BAZA MELIFER

Conditiile unei bune baze melifere

1. sa aiba cat mai multe, cat mai variate plante nectarifere si sa fie cat mai apropiate de vatra stupinei;
2. sa ofere cules de primavara, de vara si de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de
albine tinere pentru iarna.
Raza economica de zbor
Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 1,5-2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 9!
sau 125" #a. $in productia totala de nectar se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul
unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor
insecte %albine salbatice, viespii, furnici&.
Stabilirea numarului optim de stupi
F = Mm in care'
F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1( din productia totala de miere, iar m este necesarul
de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, apro)imativ 1" kg %inclusiv #rana pentru roi %9 kg& si
mierea marfa planificata de " kg pe familia de albine& .
Ale!erea "etrelor de stupina
Se "a face in functie de e#istenta resurselor nectaro$polenifere% La stabilirea "etrei permanente este
contraindicata&
depasirea numarului de 1"" de stupi,
asezarea stupilor'pe locuri denivelate %unde e)ista pericolul baltirii apelor&, in apropierea cailor ferate, a
drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale si a lacurilor mari.
*etrele stupinelor personale de la orase si sate'trebuie alese la o distanta de cel putin 2" m de drumurile
circulate de ve#icule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca
intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, fiind obligate sa zboare la
inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor.
La stabilirea "etrei temporare se "a tine cont de&
distanta fata de alte stupine,
situarea drumurilor de acces %evitand pe cat posibil situarea in imediata lor apropiere, stiut fiind ca
orice accident ivit din cauza albinelor implica responsabilitatea apicultorului& si accesibilitatea
stupinei pe orice vreme %autobuze, trenuri, mijloace auto&,
adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.
1
Asezarea stupilor
Se recomanda ca&
stupina sa fie ferita de vanturile dominante;
pozitionarea stupilor sa fie catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai timpuriu
prin patrunderea soarelui pe urdinis;
stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de cel putin 15-2" cm de
sol;
fiecare stup sa fie cat mai bine individualizat, distanta ideala dintre ei fiind de' m pe rand si de + m intre
randuri %cand sunt asezati in forma de sa#&, 5 metri pe rand %cand sunt asezati perec#i&, sau de , metri pe
rand %cand sunt asezati cate 2- in semicerc si cu urdinisurile in directii diferite&.
'%Conditii pedoclimatice fa"orabile si capacitatea nectarifera
Acestea se refera la&
capacitatea nectarifera,
compozitia solului si
tipul de clima ce pot influenta in bine sau in rau producerea nectarului.
Capacitatea nectarifera
-apacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in za#ar variaza in functie de'
1. specie,
2. varsta %secretia ma)ima de nectar la unii arbori fiind intre 2"-+" ani&,
. varietatea plantei,
+. pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta %florile de la baza faceliei sau teiului, spre e)emplu,
secreta mai mult nectar decat cele de pe varf&,
5. stadiul infloririi,
,. momentul optim al secretiei de nectar %plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un
ma)im de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza&,intensitatea secretiei de nectar %la
unele plante secretia de nectar nu incepe sub 1" grade -, devine optima intre 2"-2 grade - si apoi
scade treptat pana la . 5 grade -elsius; la majoritatea plantelor melifere temperatura optima a
secretiei nectarului este cuprinsa intre 1,-25 grade -elsius&.
Compozitia solului
/erisirea si umiditatea solului de +5-05 1 ofera conditiile optime pentru secretia nectarului. 2ipul de sol si
ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar %azotul in cantitati e)cesive are efect
defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil&.
Clima
2
2oate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. 3lantele
ce au nectariile adapostite in profunzime %trifoiul rosu& produc, in zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar
in timp ce plantele cu nectariile la suprafata %#risca, mustarul& secreta mai mult mustar in zilele cu o
nebulozitate mai mare. 3loile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce precipitatiile
abundente influenteaza negativ in timpul infloririi. 4miditatea optima este de ,"-!"1. *anturile si seceta au
o influenta negativa, productia de nectar putand inceta uneori cu desavarsire.
Flora melifera si polenifera
5nglobeaza arborii, arbustii si unele plante spontane sau de cultura care secreta nectar si(sau polen.
6ricate cunostinte apicole am avea, in lipsa unei bune baze melifere, sau in cazul unei supraaglomerari de
stupi, albinele nu vor produce mare lucru, aducandu-ne in loc de castig multa pierdere. -ei mai multi autori
recomanda ca stupinele sa fie departate unele de altele la cel putin +-5 km si fiecare sa aiba un camp de
e)ploatare bogat %apro)imativ 2!"" #a la 1"" de stupi&, fara concurenta altor stupine. /cesta este si motivul
pentru care se practica apicultura de tip pastoral.
ARB(RII )I ARB*)+II MELIFERI
/rborii 7i arbu7tii din p8durile 98rii noastre, :n afar8 de valoarea lor forestier8, constituie o resurs8 important8
de nectar 7i polen.
38durile din 9ara noastr8 se :mpart :n' foioase, mixte %foioase 7i conifere& 7i conifere.
38durile foioase formate din amestecuri de arbori 7i arbu7ti sunt cele mai bogate :n vegeta9ie melifer8. /ici
albinele au un cules aproape uniform 7i de lung8 durat8, care :ncepe din prim8var8 7i 9ine p;n8 :n var8. <a
aprecierea p8durilor din punct de vedere melifer, totdeauna trebuie s8 9inem seama c8 p8durea ofer8 un cules
cu at;t mai abundent cu c;t are o vegeta9ie mai variat8. =tabilind perioada de :nflorire, durata :nfloririi,
intensitatea, capacitatea melifer8, se poate elabora un plan de valorificare a acestor bog89ii naturale
inepuizabile.
38durile mi)te sunt de asemenea bogate :n plante melifere. >le sunt cu at;t mai bogate cu c;t :n amestecul
lor predomin8 speciile de plante foioase. /ici albinele culeg nectarul 7i polenul nu numai de pe florile de
arbori 7i arbu7ti, dar 7i de pe vegeta9ia erbacee, :ntre care sunt foarte multe plante melifere de mare valoare,
mai ales :n poieni.
38durile de conifere sunt cele mai pu9in melifere; :n 9ara noastr8 se g8sesc la altitudini mari. /lbinele adun8
de pe esen9e forestiere conifere numai polen :n cantit89i restr;nse 7i c;nd nu g8sesc alte surse de #ran8. /cest
cules se limiteaz8 la lunile de prim8var8. 5n afar8 de aceasta, :n unii ani, albinele adun8 de pe conifere miere
de man8. *egeta9ia erbacee din p8durile de conifere este de asemenea pu9in melifer8. :n regiunea de munte,
cele mai favorabile condi9ii pentru stup8rit le ofer8 amestecul :ntre molid, brad 7i fag. -antit89ile mari de
polen pe care le ofer8 molidul constituie un factor favorabil pentru dezvoltarea familiilor de albine.
-ercet;nd succesiunea :nfloririi speciilor forestiere comparativ cu perioadele de cules cunoscute :n
apicultur8, constat8m c8 alunul, aninul, salcia, ulmul, plopul, frasinul, ar9arul american, cornul, c8linul alb,
mesteac8nul, porumbarul, paltinul de c;mp, p8rul p8dure9, carpenul, m8rul p8dure9, m8linul etc., ofer8
culesurile cele mai timpurii. :n regiunea dealurilor 7i de c;mpie :nalt8, gorunetele reprezint8 o bun8 surs8
melifer8 prin compozi9ia lor, a subarboretului 7i mai ales prin bog89ia 7i varietatea p8turii ierboase. =unt mult
mai frecventate de albine, at;t pentru polen c;t 7i :ndeosebi pentru nectar, speciile de arbori 7i arbu7ti ca'
ulmul, ar9arul, teiul, alunul, p8ducelul, m8ce7ul, jugastrul, precum 7i plantele erbacee ca' salvia, vinari9a,
fragii etc.
?orunetele de silvostep8 semnalat :n podi7ul @oldovei 7i gorunetele cu arbori pitici acidofili semnalat :n
2ransilvania 7i sudul @oldovei ofer8, de asemenea, o baz8 melifer8 destul de bogat8. :n aceste p8duri, de7i
p8tura erbacee melifer8 este mai s8rac8, se :nt;lnesc numero7i arbu7ti meliferi ca p8ducelul, cornul, afinul,
coac8zul, iarba neagr8, coac8zul de munte.

Regiunile de c;mpie cu p8durile de stejar, z8voaiele 7i salc;mul ofer8 cea mai bogat8 baz8 melifer8. 2ipurile
de arborete mai r8sp;ndite 7i mai importante pentru apicultur8 sunt descrise :n continuare.
)te,-retele de c;mpie :nalt8 7i 7tej8retele de lunc8, precum 7i 7leaurile, destul de r8sp;ndite :n 9ar8, sunt
compuse pe l;ng8 specia de baz8, stejarul, din specii melifere de arbori 7i arbu7ti, diseminate :n etajul
superior 7i predominante :n al doilea etaj, 7i subarboret ca ulmul de cmp, ulmul pufos, teiul alb, teiul
argintiu, frasinul comun, arinul negru, plopul alb, salcia alb, ararul de timp, ararul ttrsc, prul
slbatic, mrul de pdure, pducelul, sngerul, salcmul galben :n Aanat.
38tura erbacee este deosebit de bogat8 %topora7i, l8cr8mioare etc.&.
.-durile de plop /i salcie din lunci 7i z8voaie, :nsum;nd peste 2"" """ #a, constituie surse importante de
nectar 7i polen pentru apicultur8. :n regiunea de c;mpie, :n luncile r;urilor 7i :n partea inferioar8 a dealurilor
sunt larg r8sp;ndite z8voaiele de plop alb, plop negru 7i salcie, form;nd amestecuri :ntre ele sau cu alte specii
melifere valoroase ca' aninul alb, ulmul de timp, #ibrid, ulmul foios, ar9arul de timp, m8rul de p8dure, iar
dintre arbu7ti p8ducelul, m8cri7ul, murul, cornul etc. /lunul 7i arinul :nfloresc foarte timpuriu, :ntr-o
perioad8 :n care condi9iile atmosferice sunt :n general pu9in favorabile.
5n perioada culesului de prim8var8 7i timpuriu de var8 %1 mai - 15 iunie& :nfloresc speciile de ste,ar0
,u!astrul0 paltinul de munte0 castanul porcesc0 nucul0 d1rmo#ul0 cara!ana0 salba moale0 cire/ul
p-s-resc0 ar2arul t-t-r-sc0 p-ducelul0 s1n!erul% pa2ac3ina 4cru/in50 salc1mul0 lemnul c1inesc0 !l-dicea0
scumpia0 s-lcioara0 dracila 4cru/e2ea50 cenu/arul0 c-linul0 teiul cu frunza mare0 o2etarul0 catalpa0
castanul comestibil0 teiul pucios 4cu frunza mic-5 etc. 5ntre 15-1 iulie speciile forestiere care ofer8 nectar
sunt teiul alb 7i salc;mul japonez. $intre speciile forestiere, pa2ac3ina :nflore7te continuu, din prim8var8
p;n8 la sf;r7itul lunii septembrie 7i :nceputul lunii octombrie.
Bndiferent de abaterile de la starea normal8, din cele ar8tate, apare evident faptul c8 majoritatea speciilor de
interes apicol corespund primelor perioade de cules %cules timpuriu 7i cules de prim8var8 7i timpuriu de
var8&. 5n perioada corespunz8toare culesului timpuriu :nfloresc :ndeosebi speciile forestiere polinifere. 5ntre
speciile de mare interes pentru apicultur8 nu :nfloresc timpuriu dec;t paltinul de timp i carpenul; speciile
de interes mediu sunt :ns8 ceva mai bine reprezentate. @ajoritatea plantelor forestiere care reprezint8 o
importan98 mare pentru apicultur8 :nfloresc :ns8 :n perioada culesului de prim8var8 7i timpuriu de var8. 5n
perioada culesului de var8, teiul alb prezint8 cea mai mare importan98, iar :n perioada culesului de toamn8
aportul speciilor forestiere este aproape ine)istent.
Salc1mul alb%
$intre arboretul de p8dure, o deosebit8 importan98 prezint8 salc1mul alb. 3rimele
planta9ii de salc;m s-au f8cut la A8ile7ti, regiunea 6ltenia, :n jurul anului 1!52. 3e
suprafe9e mari, planta9ii au fost f8cute :n jude9ele Balomi9a, Ar8ila 7i sudul 6lteniei prin
1!,2. =alc;mul este :ntrebuin9at la fi)area nisipurilor zbur8toare, consolidarea terenurilor
accidentate, pentru umplerea golurilor din p8duri, pentru refacerea arboretelor de
antestep8. =alc;mul cuprinde la noi :n 9ar8 11 variet89i cu r8sp;ndire 7i valoare melifer8
diferit8.
Robinia pseudocacia var. vulgaris ocup8 circa 1"" """ #a, din care 05 !19 #a apar9in
fondului forestier, plus o suprafa98 :nsemnat8 dar izolat8, prin comune 7i sate, printre care
7i :n -;mpia dun8rean8. Cona unde planta9iile de salc;m sunt mai compacte este sudul 6lteniei. 3ornind din
dreptul 6strovului 7i continu;nd p;n8 la 2urnu-@8gurele pe o lungime de 2"" km 7i o l89ime de -" km %:n
medie 1" km& se :ntind dune de nisipuri. 38durea de aici are foarte mare importan98 pentru dezvoltarea
apiculturii noastre. 5:n afar8 de aceste planta9ii masive, salc;mul este r8sp;ndit :n jum8tatea de sud a
@unteniei, :n lungul $un8rii p;n8 la nord de ?ala9i. 5naintarea salc;mului 7i :n alte regiuni ale 98rii este
oprit8 de altitudine 7i clim8.
$e la 2"" m altitudine, salc;mul :ncepe s8 se r8reasc8 7i devine sporadic c8tre +"" m altitudine.
5n diferite planta9ii salc;mul constituie specia principal8, fiind foarte r8sp;ndit. =alc;mul se cre7te la noi :n
9ar8 pentru atingerea a dou8 obiective' cerin9ele silviculturii 7i cele ale agriculturii. 3e baza aprecierii valorii
forestiere 7i a determin8rii valorii melifere :n crearea formelor noi de salc;m cu valoare economic8 mai mare,
trebuie urm8rit8 ob9inerea soiurilor caracterizate prin cre7terea rapid8, mas8 mare lemnoas8, trunc#i :nalt 7i
+
drept, coroan8 str;ns8, :nflorire t;rzie, foarte abundent8, produc9ie mare de nectar 7i concentra9ie ridicat8 de
za#8r. $in punct de vedere apicol intereseaz8 realizarea unor produc9ii mari de miere de salc;m, ceea ce este
posibil prin m8rirea perioadei de :nflorire.
3roduc9ia de miere la #ectar, stabilit8 prin cercet8ri f8cute :n 9ara noastr8, este de 1,5 kg pentru p8duri 7i
,+ kg pentru planta9iile tinere.
Salc1mul !alben :nflore7te :n lunile mai-iunie timp de 1+-2" zile. $up8 datele literaturii de specialitate,
produc9ia de miere :n condi9ii favorabile poate ajunge p;n8 la 5" kg la #a. @ierea este transparent8,
solidificat8 cap8t8 culoarea alb8, cu cristale de m8rime mijlocie, f8r8 nici un miros 7i cu gust pl8cut,
asem8n8tor cu mierea de salc;m alb. >ste foarte rezistent la secet8 7i geruri.
+eiul. 5n 9ara noastr8, teiul este un arbore r8sp;ndit :n p8durile din vest, est 7i sud. $up8 datele publicate :n
literatura de specialitate, masivele de tei din p8durile noastre ocup8 o suprafa98 de 5+ 1"2 #a, din care numai
+" 2"! #a sunt trecute de v;rsta de 2" ani, v;rst8 de la care :ncepe :nflorirea util8 pentru apicultur8. $in
aceast8 suprafa98, cea. 5 """ #a sunt trecute de +" ani, v;rsta c;nd teiul :ncepe s8 produc8 mai multe flori 7i
s8 secrete nectar mai abundent. 5n p8duri se g8se7te foarte rar :n masive pure, cresc;nd de obicei :n amestec
cu alte specii forestiere %arborete de stejar, gorun, ulm, frasin, corn, alun, ar9ar, jugastru etc&. 5n compunerea
acestor arborete, teiul reprezint8 propor9ii variate, :ntre 1" 7i "1 Di mai rar 5"-9"1, cum de e)emplu se
poate g8si :n $obrogea de nord %Aabadag, Bsaccea, Eiculi9el, 2ulcea&, care :n totalitatea lui ocup8 o suprafa98
de peste 15 """ #a. 5n general, teiul poate ajunge p;n8. la v;rsta de 2""-25" ani.
=peciile de tei care se :nt;lnesc mai frecvent :n 9ara noastr8 sunt'
1. teiul cu frunza mare %fluturesc&;
2. teiul cu frunza mic8 %pucios&;
. teiul argintiu sau teiul alb.
