Inteligenta emotionala

Inteligenta sociala si emotionala. Educarea caracterului. Daca in anul 1995 in lume existau cateva programe avand ca scop dezvoltarea abilitatilor emotionale, sociale si educarea caracterului, in prezent exista mii de scoli in care se desfasoara programe pentru dezvoltarea competentelor sociale si emotionale, in special in Statele Unite, Asia !"ina, Singapore#, Europa de $est %area &ritanie, 'ermania, (landa, Elvetia# si Australia. )ntroducerea acestor programe se face in paralel cu implicarea oamenilor de stiinta, a universitatilor, a oamenilor de afaceri, a presei si a comunitatii. *rogramele pentru dezvoltarea competentelor emotionale si sociale se adreseaza unui public foarte larg+ de la prescolari, pana la politisti, oameni de afaceri si lideri. *rogramele difera in functie de adresanti si de specificul local. )ntroducerea )E in invatamantul prescolar, scolar, liceal si universitar se poate face treptat, cu o coordonare centrala si,sau locala, implicand diverse categorii de personal+ educatori, profesori, consilieri scolari, psi"ologi, parintii, oamenii din lumea afacerilor. )n acelasi timp, profesorii informati pot initia diverse proiecte specifice fiecarei scoli in functie de nevoile elevilor, parintilor si comunitatii. *e langa activitati cuprinse in curriculum obligatoriu sau optional exista numeroase activitati si programe extrascolare sau organizate de alte organizatii si institutii in colaborare cu scoala. Cunoasterea propriei persoane

1. 2. 3.

Identificarea emotiilor+ )dentificarea si denumirea propriilor emotii si sentimente Responsabilitate personala+ -ecunoasterea si intelegerea obligatiei de a se anga.a in comportamente care sunt in concordanta cu etica, siguranta si legea Recunoasterea punctelor tari+ )dentificarea si cultivarea puterilor proprii si a calitatilor pozitive

Grija fata de altii

1. 2. 3.

Preluarea perspectivei celorlalti+ )dentificarea si intelegerea gandurilor si sentimentelor celorlalti Aprecierea diversitatii+ )ntelegerea faptului ca diferentele individuale si ale grupului se completeaza reciproc si fac lumea mai interesanta Respectarea celorlalti+ !redinta ca ceilalti merita sa fie tratati cu bunatate si compasiune si sentimentul ca exista o motivatie pentru binele comun

Luarea deciziilor cu responsabilitate

1. 2. 3. 4.

Managementul emotiilor+ %onitorizarea si reglarea sentimentelor si emotiilor in asa fel incat sa ne a.ute sa ne descurcam in diferite situatii Analizarea situatiilor+ *erceperea cu acuratete a situatiilor in care trebuie luate decizii si evaluarea factorilor care pot influenta raspunsul unui individ Stabilirea scopurilor+ Stabilirea scopurilor si munca in directia atingerii acestora / scopuri pro/sociale pe termen scurt si lung Rezolvarea problemelor+ 'enerarea, implementarea si evaluarea solutiilor adecvate la probleme

Eficienta sociala

1. 2. 3. 4. 5.

Comunicare+ 0olosirea abilitatilor verbale si non/verbale pentru a se exprima si promovarea unor sc"imburi pozitive si eficiente cu altii Construirea relatiilor+ Stabilirea si mentinerea unor relatii sanatoase, care aduc satisfactii, cu alti oameni si cu alte grupuri egociere+ (btinerea unor solutii convenabile pentru toate partile implicate tinand cont de nevoile tuturor celor implicati Refuzul+ Exprimarea eficienta a deciziilor de a nu se anga.a in comportamente nedorite, care afecteaza siguranta oamenilor, comportamente lipsite de etica sau care contravin legii Cautarea ajutorului+ )dentificarea nevoii de a apela la surse corespunzatoare de a.utor si suport

