cu Aglae, pe Aurica @o ia in (rate si o saruta viguros)& Bun cunoscator de oameni, exercita asupra interlocutorului o influenta puternica, are o capacitate de adapta(ilitate fantastica, este un actor talentat, ucand cu fiecare alt rol, in functie de interes& ;n timpul (olii lui Costache Giurgiuveanu, Stanica ii povesteste despre decesele unor persoane, @cu o viteza satanica), inspaimantandu-l pe (atran& ;n cursul (olii lui mos Costache, Stanica are o singura preocupare" gasirea (anilor& *rofita de ocazia ivita si de con uctura favora(ila si ii fura (anii lui mos Costache su( ochii plinin de groaza ai (atranului care are un su(it soc si moare" @(a-(anii, pungasule)& <upa ce a ascuns cu gri a (anii, o paraseste pe ,limpia fara remuscari si se casatoreste cu Georgeta, tintind parvenirea economica si chiar politica& ;si face firma de avocatura, patroneaza tripouri si cercuri de morfinomani si este propulsat de noul sau statut social in viata politica, devenind o personalitate remarca(ila a acestei societati in care nu conteaza mi loacele de parvenire, ci numai (anii, averea, (ogatia& *ersona ul este un actor desavarsit& ;si interpreteaza propria existenta ca si cand s-ar afla pe o vesnica scena& <intre toate persona ele romanului este singurul care reuseste& +ictoria e motivata" Stanica e un geniu al raului&

.. %amilia Tulea:
1& B& 6& 7& E& Simion -ulea Aglae -ulea -iti -ulea Aurica -ulea ,limpia -uleaFAa/iuG

1. +imion Tulea - este so/ul Aglaiei 4i tat%l celor trei copii, ,limpia, Aurica, -iti& Fost mechanic, acum pensioner devine senile 4i apatic, evolu'nd treptat spre ne(unie& *ortret fizic- este conturat n mod direct prin ochii lui Felic nc% de la nceputul romanului 0 este un (%r(at n v'rst%, cu papuci verzi n picioare 4i cu o (ro(oad% pe umeri), cu must%/i 0pleostite 4i un mic smoc de (ar(%)& Marginalizat de toat% familia sa, Simion st%tea retras pe o canapea 4i 0 (road cu l'n% de felurite culori o (ucat% de etamina, ntins% pe un mic gherghef&) ?nt'mpl%rile, faptele 4i comportamentul creioneaz% personalitatea la(il% 4i ingnorat% de toat% familia& Simion este din ce n ce mai (olnav 0 cu fa/a 4i cu p%rul foarte al(it, avea o privire fantastic%, de-o fixitate sup%r%toare&) Se credea ;isus 0purt%torul cuv'ntului dumnezeiesc)& >u are responsa(ilitate, nu con4tioentizeaz% statutul de tat% 4i nici nu-4i iu(e4te copii, iar pe ,limpia nu o recunoa4te drept fiica lui& :ste internat ntr-un ospiciu, unde este a(andonat 4i uitat de ntreaga familie&