3rima specie care :nflore7te este teiul cu frunza mare, urmeaz8 teiul pucios la 1"-1, zile 7i apoi la 2"-22 zile
fa98 de teiul cu frunza mare, :nflore7te teiul argintiu.
$urata de :nflorire a celor trei specii luate :mpreun8 este :n medie de " zile.
@asivul de tei din @oldova este cel mai important, pentru c8 asigur8 culesuri constante, d;nd posibilitatea
realiz8rii unor produc9ii mari de miere. -ele 15+ #a %din totalul de 19""" #a& valorificabile din regiunea
Ba7i sunt folosite de apicultori numai par9ial.
@asivul de tei din Aanat totalizeaz8 o suprafa98 de 11,"" #a %tei 505+ #a&, tei7uri :ntinse afl;ndu-se la Re7i9a,
6ravi9a, <ipova, $eta, Aozovici, @oldova nou8 etc.
2eiul din Aanat este pu9in valorificat, pentru c8 stup8ritul pastoral se practic8 doar la masivul Ramna %raionul
Re7i9a& 7i :n 6r7ova.
:n regiunea Aucure7ti, cele mai mari masive %5+5, #a de tei, din cea. 1"" #a valorificabile& sunt :n jurul
=nagovului %masivul <ipia, Aojdoni, -iofliceni&, la sud de Aucure7ti %@i#ai Aravu, -omana, -8lug8reni&,
l;ng8 2itu %*;n8torii @ici, -ernica, -8scioarele, -osoba-R:ioas8 etc.&.
2oate soiurile de tei din 9ara noastr8 sunt melifere, dar sunt 7i ani :n care - mai ales teii din p8durile situate :n
regiunile de step8 - nu secret8 nectar. -ea mai r8sp;ndit8 specie de tei este teiul alb, care :nflore7te :n iunie 7i
este cel mai c8utat de albine. 4neori secre9ia este at;t de mare :nc;t :n lumina soarelui nectarul apare ca o
pic8tur8 de rou8. 3e anterele florilor se g8se7te pu9in polen, fapt pentru care ele nici nu sunt cercetate de
albine. $oar :n lipsa nectarului albinele adun8 7i polen. Florile sunt mici, de culoare galben8-verzuie, cu o
arom8 caracteristic8 ce se r8sp;nde7te departe.
$etermin8rile f8cute :n 9ara noastr8 prin metoda sp8l8rii florilor, privind produc9ia de nectar a teiului, au
ar8tat urm8toarele' cantitatea de miere produs8 la #ectar este de 9+" kg la teiul argintiu 7i +," kg la teiul
pucios.
+eiul pucios %ro7u, de deal& cu frunze mici, pe fa9a de deasupra de o colora9ie verde-:nc#is, cu florile
m8runte, albe-g8lbui 7i mirositoare, cu fructele ca ni7te m8rgelu7e ruginii, :nflore7te :n iunie-iulie.
2eiul secret8 cea mai mare cantitate de nectar pe timp cald, dup8 ploaie. 5nflorirea teiului la 7es dureaz8 1+-
1, zile, c;teodat8 se prelunge7te p;n8 la 2" zile. 5nceputul :nfloririi 7i al culesului depinde de caracterul
5
localit89ii; pe versante sudice, teiul :nflore7te mai devreme dec;t pe cele nordice; pe locurile joase, mai t;rziu
dec;t pe cele mai ridicate. -;nd vara este cald8, teiul :nflore7te mai devreme dec;t dac8 este r8coroas8. =-a
observat c8 secre9ia de nectar la tei este mai abundent8 diminea9a 7i seara. 5n 9ara noastr8, teiul :nflore7te la
un interval de cea. 2"-25 zile dup8 :nflorirea salc;mului. =pre deosebire de salc;m, culesul de tei este de
durat8 mai lung8, :n special :n p8durile formate din mai multe variet89i. 5n ceea ce prive7te secre9ia de nectar,
teiul este capricios. /colo unde factorii locali favorizeaz8 o mai mare umiditate a aerului, secre9ia de nectar
se men9ine, a7a cum se :nt;mpl8 :n nordul $obrogei 7i :n regiunile limitrofe, unde teiul d8 produc9ii aproape
constante :n fiecare an. -ulesuri slabe :n unii ani sau lipsa culesului sunt din cauza condi9iilor de timp
neprielnice prim8vara, c;nd se formeaz8 mugurii florali 7i mai ales dac8 timpul este neprielnic :n timpul
:nfloritului. $ac8 teiul :nflore7te pe timp ploios, nectarul este diluat, dac8 nu complet sp8lat din cauza florilor
care sunt desc#ise. -ulesul de tei nu este :ntotdeauna asigurat, c#iar c;nd :nfloritul este foarte bogat, din
cauza slabei secre9ii a nectarului. Bntensitatea :nfloririi variaz8 la tei de la un an la altul. $e asemenea,
precipita9iile atmosferice din anul precedent determin8 cantitatea florilor 7i a nectarului :n anul respectiv.
/ceasta constituie a7a-numita periodicitate a teiului. -a la oricare alt8 specie, 7i la tei s-a constatat c8 dup8 o
:nflorire abundent8 urmeaz8 o alta mai pu9in intens8. 4n pericol mare pentru tei :l constituie :ng#e9urile de
prim8var8, c;nd sunt distru7i mugurii florali. <a fel, ploaia sau frigul :n timpul :nfloririi compromit culesul.
$up8 constat8rile f8cute de cercet8tori 7i apicultorii, :n afar8 de condi9iile atmosferice, o influen98 mare
asupra secre9iei de nectar o au 7i condi9iile de cre7tere a teiului, varietatea lui, pozi9ia ramurilor :nflorite fa98
de coroan8, solul, relieful, desimea planta9iei etc. /stfel, teiul crescut :n zona de cernoziom are o secre9ie de
nectar mai abundent8 %20,5 mg la o floare& dec;t teiul crescut pe sol argilos %22,+ mg&. 2eiul cu frunza mare
produce mai mult. nectar %11,5 mg& dec;t cel cu frunza mic8 %0,+, mg&. 2eiului :i prie7te mai mult :n locurile
desc#ise dec;t :n locurile umbrite; crescut :n defri78ri de p8duri %:n al doilea an de la defri7are& secre9ia de
nectar a fost de 11,5+ mg fa98 de +,0 mg c;t a dat :n locuri umbrite. /7ezarea florii :n coroan8 este un alt
element ce condi9ioneaz8 produc9ia de nectar. 3e timp de secet8 florile :ndreptate spre nord dau mai mult
nectar %0,5 mg& dec;t cele a7ezate spre sud %,,+ mg&. =itua9ia se inverseaz8 :ns8 dup8 o ploaie c;nd dau mai
mult nectar %1",, mg& florile :ndreptate spre sud dec;t cele :ndreptate spre nord %,,"" mg&.
Ar2ari %acerine&. 5n 9ara noastr8 se g8sesc urm8toarele specii de ar9ari'
1. :n flora spontan8 din p8duri, p8ltini7ul de c;mp, jugastrul, ar9arul t8t8r8sc %gl8di7ul&, paltinul de munte,
jugastrul de Aanat; toate aceste specii prezint8 mai multe variet89i 7i forme; 2. ar9arii e)otici aclimatiza9i'
ar9arul american, ar9arul alb cu frunze de frasin 7i ar9arul de za#8r %paltinul, ar9arul argintiu&.
3altinul de c;mp, jugastrul 7i ar9arul t8t8r8sc tr8iesc de obicei prin p8durile de amestec de foioase %stejar,
gorun, fag&, prin poieni, tufi7uri, la margine de p8duri din regiunea de dealuri 7i de c;mpie. /r9arul t8t8r8sc se
:ntinde mai mult spre c;mpie, iar :n p8durile de conifere r87inoase se g8se7te paltinul de munte. 3rezen9a lor
face s8 se :mbun8t89easc8 componen9a p8durilor ridic;nd astfel valoarea economic8. $iferite specii de ar9ari
se deosebesc mult una de alta din punct de vedere al r8sp;ndirii lor, al factorilor ecologici, precum 7i al
valorii lor melifere. /cerineele au talia diferit8' astfel, paltinul de c;mp atinge :n8l9imea de 25 m, jugastrul de
1" -15 m, ar9arul t8t8resc de 1" m, paltinul de munte " m, ar9arul american cu :n8l9imea de 1" - 15 m 7i :n
fine paltinul argintiu p;n8 la 2" m. /ceste dou8 specii din urm8 se cultiv8 ca arbori ornamentali de-a lungul
7oselelor, :n parcuri, spa9ii verzi etc.
/r9arii cer un sol mai af;nat 7i fertil %mai ales paltinul de c;mp&, mult8 c8ldur8, umiditate moderat8 7i nu se
dezvolt8 bine pe solurile nisipoase.
/r9arii :nfloresc cu ! - 1" zile mai devreme dec;t salc;mul 7i formeaz8, pe l;ng8 nectar, cantit89i :nsemnate
de polen.
.altinul de c1mp ofer8 nectar 7i polen. <a noi :nfloritul :ncepe de la 1 aprilie p;n8 la 5 mai. :nflore7te
:nainte de :nfrunzire. 6 familie de albine puternic8, bine dezvoltat8, poate culege :ntre + - ! kg miere, iar
produc9ia la #a este de 2"" kg. $atorit8 cantit89ii :nsemnate de nectar ce o au florile, acest arbore este
considerat printre cele mai importante plante melifere de prim8var8. 5nflorirea timpurie a ar9arului nu
:ng8duie :ns8 albinelor s8 depoziteze :ntreaga cantitate de miere, deoarece este folosit8 :n mare m8sur8 pentru
#rana lor dup8 perioada de iernare.
6u!astrul produce nectar 7i polen. 5nfloritul :ncepe la 1" aprilie p;n8 la 15 mai, o dat8 cu :nfrunzirea sau
,
dup8 aceasta. Florile de jugastru secret8 nectar de calitate superioar8 7i :n cantit89i :nsemnate. <iteratura de
specialitate men9ioneaz8 faptul c8 la 1 #a de planta9ie pur8 se pot ob9ine p;n8 la 1""" kg miere. Bn unele
locuri, cantitatea de nectar secretat8 este at;t de mare :nc;t se poate spune c8 albinele inund8 cuibul cu miere.
Ar2arul t-t-r-sc este de asemenea nectaro-polinifer. 5nfloritul :ncepe :ntre 1 7i 1 mai, dup8 :nfrunzire.
/ceast8 specie d8 o miere de calitate superioar8, :ns8 produce mai slab, :nc;t de obicei nu prea este cercetat8
de albine, atunci c;nd :n raza de zbor a albinelor e)ist8 alte flori mai bune produc8toare de nectar. 5n
condi9iile 98rii noastre pare a fi cel mai melifer dintre toate speciile de ar9ari, cu o produc9ie ma)im8 de 1"""
kg miere la #a.
.altinul de munte este nectaro-polinifer. 5nfloritul :ncepe dup8 regiune, :ntre 25 aprilie 7i 1 iunie, dup8
:nfrunzire. Eectarul secretat de paltin este :n cantitate mic8, :ns8 prezint8 avantajul c8 secre9ia se face pe
orice vreme, astfel c8 albinele au asigurat un cules permanent :n timpul :nfloritului. @ierea este foarte
aromat8.
Ar2arul american este important prin culesul abundent de polen %de culoare brun8&, prim8vara timpuriu.
Florile apar :n lunile martie-mai, :nainte de :nfrunzire.
.altinul ar!intiu este nectaro-polinifer, fiind foarte mult cercetat de albine pentru nectar.
Florile apar :n martie-aprilie, :n unele regiuni c#iar 7i :n februarie, cu mult :nainte de :nfrunzire.
5n general, :n ce prive7te importan9a acerineelor pentru apicultur8, s-a considerat ca aceste specii nu secret8
nectar at;t de abundent :nc;t s8 se poat8 recolta miere-marf8; ele sunt importante numai pentru dezvoltarea
familiilor de albine prim8vara timpuriu, preg8tindu-le astfel pentru culesul principal.
S-lciile
cresc sub form8 de arbori %sau subarbori de ",5 - , m&, ajung c#iar la " m :n8l9ime 7i tr8iesc p;n8 la cca. 1""
ani. 5n 9ara noastr8 salcia c8preasc8 este r8sp;ndit8 pretutindeni :n afar8 de $obrogea. =e
:nt;lne7te mai rar :n regiunea de c;mpie; dimpotriv8 salcia z8loag8 este mai r8sp;ndit8 de la
c;mpie p;n8 :n mun9i 7i mai ales :n b8l9ile $un8rii 7i :n $elt8.

Salcia c-preasc-
- care este 7i cea mai melifer8, este un arbust care poate ajunge p;n8 la o :n8l9ime de 9 m.
/men9ii %m;9i7orii& apar :nainte de :nfrunzire :n luna martie-aprilie. Florile mascule %amen9ii&
sunt a7ezate pe indivizi separa9i. =alcia fraged8, mlaja, salcia pletoas8, prezint8 forme de
arbori, iar salcia c8preasc8, r8c#ita alb8, salcia pitic8 sunt arbu7ti. @ierea provenit8 de la
salcie este de calitate bun8 7i de culoare galben8-aurie, se solidific8 :n cristale mici ca o
crem8. 3roduc9ia de miere medie este de 15" kg la #a.
S-lcioara. Eu este preten9ioas8 fa98 de sol 7i este rezistent8 la secet8. 5nflore7te :n mai-iunie, :ncep;nd de la
v;rsta de + ani 7i ofer8 albinelor nectar 7i polen.
.lopul
5ncepe :nflorirea timpuriu prim8vara, iar florile mascule 7i cele femele sunt a7ezate pe arbori
separa9i. 3lopul negru secret8 o materie cleioas8, care este adunat8 de albine folosind-o la
formarea propolisului.
/l9i arbori 7i arbu7ti
*lmul, ca 7i 7elni/ul, este un arbore :nalt, care tr8ie7te p;n8 la 1""-15" ani. 5nflore7te :naintea :nfrunzirii
:n aprilie-mai. 5n prim8verile prielnice apiculturii, albinele cerceteaz8 arborii de ulm 7i adun8 nectarul,
polenul 7i cleiul. 3e arborii de ulm g8sesc ad8postul multe specii de insecte care elimin8 o cantitate mare de
e)cremente din care se formeaz8 mierea de man8 de origine animal8.
0
Alunul comun este un arbust :nalt, ajung;nd p;n8 la 5 m. 5nflore7te :nainte de :nfrunzire. /men9ii masculi
apar :nc8 de cu toamn8. =e desfac prim8vara devreme, iar v;ntul :mpr87tie praful galben alc8tuit din
gr8unciorii de polen.
-antitatea de polen pe care o produce alunul difer8 de la an la an, fiind mai mare atunci c;nd nu este secet8.
-re7te bine :n solurile argilo-nisipoase, formeaz8 tufi7uri :ntinse :n regiunile de deal 7i coline, pe marginea
p8durilor 7i :n defri78ri. /lunul are o mare importan98 melifer8. 3olenul s8u este bogat :n vitamine 7i ofer8
albinelor #ran8 timpurie, deoarece :nflore7te :n februarie-martie. =e recomand8 colectarea polenului de alun.
5n acest scop se iau crengu9e cu amen9i b8rb8te7ti desf8cu9i care se scutur8 pe site. =e cerne, se usuc8 7i se
p8streaz8 :n borcane ermetic :nc#ise 7i se administreaz8 albinelor :n amestec cu miere sau sirop de za#8r.
Aninul ne!ru ajunge p;n8 la 2! m :n8l9ime, are o scoar98 cenu7ie la :nceput iar mai t;rziu devine brun8-
negricioas8.
Aninul alb, mai pu9in :nalt dec;t aninul negru %22 m&, are o scoar98 de culoare cenu7ie-argintie, :nflorirea
la aninul negru are loc :n luna martie, iar la aninul alb la sf;r7itul lui martie 7i :n luna aprilie. /mbele specii
cresc spontan, dar uneori se g8sesc 7i cultivate %aninul negru&. Cona de r8sp;ndire a aninului negru este mai
ales :n nordul 98rii. =e g8se7te de asemenea :n <unca $un8rii 7i :n $elt8. >ste un arbore care se dezvolt8
foarte repede 7i din aceast8 cauz8 se folose7te :n :mp8durirea terenurilor umede. Cona de vegeta9ie a aninului
alb :ncepe de pe dealurile mai :nalte 7i urc8 p;n8 la mijlocul mun9ilor, form;nd anini7uri de-a lungul v8ilor 7i
p;raielor. >ste r8sp;ndit :n p8durile de fag, uneori se amestec8 c#iar cu molizii. /ninul alb este folosit pentru
fi)area terenurilor :n regiunile de coast8. $in punct de vedere melifer, ambele specii ofer8 albinelor polen de
bun8 calitate 7i :n cantit89i :nsemnate. =e recomand8 ca s8 se str;ng8 amen9ii b8rb8te7ti, care se trec prin sit8
7i se usuc8.
8ucul /i ricinul produc cantit89i :nsemnate de polen.