Cele 11 principii ale educarii caracterului 1 2"e !"aracter Education *artners"ip 3 1. Educatia caracterului promoveaza valori etice de baza. 4. Definitia caracterului trebuie sa includa ganduri, sentimente si comportamente. 5. Educarea eficienta a caracterului cere o abordare intentionata, proactiva si cuprinzatoare, care promoveaza valorile de baza in toate domeniile vietii scolare. 6. Scoala trebuie sa fie o comunitate careia ii pasa. 5. *entru a/si dezvolta caracterul elevii au nevoie de ocazii ca sa puna in practica actiuni morale. 7. Educatia eficienta a caracterului include un curriculum provocator si plin de intelesuri care ii respecta pe toti cei care invata si ii a.uta sa reuseasca. 8. Educatia caracterului trebui sa se straduiasca sa dezvolte motivatia intrinseca a celor care invata. 9. *ersonalul din scoala trebuie sa devina o comunitate morala, care invata, in care toti isi asuma responsabilitati si incearca sa adere la acelasi valori de baza care g"ideaza educatia elevilor. 9. Educatia caracterului cere o conducere morala atat din partea personalului cat si din partea elevilor. 1:. Scoala trebuie sa recruteze parinti si membrii ai comunitatii ca parteneri cu drepturi depline in efortul de formare al caracterului. 11. Evaluarea educatiei caracterului ar trebui sa ia in considerare caracterul scolii, personalul care functioneaza ca educatori ai caracterului si gradul pana la care elevii manifesta un bun caracter !urriculum sau programele de cele mai diverse tipuri ar putea include tematici ca+ Asumarea riscului, -ezolvarea creativa a conflictelor, !rearea unui climat de siguranta in scoala, *revenirea consumului de substante alcool, nicotina, droguri# si violentei, %anagementul stresului si al emotiilor, A raspunde prin comportamente non/violente, %edierea si negocierea conflictelor, Afirmarea demnitatii umane, Empatia, %otivarea si auto/motivarea, )ncalcarea ingradirea# drepturilor celorlalti, Sanse egale

)n prezent exista mai multe definitii si modele ale inteligentei emotionale )E#. Acestea au in comun cateva idei de baza+ )E are legatura cu emotiile si inteligenta; )E nu este o trasatura de personalitate; abilitatea de a recunoaste si controla emotiile proprii si ale altora.

0oarte simplu spus )E este abilitatea unei persoane de a intelege si de a se descurca eficient cu emotiile sale; de a intelege si de a se descurca cu emotiile celor din .ur. )E inseamna folosirea inteligenta a emotiilor la locul de munca si in viata cotidiana pentru a obtine performante.

Salove! si Ma!er 199:# considera ca inteligenta emotionala ne permite sa fim mai creativi si sa ne folosim emotiile pentru a ne rezolva problemele. ( persoana inteligenta emotional este abilitata in patru domenii+ identificarea emotiilor, folosirea emotiilor, intelegerea emotiilor si reglarea emotiilor. )nteligenta emotionala este <abilitatea de a percepe si exprima emotii, de a asimila emotii in gandire, de a intelege si .udeca cu a.utorul emotiilor, si de a regla emotiile proprii si ale altora< %a=er, Salove=, !aruso / 4::: )n viziunea lui "aniel Goleman 1999# )E este formata din cinci factori+ cunoasterea propriilor emotii self a>arness#, managementul emotiilor self regulation#, motivare, recunoasterea emotiilor la altii empatie# si relatiile interpersonale social s?ills#. 'oleman 4::1# reorganizeaza competentele emotionale asociate cu )E pe patru dimensiuni, realizand o teorie a performantei umane bazata pe inteligenta emotionala vezi tabelul de mai .os#.

Dimensiunea 1 Self/a>areness / !onstiinta starilor interne, a preferintelor, a resurselor si intuitiilor. constiinta emotionala acuratete in auto/evaluare incredere in sine

Dimensiunea 2 Self / management / %anagementul starilor interne, al impulsurilor si resurselor pentru a facilita atingerea scopurilor. adaptare auto/control constiinciozitate a fi de incredere initiativa si inovatie imbold spre ac"izitii

Dimensiunea 3 Social / a>areness / !onstiinta sentimentelor celorlalti, a nevoilor si preocuparilor. empatie orientare spre servicii constiinta organizationala

Dimensiunea 4 Social s?ills / Excelenta in inducerea raspunsurilor dorite la altii leaders"ip dezvoltarea celorlalti influenta catalizator al sc"imbarii comunicare managementul conflictelor crearea relatiilor capacitate de munca in ec"ipa si colaborare