B& Aglae Tulea este C(a(a a(solut%, far% cusur n r%uC, a4a cum o caracterizeaz% .eissmann, este sora lui Costache Giurgiuveanu, mam% a trei copii, ,limpia, Aurica, -iti 4i so/ia lui Simion -ulea& *ortretul fizic este detaliat 4i are semnifica/ii indirecte pentru portretul moral, fiind conturat n mod direct, tot prin ochii lui Felix, n ipostaza de persona -martor" Ccu p%rul negru piept%nat (ine ntr-o coafur% aponez%C, cu fa/a Cg%l(icioas%C, cu C(uzele su(/iriC, cu nasul ncovoiat, o(ra ii (r%zda/i de cute ad'nci sugereaz%, indirect, ur% 4i venin, invidie 4i ar/ag& Gesturile, mimica, lim(a ul 4i ntreg comportamentul, eviden/iaz%, indirect, o femeie proast%, acr% 4i vulgar%, limitat% n g'ndire 4i, ca to/i mem(rii familiei -ulea, lipsit% total de fantezie 4i de capacitate creativ%& Dacom% 4i o(sedat% de averea lui Costache, are un singur scop, pe care nu 4i-l mpline4te" realizarea copiilor ei& M%rginit%, odioas%, meschin%, nveninat% mpotriva ,tiliei, Aglae se opune cu t%rie ncerc%rii fratelui ei de a nfia fata, amenin/'nd licen/ios" CC't tr%iesc eu, niciodat%& <oar mai sunt legi n /ara asta, mai sunt tri(unale& ?l dau pe m'na parchetului pe Costache, asta-i fac& D-a ame/it stricata asta& Cine 4tie ce-o fi ntre eiC& Aela/iile cu celelalte persona e difer% n func/ie de interesele Aglaei, pe care ns% nu este n stare s% 4i le duc% la ndeplinire, dar scot n relief, n mod indirect, tr%s%turile definitorii ale eroinei& <ragostea pentru copiii ei n-o umanizeaz%, deoarece este incapa(il% s% perceap% corect pro(lemele lor, amplific'ndu-le defectele 4i neputin/ele& :ste autoritar% cu -iti 4i Aurica, indiferent% fa/% de ,limpia, iar pe Simion l ignor% cu des%v'r4ire, el reprezent'nd numai pensia 4i (anii pe care i folose4te cu sentimentul c% i se cuvin, c% sunt ai ei& *roast% 4i r%ut%cioas%, gre4e4te profund n metodele de educa/ie, pe -iti l trimite s% se legene c% s% se lini4teasc%, amplific'ndu-i astfel (oala psihic%, iar pe Aurica o ndeamn% s%-4i g%seasc% un (%r(at 4i s% se m%rite, iu(irea neintr'nd n calculele sale& *e so/ul ei, de4i (olnav, l dispre/uie4te, l ignor% 4i l a(andoneaz% ntr-un ospiciu, fiind total lipsit% de sentimente umane& Autoritar% 4i plin% de venin fa/% de toat% lumea, anihileaz% personalitatea copiilor ei, pe care nu-i n/elege&4i care e4ueaz% lamenta(il" ,limpia e p%r%sit% de St%nic%, -iti cade tot mai mult n m'nia Cleg%natuluiC, iar Aurica r%m'ne fat% (%tr'n%& ;nvidioas% 4i rea, o ur%4te profund pe ,tilia, pe care o dispre/uie4te pentru c% e Corfan%C, o igne4te f%r% en%, spun'ndu-i Cstricat%C 4i Cdezm%/at%C, d'nd-o drept exemplu negativ Auricai& Aglae se contureaz% direct din opiniile altor persona e, r%utatea structural% 4i invidia nveninat% fiind principalele tr%s%turi reflectate n construc/ia celorlal/i& ,tilia spune c% este o Cviper%C, iar .eissmann o nume4te C(a(% a(solut%, f%r% cusur n r%uC& St%nic% este uimit de r%utatea soacr%-si, Csc'r(oas% femeieC 4i Cveninoas%C, iar atunci c'nd cheam% doctorul pentru Simion 4i Aglae se tocme4te cu el, acesta constat% cu dispre/" CAglae, soacr%-mea, e o vr% itoare, n-are inim% nici de un gram& ?i moare (%r(atul 4i se tocme4te cu doctorul 4i e plin% de (aniC& Aglae -ulea este un persona grotesc, prin faptul c% nu are nicio tr%s%tur% pozitiv%, chiar calitatea de mam% iu(itoare este d%unatoare 4i distructiv% pentru copii&

6& Titi Tulea- tipul retardatului, este mezinul familiei -ulea, un t'n%r neputincios, incapa(il de a g'ndi ceva creativ& <escrierea detaliat% a nf%/i4%rii lui -iti este f%cut% de Felix, ca persona -martor, cu prile ul primei sale vizite la familia -ulea& -'n%rul era Cmai n v'rst% dec't Felix cu c'/iva aniC, avea Co u4oar% musta/% 4i