Coniferele produc cantit89i mari de polen, :ns8 albinele adun8 polenul numai de la un num8r restr;ns de
arboret. @ai des ele adun8 mierea de man8 de pe unele specii de brad 7i molid. <ic#idul dulceag emanat de
cetina r87inoaselor este de asemenea adunat de c8tre albine.
9l-dicea este un arbore ce se cultiv8 mai mult :n step8, ca o plant8 decorativ8 7i pentru garduri vii; nu este
preten9ioas8 fa98 de sol 7i :i place c8ldura. /re o mul9ime de flori mici, verzui, care secret8 abundent nectarul
7i este foarte mult cercetat8 de albine. 5nflore7te dup8 salc;mul alb 7i dureaz8 p;n8 la culesul de tei %iunie&.
3roduc9ia de miere este de cea. 25" kg(#a, mierea este aromat8 7i pl8cut8 la gust.
Mo,dreanul este un arbore pitic care se :nt;lne7te mai ales :n regiunile 6ltenia, Aanat 7i $obrogea.
:nflore7te :n lunile aprilie-mai, furniz;nd un cules bun c#iar :n perioada dintre pomi 7i salc;m. 3roduc9ia de
nectar este evaluat8 la 1"" kg(#a.
Frasinul :nflore7te :n aprilie sau mai, mult :naintea :nfrunzirii. Florile formeaz8 inflorescen9e, sunt de
culoare violet-:nc#is, aparent aproape negru. /re flori mascule 7i femele pe acela7i individ. 5n timpul
:nfloritului ofer8 albinelor mult polen 7i foarte pu9in nectar.
Ste,arul este r8sp;ndit larg :n p8durile noastre. 5n apicultur8 stejarul este cunoscut ca o plant8 polinifer8,
:ns8 :n unii ani, c;nd condi9iile meteorologice sunt prielnice, albinele culeg 7i nectar. 5nflore7te prim8vara
timpuriu.
Cornul este un arbust sau arbore care formeaz8 tufi7uri la marginea p8durilor din regiunea de c;mpie sau
coline, cu soluri calcaroase. 5nflore7te pe la sf;r7itul lui februarie-martie 7i ofer8 albinelor
cantit89i :nsemnate de nectar 7i polen.
!
.orumbarul este arbust :nalt de cca. 2 m. 5nflore7te :n luna aprilie-mai :nainte de :nfrunzire, ofer8
albinelor cu predilec9ie polen 7i pu9in nectar. 5n anii cu condi9ii meteorologice prielnice apiculturii, produc9ia
de miere poate ajunge p;n8 la ma)imum 2" kg la #ectar.
Corcodu/ul este un arbust care :nflore7te :n martie-aprilie, :nainte sau dup8 :nfrunzire. 6fer8 albinelor
nectar 7i polen. 3roduc9ia de miere este de apro)imativ +" kg la #a.
.runul0 m-rul0 p-rul0 cire/ul /i "i/inul s-lbatic sunt arbori care se :nt;lnesc :n p8durile de foioase
amestecate 7i ofer8 albinelor :n aprilie-mai mult nectar 7i polen. 3roduc9ia medie de miere este de cea. 2"-"
kg la #ectar.
(2etarul %cenu7arul& este un arbore spontan sau cultivat, de 2" - " m. 5:nflore7te pe la sf;r7itul lui iunie 7i
:nceputul lui iulie, eman;nd un miros puternic 7i nepl8cut; ofer8 albinelor nectar 7i polen, d;nd o miere de
calitate destul de bun8, care se distinge printr-o arom8 asem8n8toare vinului muscat %busuioc&, printr-o
culoare verzuie-desc#is %c#i#limbarie& 7i limpede. 4nii apicultori o folosesc c#iar pentru :mbun8t89irea mierii
lipsite de arom8. 3roduc9ia de miere este de "" kg(#a.
Castanul s-lbatic
:nflore7te din aprilie 7i p;n8 :n cursul lunii mai, :naintea salc;mului, oferind albinelor o cantitate destul de
:nsemnat8 de nectar 7i polen. @ierea de castan este lic#id8, apoas8 %sub9ire&, transparent8 7i de
obicei incolor8. 4neori cap8t8 o culoare pu9in g8lbuie. Eu se recomand8 s8 fie l8sat8 pentru
iernat, :ntruc;t se cristalizeaz8 u7or.
Castanul comestibil 5n regiunile 6ltenia, Aanat, -ri7ana, @aramure7 7i /rge7 se afl8 p8duri de castani
comestibil. /ceste p8duri ocup8 suprafe9e de 2" - " #a. -astanul :nflore7te de obicei :ncep;nd din 1+ iunie
7i dureaz8 p;n8 la sf;r7itul lunii, imediat dup8 :ncetarea :nfloririi salc;mului de la altitudini mari. 5nfloritul
dureaz8 1" - 15 zile 7i ofer8 albinelor un cules de nectar 7i polen. <a stup8ritul pastoral :n anii prielnici
apiculturii se realizeaz8 c;te 5 - 0 kg miere-marf8, la care se adaug8 c;te 1" - 15 kg miere de rezerv8 :n faguri
7i - + faguri cl8di9i :n familie. @ierea de castan are un gust pl8cut 7i pu9in am8rui, nu cristalizeaz8 u7or 7i
este bun8 pentru iernarea albinelor.
Lemnul c1inesc. 5nflore7te :ncep;nd din luna mai p;n8 :n iulie. 6fer8 albinelor mult nectar, de asemenea
polen. @ierea are un gust am8rui. =unt 7i soiuri de lemn c;inesc care :nfloresc o lun8, dou8 mai t;rziu. 5n
perioada :nfloririi s-a observat uneori pieirea :n mas8 a albinelor at;t :n stupin8 c;t 7i direct pe florile
lemnului c;inesc. Eu este preten9ios fa98 de sol.
Caprifolium este un arbust t;r;tor. Florile eman8 un parfum puternic mai ales c8tre sear8. 5nflore7te :n
iunie, fiind o bun8 plant8 melifer8.
Cru/inul este un arbust care se :nt;lne7te adeseori :n p8duri :n solurile bogate :n ap8 7i bine umbrite. 5n
afar8 de nectar ofer8 albinelor mult polen. 5nflore7te toat8 vara, :ncep;nd din mai p;n8 :n august, iar :n anii
favorabili apiculturii asigur8 familiilor de albine rezerve suficiente de miere. 5nflore7te apro)imativ cu
s8pt8m;ni dup8 terminarea :nfloririi livezilor de pomi fructiferi 7i ofer8 albinelor mult nectar. @ierea nu se
:ngroa78, r8m;ne fluid8 7i nu se solidific8. >ste foarte bun pentru garduri vii. Eu trebuie s8 fie plantat l;ng8
lanurile de ov8z fiind gazd8 bun8 pentru ciupercile de rugin8.
C-linul este un arbust care ajunge p;n8 la -+ m :n8l9ime, :nflore7te :ncep;nd din luna iunie. 6fer8
albinelor mult nectar 7i polen. =ecret8 mai mult nectar :n locurile cu umiditate abundent8.
.-ducelul
:nflore7te abundent :n lunile mai-iunie, stimul;nd dezvoltarea familiilor de albine :n vederea
culesului principal.
9
Zmeurul
este un arbust spontan 7i cultivat, care cre7te :n lumini7urile p8durilor de munte 7i :n step8. 5nflore7te :n
iunie-iulie timp de 2" - 25 zile. 5n regiunile de step8 durata :nfloririi este mai scurt8. -;nd
timpul este prielnic, :n lumini7urile de p8dure bogate :n zmeur se pot ob9ine zilnic sporuri de 2
- + kg. -u c;t relieful este mai variat, cu at;t mai mare este diferen9a dintre epocile de :nflorire
ale zmeurului 7i cu at;t culesul dureaz8 mai mult. Cmeurul secret8 a7a de mult nectar c8
albinele nu pot cerceta mai mult dec;t 2 - + flori :ntr-un zbor, pe c;nd la alte plante frecven9a
este de 1" - ". /lbinele culeg nectarul zmeurului la orice or8 din zi. -#iar :n timpul ploilor
lini7tite 7i calde, albinele nu-7i :nceteaz8 culesul. $up8 observa9iile apicultorilor, de la 1 #a de zmeur albinele
pot recolta +-, kg miere pe zi 7i peste 1"" kg :n toat8 perioada :nfloririi. $etermin8rile f8cute de =.-./.=. au
ar8tat c8 produc9ia de miere la #ectar este de cea. 5" kg. @ierea de zmeuri7 este de culoare ro7cat8-g8lbuie 7i
foarte gustoas8.
A!ri/ul este un arbust spontan 7i cultivat, foarte r8sp;ndit.

5nflore7te :ncep;nd cu sf;r7itul lunii aprilie p;n8 :n mai 7i ofer8 albinelor nectar 7i polen.
5nfloritul dureaz8 de la 1" p;n8 la 2" zile. $ac8 timpul este prielnic, de pe 1 #a de agri7
albinele pot ob9ine cel mult 5-+" kg de miere.
Murul este un arbust :nrudit cu zmeurul 7i are fructe negre, :ncepe :nfloritul :n luna mai 7i dureaz8 p;n8 la
sf;r7itul lunii septembrie. >ste considerat plant8 melifer8 destul de bun8, deoarece ofer8 albinelor mult nectar
7i polen timp destul de :ndelungat. 3roduc9ia de miere este de 2"-25 kg la #a. @ierea are aspectul pl8cut 7i
u7or aromat. @ierea este de culoare desc#is8, transparent8 7i numai temporar cap8t8 culoare galben8.
Afinul cre7te :n p8durile de r87inoase 7i :nflore7te :n mai-iunie, :n locuri semi umbrite produc9ia de nectar
este mai abundent8. 6fer8 albinelor cantit89i :nsemnate de nectar. $up8 datele literaturii apicole, culesul
ajunge p;n8 la 2,5 kg pe zi de familie de albine puternic8.
Sm1rdar. 5nflore7te :n iunie 7i este un arbust nectarifer. @ierea are un gust nepl8cut; fiind consumat8 ca
atare, provoac8 dureri de cap, vomit8ri, ame9eal8 7i into)ica9ii. 3entru a fi apt8 de consum, mierea trebuie s8
fie :n prealabil fiart8.
Iarba nea!r- este un semiarbust ce se :nt;lne7te prin p8durile de conifere. 5nflore7te foarte abundent
:ncep;nd din iunie p;n8 toamna t;rziu 7i ofer8 albinelor mult nectar. @ierea de la iarba neagr8, cu toate c8
este aromat8, este de culoare :nc#is8, galben8-:nc#is sau ro7iatic8. /re un gust astringent, c#iar amar, foarte
v;scoas8; se cristalizeaz8 anevoie. >)tragerea mierii se face cu greu, fagurii trebuind s8 fie :n prealabil
:nc8lzi9i. 3roduc9ia desi7urilor de iarb8 neagr8 este de cca. 2"" kg miere la #a.
3omii fructiferi
3rin marea e)tindere 7i variabilitate a speciilor pomicole, precum 7i prin :nfloritul timpuriu e7alonat,
prim8vara, :ntr-o perioad8 :n care flora melifer8 este slab reprezentat8, planta9iile de pomi fructiferi %livezile&
ocup8 un loc de frunte prin bogatul cules de :ntre9inere pe care-l furnizeaz8 albinelor. 5n regiunile cu planta9ii
masive 7i :n anii favorabili, de la pomii fructiferi se pot ob9ine 7i produc9ii de miere %5-! kg(familie&, c;nd
familiile realizeaz8 zilnic sporuri cuprinse :ntre 1 7i + kg.
1"
5nflorirea pomilor fructifer se declan7eaz8 atunci c;nd suma gradelor de temperatur8, peste "G-, :nregistrate
de la desprim8v8rare %apari9ia primilor g#iocei& este peste 2""G- 7i respectiv c;nd temperatura aerului atinge
1"-12G-, caisul av;nd :ns8 nevoie de o sum8 de grade mai mare, de 25"G-.
=ecre9ia cea mai abundent8 de nectar are loc :ntre orele 0 7i 11, dup8 care, aceasta scade treptat, concomitent
cu frecven9a 7i intensitatea de vizitare a albinelor p;n8 :n jurul orelor 15-10 c;nd :nceteaz8 complet.
@ierea ob9inut8 de la pomi este de culoare desc#is8, devenind argintie la o u7oar8 cristalizare, cu o arom8
fin8 de migdal 7i un gust pl8cut.
-ele mai importante specii pomicole cultivate care prezint8 interes pentru apicultur8, sunt' cire7ul, vi7inul,
p8rul, m8rul, prunul, caisul 7i piersicul.
Cire/ul %-erasus avium @unc#.&
este o specie melifer8 foarte bine vizitat8 de albine care produce nectar, polen 7i clei. 5n
condi9ii favorabile se realizeaz8 c#iar ,-+"kg miere la #ectar, :ns8 aproape :ntreaga cantitate
de miere este folosit8 ca 7i #ran8 pentru cre7terea puietului. 5n luna mai, albinele adun8 de pe
frunzele cire7ului mierea de man8, pe care o elimin8 afidele %aphis cerani&, insecte parazite,
produc8toare de secre9ii dulci.
7i/inul %-erasus vulgaris @ill.&,
:nflore7te :n luna aprilie, durata :nflorii fiind de 1" zile. >ste mai pu9in melifer dec;t cire7ul.
3lantarea :n livezi a acestei specii trebuie f8cut8 din diferite variet89i pentru a asigura o
polenizare mai bun8. $e pe 1#a de livad8 de vi7in se pot ob9ine "-5kg miere.
Caisul %/rmeniaca vulgaris <am. -s8lbatic' zarz8r& 7i piersicul %3ersica vulgaris @ill.& prezint8 importan98
melifer8 nu at;t prin cantitatea de nectar secretat c;t prin faptul c8 c8 sunt specii pomicole cu
:nflorire timpurie, oferind albinelor nectar 7i polent :ntr-o perioad8 :n care necesatea de #ran8
pentru dezvoltarea cuibului este foarte mare %martie-aprilie&. 3roduc9ia de miere variaz8 :ntre
2" 7i +" kg la #ectar.

M-rul %@alus silvestris var. domestica @ill.&
este o specie mult apreciat8 at;t pentru nectarul produs, c;t, mai ales, pentru :nalta sa valoare
polenifer8. Bmportan9a sa cre7te 7i datorit8 faptului c8 prezint8 cea mai mare e)tindere,
ocup;nd suprafe9e foarte mari din Rom;nia. 3roduc9ia de miere se estimeaz8 a fi cuprins8
:ntre " 7i +2 kg la #ectar %cel mai frecvent ,!kg&. @ierea este de culoare galben8, cu o
arom8 foarte pl8cut8 7i se za#arise7te cur;nd dup8 e)tragere. 5nfloritul, dac8 planta9ia este din
mai multe soiuri, se prelunge7te din aprilie p;n8 :n iunie.
.-rul %3irus sativa <am. et $-.&
este o specie pomicol8 cu valoare melifer8 mai mic8, at;t datorit8 r8sp;ndirii sale limitate, c;t
7i a cantit89ii de nectar secretat. 5nflore7te din aprilie 7i p;n8 la :nceputul lunii mai. $urata
:nfloririi florilor separate este de 5-0 zile, iar a :ntregului pom 1"-1+ zile. 6fer8 albinelor at;t
nectar c;t 7i polen. Eectarul se usuc8 repede. 38rul p8dure9 produce mai mult nectar 7i este
mai bine cercetat de albine. Fructificarea :ncepe la v;rsta de ,-9 ani. 3roduce la #ectar
cca.1"-12 kg miere.
.runul %3runus domestica <.&,
o alt8 specie pomicol8 cu mare importan98 apicol8, at;t datorit8 r8sp;ndirii sale %de la c;mpie p;n: :in zona
dealurilor subcarpatice 7i uneori p;n8 la poalele mun9ilor&, c;t 7i a capacit89ii melifere, este un arbore
11
fructifer din grupa s;mburoaselor, care prezint8 un num8r mare de variet89i 7i forme %peste
2""" de soiuri de prun, la :nceputul acestui secol, la noi cele mai importante fiind Rivers
timpuriu, 2uleu timpuriu, 2uleu gras, =tanleH, -entenar, ?ras ameliorat, *inete rom;ne7ti,
*inete de Btalia, *alor, -entenar, $;mbovi9a, Balomi9a, 3esc8ru7, Record, $I/gen 0"0,
/nna =pat#, $iana, -arpatin, =ilvia 7i @inerva.&. /t;t soiurile c;t 7i #ibrizii produc
importante cantit89i de nectar 7i polen.
.LA8+ELE MELIFERE
3lantele melifere, spontane sau cultivate, ofer8 albinelor nectar, nectar 7i polen sau numai polen, deci, dup8
natura #ranei pe care o ofer8 albinelor se pot :mp8r9i :n categorii' nectarifere, nectaropolenifere 7i
polenifere.

.lantelele nectarifere %bumbacul, m8z8ric#ea, p8l8mida, etc.& produc doar nectar 7i sunt pu9in r8sp;ndite.