"e ce au copiii nevoie de inteligenta emotionala si sociala @ )n cultura noastra copiii invata de timpuriu, de la adulti, ca emotiile nu sunt surse de informatii pe care sa se bazeze si nici nu sunt acceptate de altii ca informatii. !u cat copilul creste cu atat se asteapta de la el sa/si controleze mai bine emotiile, mai exact sa nu le accepte si sa le innabuse / <Au mai plange, acum esti baiat mare B< )n cultura si educatia noastra accentul este pus pe cunoasterea si recunoasterea realitatii obiective si in foarte mica masura sau deloc pe cunoasterea si recunoasterea lumii interne+ emotii si sentimente. ( persoana emotiva si o persoana care isi exprima sentimentele este considerata slaba, imatura Atentia noastra este indreptata in cele mai multe cazuri spre cauza care declanseaza o anumita emotie, devalorizandu/se asa sentimentul trait. Se valorizeaza in sc"imb ceea ce declanseaza sentimentele si emotiile. Caudam deci un copil care recunoaste corect un obiect si il mustram cand exprima un anumit sentiment, de exemplu mDnie. !opilul a.unge asa sa inteleaga ca lumea exterioara, <obiectiva<, este mai importanta decat persoana sa si emotiile sau sentimentele sale. )gnorarea sentimentelor nu este insa simpla, pentru ca ele exista. Emotiile ne indeamna intotdeauna spre actiune, iar puterea lor este foarte mare. *entru a ne convinge de puterea emotiilor si sentimentelor este de a.uns sa citim ziarele sau sa ne uitam la .urnalele de stiri de la televizor+ <( mama a murit dupa ce s/a aruncat in fata masinii, care pornise la vale cu copilul sau, incercand sa o opreasca. !opilul a scapat cu viata.< Asemenea comportamente ne demonstreaza ce resurse energetice puternice sunt emotiile noastre. )n acest caz puterea emotiilor a fost atat de mare incat a ani"ilat instinctul de autoconservare al mamei.

)nteligenta emotionala inseamna sa folosesti aceste resurse intr/un mod inteligent, adica in asa fel incat sa ai o viata implinita si mai fericita Cercetarile din ultimele decenii )n ultimii 6: de ani, psi"ologia, psi"ologia sociala, biologia, biologia evolutionista, neuro/biologia, bio/c"imia, managementul si/au indreptat atentia asupra emotiilor si asupra proceselor care au loc in corpul nostru atunci cand traim diferite emotii. )n lume exista acum institute specializate care cerceteaza emotiile. -ezultatele sunt foarte incura.atoare si demonstreaza ca reusita in viata a omului depinde de pana la patru ori mai mult de inteligenta emotionala EE# decat de inteligenta rationala E)#. )ntelectul a ramas un important, dar nu cel mai important, factor care ne asigura succesul, alaturi de inteligenta emotionala. !ele doua minti ale noastre, inima si capul, pot sa functioneze in armonie si se pot completa reciproc E# versus )E !and ne referim la inteligenta intelegem cel putin doua lucruri+ / intelectul )E# si / inteligenta emotionala EE#. <)n mod traditional puterea creierului este data de )E, insa cu cat lumea devine mai complexa inteligenta emotionala trece pe primul plan< "aniel Goleman#. !ercetarile au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau in viata depinde 9:F de inteligenta emotionala si doar 4:F de intelect. )n cazul liderilor inteligenta emotionala contribuie cu pana la 9:F la succes. Asta nu inseamna ca rolul )E/ului trebuie negli.at. )E/ul continua sa fie important, dar nu cel mai important. !reierul omului este facut ca sa iubeasca in primul rand. )n tabelul de mai .os se afla o sinteza a rezultatelor celor mai recente cercetari si o comparatie intre )E si EE Intelectul - IQ (Capul) / ne a.uta sa rezolvam probleme; / sa facem socoteli; / sa procesam informatii; / ne a.uta sa reusim la scoala; / se bazeaza pe logica; / in decursul vietii )E/ul este relativ constant. / ne a.uta sa ne intelegem mai bine cu alti oameni si sa construim relatii puternice care dureaza; / ne a.uta sa ne sc"imbam; / ne a.uta sa invatam din experienta; / ne a.uta sa spunem cuvintele potrivite la momentul potrivit; / ne a.uta sa fim creativi; / ne a.uta sa ne intelegem pe noi insine si sa ne motivam; / ne a.uta sa reusim la locul de munca si in viata. Avantajele inimii 1. functioneaza bine in orice situatie; 4. functioneaza repede, sau in orice caz mai repede decat )E/ul; din aceasta cauza ne putem baza pe EE cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii; 5. este un predictor puternic al succesului nostru in viata; 5. este un predictor slab al succesului nostru in viata; insa un bun predictor al succesului nostru in scoala traditionala#; 6. ramane la fel toata viata. 6. poate creste dramatic. Inteligenta emotionala - EQ (Inima) / ne a.uta sa luam decizii fara emotii nu poate fi luata nici o decizie#;