(%r(ia despicat% n dou%C, sem%n'nd cu Simion la (ar(i4on, reie4ind de aici elementul genetic ca procedeu artistic de caracterizare indirect%, prin care se sugereaz% la(ilitatea psihic% a persona ului& -iti este dominat de automatisme, ca 4i tat%l s%u, copiaz% note muzicale 4i c%r/i po4tale, nu este n stare s% nve/e 4i r%m'ne repetent de mai multe ori& ?l mo4tene4te ereditar pe tat%l s%u, Simion -ulea, devenind treptat la fel de apatic 4i dezinteresat de tot ce se petrece n urul lui, fiind previzi(il% evolu/ia sa spre demen/% senil%& -iti se tul(ur% erotic, devenind irasci(il n prea ma femeilor 4i, lipsit total de personalitatc, li cere sfatul 4i o ascult% pe Aglae chiar n rela/iile amoroase, aceasta diri 'ndu-i ntreag% via/%, ca autoritate suprem% cu care t'n%rul i amenin/% pe to/i cei care-l sup%r%" C+a spun la mamaHC

7& Aurica Tulea este fiica cea mic% a Aglaei, conturat% n antitez% cu feminitatea 4i delicate/ea ,tiliei, supus% de la nceput 4i p'n% la sf'r4it unui automatism psihologic 4i ntruchipeaz% tipul fetei (%tr'ne& Da sosirea sa n casa Giurgiuveanu, Felix, n ipostaz% de persona -martor, vede Co fa/% cam de treizeci de ani, cu ochii proeminen/i ca 4i ai Aglaei, fa/% prelung%, sf'r4ind ntr-o (%r(ie ca un ac, cu t'mple mari ncercuite de dou% 4iruri de-cozi mpletiteC, ar%t'nd mult mai n v'rst%, deoarece este fardat% strident, are trupul sla( 4i uscat, p%rul r%rit& Mediul am(iant este un alt procedeu artistic de caracterizare indirect% a Auric%i& Avid% dup% (%r(a/i, este o(sedat% de m%riti4 4i vede n oricine un posi(il pretendent, f%r% s% ia n considerare dragostea, sentiment indestructi(il ntr-o c%snicie& ;nsisten/ele ei insinuoase, comportamentul agasant de Cfat% cuminteC pun pe fug% to/i (%r(a/ii& :ste Cndr%gostit%C din principiu, lu'nd n calcul orice (%r(at aflat n prea m%" pe Felix l p'nde4te 4i-l h%r/uie4te, de aceea t'n%rul C fugi pe poart% repede, n ora4, c'nd sim/i c% se ive4te Aurica prin fundC! pe *ascalopol, pe care nu-l n/elege n dragostea lui pentru ,tilia #Cce-o fi v%z'nd *ascalopol la ,tiliaIC$! pe evreul .eissmann, pe care l-ar vrea de (%r(at chiar dac% el este de alt% religie& Dipsit% de farmec, generozitate, no(le/e, delicate/e 4i sensi(ilitate, ea seaman% cu Aglae, fiind acr%, rea, ur'cioas% 4i antipatic%& Cocheteaz% disperat% cu .eissmann, dar atunci c'nd face aluzii la o eventual% c%s%torie, t'n%rul se sperie 4i pleac% repede& <'ndu-4i seama de diagnostic, Felix constat% profesional" C-rece printr-o criz% sexual%& -re(uie neap%rat s% profeseze amorul li(erC& <up% un nou e4ec n cucerirea unui (%r(at, Aurica Cfu prad% unei ne(unii mute, calme& Apoi cap%t% o fizionomie desperat%, patetic%, F&&&G se vopsi 4i mai violent pe fa/% 4i-4i ncepu turneele pe Calea +ictorieiC& Felix o(serv% c% Aurica se schim(% Cn chip sinistruC, m(%tr'nea de timpuriu, iar toate fardurile ei nu puteau ascunde asem%narea cu maic%-s%& C*%rul i se f%cea moale, mort, ca de peruc%, gr%simea i reconstituia prematur masca senil% a AglaeiC& Ca procedeu artistic de caracterizare indirect%, elementul genetic este sugestiv pentru descenden/a nociv% a eroinei& *ascalopol este singurul care are ndr%zneal% s%-i spun% adev%rul despre insuccesul ei la (%r(a/i, dar Aurica nu n/elege nimic din sfatul mo4ierului& :a r%m'ne nem%ritat% 4i realizeaz%, instinctiv, drama pe care o tr%ie4te din cauza unei mame posesive 4i autoritare, care-i ngr%dise li(ertatea de g'ndire 4i de ac/iune&