.lantele nectaropolenifere %salcia, salc;mul, pomii fructiferi, p8p8dia, etc.& furnizeaz8 albinelor at;t nectar
c;t 7i polen. =unt cele mai r8sp;ndite 7i cele mai importante plante pentru apicultur8.
.lantele polinifere macul, porumbul, c;nepa, etc.& produc doar polen. 5n flora Rom;niei sunt :n num8r
foarte sc8zut.
5n func9ie de locul :n care cresc se pot clasifica :n' plante melifere erbacee din p8duri, plante melifere din
p87uni 7i f;ne9e naturale, :n func9ie de scopul pentru care sunt cultivate de om se :mpart :n' plante te#nice 7i
furajere, plante legumicole, aromatice 7i medicinale. $e asemenea mai sunt plante care sunt cultivate :n mod
special pentru valoarea lor melifer8 sau amestecuri de plante melifere, sem8nate :n scopul ma)imaliz8rii
produc9iei apicole 7i a randamentului solului.
.lantele melifere erbacee din p-duri
5n afar8 de arbori, arbu7ti 7i subarbu7ti, :n p8duri mai cre7te un num8r mare de plante erbacee spontane, care
ofer8 albinelor nectar 7i polen.
3roduc9ia lor nu este mare, afar8 de c;teva specii care sunt foarte melifere. 2otu7i, datorit8 succesiunii de
:nflorire :n tot timpul sezonului activ ele asigur8 :mpreun8 cu arborii 7i arbu7tii meliferi un cules de
:ntre9inere de o :nsemn8tate mare pentru dezvoltarea familiilor de albine.
3lantele erbacee melifere din p8duri pot fi clasificate dup8 perioada :nfloririi :n'
plante timpurii - care :nfloresc :ncep;nd din luna martie,
plante de prim8var8, var8 7i toamn8.
3rincipalele plante erbacee melifere sunt'
93iocelul 49alant3us 8i"alis50
numit 7i Jvestitorul prim8veriiJ, este o plant8 peren8, ierboas8, de talie mic8 %"-5" cm& ce
ofer8 polen 7i nectar :n lunile februarie-martie.
5nflore7te prim8vara :n p8durile de foioase, pe pajisti :nml87tinite 7i stuf8ri7uri. 5n p8m;nt
are bulb. <a baza tulpinii sunt 2 frunze liniare verzui-alb8strii. 2ulpina se termin8 cu o
singur8 floare 7i are unica frunz8 de forma unei spate. =epalele florii sunt albe, cele interne
au c;te o pat8 verzuie. Fructul este sub form8 de capsul8.
Br1ndu/a !alben- este o plant8 mic8, peren8, :nflore7te prim8vara devreme.
Clopo2eii :nfloresc c8tre sf;r7itul lunii iunie 7i p;n8 la c8derea z8pezii. 6fer8 albinelor nectar 7i polen.
Sp1nzul este plant8 peren8, rezistent8 la ger. 5nflore7te imediat dup8 topirea z8pezii sau :n iunie-iulie. >ste
o plant8 bun8 melifer8. >ste una din cele mai r8sp;ndite plante de p8dure 7i paji7ti. -u tot timpul secetos
secret8 cantit89i :nsemnate de nectar. @ierea are culoare pl8cut8 galben8-aurie 7i se :ncadreaz8 :n categoria
12
mierii superioare.
Br1ndu/a de toamn- 4Colc3icum autumnale5
este o plant8 peren8, erbacee din familia <iliaceelor, foarte r8sp;ndit8 pe paji7ti, c;mpie 7i
p8duri. 5nflore7te :ncep;nd din luna iunie p;n8 toamna t;rziu. >ste o plant8 melifer8 tardiv8.
/re tubercul cepos, caracteristic :i sunt frunzele mari, lungi, 7i frumoasele flori mov,
ro7ietice, albicioase sau galbene ce apar :n septembrie-octombrie, cu cele 7ase petale
specifice. $e7i este considerat8 pentru animale o plant8 otr8vitoare %con9ine alcaloidul
colchicina&, albinele :i culeg nectarul 7i produc din aceste o miere de culoare pronun9at
galben8.
Zbur-toarea %pufuli9a& este o plant8 vivace. 5ncep;nd cu luna iunie 7i iulie, colinele -arpa9ilor R8s8riteni
7i @eridionali 7i ale @un9ilor /puseni sunt :mpodobite cu florile zbur8toarei, care are o deosebit8 valoare
melifer8. -re7te :n locurile umede 7i umbrite, :n poienile de munte, defri78rile de p8duri etc. >ste un l8star
:nalt p;n8 la 2 m, cu frunze sub9iri 7i lunguie9e asem8n8toare sabiei. Florile de culoare roz-violet sunt grupate
:n buc#et la partea superioar8 a l8starului. 5nflore7te treptat din iunie p;n8 :n septembrie. 3erioada :n care
zbur8toarea cre7te bine :n t8ieturile de p8duri este :n primii -5 ani de la defri7are p;n8 c;nd nu este :n8bu7it8
de zmeur, arbu7ti sau c#iar de regenerarea p8durii. Florile zbur8toare secret8 o :nsemnat8 cantitate de nectar
de cea mai bun8 calitate. 6 singur8 floare poate secreta :ntr-un sezon p;n8 la 2, mg de nectar. $e la 1 #a se
poate ob9ine o produc9ie de cca. 5""-,"" kg miere. -ondi9iile optime :n care zbur8toarea secret8 nectar sunt
la temperatura de 2+-2,G 7i la umiditatea relativ8 a aerului de +"-5"1. :n aceste condi9ii s-au :nregistrat
culesuri zilnice p;n8 la 1" kg miere pe familie. @ierea ob9inut8 de pe zbur8toare este lic#id8, transparent8,
are nuan98 verzuie 7i un gust foarte pl8cut. <a :nc8lzire, mierea devine de culoare galben8. @ierea se
cristalizeaz8 cur;nd dup8 e)tragere 7i formeaz8 cristale mari de culoare alb8 %ca z8pada&, uneori are
:nf89i7area unei creme de lapte % ca 7i fri7ca&.
<a noi :n 9ar8 se cunosc regiuni cu renume unde se practic8 anual stup8ritul pastoral la zbur8toare, :ntre care'
versantul vestic al -arpa9ilor R8s8riteni 7i pe cel nordic al -arpa9ilor @eridionali, valea =ebe7ului, valea
Cizinului, valea =iretului, 2opli9a, muntele 38duc#iosul, 2u7nad, 3oiana @8rului, *alea /rmeni7 din
regiunea Aanat, valea 2eleajenului.
.lante melifere din p-/uni /i f1ne2e naturale
3rin paji7ti se :n9eleg suprafe9ele de teren ocupate cu vegeta9ie ierboas8, anual8 7i peren8, destinate produc9iei
de nutre9 care poate fi folosit prin p87unat, iarb8 verde cosit8 7i f;n. 2ot :n cadrul paji7tilor intr8 7i p87unile
:mp8durite unde :n afar8 de o p8tur8 dens8 de plante erbacee se mai g8sesc 7i arbori 7i arbu7ti r8zle9i form;nd
desi7uri 7i cr;nguri, precum 7i paji7tile alpine care se g8sesc :n depresiuni situate la altitudini de la ,"" p;n8
la !"" m. 4ltima categorie o formeaz8 paji7tile inundabile din luncile r;urilor, z8voaie, mla7tini 7i $elt8.
3aji7tile, care de cele mai multe ori sunt folosite ca f;ne9e naturale, constituie de asemenea o surs8 important8
melifer8.
5n 9ara noastr8, p87unile 7i f;ne9ele reprezint8 peste + milioane #ectare. *egeta9ia unei paji7ti este
reprezentat8 prin asocia9ii de plante foarte variate, alc8tuite din c;teva sute de specii, unele dintre ele cu o
valoare melifer8 apreciabil8. -ulesurile de nectar 7i polen oferite de paji7ti sunt mai pu9in legate de
sc#imb8rile timpului. 3aji7tile asigur8 un cules de intensitate mic8 sau mijlocie, :ns8 de lung8 durat8 7i cu un
ma)im de dezvoltare t;rzie de var8, dup8 :nflorirea teiului 7i a florii-soarelui timpurie, c;nd :n majoritatea
regiunilor din 9ara noastr8 lipsesc alte culesuri.
3aji7tile bune pot produce anual p;n8 la !" kg miere la #a, cele mijlocii p;n8 la 5" kg la #a, iar cele slabe %de
mla7tini& 2" kg la #a.
-ompozi9ia floristic8 a paji7tii, din punct de vedere botanic, se poate :mp8r9i :n + grupe
mari 7i anume'
a& graminee;
b& leguminoasa;
c& rogozuri;
1
d& plante din alte familii botanice.
$in punct de vedere apicol intereseaz8 :n primul r;nd plantele din grupa leguminoaselor 7i apoi din celelalte
grupe.
3entru apicultur8 sunt mai importante paji7tile situate pe terenul cu relieful neregulat, care prezint8 v8i mai
:nguste 7i mai ad;nci, r;pe, terase naturale, teren accidentat etc., :ntruc;t :nfloritul plantelor se face la diferite
intervale care se succed unele dup8 altele, iar cositul ierbii de asemenea se face la date diferite, ceea ce
permite s8 se foloseasc8 culesul un timp mai :ndelungat.
/proape :n toate amestecurile de ierburi folosite pentru :ns8m;n98ri pe paji7ti particip8 leguminoasele
furajere valoroase,care posed8 7i calit89i melifere superioare' trifoiul alb, trifoiul roz, trifoiul ro7u, sparceta,
lucerna, g#izdeiul 7i sulfina.
+rifoiul alb %t;r;tor& este o plant8 peren8 cu aria de r8sp;ndire :ncep;nd din c;mpie p;n8 :n golurile de
munte. >)ist8 foarte multe variet89i spontane 7i cultivate at;t :n p87uni 7i f;ne9e naturale c;t 7i :n cele
cultivate, prin miri7ti etc. $e asemenea, el cre7te bine :n zonele forestiere,
silvostep8 7i montane.
>ste preten9ios fa98 de umiditatea atmosferic8. =uport8 stagnarea
temporar8 a apelor. >ste rezistent la ger. Eu-i prie7te seceta. >ste rustic
7i se r8sp;nde7te prin semin9e 7i pe cale vegetativ8, :nr8d8cin;ndu-se
prin tulpinile t;r;toare aderente. >ste o plant8 melifer8 de mare valoare
prin cantitatea de nectar secretat8, num8rul mare de plante r8sp;ndit
aproape pretutindeni :n 9ar8, durata foarte lung8 de :nflorire - din mai
p;n8 :n octombrie -u7urin9a cu care albinele culeg nectarul din flori %fa98
de celelalte trifoliene&. Florile trifoiului alb ofer8 nectar 7i :n perioadele
lipsite de cules. $up8 datele din literatura de specialitate, produc9ia de miere variaz8 :ntre 1"" 7i 15"
kg(#a, ajung;nd c#iar la 5"" kg. /colo unde este r8sp;ndit pe suprafe9e mari este rentabil s8 se practice
stup8ritul pastoral. 4miditatea moderat8 este prielnic8 secre9iei de nectar. Florile secret8 cel mai abundent
nectar :n regiunile cu temperatura medie anual8 de 0-1"G. -ea mai mare cantitate se produce la
temperatura de 25-2G :ndeosebi :n solurile calcaroase. -a plant8 de nutre9, trifoiul alb se folose7te
:ndeosebi pentru p87une, suport;nd bine c8lcatul animalelor 7i l8st8re7te repede 7i puternic dup8 p87unat
sau cosit. =e poate folosi pentru amestecul de ierburi :n propor9ie de 1"-2"1. 3entru crearea de trifoi7ti
sem8natul se face prim8vara :n cultur8, de obicei sub o cereal8 de toamn8 %secar8, orz&, d;ndu-se 0-1" kg
semin9e la #a.
6ale/ul este un subarbust :nalt p;n8 la 0" cm 7i :nflore7te din iunie 7i p;n8 :n august.
Corob-2ica este o plant8 peren8 rezistent8 la secet8, bun8 melifer8 oferind albinelor nectar 7i polen.
3erioada de :nflorire :ncepe din luna iunie p;n8 la sf;r7itul lunii august. =ecre9ia de nectar mai abundent8
este :n zilele calde %25-"G& cu umiditatea aerului moderat8. 5n condi9ii prielnice produc9ia de nectar
ajunge la 9"" kg la #a, iar :n anii seceto7i se reduce la jum8tate. @ierea este de culoare desc#is aurie
%c#i#limbarie&, cu gust u7or de ment8; se solidific8 :n cristale mici.
R-c3itanul :nflore7te din iunie p;n8 la :nceputul lunii august. 6fer8 albinelor nectar mult 7i polen.
:ioc %pism8& este o plant8 vivace care :nflore7te :n mijlocul verii 7i ofer8 albinelor nectar 7i polen.
Mu/cata dracului este o plant8 vivace. 5:nflore7te din iunie p;n8 :n septembrie. =ecret8 nectar c#iar pe
secet8.
Sorbestrea este o plant8 peren8 care se :nt;lne7te :n locurile pietroase 7i abrupte. /re o valoare
deosebit8, :ntruc;t :nflore7te :n a doua jum8tate a lunii mai, c;nd sunt pu9ine plante melifere.
Coada racului este o plant8 peren8 cu tulpini t;r;toare. 5nflore7te :ncep;nd de la sf;r7itul lunii mai
p;n8 :n septembrie 7i este bine cercetat8 de albine pentru nectar 7i polen.
9-lbenu/a este o plant8 bianual8. 5nflore7te :n iunie-iulie 7i ofer8 albinelor nectar 7i polen. =e g8se7te
pretutindeni :n paji7ti 7i tufi7uri.
So"irnul este o plant8 peren8 care cre7te pretutindeni pe versan9ii mun9ilor, pe dealuri, pe locurile
uscate 7i :nsorite, :ntre tufi7uri, :n p8duri. 5nflore7te :ncep;nd din luna iulie p;n8 :n august timp de "
1+
zile. 6fer8 albinelor nectar. 3roduc9ia este de 1"" kg miere la #a.
Rosto!olul este o plant8 peren8 :nalt8 de ",05-1,5 m. 4neori secre9ia de nectar este at;t de abundent8
:nc;t nectarul se vars8 :n petalele florii 7i inund8 :ntreaga inflorescen98. -ea
mai mare produc9ie de nectar se ob9ine c;nd temperatura este de 25-"G 7i umiditatea aerului este
potrivit8. 3e timp secetos secre9ia de nectar scade la jum8tate. 3roduc9ia de nectar a desi7urilor acestei
plante este foarte ridicat8, p;n8 la 1""" kg la #ectar.
Stelu2a s-raturilor este o plant8 bianual8, care cre7te :n terenurile s8r8turoase. 5nflore7te :ncep;nd din
a doua decad8 a lunii iulie 7i p;n8 :n septembrie. @ierea este de culoare desc#is8 7i aromat8.
.lante polenifere
3lantele melifere de pe florile c8rora albinele adun8 polenul poart8 denumirea de plante polinifere.
$esigur c8 e)ist8 multe specii de plante care produc, pe l;ng8 nectar, 7i polen, :ntr-o anumit8 cantitate.
>)ist8 :ns8 anumite specii de plante melifere care produc polen :ntr-o cantitate :nsemnat8.
$intre arbori 7i arbu7ti, alunul comun, aninul negru, aninul alb, nucul, ricinul i coniferele produc cantit89i
:nsemnate de polen.
Macul
>ste o plant8 medicinal8 7i polinifer8.@acul ro7u apare spontan prin lanurile de cereale sau p87uni. 3olenul
macului ro7u spontan este negru. @acul se cultiv8 7i :n gr8dini, culoarea polenului recoltat de
la aceast8 varietate de mac fiind cafenie.

.orumbul este o plant8 polinifer8 7i uneori se realizeaz8 produc9ii mari de miere de man8 care se ridic8
p;n8 la 1+" kg de familie.
$e asemenea, polenul poate fi recoltat u7or 7i manual. -olectarea polenului se poate
face folosind cutii mari de carton, deasupra c8rora se scutur8 inflorescen9ele
mascule %pani-culele& din care cade o cantitate mare de gr8uncioare de polen.
6pera9ia este u7oar8, un muncitor put;nd recolta zilnic :ntre 5-1" kg. 3olenul
recoltat se cerne 7i se usuc8 la umbr8. =e administreaz8 albinelor prim8vara 7i
toamna :n amestec cu sirop de za#8r sau miere :n propor9ie de cel mult 2"1. 6 alt8
:ntrebuin9are a porumbului :n apicultur8 este folosirea lui ca plant8 protectoare :n
amestec cu sulfina alb8 anual8 sau maz8re 7i lupin, maz8re 7i facelia sau cu facelia.
C1nepa %-annabis sativa <.&
este una dintre cele mai vec#i plante te#nice cultivate :n 9ara noastr8 %peste 2""" de ani&,
produce cantit89i foarte mari de polen :ntr-o perioada lipsit8 de cules. $e asemenea, albinele
culeg de la ea 7i clei.