Dezavantajele intelectului 1. functioneaza bine doar cand suntem calmi; 4. functioneaza incet, sau in orice caz mai incet decat inteligenta emotionala; din aceasta cauza nu ne putem baza pe )E atunci cand ne aflam in situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;

Invatare cognitiva si invatare emotionala !u toate ca programele pentru dezvoltarea competentelor emotionale aduna tot ceea ce este mai bun din trainingul clasic, dezvoltarea competentelor emotionale difera de trainingul obisnuit, prin+ durata / dezvoltarea competentelor emotionale dureaza mai mult decat dezvoltarea competentelor cognitive; )E inseamna sc"imbare si sc"imbarea cere timp; invatarea se produce si dupa inc"eierea cursului propriu/zis; motivatie / motivatia participantilor la )E training este in general mai mare si mai sanatoasa; practica / pentru a a.unge la excelenta in domeniul )E este nevoie multa practica; dinamica accentuata / invatarea nu este liniara, sc"imbarea nu se petrece dintr/o data, se revine la vec"ile comportamente, se incearca inca o data; exista caderi si reveniri; suport / dezvoltarea )E cere un suport organizational semnificativ; invatare / )E training este centrat pe invatarea emotionala, care inseamna o remodelare a circuitelor neuronale; invatarea cognitiva inseamna ac"izitii de informatii si nu implica o <reprogramare<

Confuzii in legatura cu )E Ai s/a spus mereu sa nu ne exprimam emotiile, mai ales in public, pentru ca asta inseamna imaturitate. Ai s/a spus ca omul este o fiinta rationala. Acum apar deodata niste oameni de stiinta care ne spun ca omul este o fiinta emotionala, ca oricare alta de pe acesta planeta. *e cine sa credem @ $ec%i si nou. *ana de curand emotiile erau considerate ceva de care trebuie sa scapi daca vrei sa nu ai neplaceri. Azi se se stie ca emotiile pot fi educate si ca beneficiile obtinute in urma acestui proces sunt enorme. &aptele conteaza' emotiile trebuie ignorate. Au de putine ori ni se spune sa luam in considerare faptele. Adevarul este ca ne putem descurca mai bine cu faptele daca nu ignoram emotiile. Emotiile ne ofera informatii valoroase in legatura cu faptele. Sa fii inteligent emotional nu inseamna sa fii (dragut(. ( persoana inteligenta emotional va stii cand si cum sa/si exprime si sentimentele <negative< pe care le are, nu numai pe cele <pozitive<. !onceptul )E a fost extins in literatura populara si a fost definit in nenumarate feluri a.ungand uneori la o lista de trasaturi de personalitate fara sa mai aiba o legatura cu emotiiile si inteligenta. !artile de popularizare a stiintei au indus un entuziasm exagerat legat de )E si aceasta nu corespunde standardelor stiintifice rezonabile A*A / Asociatia *si"ologilor Americani

)nteligenta nu inseamna doar I#. )E/ul este doar o parte a inteligentei noastre generale. )E/ul nu poate fi dezvoltat si nici educat. Dezvoltarea EE/ului duce la cresterea inteligentei generale. I#)ul este un bun predictor al succesului nostru in viata. Adevarul este ca )E/ul este un bun predictor doar pentru succesul nostru la scoala. EE/ul este cel mai bun predictor al succesului in viata. Inteligenta emotionala redefineste imaginea despre lume si om. Azi stim ca emotiile sunt cele mai importante resurse ale omului si ca felul cum este construit creierul uman ii permite acestuia mai intai sa iubeasca