E& $limpia Tulea /#aiu0 este fata cea mare a familiei -ulea 4i so/ia lui St%nic% Aa/iu& *ortretul fizic eviden/iaz% elementul genetic n descenden/% masculin% 4i sugereaz%, ca procedeu artistic de caracterizare indirect%, firea placid% a femeii" C,limpia sem%n% n chip iz(itor cu Simion 4i cu -iti,

av'nd (%r(ia despicat% la fel, n dou%, n chip sup%r%tor pentru o femeie& :ra m%slinie la fa/% 4i cam planturoas%, 4i c'/iva peri i conturau o u4oar% musta/%& Spr'ncenele, ca 4i la -iti, erau m(inate viguros deasupra nasuluiC& -ehnica detaliului relev% caracterul eroinei, care vor(ea Cmoale senten/ios 4i cu o mare convic/iune #convingere - n&n&$C& *lacid% 4i lene4%, ,limpia nu are energia de a se lupta pentru zestrea pe care i-o promisese Simion& St%nic% se enerveaz% din cauza nep%s%rii ,limpiei 4i o caracterizeaz% direct c% Cst% c% o do(itoac%, nu cere nimic, nu descoper% nimic, o s% moar% to/i 4i n-o s%-i r%m'n% niciun acC& <up% ce se c%s%toresc, ,limpia 4i St%nic% vin mereu la mas% la Aglae, uit'nd cu des%v'r4ire de copilul care avea numai dou% luni& Aelu moare din cauza negli en/ei 4i incon4tien/ei ,limpiei, care Cprimi lovitura cu mare calm, aproape ca o u4urareC& ;responsa(il% 4i total lipsit% de sentimente materne, ,limpia este Cnep%s%toare, plictisit%C& <up% ce St%nic% se m(og%/e4te, divor/eaz% de ,limpia, destinul acesteia a ung'nd s% se alinieze aceluia al lui -iti 4i al Auric%i& Aela/iile dintre mem(rii familiei -ulea sunt degradate, lipsite de sinceritate 4i de leg%turi afectuoase, a4a cum remarc% Felix" CCurioas% familie F&&&G& >iciunul nu are cea mai mic% iu(ire pentru celalalt, to/i se ('rfesc 4i se ur%scC&

1. Elemente e realism:
1& Aealismul J ideologie estetic% n care se pune accentul pe rela/ia dintre art% 4i realitate ;nstrumentul indispensa(il al artei autorului K o(servarea atent% a realita/ii 4i reflectarea ei veridic%, o(iectiv% n crea/ie& B& -ema textului" ,glindirea reali/ii contemporane, familia in via/a de zi cu zi ;storia unei mo4teniri pe fondul pro(lematicii familiei 4i a paternit%/ii 6& *ersona eL -ipologii" @:nigma ,tiliei) Aoman solid de caractere -ipologie memora(il% *siholologie caracterologic% Complexitate uman% *ersona e raportate la mediul caruia i apar/in *ersona e luate din realitatea societ%/ii" - Mo4 Costache K zg'rcitul - Simion -ulea K senil hipocondric #persona caracteristic naturalismului$ - Aglae K femeia la varsta canonic% #@(a(a a(solut%)$ - -iti K tipul t'n%rului neispr%vit - Stanic% K tipul parvenitului 7& Alte elemente ale realismului" Mentalitatea epocii K oamenii 4i doresc (anii pe care s%-i c'4tige f%r% munc%, sper'nd n mo4teniri miraculoase ;ndicii spa/iali" str%zile Bucure4tiului, C'mpia B%r%ganului ;ndicii temporali" anul 1232, nceput de iulie ,(iceiuri, atitudinea, aspira/iile persona elor, n concordan/a deplin% cu gradul de civiliza/ie 4i dezvoltare sociala 4i cultural% a nceputului de secol MM <egradarea rela/iilor interfamiliare #puterea (anului K viciu - naturalism$ -ehnica detaliului #descrierea am%nun/it%$

Complexitatea persona elor ,(iectivitatea perspectivei narative # @Fapt rar n epica lui G& Calinescu, persona ul scap% de ironia naratorului)- :ugen Simion$ Aten/ia autorului ndreptat% c%tre rela/ia om-mediu, individ-societate <etalii nelipsite din romanele (alzaciene K @atmosfera) menit% s% sugereze caracterul eroului K casa lui Mo4 Costache, camera ,tiliei Studiul moravurilor, analiza caracterelor