=am;n9a de c;nep8 se sem8n8 :n luna mai pe un teren :ntins, care a fost preg8tit :nc8 din
toamn8' arat 7i fertilizat cu :ngra78minte naturale %gunoi de pas8re de curte&. $up8 sem8nat se
grap8. 5n luna iulie rasar doua feluri de c;nep8' una cu flori %plante b8rb8te7ti& 7i una cu semin9e %plante
femeie7ti&. -;nepa cu flori este mai scund8 ca cea cu semin9e 7i cu tulpina mai sub9ire. 5n perioada :nfloririi
albinele le cercereaz8 intens.
Sun-toarea este o plant8 erbacee cu florile de culoare galben8 lipsit8 de nectar, cu foarte multe stamine
adunate :ntr-un m8nunc#i de pe care albinele, diminea9a adun8 mult polen.
7erbascul %urec#ea ursului& este o plant8 erbacee, peren8, :nalt8, cu florile de culoare galben8-intens, cu
frunze mari, acoperite cu peri7ori. -re7te :n locurile p8r8ginite, l;ng8 garduri, gr8mezi de gunoi, pe paji7ti
etc. :nflore7te :n iunie-august.
15
M-cri/ul este o plant8 erbacee, din buruienile de pe paji7ti. /lbinele adun8 de pe florile lui foarte mult
polen de culoare cenu7ie.
Spanacul alb este o plant8 erbacee anual8, mult r8sp;ndit8 ca buruian8 :n lanuri de cultur8, gr8dini de
zarzavat 7i p;rloage. >)ist8 foarte multe soiuri 7i forme. 5n a doua jum8tate a verii 7i toamna, c;nd flora
polinifer8 este s8rac8, albinele adun8 polenul de pe florile spanacului alb, mai ales diminea9a.
+raista ciobanului este o plant8 erbacee peren8, :nalt8 p;n8 la 5" cm. 5:nflore7te din mai p;n8 :n
septembrie 7i produce mult polen.
Col2unul doamnei este o plant8 erbacee vivace, :nalt8 de 25-," cm. -re7te pretutindeni, pe malul r;urilor
7i p;raielor, lacuri, r;pi, :n p8duri 7i paji7ti umede. :nflore7te :n mai 7i iunie 7i ofer8 albinelor polen.
.lante te3nice /i fura,ere
3lantele melifere agricole se cultiv8 :n diferite p8r9i ale 98rii, pe sute de #ectare, datorit8 valorii nutri9ionale
pe care aceste plante le posed8. /ceste plante sunt valoroase nu numai pentru industria alimentar8 sau
zoote#nic8 ci 7i pentru apicultur8, prin produc9iile apicole ridicate ce se ob9in de la aceste culturi.
3rincipalele plante din categoria plantelor te#nice 7i furajere sunt' #ri7ca, floarea-soarelui, rapi9a de toamn8,
mu7tarul alb, coriandrul, g#izdeiul, rapi9a de toamn8, etc.
;ri/caeste o plant8 care de7i nu face parte din familia gramineelor, este considerat8 din punct de vedere
fitote#nic ca o cereal8, deoarece fructul ei se folose7te :n alimenta9ia de baz8 a oamenilor. 5n 9ara noastr8 este
cultivat8 mai mult :n nordul @oldovei; este o plant8 anual8. =-a constatat c8 1 #a de #ri7c8 poate s8 dea, c;nd
este bine cultivat, p;n8 la 5"-," kg miere. 5nflorirea se face treptat, dur;nd aproape o lun8, ceea ce este foarte
important pentru agricultur8.
Kri7ca :nflore7te :n iulie-august; urmeaz8 imediat dup8 :nflorirea mu7tarului 7i teiului. 5n prima jum8tate a
:nfloririi se desfac majoritatea florilor, de aceea la practicarea stup8ritului pastoral la culturile de #ri7c8,
stupii trebuie s8 fie adu7i c;t mai devreme pentru a nu se pierde aceast8 perioad8. Kri7c8 are o vegeta9ie
scurt8 7i deci poate fi cultivat8 e7alonat, :ncep;nd din luna aprilie-mai, dup8 pr87ire, dup8 leguminoase 7i
dup8 cereale p8ioase.
3entru polenizarea culturii de #ri7c8 sunt necesare 2- familii de albine la #ectar.
@ierea de #ri7c8 este de culoare galben8-:nc#is, ro7iatic8 p;n8 la brun8-:nc#is, are un gust specific 7i o arom8
e)trem de pl8cut8; con9inutul de ap8 este ceva mai mare dec;t la celelalte sorturi de miere. Eu se solidific8 7i
formeaz8 o mas8 ca o fri7ca sau aluat.
+rifoiul ro/u 7i trifoiul incarnat. 2rifoiul :ncarnat se dezvolt8 mai repede 7i dup8 str;ngerea nutre9ului se
pot sem8na :n acela7i an, plante t;rzii ca porumbul, tutunul, cartofii etc., d;nd posibilitatea s8 se ob9in8 :n 2
ani consecutivi trei recolte.
3roduc9ia de s8m;n98 la a doua :nflorire este mai mare dec;t a primei, deoarece 7i zborul
bondarilor 7i albinelor este mai frecvent :n timpul celei de a doua :nfloriri. $up8
observa9iile f8cute, cei mai buni polenizatori sunt bondarii. 3roduc9ia de nectar este de
cea. 2," kg la #a %1" kg za#8r&, :ns8 albinele culeg numai o cantitate mic8 de nectar din
cauz8 c8 glandele nectarifere sunt a7ezate :n floare, la o ad;ncime mare.
$up8 unele calcule, cantitatea de nectar culeas8 de c8tre albine de pe trifoiul ro7u,
transformat8 :n miere, reprezint8 cel mult , kg(#a. 5n afar8 de nectar, albinele adun8 7i
polen. /7adar, albinele cerceteaz8 florile de trifoi, fiind ademenite de licoarea nectarului,
dar este posibil s8 fie atrase :n mai mare m8sur8 7i de rezervele lui de polen.
Lucerna
este important8 pentru apicultur8 prin aceea c8 :n timpul :nfloririi %iunie-
iulie&, albinele culeg de pe florile ei nectar 7i polen.
1,
5nfloritul merge treptat :ncep;nd cu florile de jos 7i dureaz8 1"-1+ zile. 3rimele flori se desc#id apro)imativ
la ora ! diminea9a. :ntre orele 9 7i 11 se desc#ide un num8r mare de flori. $up8 orele 15, florile nu se mai
desc#id. $e la 1 #a de lucerna se ob9in 25 kg miere.
Sparceta caucazian- %Onobrychis iberica <& este o plant8 furajer8 peren8, ce :nflore7te :n luna iunie.
Recoltarea se face c;nd plantele sunt :n plin8 floare. $up8 coas8, dac8 nu l8st8re7te suficient pentru a se cosi
a doua oar8, serve7te ca p87une %mai ales pentru regiunile secetoase&. 3roduc9ia de f;n este de 2 """-+ """ kg
la #ectar. =8m;n9a prezint8 un aspect ceros 7i se ia de la prima floare, cosindu-se atunci c;nd majoritatea
p8st8ilor sunt bune. 3roduc9ia de p8st8i variaz8 :ntre +"" 7i 1"" kg(#a, la care se adaug8 2"""- """ kg(#a
paie.
Fiind o bun8 plant8 melifer8, semincerele de sparcet8 pot fi cultivate pe loturi speciale :n apropierea
stupinelor. 3entru asigurarea unei c;t mai bune poleniz8ri sunt necesare pentru fiecare #ectar de sparcet8 c;te
+ familii de albine. 5n primul an floarea de sparcet8 produce pu9in nectar %timp de 2+ ore din momentul
:nfloririi&, cu o cantitate medie de ",+! mg nectar 7i cu un con9inut de "-+51 za#8r. 5n anul al doilea
:nflorirea :ncepe la 5+-0+ zile de la pornirea vegeta9iei 7i dureaz8 12-25 zile. <a multe soiuri de sparcet8,
:nflorirea se face :n mod e7alonat, mai :nt;i se desc#id inflorescen9ele l8starului principal :ncep;nd de la
baz8, apoi restul inflorescen9elor. 5n afar8 de nutre9 valoros de la sparcet8 se pot ob9ine 7i produc9ii
apreciabile de miere %9"-12" kg(#a&, :n a doua jum8tate a lunii mai, c;nd :n flora spontan8 sunt pu9ine plante
melifere :nflorite. 3e de alt8 parte, datorit8 secre9iei abundente de nectar, sparceta este bine cercetat8 de
albine, :n special :n orele de diminea98 7i seara, asigur;ndu-se prin aceasta 7i o produc9ie ridicat8 de semin9e.
Seradelaeste o plant8 erbacee anual8, pu9in cunoscut8 la noi. =e :ntrebuin9eaz8 ca nutre9 verde 7i p87une.
>ste o plant8 melifer8 bun8, mai ales semincerele. 5nflore7te din iunie p;n8 :n septembrie, oferind albinelor
un cules tardiv de var8 7i :nceputul toamnei.
M-z-ric3ea %*icia& este o plant8 anual8. $in punct de vedere melifer, cu toate c8 produc9ia de nectar este
mare, din cauza florilor prea ad;nci, albinele ajung cu greu la aceast8 surs8; acest neajuns se :nl8tur8 de c8tre
bondari, care rod floarea :n partea inferioar8 7i :nlesnesc astfel accesul albinelor culeg8toare. 5nflore7te :n
iunie-iulie.
Borcea!ul de toamn- d8 cules de nectar destul de bogat.
Bobu/orul face parte din grupa plantelor bune melifere 7i ofer8 albinelor :n timpul :nfloririi din iunie-iulie
o cantitate destul de :nsemnat8 de nectar. 5nfloritul dureaz8 circa 2- s8pt8m;ni, iar produc9ia de nectar
depinde mult de condi9iile climaterice :n timpul :nfloritului 7i dezvolt8rii plantei, 7i de sol. /7a se e)plic8 de
ce :n unii ani albinele culeg mult nectar, iar :n al9i ani %seceto7i& nici nu-l cerceteaz8.
93izdeiul este o plant8 peren8. 3entru apicultur8 g#izdeiul prezint8 o importan98 destul de mare, deoarece
:nflore7te din a doua jum8tate a lunii mai 7i p;n8 :n septembrie. =e polenizeaz8 :ncruci7at, de predilec9ie de
c8tre albine 7i bondari. 3roduc9ia de miere este de cea. 2" kg la #ectar. 5n amestecuri de trifoi 7i timoftic8,
serve7te ca plant8 de ademenire a albinelor :n vederea poleniz8rii acestor culturi.
5n afar8 de aceste principale plante perene 7i anuale de nutre9, care au 7i o importan98 deosebit8 :n apicultur8,
mai e)ist8 o mul9ime de variet89i de' lucerna, ca lucerna galben8, corcit8, trifoiul alb corcit %#ibrid&,
m8z8ric#ea ungureasc8, maz8re furajer8, sparceta caucazian8, m8z8ric#ea ruseasc8, care :nfloresc din iunie
p;n8 :n septembrie 7i ofer8 albinelor cantit89i :nsemnate de nectar 7i polen pe o perioad8 :ndelungat8, de la
care se pot realiza c;teodat8 culesuri bune de :ntre9inere 7i miere-marf8, dac8 familiile sunt puternice, :n plin8
activitate 7i stupinele sunt amplasate judicios :n apropierea acestor culturi.
Floarea$soarelui este cea mai important8 plant8 uleioas8 7i una din cele mai importante plante melifere din
9ara noastr8.
5n regiunile de c;mpie formeaz8 culesul principal de var8. 3rimele se desc#id
florile marginale, :n capitule, ultimele fiind cele din mijloc. 5nflorirea merge prin
cercuri concentrice de la periferie spre centrul inflorescen9ei. $urata :nfloririi unei
10
singure flori este de 2 zile. 5n acela7i timp :nfloresc -+ cercuri de flori, astfel c8 trec ,-1" zile p;n8 ce se vor
desc#ide toate florile unui capitul. 3e un lan, durata :nfloririi se prelunge7te 2"-" zile, c#ar mai mult. 4n
capitul este compus din cca. 05"-1 ,"" 7i mai multe flori. Florile ofer8 albinelor nectar 7i polen de culoare
galben8. 3roduc9ia de nectar este foarte variat8 7i depinde mult de condi9iile climaterice, sol, varietate,
agrote#nic8, selec9ie 7i al9i factori. =unt ani c;nd albinele nu se apropie de culturile de floarea-soarelui.
2impul ploios :n perioada :nfloririi spal8 nectarul 7i dilueaz8 mult concentra9ia de za#8r, iar seceta spore7te
concentra9ia nectarului, care devine lipicios 7i neacceptabil pentru albine.
-ercet8rile f8cute :n 9ara noastr8 au ar8tat c8 produc9ia de miere la #ectar este de 5,,0 kg. @ierea are culoare
galben8-desc#is 7i cristalizeaz8 foarte repede. 3olenizat8, cu ajutorul albinelor, floarea-soarelui d8 un spor de
peste "1 la produc9ia de semin9e.
Rapi2a de toamn- :nflore7te :n aprilie-mai 7i 9ine cea. +5 zile, iar cea de prim8var8 cu 1+-2" zile mai
t;rziu. 3rin aceasta contribuie la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine 7i de aceea se recomand8
cultivarea ei :n regiunile s8race :n culesuri timpurii. 3roduc9ia de miere se evalueaz8 la 2""-2+" kg(#a.
@ierea este de culoare aproape alb8, uneori galben8 intens, arom8 asem8n8toare cu parfumul florilor de
rapi98, are gust iute datorit8 uleiurilor volatile pe cale le con9ine, dar care cu timpul se evapor8. =e za#arise7te
foarte repede, c#iar :n faguri, 7i de aceea nu trebuie folosit8 ca #ran8 pentru iernat.
Rapi2a de prim-"ar- ofer8 albinelor, de asemenea, nectar 7i polen. 5n cultur8 dubl8, datorit8 :nfloririi
t;rzii, %:n august 7i c#iar septembrie& este considerat8 o plant8 melifer8 deosebit de important8 pentru
culesurile tardive de la sf;r7itul verii 7i :nceputul toamnei.
Mu/tarul alb este considerat ca una din cele mai importante plante melifere. -antitatea de nectar produs8
de o floare oscileaz8 de la ",10 la ",+ mg. Eectarul con9ine p;n8 la 1!1 za#8r. 5nfloritul se face astfel' de la
desc#iderea primelor flori galbene p;n8 la ofilirea lor trec zile, iar p;n8 la c8derea lor + zile. $esc#iderea
florilor :ncepe :ntre orele ,-0 diminea9a. 3este pu9in timp gr8ucioarele de polen se scutur8 din sacii polinici 7i
spre orele ! diminea9a se :ngr8m8desc la e)terior :n cantitate mare. Florile izolate care s-au :nc#is seara, a
doua zi :n jurul orelor 9 diminea9a se desc#id din nou. 5n fiecare inflorescen98, :nflorirea merge de jos :n sus.
$up8 determin8rile f8cute :n 9ara noastr8, s-a constatat c8 :nflore7te :n lunile iunie-iulie, iar durata :nfloririi
este de 2"-" zile. /lbinele sunt ademenite de m8rimea, aroma 7i coloritul florilor. 3roduc9ia de miere se
evalueaz8 la +"-5" kg la #ectar. /v;nd o vegeta9ie scurt8, poate fi sem8nat e7alonat 7i :n amestec cu alte
culturi, :n special :n regiunile lipsite de cules de prim8var8. $e asemenea, poate fi folosit cu succes :n
culturile ce se cosesc 7i se las8 s8 ot8veasc8, :nflorirea repet;ndu-se de c;teva ori. =e recomand8 sem8narea
mu7tarului pe loturile apicole :n cultur8 pur8 sau :n amestec cu maz8re, porumb, floarea-soarelui etc.
Coriandrul este o plant8 erbacee, anual8, caracteristic8 regiunilor calde. 5nflorirea :ncepe din luna iunie
p;n8 :n luna august, :n func9ie de epoca de sem8nat 7i de sol. 3roduc9ia medie de miere c;nd condi9iile sunt
prielnice, poate ajunge la 2""-5"" kg(#a. 5n literatura de specialitate se citeaz8 faptul c8 produc9ia zilnic8
medie de miere ob9inut8 este de -5 kg de familie, dep87ind cu mult c#iar produc9ia de miere de la culturile
de floarea-soarelui. 3e de alt8 parte, prin polenizarea suplimentar8 cu ajutorul albinelor se realizeaz8 un spor
de 1 :n produc9ia de semin9e. @ierea are un gust 7i miros caracteristic. =unt cazuri c;nd albinele nu
cerceteaz8 florile de coriandru 7i atunci se recomand8 aplicarea dresajului. $up8 determin8rile f8cute :n 9ara
noastr8, durata :nfloririi este de 2,-5 de zile, iar produc9ia de miere este :n medie de ., kg(#a.