Inteligenta emotionala la locul de munca *rima carte a lui Daniel 'oleman 1995# i/a facut multi oameni de afaceri sa inteleaga ca succesul unei persoane la locul de munca depinde in mare masura de inteligenta emotionala. *e langa intelect, un anga.at are nevoie si de alte calitati+ perseverenta, auto/control, motivare, abilitati interpersonale, etc., adica de o

competenta emotionala crescuta. *rintre pionierii care s/au implicat in cercetarea si aplicarea )E se afla+ American Express 0inancial Advisors, Go"nsonHGo"nson, Egon Ie"nder )nternational, Ja='roup, US Air 0orce, CK(real, Lerox, Malt Disne=, A2H2, !olgate *almolive, %arriott !orporatio De ce este IE atat de importanta pentru mediul de afaceri * )nteligenta emotionala .oaca un important rol in toti factorii care influenteaza eficienta unei persoane sau a organizatiei+ relatiile cu seful, incertitudinea, procesul de luare a deciziilor, motivatia si satisfactia muncii, mentinerea oamenilor talentati in organizatie, munca in ec"ipa, calitatea muncii, etc. Car! C%erniss, 4::1#. )n special liderii si managerii au nevoie de o inteligenta emotionala dezvoltata. Ei interactioneaza cu un numar mare de persoane si reprezinta organizatia in fata publicului. De exemplu, un manager empatic va intelege nevoile subordonatilor sai si le va oferi un feedbac? constructiv. Si alte persoane din organizatie au nevoie de diferite competente emotionale pentru a avea succes. Un agent de vanzari are nevoie de empatie pentru a intelege starea emotionala a cumparatorului, dar si de optimism ca sa nu se lase descura.at dupa cateva vanzari nereusite. Altor anga.ati li se poate cere o mai mare initiativa sau auto/disciplina. *ersoanele din diferite departamente trebuie sa colaboreze, iar colaborarea este o competenta emotionala importanta

Modele practice ale )E )n ultimii 1: ani au fost dezvoltate mai multe modele practice ale )E. *atru dintre cele mai importante sunt prezentate mai .os. %odelul lui Daniel 'oleman 4::1#, centrat pe performante, a fost prezentat de.a.

Modelul Six/Seconds / model centrat pe rezultate Cunoaste)te A&!/ul emotiilor -ecunoasterea modelelor Alege Modelul E/%etrics / model centrat pe competente +Auto,Cunoastere !onstiinta emotionala Exprimarea emotiilor )ntelegerea emotiilor celorlalti Competente )ntentionalitate !reativitate -ezilienta -elatii Aefericire constructiva $alori si Atitudini *uncte de vedere !ompasiune )ntuitie )ncredere *utere Sine integrat 'andire consecintionala Evaluare si o noua alegere %otivare (ptimism "aruieste)te Empatie Scopuri nobile

Modelul Steiner / model centrat pe relatii Auto)cunoastere A stii ce sentimente ai, cat de puternice sunt si de ce ai acele sentimente Cunoasterea celorlalti A stii ce sentimente au ceilalti, cat de puternice sunt si care este motivatia acelor sentimente E-primare Dezvoltarea unei abilitati, centrate pe iubire, de a exprima sau nu emotiile, pentru a creste calitatea vietii noastre si a celor din .urul nostru

Modelul Salove= / %a=er / model centrat pe folosirea inteligenta a emotiilor Identificarea emotiilor A recunoaste emotiile proprii si ale celor din .ur &olosirea emotiilor A .udeca cu a.utorul emotiilor Intelegerea emotiilor A intelege emotiile complexe si dinamica lor Managementul emotiilor A te descurca cu emotiile tale si ale altora

!opiii invata de timpuriu de la adulti ca sentimentele nu sunt informatii si ca nu sunt acceptate nici de altii ca informatii. )n aceasta situatie vor inceta sa/si exprime sentimentele sau sa se bazeze pe ele si vor incerca sa/si orienteze viata pe, si spre, informatiile neutre asa numite obiective#. Acest lucru insa nu este simplu pentru ca sentimentele exista, iar puterea lor este foarte mare. Dezvoltarea competentelor emotionale la copii este de mare actualitate. Daca )E/ul creste de la o generatie la alta, tendinta EE/ului coeficientul de inteligenta emotionala# este sa scada, aceasta fiind in legatura cu cresterea numarului de probleme sociale, delincventa, deficitul de atentie, depresia, agresivitatea. Emotiile sunt foarte primitive si ele trebuie educate.

)n institutiile de invatamant si in grupul de prieteni, copiii inteligenti emotional, creaza in .urul lor o atmosfera confortabila si sigura, care faciliteaza invatarea. Empatia, perseverenta, controlul pulsiunilor, comunicarea mai clara, rezolvarea problemelor si relatiile cu altii ii a.uta sa aiba mai multi prieteni si un succes mai mare.

Putina istorie Inteligenta sociala Ca inceputul secolului LL Ed>ard C. 2"orndi?e 1986 / 1969# facea o distinctie intre inteligentele <abstracta<, <mecanica< si <sociala<. )nteligenta sociala era definita ca <abilitatea de a 1...3 actiona intelept in relatiile interumane<. )n perioada urmatoare, dominata de be"aviorism si de masurarea coeficientului de inteligenta )E#, ideea inteligentei sociale a fost abandonata. Coeficientul de inteligenta )E# Milliam Stern 1981 / 1959# a fost cel care a comparat varsta mintala cu varsta cronologica pentru a stabili gradul de dezvoltare al unui om. -aportul dintre varsta mintala si cea cronologica l/a denumit coeficient de inteligenta )E#. Aceasta procedura de calcul nu se mai foloseste astazi. Ca testele moderne de inteligenta scorul absolut obtinut la test este transformat intr/un scor standard, care doar din considerente istorice mai este denumit coeficient de inteligenta

Mai multe inteligente Aumele lui David Mec"sler este asociat cu )E/ul, el fiind autorul unui renumit test de inteligenta M)S! , MA)S#. *utini stiu insa ca Mec"sler a fost primul care a afirmat ca exista mai multe inteligente, denumite de el <inteligente non intelectuale<, diferite de )E )n 1995 Jo>ard 'ardner, profesor la Jarvard Universit=, 'raduate Sc"ool of Education, publica <0rames of %ind. 2"e 2"eor= of %ultiple )ntelligences< / teoria inteligentelor multiple, doua dintre acestea fiind inteligentele intra/ si interpersonala. Aceasta teorie spune <Ca revedereB< )E/ului. )n 1995 'ardner descoperise 8 inteligente. )n prezent sunt descrise 9. %ulte din acestea nu sunt masurate de asa numitele teste de inteligenta Coeficientul de inteligenta emotionala EE# EE, coeficientul de inteligenta emotionala, apare pentru prima data in teza de doctorat a lui -euven &ar/(n )n prezent EE este folosit sinonim cu conceptul inteligenta emotionala pentru ca o valoare a )E are o mica importanta practica, mai important fiind un profil care sa a.ute la dezvoltarea )E Inteligenta emotionala !onceptul <inteligenta emotionala< apare pentru prima data in lucrarile lui Go"n D. %a=er si *eter Salove= 199:, 1995 )n 1995, Nate !annon si ec"ipa ei proiecteaza primul program pentru dezvoltarea competentelor emotionale la American Express 0inancial Advisors. )n 1995 programul este declarat un succes )nteligenta emotionala devine cunoscuta dupa publicarea in 1995 a best/seller/ului <Emotional )ntelligence+ M"= it can matter more t"an )E< Daniel 'oleman#. !u toate ca aceasta carte are mai mult de a face cu educatia, ea a atras atentia multor oameni de afaceri. )n 1999 D. 'oleman publica o alta carte+ <Mor?ing Mit" Emotional )ntelligence )n 1995 apare in 2ime vestitul articol <M"atKs =our EE @< semnat de acelasi Daniel 'oleman )n 1999 apare <Emotional !ompetenc= )nventor=< E!) 57:# instrumentul de evaluare la 57: grade a inteligentei emotionale, instrument care s/a impus in lumea afacerilor )nteligenta emotionala nu este ceva absolut nou. Aoi sunt informatiile din neurobiologie care au a.utat mult la intelegerea rolului emotiilor. )ntelegem acum mai bine ce se intampla cand partea emotionala a creierului nostru functioneaza in armonie cu cea cognitiva Ce beneficii imi aduce inteligenta emotionala @ Emotiile .oaca un rol foarte important in viata noastra si constituie cele mai importante resurse pe care le are omul Geanne Segal, 1998#. Dezvoltarea inteligentei emotionale creste inteligenta generala si contribuie cu peste 9:F la succesul nostru in munca si in viata personala. Aumeroase studii arata ca inteligenta emotionala este

necesara pentru succesul nostru la locul de munca. )n 1999, Daniel 'oleman, a studiat modele de competenta din 141 de companii 191 posturi# si a gasit ca 77F din abilitatile esentiale pentru performanta erau competente emotionale. *entru posturile de conducere procentul se ridica la aproape 9:F Daca sunteti manager inteligenta emotionala va a.uta, printre altele, la+ realizarea unor planuri flexibile, motivarea oamenilor atunci cand se afla pe punctul de a renunta, mentinerea oamenilor talentati in organizatie, cresterea productivitatii, management eficient al stresului si timpului, rezolvarea conflictelor.