+utunul. 5n perioada de :nflorire care dureaz8 cca. luni %iulie, august, septembrie&, tutunul produce nectar
7i este cercetat de albine, iar mierea de tutun de7i este de calitate inferioar8, totu7i este bun8 pentru #rana
albinelor.
Inul este o plant8 anual8 sau peren8 din grupa plantelor te)tile; se cultiv8 7i pentru produc9ia de ulei.
Florile sunt lungi, pedunculate, dispuse :ntr-o umbrel8 fals8, cu corol8 de culoare albastr8 sau alb8.
Fecunda9ia fiind autogam8 sunt pu9in cercetate de albine, oferindu-le cantit89i ne:nsemnate de nectar 7i polen.
Bumbacul. Florile de bumbac prin alc8tuirea lor sunt adaptate la polenizarea :ncruci7at8 cu ajutorul
insectelor, c8ci au aspect atr8g8tor, sunt mari 7i insectele pot ajunge u7or la glandele nectarifere. Aumbacul
are trei feluri de glande nectarifere' :n interiorul florii, la e)teriorul ei 7i la baza frunzelor. /lbinele
cerceteaz8 mult glandele nectarifere ale bumbacului, mai ales dup8 ce acesta a fost udat. 5:nfloritul
bumbacului dureaz8 cca. 2 luni, :ncep;nd din august, p;n8 :n octombrie, dac8 toamna este lung8, cald8 7i
1!
lini7tit8. -ulesul principal :n general nu dep87e7te o lun8. 3roduc9ia de nectar variaz8 foarte mult cu soiul
bumbacului 7i agrote#nica aplicat8, cu condi9iile meteorologice 7i cu faptul dac8 este sau nu irigat. $up8
datele din literatura de specialitate, nectarul din florile de bumbac la soiurile cu fire scurte variaz8 :ntre 0" 7i
!" kg la #a, iar la cele cu fire lungi :ntre 2"" 7i "" kg la #a, :n culturile irigate. 5n culturile neirigate nu
dep87esc 1"" kg(#a. /lbinele nu folosesc polenul de bumbac.
.lantele le!umicole
-ultivarea legumelor :n sere 7i pe parcele agricole din ce :n ce mai :ntinse, at;t :n mediul rural c;t 7i :n jurul
ora7elor, a centrelor industriale, creaz8 perspective de :mbun8t89ire bazei melifere.
3rincipalele plante din categoria plantelor legumicole sunt ' ceapa, p8str;nacul, spanacul,etc. /cestea ofer8
albinelor polen 7i, :n primul r;nd, nectar, de multe ori :ntr-o perioad8 :n care culesul la cel8lalte plante
melifere din zona de zbor a albinelor este slab :n intensitate.
Ceapa. 3roduc9ia de nectar de pe florile de ceap8 se evalueaz8 :n medie la 115 kg(#a, ceea ce reprezint8
cea. 0"-1"" kg miere.
.razul este o plant8 peren8, dar practica legumicol8 :l trateaz8 ca o plant8 bianual8. 5n anul al doilea
formeaz8 tulpina floral8, plin8, neted8, cilindric8. /re flori albe sau violete care :nfloresc :n iunie 7i secret8
abundent nectar 7i pu9in polen, ce sunt recoltate de albine, cu care ocazie le 7i polenizeaz8.
*sturoiul este o plant8 bianual8. 5n anul al doilea formeaz8 o tulpin8 floral8, cu flori albe :nvelite :n
membran8, ce produc nectar 7i polen. 5nflore7te :ncep;nd din luna mai-iunie. :n flora spontan8 se g8sesc
forme de usturoi ce :nfloresc intens :naintea salc;mului, produc;nd cantit89i mari de nectar.
.-st1rnacul este o plant8 bianual8. Florile sunt de culoare galben8, rotunde, cu petale :ndoite spre interior.
6fer8 albinelor mult nectar :n cursul lunii iunie-august. -ercet8torii citeaz8 cazuri c;nd de pe culturile
semincerelor de p8st;rnac s-au realizat ,"-!" kg miere la #ectar. @ierea este de culoare desc#is8 7i de
calitate destul de bun8.
<elina este o plant8 bianual8, prev8zut8 cu frunze mici 7i cu inflorescen98. =e face polenizare :ncruci7at8,
din cauza diferen9ei de maturitate dintre pistil 7i stamine %polenul ajunge la maturitate cu una sau dou8 zile
:nainte de maturitatea organului femel&. Florile sunt cercetate de insecte, dintre care albinele joac8 un rol
important de polenizator, culeg;nd cantit89i mici de nectar 7i polen.
Ridic3ea este o plant8 anual8 cu flori albe sau violete, care sunt cercetate de albine :n timpul :nfloririi,
:ncep;nd din iunie p;n8 :n toamn8.
Morco"ul este o plant8 bianual8. 5nflore7te :n iunie. =emincerele de morcov ofer8 albinelor nectar. @ierea
de culoare galben8-:nc#is este aromat8.
7arza este o plant8 bianual8. Fiind o plant8 alogam8 entomofil8, are nevoie de a fi polenizat8 :n vederea
fructific8rii cu ajutorul albinelor; ofer8 nectar 7i polen. /re o mul9ime de specii, variet89i, forme 7i toate au
polenizare :ncruci7at8.
9ulia este o plant8 bianual8, cu flori galbene care pentru fructificare se polenizeaz8 cu ajutorul albinelor.
Spanacul este o plant8 anual8. 3lantele mascule cresc mai repede, formeaz8 tulpina 7i :nfloresc mai cur;nd
dec;t cele femele. 3olenizarea se face cu ajutorul albinelor.
19
5n afara plantelor legumicole ar8tate, toate semincerele de legume sunt cercetate de albine, fapt ce contribuie
la sporirea produc9iei de semin9e 7i :mbun8t89irea calit89ii lor.

+opinamburul (elianthus tuberosus!,
denumit 7i Jang#inare de BerusalimJ - JLerusalem artic#okeJ, Jmar de pamantJ, Jnap
comestibilJ face parte din Familia "ompositae, subfamilia #ubuliflorae, este o legum8
asemanatoare cartofului, originar8 din /merica de Eord, de la care se consuma tuberculii.
/cestia sunt mai tari decat cei de cartof iar gustul lor este asemanator celui de ang#inare.
5nflore7te din a doua jum8tate a lunii august p;n8 la sf;r7itul lunii septembrie. $atorit8
acestui fapt, este mult apreciat ca o plant8 melifer8, oferind albinelor nectar 7i polen, cu rol
important :n cre7terea puietului 7i #r8nirea albinelor tinere :n toamn8. Florile
topinamburului au un miros pl8cut, fiind mult cercetate de c8tre albine.
Castra"etele %"ucumis sativus&
este o plant8 legumicol8 din familia "ucurbitaceae, originar8 din Bndia, cultivat
pe scar8 larg8 at;t :n regiunile cu clim8 temperat8 c;t 7i :n cele cu clim8
tropical8.
3lanta de castravete este o vi98 t;r;toare de 1,5 - 2 m lungime care cre7te
ag89;ndu-se pe spaliere sau alte structuri de sus9inere cu ajutorul c;rceilor, are
frunze mari, care acoper8 fructul. $e7i :n unele p8r9i ale lumii sunt preferate
soiurile de castrave9i partenocarpice, din care rezult8 fructe f8r8 semin9e nefiind
necesar8 polenizarea, :n >uropa sunt preferate soiurile de castravete care pot
produce semin9e 7i care necesit8 polenizare.5n cazul :n care polenizarea nu se realizeaz8 fructele rezultate se
pot :ng8lbeni, c8dea, sau pot cre7te str;mb. Fructele par9ial polenizate pot fi verzi la cap8tul de l;ng8 pe9iol
dar galbene 7i prost formate l;ng8 locul unde a fost floarea.
$e7i are o valoare melifer8 potrivit8, cu o produc9ie de " kg(#a miere, totu7i, pentru c8 se cultiv8 e7alonat :n
cursul verii, asigur8 cules de :ntre9inere. /lbinele aproape c8 nu recolteaz8 polen de pe florile castrave9ilor.

:o"leacul %"ucurbita maxima&
se cultiv8 pentru fructele tinere care sunt comestibile. $ovleacul 7i dovlecelul se
consider8 o plant8 bun8 melifer8, deoarece se cultiv8 pe suprafe9e mari at;t :n
cultur8 curat8 c;t mai ales intercalat cu porumb 7i ofer8 albinelor mult nectar.
3olenul atrage mai pu9in albinele. 5nflorirea dureaz8 :ncep;nd din iulie p;n8 :n
septembrie 7i secret8 nectar c#iar :n timpul secetos. $esc#iderea florilor :ncepe
diminea9a devreme c;nd r8sare soarele 7i r8m;n desc#ise toat8 diminea9a, iar spre
pr;nz, spre orele 1+ se :nc#id. /stfel florile sunt cercetate de c8tre albine cel mult
-+ ore. 3roduc9ia de miere este de " kg(#a. @ierea este de culoare galben8 7i se
cristalizeaz8 repede.
.epenele !alben este o plant8 anual8, mai pu9in melifer8 dec;t castravetele. :nflorirea dureaz8 cca.
s8pt8m;ni.
.epenele "erde este o plant8 anual8, care are nevoie de polenizare :ncruci7at8. Florile sunt intens cercetate
de c8tre albine, care contribuie la fructificarea lor. 3roduc9ia de nectar este relativ mic8.
5n general, culturile de bost8noase, din punct de vedere melifer, prezint8 importan98 ca plante ce ofer8
albinelor cules bun de :ntre9inere 7i men9inerea familiilor :n continu8 activitate.
2"
.lantele aromatice /i medicinale
5n 9ara noastr8 cresc cca. 15" de specii spontane de plante medicinale, dintre care numai o mic8 parte sunt
r8sp;ndite :n cultur8. 2otu7i, :n unele p8r9i ale 98rii, plantele medicinale se cultive pe suprafe9e din ce :n ce
mai mari, ca urmare a cerin9elor mereu cresc;nde ale industriei farmaceutice 7i a celei produc8toare de
cosmetice. /ceste suprafe9e cultivate reprezint8 importante surse melifere pentru albine. -ele mai cunoscute
plante medicinale cultivate, cu valoare melifer8, sunt'
Izma bun-%$entha piperita& este o plant8 erbacee peren8, medicinal8 7i armomatic8, cu tulpina :nalt8, de
culoare verde :nc#is sau ro7iatic8, ce :nflore7te :n perioada iunie-august, furniz;nd albinelor nectar 7i polen.
>ste mult r8sp;ndit8 :n cultur8, fiind una din cele mai c8utate plante medicinale
aromatice 7i melifere.
5ntreaga plant8, :n special frunzele de ment8, con9in ulei eteric. 3refer8 o clim8
cald8 cu precipita9ii suficiente. >ste destul de rezistent8 la frig. 3refer8
terenurile de lunc8, u7oare, profunde, bogate :n substan9e #r8nitoare, cu
umezeal8 suficient8. 5:n general, culturilor de ment8 li se aplic8 :nainte de
ar8tur8 2" """ kg b8legar la #a, "" kg nitrat, +"" kg superfosfat, "" kg sulfat
de potasiu. =e :nmul9e7te pe cale vegetativ8, prin buta7i, rizomi sau stoloni.
5ntre9inerea culturilor const8 :n dou8 sau trei pra7ile pe an 7i plivitul :nainte de
recoltare. 3roduc9ia variaz8 :ntre !"" 7i 12"" kg frunze uscate la #ectar. $in
+""-5"" kg plante verzi se e)trage 1 kg esen98 de ulei. 5n <unca $un8rii se
dezvolt8, :n urma inunda9iilor, izma sau menta de balt8 sub dou8 aspecte distincte, cunoscute :n limbajul
popular sub denumirea de cimburel, busuioc de balt sau i%ma broteasc 7i i%ma de balt propriu&%is. <a
sf;r7itul lunii iulie, :nceputul lunii august :nflore7te busuiocul de balt sau i%ma broteasc, mai pu9in
nectarifer8, dar care contribuie la men9inerea activit89ii familiilor de albine :n aceast8 perioad8. -u :ncepere
de la 1" la 2" august :nflore7te 7i i%ma de balt care :n condi9ii bune poate asigura un cules p;n8 la ",5-2 kg
zilnic de familie 7i o produc9ie de miere p;n8 la "--+" kg :n medie. /stfel de recolte se :nregistreaz8 cam o
dat8 la 5 ani. 5n restul anilor, izma are rolul de a crea condi9ii bune de stimulare pentru cre7terea albinelor
tinere :n timpul toamnei. Bzma o mai g8sim pe c;mp, pe paji7ti naturale, p8duri, gr8dini etc. =e :nmul9e7te
prim8vara prin semin9e %mai greu& sau prin desp8r9irea r8d8cinilor cu l8stari tineri. -ultura ei este foarte
rentabil8 7i dureaz8 ani.
3roduc9ia de miere este de 2""kg(#ectar.
Le"-n2ica %'avandula spica& este o plant8 melifer8 familia 'amiaceae,, un semiarbust originar din p8r9ile
sudice ale >uropei, intens cercetat de albine, folosit :n industria farmaceutic8 pentru uleiul eteric pe care-l
con9ine. Eu este preten9ios la sol. Formeaz8 un sistem radicular puternic, o r8d8cin8 lemnoas8 7i ramificat8
care poate ajunge p;n8 la
lungimea de 2 m, de aceea este folosit 7i pentru combaterea eroziunii solului.
2ulpina formeaz8 tufe mici de 25-," cm :n8l9ime, rar p;n8 la 0"-!" cm. 2ufele au forma
aproape rotund8. 2ufele bine formate, :n al 7aselea- al optulea an pot ajunge deseori la ,"-
0" cm 7i e)cep9ional c#iar 1 m diametru. Ramurile b8tr;ne sunt goale 7i lignificate, iar cele
tinere sunt pline, acoperite cu peri7ori mici cenu7ii. 5ntr-o tuf8 bine ramificat8 :n plin8
produc9ie se formeaz8 peste 1""" ramuri cu inflorescen9e. <ev8n9ica are flori de culoare
albastr8 de diferite nuan9e. Eu este preten9ioas8 fa98 de clim8, totu7i reu7e7te bine :n
regiunile cu umiditate suficient8 7i cald8. 3refer8 solurile calcaroase u7oare, cu e)pozi9ie
sudic8, dar merge 7i :n terenurile mai grele. >ste rezistent8 la :ng#e9. -ulturile de lev8n9ic8
pot dura p;n8 la 12 ani. $intre :ngr878minte prefer8 b8legarul de grajd 7i :ngr878mintele
potasice. =e poate cultiva fie prin semin9e sem8nate direct :n c;mp, fie prin r8saduri
obi7nuite :n r8sadni9e. =em8natul direct :n c;mp se face toamna sau prim8vara de timpuriu.
=emin9ele sem8nate toamna r8sar mai bine. =e seam8n8 cu ma7ina :n r;nduri la distan9a de ,"-!" cm
21
folosindu-se 1"-12 kg semin9e la #ectar. $in ",5-1 kg semin9e se pot ob9ine r8saduri pentru cultivarea unui
#ectar. =e mai poate :nmul9i 7i prin buta7i. -a lucr8ri de :ntre9inere se aplic8 plivitul 7i pra7ilele de c;te ori
este nevoie. Recoltarea spicelor :ncepe :n anul al doilea, atunci c;nd majoritatea plantelor sunt :n plin8 floare
%luna iulie&, pe timp frumos, diminea9a sau seara. 3roduc9ia de lev8n9ic8 variaz8 :ntre """-+""" kg la #ectar,
inflorescen9e proaspete, din care se pot ob9ine 1"-15 kg ulei eteric.
<ev8n9ica este o bun8 plant8 melifer8. >a produce :n condi9ii favorabile mult nectar. $up8 datele din
literatur8 so ob9ine :ntre "" 7i ,"" kg nectar la #ectar 7i c#iar mai mult.. $eci se situeaz8 :ntre cele mai
productive plante melifere. 3erioada de :nflorire este lung8 de -+ s8pt8m;ni. 5n mod normal :nflore7te :n
p8r9ile de sud ale 98rii noastre %regiunea Aucure7ti& pe la mijlocul lunii iunie p;n8 spre mijlocul lunii iulie,
:nceputul lui august. 5n p8r9ile mai r8coroase din centrul 98rii %regiunea Ara7ov& :nflorirea :ncepe cu cca. 1"-
15 zile mai t;rziu. 5nflorirea cea mai intens8 se realizeaz8 :ntre anii al treilea - al 7aselea de la plantare.
Anisonul este o plant8 erbacee anual8. 5nflorirea se face neuniform. 6 singur8 floare secret8 cea. ",5-1 mg
nectar, :ns8 nu toate florile dintr-o inflorescen98 produc nectar. 3roduc9ia medie de miere poate fi evaluat8 la
5"-1"" kg la #ectar.
Isopul %yssopus officinalis& este o plant8 erbacee peren8, foarte valoroas8 din punct de vedere medicinal,
ornamental 7i melifer, cultivat8, totu7i, la noi :n 9ar8 pe suprafe9e mici. =e poate cultiva pe orice tip de sol.
*aloarea lui melifer8 rezid8 mai ales :n faptul c8 :nflore7te de dou8 ori :n an, o dat8 :n iunie-iulie dup8 care
l8st8re7te din nou :nflorind a doua oar8 :n septembrie-octombrie, c;nd flora melifer8 este s8rac8. 3roduce, :n
medie, 5"kg miere la #ectar.:nflore7te :n iunie-iulie, durata :nfloririi fiind de " zile, produc9ia de miere este
de cea. 1"" kg(#a.
Feniculul este o plant8 erbacee bianual8 sau vivace. Fiind o plant8 alogam8 %cu polenizare :ncruci7at8&
este cercetat8 de albine :n timpul :nfloririi, :n lunile de var8. 5:n regiunile din A8r8gan 7i $obrogea, unde se
cultiv8 pe suprafe9e mai :ntinse 7i mai compacte, :nfloritul :ncepe :n a doua jum8tate a lui august. 5nflorirea
dureaz8 p;n8 :n toamn8 t;rziu, c;nd d8 prima brum8. Florile feniculului sunt foarte mult cercetate de albine,
c;nd ziua este cald8. @ierea de fenicul este colorat8 :nc#is, cu miros pl8cut 7i gust de caramel.
C3imionul %c#imenul& este o plant8 bianual8 r8sp;ndit8 la noi :n flora spontan8. @erge bine dup8
pr87itoare care au fost gunoite sau dup8 rapi98 ori cereale de toamn8. =e seam8n8 :n aprilie cu ma7ina :n
r;nduri, :ntre care se las8 o distan98 de 5-+" cm. =e seam8n8 1"-15 kg la #ectar. @erge bine sub o plant8
protectoare %coriandru sau mac&. =e recomand8 ca sem8natul s8 se fac8 toamna %august-septembrie& 7i :n
cultur8 pur8. <ucr8ri de :ntre9inere sunt plivitul 7i pr87itul. Recoltatul se face :n p;rg8 7i se las8 :n snopi
pentru a-7i completa coacerea %altfel se scutur8 p;n8 la 5"1&. 3roduc9ia este de 1 """-15"" kg semin9e la
#ectar 7i 2 """-2 5"" kg paie la #ectar. Florile produc nectar abundent care ademene7te un num8r mare de
albine. 5nflore7te :n luna iunie.
An!elica medicinal8 este o plant8 bienal8 sau peren8 care cre7te spontan pe l;ng8 p;raie 7i :n locurile
umbroase, :n p8duri, poiene, depresiuni etc. >ste o plant8 melifer8 foarte bun8 care d8 albinelor nectar 7i
polen. 5n cultur8 se men9ine -5 ani. 5nflore7te :ncep;nd din al doilea an, :n iulie 7i august. $urata :nfloririi
este cca. 2 s8pt8m;ni. =ecre9ia de nectar este foarte abundent8, mai mare diminea9a 7i spre sear8 c;nd aerul
este cald 7i :nc8rcat cu vapori cu ap8. =pre sear8, :ntre orele 1, 7i 10 culesul de nectar se m8re7te sim9itor. 5n
anii prielnici ajunge la 5-, kg pe zi. @ierea este de culoare ro7iatic8, cu arom8 pl8cut8 7i se cristalizeaz8 u7or.
8alba mare este r8sp;ndit8 la noi :n flora spontan8 pe marginile r;urilor, pe locurile umede 7i :n special :n
<unca $un8rii. Florile sunt de culoare roz-pal. 5nflore7te prin iulie-august 7i ofer8 albinelor nectar 7i polen.
8alba de !r-din- este o plant8 bianual8 sau peren8, se g8se7te la noi :n cultur8 7i rar :n flora spontan8 din
@oldova. Ealba de gr8din8, ca 7i celelalte forme de nalb8 s8lbatic8 7i cultivate la noi :n 9ar8, :nflore7te
:ncep;nd din luna iulie p;n8 :n toamn8 t;rziu. @ierea este de culoare pronun9at desc#is8. $e obicei, albinele
adun8 7i polen de la aceste plante.
Sal"ia %(alvia pratensis&este o plant8 melifer8 foarte valoroas8, :nt;lnit8 7i :n flora spontan8, cultivat8 ca
plant8 ornamental8, melifer8 sau medicinal8. 5nflore7te :n iunie-iulie 7i august. @ierea este de culoare
galben8-auriu :nc#is, cu o arom8 pl8cut8. 3roduc9ia de miere este de ""-+"" kg(#a.
7aleriana %odoleanul& este o plant8 r8sp;ndit8 la noi :n flora spontan8 din locurile umede, prin tufi7uri,
paji7ti, p;raie, :n regiuni de c;mpie, de deal 7i de munte. 5nflore7te :n iunie-iulie 7i ofer8 albinelor numai
22
nectar. 4neori din cauza concuren9ei cu alte plante melifere care :nfloresc :n acela7i timp, florile odoleanului
sunt slab sau de loc cercetate de albine.
An!3inarea, :nflore7te :n a doua jum8tate a lunii iulie 7i dureaz8 p;n8 la sf;r7itul lunii august, fiind intens
cercetat8 de albine.
Cimbri/orul este r8sp;ndit :n flora spontan8, :nflore7te din iunie p;n8 :n septembrie, produc9ia de miere
fiind evaluat8 la cea. 2"" kg(#a.
+alpa !1/tii :nflore7te din iunie p;n8 la sf;r7itul lunii august, iar produc9ia de miere variaz8 de la 2" la
+"" kg(#a.
Cicoarea :nflore7te :n iunie-octombrie furniz;nd nectar 7i polen. 3roduc9ia de miere este evaluat8 la 1""
kg(#a.
5n cadrul acestei grupe de plante mai fac parte 7i alte specii ca' rezeda, p8p8dia, r8c#itanul, voronicul,
alb8strelele, nem9i7orul de c;mp, scara domnului etc.

.lante melifere speciale
5n flora Rom;niei e)ist8 o serie de specii de plante melifere care se remarc8 printr-o produc9ie de miere
ridicat8. 5n vederea :ntregirii 7i :mbun8t89irii bazei melifere din anumite zone ale 98rii, aceste plante se cultiv8
pe diferite parcele agricole, ca parte a unor amestecuri furajere.
-ele mai cunoscute plante melifere, special cultivate pentru albine sunt' facelia, m8t8ciunea moldoveneasc8,
roini9a, c8tu7nica, limba mielului, iarba 7arpelui 7i sulfina.
<a organizarea bazei furajere trebuie s8 avem :n vedere valoarea melifer8 a florei naturale, epocile c;nd
acestea nu asigur8 culesul 7i s8 compens8m lipsa de cules prin cultura plantelor melifere speciale.
3entru asigurarea necesarului de s8m;n98 de plante melifere speciale care pot fi cultivate :n cadrul
asolamentului agricol 7i furajer, este necesar8 crearea loturilor semincere.
Facelia este o plant8 anual8 ierboas8 originar8 din /merica de Eord. / fost adus8 :n >uropa ca plant8
decorativ8 7i mai ales ca melifer8. -re7te p;n8 la "-," cm :n8l9ime, tulpina principal8 poart8 p;n8 la 2"
l8stari laterali care la r;ndul lor sunt ramifica9i. <a :nceput este suculent8, mai t;rziu fibroas8, lemnificat8. <a
e)tremitatea l8starilor se afl8 inflorescen9ele compacte, cu cca. 0" de flori la
cele de sus 7i +"-5" flori la cele secundare. Bnflorescen9a fiind :n evantai permite
o e7alonare a :nfloririi. Eectariile de form8 discoidal8 se g8sesc la baza florii,
mai mari la florile de la baza inflorescen9ei 7i mai mici spre v;rful ei. 3rimele
flori apar la +"-," zile dup8 :ns8m;n9are. 5nflorirea dureaz8 cca. "-," zile.
-8ldurile 7i seceta scurteaz8 perioada de :nflorire. 5n afar8 de nectar, facelia
furnizeaz8 un cules bogat de polen de culoare violet8. 5n ceea ce prive7te
produc9ia de nectar, dup8 determin8rile f8cute, la :nceputul :nfloririi s-au g8sit
:ntr-o floare ",!92 mg, c;nd a fost :n plin8 :nflorire ",5,! mg, iar spre sf;r7itul
perioadei de :nflorire numai urme de nectar. =e pare c8 florile de la e)tremitatea
inflorescen9ei, av;nd nectariile mai mici dec;t cele de la baz8, au o capacitate
mic8 de producere de nectar %*.E. / n d r e e v&. Facelia este cercetat8 de albine
din zorii zilei 7i p;n8 la c8derea :ntunericului, din prim8vara t;rziu p;n8 toamna. 5nspre toamn8 :ns8, d8 o
produc9ie mai mic8 de nectar la #ectar. >ste cercetat8 at;t :n zilele cu soare c;t 7i :n cele cu v;nt 7i noroase.
2imp de 2- zile c;t dureaz8 o floare este vizitat8 de 1-2" albine. -el mai mult este cercetat8 :ntre orele 11 7i
15, tocmai c;nd florile altor plante nu produc nectar. =ecret8 nectar 7i pe timp de secet8, totu7i dup8 ploi
produc9ia este mult mai mare.
Facelia cre7te bine pe tot cuprinsul 98rii, c#iar 7i :n regiunile aride d8 rezultate bune, cu condi9ia s8 fie
sem8nat8 dup8 ploaie, iar :n primele faze de vegeta9ie s8 nu fie secet8 e)cesiv8. >ste pu9in preten9ioas8 fa98
de clim8 7i sol. -re7te :ns8 mai bine pe terenurile u7oare 7i mijlocii. Eu-i priesc s8rurile. 3e solurile profunde,
fertile 7i bine lucrate produce cantit89i mari de nectar 7i semin9e. $e asemenea, cere un teren f8r8 buruieni,
curat, preg8tit,pentru c8 :n prima faz8 de vegeta9ie cre7te anevoie. <a umbr8 se dezvolt8 greu 7i este cercetat8
2
mai pu9in de albine. =e administreaz8 :ngr878minte fosfatice 7i de potasiu care sporesc produc9ia de semin9e
7i de nectar. Eefiind preten9ioas8, poate fi :ns8m;n9at8 :n terenuri mai pu9in productive ce nu pot fi utilizate
pentru alte culturi. 3entru :ns8m;n98ri de prim8var8 terenul se ar8 ad;nc din toamn8, iar prim8vara :nainte de
:ns8m;n9are se afineaz8 cu cultivatorul. =e recomand8 ca facelia s8 se :ns8m;n9eze prim8vara :n mustul
z8pezii, p;n8 la sf;r7itul lunii aprilie. 5n aceste condi9ii, av;nd umiditate suficient8 :n sol, r8sare dup8 ! zile,
iar plantele se dezvolt8 bine 7i produc din abunden98 nectar. 3entru sem8n8turile din noiembrie-decembrie se
face o ar8tur8 ad;nc8 :nainte de :ng#e9uri, se gr8peaz8, iar :ns8m;n9area se face abia dup8 un bun :ng#e9 sau
imediat :naintea lui, astfel c8 s8m;n9a s8 ierneze negerminat8. 5n primul caz, dup8 :ns8m;n9are, se gr8peaz8
cu grapa cu m8r8cini, :n prima zi c;nd terenul s-a dezg#e9at de cca. 2 cm, bine:n9eles dac8 n-a dat z8pada. 5n
cazul :ns8m;n98rii :n toamn8 sau :n prim8var8 timpuriu, :nfloritul :ncepe imediat dup8 salc;m. 3entru a
asigura un cules continuu din prim8var8 p;n8 :n toamn8 t;rziu, lu;nd :n considera9ie c8 facelia are o perioad8
scurt8, se pot face :ns8m;n98ri succesive. -unosc;nd c8 de la:ns8m;n9are r8sare normal :n !-1" zile 7i
:nflore7te dup8 +"-," zile, iar durata :nfloririi, este de 5"-," zile, epocile de :ns8m;n9are vor fi astfel alese ca
:nfloritul s8 coincid8 cu perioadele lipsite de cules. 5ns8m;n9area se poate face :n + epoci' toamna t;rziu,
prim8vara timpuriu, la sf;r7itul lunii aprilie, :n lunile iunie-iulie. 3roduc9iile cele mai mari de miere 7i
semin9e se ob9in de la facelia :ns8m;n9at8 prim8vara, deoarece umiditatea din acest sezon favorizeaz8
dezvoltarea normal8 a plantelor. 3reg8tirea terenului se face prin ar8turi ad;nci 7i gr8pare, solul trebuie
m8run9it, iar buruienile distruse. =8m;n9a :nainte de :ns8m;n9are se v;ntur8, se selecteaz8 7i se cur898 de
corpuri str8ine cu ma7ina de cur89at semin9ele de sfecl8. >poca optim8 pentru :ns8m;n9area faceliei pe
loturile semincere se consider8 sf;r7itul lunii martie sau prima jum8tate a lunii aprilie. =em8natul se face cu
sem8n8toarea de ierburi, urmat8 de grapa de m8r8cini sau, c;nd terenul este uscat, de un t8v8lug de lemn.
Eorma de s8m;n98 este de +-! kg la #a. <a sem8natul cu ma7ina obi7nuit8, s8m;n9a se amestec8 cu rumegu7,
cenu78 sau p8m;nt m8runt, se seam8n8 la ad;ncime de 2- cm. 5ntre9inerea culturilor const8 :n efectuarea a
2- pra7ile din care prima pra7il8 se face imediat dup8 r8s8rire. $ac8 este cazul se face r8rirea prin gr8pare :n
curmezi7ul r;ndurilor sau mai t;rziu prin buc#etare. 3livitul se e)ecut8 dup8 nevoie. -ulturile semincere se
cur898 :n faza de :nflorire, :nl8tur;ndu-se plantele netipice 7i bolnave. -ombaterea cuscutei se realizeaz8 prin
decuscutare. =emin9ele se valorific8 numai decuscutate 7i :n saci plomba9i. Recoltarea faceliei se facec;nd
semin9ele de la baza inflorescen9ei %2(& au ajuns la maturitate %culoare brun8&. =eceratul sau cositul se
e)ecut8 pe rou8, pentru a evita scuturarea semin9ei. Facelia cosit8 se las8 :n brazd8 p;n8 se usuc8, iar apoi se
face snopi 7i se a7eaz8 :n cl8i. 2ransportul snopilor se face noaptea sau diminea9a a7ez;nd :n co7ul ve#icu-
lului o prelat8. =e treier8 cu batoza obi7nuit8 la care num8rul tura9iilor tobei se mic7oreaz8 p;n8 la 5""(min.
3roduc9ia medie de semin9e este de "" kg(#a %15"-+""&.
3oate fi folosit8 7i ca plant8 de nutre9 de calitate mai inferioar8. /nimalele o consum8 :n stare verde p;n8 la
:nflorire. =-au f8cut :ncerc8ri de folosire ca nutre9 :nsilozat :n amestec cu porumb 7tiule9i sau alte plante
bogate :n #idra9i de carbon, necesari pentru fermenta9ia lactic8. 5:n ceea ce prive7te masa verde, d8 o
produc9ie de cca. 1, t(#a.
3roduc9ia de miere ob9inut8 de la 1 #a este :n medie de 2"" kg, iar :n -;mpia $un8rii ""-+"" kg(#a %:n
literatur8 sunt citate produc9ii p;n8 la 1""" kg(#a&. @ierea este de culoare verde-desc#is sau alb8 cu un
parfum fin 7i un gust pl8cut 7i de calitate apropiat8 cu mierea de tei.
M-t-ciunea moldo"eneasc- este o plant8 erbacee, anual8, care se cultiv8 pentru producerea de ulei eteric
7i :n scopuri melifere. 2ulpina este :nalt8 de la +" la 0" cm. =e :ns8m;n9eaz8 toamna sau prim8vara, cu
sem8n8toarea, :n r;nduri, la distan98 de 5" cm, norma de s8m;n9a fiind de 5 kg(#a. 5nflore7te din iulie p;n8 :n
septembrie. =ecre9ia de nectar este mai mare de la desc#iderea sacilor polinici p;n8 c;nd stigmatul ajunge la
maturitate. :n acest timp, nectarul se urc8 %trece& din partea :ngust8 a tubului floral :n partea mai larg8 a florii,
umpl;nd-o p;n8 la 1( 7i devine u7or accesibil pentru albine. -;nd timpul este prielnic, produc9ia medie de
nectar a unei flori ajunge p;n8 la 2 mg. $ac8 timpul este secetos, secre9ia de nectar se reduce la jum8tate,
:ns8 nu se :ntrerupe. Eectarul este transparent, incolor, cu un procent mare de za#8r 7i are o arom8 pl8cut8, de
l8m;ie. 5n func9ie de condi9iile meteorologice, consisten9a nectarului variaz8. Bn anii seceto7i, procentul
2+
mediu de za#8r din nectar este de cca. ,"1 oscil;nd de la +" la !"1. /lbinele cerceteaz8 intens florile
culeg;nd mult nectar 7i pu9in polen. 3roduc9ia de nectar este abundent8, datorit8 secre9iei intense a unui
num8r mare de flori. 3roduc9ia de miere este :n medie de ""-+"" kg(#a. @ierea este de culoare desc#is8 7i
de calitate superioar8.