Daca nu sunteti manager inteligenta emotionala va a.uta sa urcati rapid in ierar"ia organizatiei "ezvoltarea inteligentei emotionale a organizatiei duce la cresterea profitului, trei fiind competentele emotionale cele mai semnificative care contribuie la asta+ self/management, auto/reglarea si competentele sociale )nteligenta emotionala mai contribuie la+ reducerea numarului de ore suplimentare; relatii mai bune cu clientii; satisfactie mai mare a clientilor; scaderea numarului de plangeri si reclamatii, creativitate si inovatie; gandire clara in situatii stresante; cresterea performantei ec"ipei; cresterea motivatiei; reducerea stresului; interactiuni fara frecusuri cu sefii si colegii; acuratete la auto/evaluare si evaluare; realizarea unui climat de incredere; adaptare rapida la sc"imbari; initiativa; colaborare vs. competitie; prevenirea si rezolvarea conflictelor

Daca sunteti agent de vanzari inteligenta emotionala, printre altele, va a.uta+ sa construiti relatii de durata care se bazeaza pe incredere, sa va mentineti si sa va cresteti increderea in sine, sa priviti o obiectie, o rezistenta sau un obstacol ca pe niste provocari, sa va dezvoltati empatia, sa va mentineti speranta si optimismul dupa un esec, sa va asumati riscuri, sa aveti gri.a de propria persoana si de clienti, sa folositi constructiv cea mai puternica sursa de energie+ emotiile, sa folositi foarte eficient timpul pe care il aveti la dispozitie, sa intelegeti mai bine nevoile clientilor

Situatia din -omania )n -omania exista destule evidente care pledeaza pentru o institutionalizare a educarii a emotiilor si caracterului. )n luna mai 4::1 s/au dat publicitatii doua studii, unul care ne plaseaza pe primul loc in Europa de Est la violenta domestica, si celalalt care indica scaderea varstei la care elevii incep sa fumeze, sa consume bauturi alcoolice si droguri. Cipsa educarii emotiilor acasa si la scoala si lipsa abilitatilor sociale empatie, negociere, analiza sociala# se manifesta la adulti in grevele si manifestatiile violente si de durata, in dialoguri ale <surzilor<, in dorinta de imbogatire peste noapte si prin orice mi.loace a multor romDni si in motivatia predominant extrinseca si materiala. )n prezent exista programe, unele controversate, care au ca scop informarea elevilor asupra efectelor nocive ale fumatului, asupra consumului de droguri, si exista o campanie, ce se doreste a fi o dezbatere publica, despre violenta domestica. %a.oritatea programelor atrag atentia asupra problemelor si nu asupra solutiilor sau se bazeaza pe o invatare cognitiva cand ar trebui sa fie centrate predominant pe invatare emotionala. ( parte importanta a solutiei este inteligenta emotionala, sociala si educarea caracterului inca de la cele mai mici varste, pentru ca romDnii sa devina buni cetateni, care isi creaza o viata plina de impliniri si reusite

CARTI
Inteligenta emotionala Emotional )ntelligence. M"= can it matter more t"an )E#, Daniel Goleman, Editura !urtea $ec"e *ublis"ing, &ucuresti 4::1 "ezvoltarea Inteligentei Emotionale -aising =our emotional intelligence#, Jeanne Segal, Editura 2eora, &ucuresti 1999 Creativitate si Inteligenta Emotionala, %i"aela -oco, *olirom, 4::1 in aceasta carte nu este descrisa explicit legatura dintre creativitate si )E, cartea are doua parti+ 1. !reativitatea si 4. )nteligenta Emotionala, n.a.# Emotional Intelligence. /%! can it matter more t%an I#, Daniel Goleman, &antam &oo?s, 1995 Amazon.com /or0ing 1it% Emotional Intelligence, Daniel Goleman, &antam &oo?s, 1999 Amazon.com Emotionall! Intelligent Living, Geetu Orme, !ro>n Jouse *ublis"ing, UN Amazon.com