C-tu/nica %)epeta cataria var. citriodora <& este o plant8 peren8, cu miros de l8m;ie, ce :nflore7te :n
primul an de la :ns8m;n9are, :n lunile iulie-august. 3roduce :n medie +""kg miere la #ectar.
*rec3ea porcului este o foarte bun8 plant8 melifer8 peren8 7i este foarte r8sp;ndit8. =e ob9ine o produc9ie
de +""-,"" kg miere la #a. @ierea este de culoare desc#is8, c#i#limbarie %aurie&, are gust pl8cut de ment8 7i
se solidific8 :n cristale mici. =e seam8n8 :n r;nduri dep8rtate de 5" cm, iar norma de s8m;n98 este de 2 kg la
#a. 5nflore7te :n al doilea an dup8 sem8nat 7i de aceea este bine s8 fie sem8nat8 :n amestec cu facelia.
3roduc9ia de s8m;n98 este de 5"" kg(#a.
Melisa 4roini2a5 cre7te spontan prin p8duri, tufi7uri 7i t8ieturi. =e cultiv8 pentru propriet89ile ei melifere.
$enumirea de roini98 vine de la folosirea plantei la prinderea 7i a7ezarea roiurilor :n stupi. >ste o plant8
peren8 erbacee ce formeaz8 o tulpin8 ramificat8, :n sec9iune este p8trat8, p8roas8, :nalt8 de "-1"" cm.
5nflore7te :n iunie-august. >ste o plant8 sensibil8 la frig, care merge bine :n regiunile mai sudice 7i mai calde.
<a noi cre7te :n locurile cu e)pozi9ie :nsorit8, ferite de v;nturi reci 7i de :ng#e9uri. 3refer8 solurile mijlocii,
potrivit de ad;nci, luto-nisipoase. 5nmul9irea se face prin. semin9e sau prin buta7i. =em8natul, se face obi7nuit
toamna, cu ma7ina, :n r;nduri, la o distan98 de +"-5" cm :ntre r;nduri, la o ad;ncime de 2- cm. =8m;n9a
fiind mic8, se amestec8 cu nisip. Eorma de s8m;n98 este 1"-12 kg(#a. 3roduc9ia variaz8, :ntre 1 5"" 7i 2 5""
kg(#a frunze uscate. 6fer8 albinelor cantit89i mari de nectar, care se e)trage cu greu 7i majoritatea este
folosit8 de bondari. @ierea are aroma 7i gustul fin 7i pl8cut. 3roduc9ia de miere este de 15" kg(#a.
Limba mielului este o plant8 melifer8 anual8, ierboas8. 2ulpina este :nalt8 de 5"-," cm, ramificat8,
acoperit8 cu peri7ori aspri, cu frunzele la baz8 pe9iolate 7i la v;rf sesile, cu florimari de culoare albastr8,
adunate :n inflorescen9e.
Florile tinere 7i mugurii florali sunt de culoare roz8. 5nflore7te la cca. 5 de zile dup8 :ns8m;n9are. :nfloritul
dureaz8 5-+" zile, din mijlocul verii p;n8 :n septembrie 7i c#iar octombrie. $ac8 este cosit8 dup8 ce s-a
terminat :nfloritul, planta :nflore7te din muguri. =ecre9ia de nectar este foarte
abundent8, cea mai intens8 :n perioada dup8 terminarea poleniz8rii p;n8 la
fecundare. =pre sf;r7itul :nfloririi produc9ia de nectar scade sim9itor.
Eectarul este transparent, incolor 7i f8r8 miros. 3rocentul de za#8r este
ridicat, oscil;nd de la +" la 001. Florile de limba mielului sunt cercetate
foarte bine de c8tre albine 7i aceasta nu se :ntrerupe nici :n timpul :nfloririi
teiului. 5n afar8 de nectar, albinele adun8 7i polen. -ulesul de nectar se face
c#iar :n zilele relativ reci c;nd temperatura aerului la umbr8 este de 1"-12G.
4neori, pe aceea7i floare se pot g8si 2- albine. 3roduc9ia de nectar, dup8
determin8rile f8cute de cercet8tori, :n condi9ii prielnice, se evalueaz8 la cca. 2"" kg la #ectar, adic8 cca. 102
kg za#8r.
-ea mai mare secre9ie de nectar %2-"1& se realizeaz8 c;nd timpul este cald 7i umiditatea solului dep87e7te
5"1. =olurile mai aride mic7oreaz8 produc9ia de miere.
<imba mielului este o plant8 medicinal8 7i alimentar8. Florile uscate au propriet89i farmaceutice. 5n acest
scop, florile se recolteaz8 c;nd :ncep s8 se ofileasc8, pentru a da posibilitatea albinelor s8 le foloseasc8.
4scarea florilor se face numai la umbr8. Barba este un nutre9 bun pentru vite. <imba mielului se dezvolt8 bine
pe p8m;nturile u7oare, bine afinate, profunde 7i destul de fertile. =e :ns8m;n9eaz8 prim8vara timpuriu, iar
norma de s8m;n98 este de " kg(#a. $up8 r8s8rire se face r8ritul, l8s;nd plantele :n r;nd la distan98 de 25 cm
una de alta. 5n p8m;nturile fertile 7i bine :ntre9inute se :ns8m;n9eaz8 singur8 7i se men9ine c;9iva ani.
=emin9ele se scutur8 u7or 7i de aceea recoltarea trebuie s8 fie f8cut8 :nainte de a ajunge la maturitate. 3lantele
cosite se usuc8 la umbr8I 7i pe urm8 se recolteaz8 semin9ele de pe inflorescen9ele de la baz8.
25
Iarba /arpelui %limba sau capul 7arpelui& este o plant8 erbacee, bianual8 sau peren8, din familia
Aoraginaceae, foarte r8sp;ndit8 :n flora spontan8. =e cunosc mai multe specii 7i soiuri' *chium lycopsis,
specie anual8, robust8 7i flori de culoare albastr8 sau violet-pal,
*chium hierrense este o specie peren8, cu frunze ovale punctate 7i flori de un albastru intens sub form8 de
clopo9ei, *chium vulgare este o specie bianual8 cu flori de la albastru la violet,
*chium +ildpretii are tulpina lemnoas8 7i flori de culoare roz-ro7u. 5n primul an, din s8m;n98 se formeaz8 o
r8d8cin8 7i apoi o rozet8 de frunze; sub aceast8 form8 planta intr8 :n iarn8.
3rim8vara, din r8d8cina care a iernat se dezvolt8 repede una sau mai multe tulpini
viguroase, p8roase, :nalte de "-05 cm. 3e aceste tulpini laterale se formeaz8 ramifica9ii.
Florile sunt grupate c8tre v;rful tulpinii. Eumele de iarba 7arpelui se pare c8 poporul l-a
dat, dup8 asem8narea pe care ar avea-o alc8tuirea florii cu capul 7arpelui. /bia dup8 2-
ore de la desc#iderea anterelor, se observ8 o cre7tere :nsemnat8 a staminelor, iar lobii
stigmatului se desc#id, lu;nd un aspect de limb8 de 7arpe. Florile se desc#id :n tot cursul
zilei :ncep;nd de la orele !-9 diminea9a, ritmul de desc#idere fiind mai accentuat :n
prima parte a zilei 7i se mic7oreaz8 dup8 orele 1-1+. 3rimele plante :nfloresc :n prima
decad8 a lunii iunie, iar :nfloritul se e7aloneaz8 pe o perioad8 de cca. " zile. Florile
secret8 nectar numai pe timp prielnic, atunci c;nd nu este secet8 7i v;nt. Florile sunt
cercetate cu intensitate mare :n tot timpul zilei, dar mai ales :ntre orele 12 7i 1. /ceast8
plant8 are o mare valoare melifer8. 6bserva9iile f8cute au ar8tat c8 un #ectar de iarba 7arpelui poate :nlocui
52 #a de #ri7c8, :n condi9ii favorabile de cules, put;nd asigura un spor zilnic de ,-! kg miere de familie.
@ierea este de calitate superioar8 7i are culoarea c#i#limbarului.
3lanta este pu9in preten9ioas8 la condi9ii climaterice 7i este rezistent8 la secet8. =e poate sem8na prim8vara 7i
toamna, dar numai :n preajma primelor :ng#e9uri. Eorma de s8m;n9a este de -+ kg(#a. $istan9a :ntre plante
trebuie s8 fie de cca. " cm; se plive7te 7i se r8re7te.
<a cultivarea :n gr8din8, se planteaz8 :ntr-un compost format din dou8 p8r9i p8m;nt de flori obi7nuit, una de
turb8 7i una de nisip. $up8 un an vor fi transplantate :in vase din ce in ce mai mari, p;n8 la un diametru de "
de cm. /poi este suficient s8 se :nlocuiasc8 un strat mic de la suprafa9a p8m;ntului cu compost proasp8t.
2oamna 7i iarna plantele trebuie protejate de frig.=e recomand8 ca iarba 7arpelui s8 se semene :mpreun8 cu
facelia sau #ri7ca. 3oate fi cultivat8 7i pe terenurile improprii agriculturii' r;pe, v8i ad;nci 7i abrupte, terenuri
virane, erodate, :n dealurile @oldovei 7i /rdealului, precum 7i :n stepele aride ale A8r8ganului.
Sulfina %iarb de piatr, molotru, sufulf, sulcin, trifoi mare, melilotus officinalis& este o specie erbacee
:nt;lnit8 prin livezi, prin locuri cu iarb8, pe c;mpuri, pe marginea drumurilor,
printre sem8n8turi, prin f;ne9e 7i locuri cultivate, unde se deosebe7te de celelate ierburi prin talia-i :nalt8
%circa 2 m&. =e :nt;lne7te pretutindeni :n 9ara noastr8.
=peciile mai r8sp;ndite :n flora spontan8 sunt sulfina galben 7i sulfina alb care au forme anuale 7i
bianuale. -on9ine o substan98 aromat8 denumit8 cumarina. 3rocentul cel mai mare de cumarin8 se g8se7te :n
timpul :nfloririi. 3lantele tinere con9in pu9in8 cumarin8 7i sunt consumate bine de animale.
Eu este preten9ioas8 fa98 de clim8 7i sol. $atorit8 sistemului radicular puternic este foarte indicat8 pentru
:mbun8t89irea terenurilor supuse eroziunii, degradate 7i cu pante mari. Reu7e7te bine :n regiunile de step8,
fiind rezistent8 la secet8. >ste cea mai bun8 plant8 pentru cultivarea s8raturilor 7i preg8tirea lor pentru alte
culturi. $e asemenea, se recomand8 pentru fi)area nisipurilor zbur8toare. >ste un bun :ngr878m;nt verde,
:mbog89ind solul cu azot. -artofii 7i cerealele :7i sporesc mult produc9ia dac8 se cultiv8 dup8 sulfina alb8
anual8, folosit8 ca :ngr878m;nt verde. 2ulpina este :nalt8, ramificat8 cu ramuri lungi, form;nd o tuf8
viguroas8 7i inflorescen9e de culoare alb8 sau galben8. =ulfina galben8 ajunge la maturitate cu 0-1" zile mai
devreme dec;t sulfina alb8. =e seam8n8 prim8vara foarte devreme. =8m;n9a are nevoie de mult8 umezeal8 7i
av;nd tegumentul tare, este bine s8 fie scarificat8 :nainte de sem8nat. =e seam8n8 :n cultur8 pur8 7i sub plant8
protectoare. 5n cultura pur8 se seam8n8 prim8vara timpuriu, :n r;nduri dese sau distan9ate. -;nd se seam8n8
:n r;nduri dese %12-15 cm& se dau 2" kg s8m;n98 la #a, iar c;nd se seam8n8 :n r;nduri distan9ate %+"-5" cm&
se dau 1"-12 kg 7i se pr87e7te. 3erioada de vegeta9ie este lung8. 3entru produc9ia de semin9e se recolteaz8
atunci c;nd s-au copt semin9ele de la baza inflorescen9ei. =e scutur8 u7or. -ea mai melifer8 este sulfina
2,
galben8 bianual8. Bnflorescen9ele acestei variet89i sunt galbene 7i frumos mirositoare. <a toate formele de
sulfin8, producerea nectarului este de lung8 durat8. $up8 Mopelkievski, sulfina alb8 produce 2"" kg miere la
#a. @ierea este aproape incolor8. =ulfina alb8 anual8 produce de la 1" la 15" kg miere la #a.
/lbinele viziteaz8 florile sulfinei toat8 ziua 7i culeg nectar 7i polen. =ulfina alb8 anual8 reu7e7te bine c;nd
este cultivat8 sub plant8 protectoare' cereale de toamn8 sau de prim8var8, facelia, mu7tar alb, porumb furajer,
:n general plante care p88sesc terenul c;t mai timpuriu. -u cerealele de toamn8 sem8natul se face prim8vara
timpuriu.
3e l;ng8 aceste plante melifere, mai pot fi cultivate, :n mod special, lev8n9ica 7i menta bun8 %descrise la
.lante aromatice /i medicinale& 7i sparceta caucazian8 %Onobrychis iberica <&, descris8 la .lante te3nice /i
fura,ere.
Amestecuri de plante melifere
4na dintre m8surile pentru l8rgirea 7i :mbun8t89irea bazei melifere 7i :nl8turarea golurilor de cules o
constituie folosirea pe scar8 larg8 a amestecurilor furajere-melifere. 3entru alc8tuirea acestor amestecuri se
recomand8 plante melifere care se preteaz8 a fi cultivate :n amestec pe suprafe9e mari 7i :n acela7i timp s8
contribuie la cre7terea valorii nutritive a acestor culturi.
/mestecurile furajere-melifere pot fi cultivate 7i e)tinse cu succes :n cadrul culturilor furajere, al culturilor
de c;mp 7i al livezilor.
/mestecurile furajere-melifere, pe l;ng8 faptul c8 asigur8 o surs8 bogat8 de nectar 7i polen, permit o folosire
mai ra9ional8 a terenului, m8resc produc9ia de mas8 verde 7i :n acela7i timp :mbun8t89esc calitatea furajelor,
prin ridicarea con9inutului lor :n substan9e proteice. 2otodat8 culturile :n amestec sunt bune premerg8toare
pentru majoritatea plantelor agricole 7i nu permit :mburuienirea terenurilor. 5n cadrul culturilor furajere se
recomand8 urm8toarele amestecuri cu plante melifere'
=% @8z8ric#e de prim8var8 cu ov8z 7i facelia %borceag cu facelia; !"-1"" kg m8z8ric#e, +"-5" kg
ov8z 7i -+ kg facelia la #a&. Recoltarea amestecului pentru f;n sau siloz se face atunci c;nd
borceagul se afl8 la :nceputul form8rii boabelor, iar facelia se g8se7te :n stadiu de :nflorire.
>% @az8re sau m8z8ric#e cu facelia sem8nate e7alonat' 1+"- 1," kg la #a maz8re cu bobul mic 7i
-+ kg la #a facelia; la maz8rea cu bobul mare 1!"-2"" kg la #a.
'% <upin dulce cu facelia' lupin cu bobul mic 1"-1+" kg la #a 7i -+ kg la #a facelia, iar lupinul
cu bob mare 1," kg(#a.
?% Barba de =udan cu facelia. =e seam8n8 prim8vara :n aprilie-mai, d;ndu-se c;te 25-" kg la #a
iarb8 de =udan 7i kg la #a facelia. Recoltarea amestecului pentru f;n se face :n stadiul de
:nflorire la facelia.
@% -ulturile de porumb ocup8 suprafe9e importante. 5n cadrul culturilor de porumb destinate
nutre9ului verde, pentru siloz, culturile de miri7te, amestecul cu plante melifere creeaz8
albinelor posibilit89i mari de folosire a acestor plante. /stfel se poate sem8na :n amestec
porumb pentru siloz sau mas8 verde cu sulfina alb8 anual8. =e seam8n8 fie :n ogor propriu
pentru a crea albinelor un cules imediat dup8 cel de tei sau dup8 culturile ce elibereaz8
devreme terenul %15 mai - 15 iunie&, c;nd se ob9ine un cules de o deosebit8 importan98 pentru
apicultur8 la sulfin8 - :n lunile septembrie-octombrie. Eormele de :ns8m;n9are sunt
urm8toarele' 25 - 2! kg la #a pentru porumb siloz, 5"-," kg la #a pentru porumb mas8 verde
7i +-5 kg respectiv !-9 kg la #a sulfin8.
A% 3orumb pentru siloz cu maz8re sau m8z8ric#e 7i facelia' 2"-25 kg la #a porumb, 5"-0" kg la
#a maz8re 7i -+ kg la #a facelia. /celea7i amestecuri furajere-melifere pot fi efectuate 7i cu
porumb pentru masa verde, respect;ndu-se normele de :ns8m;n9are ar8tate.
5n cadrul culturilor de c;mp se pot folosi urm8toarele variante'
20
1. porumb pentru boabe cu facelia %2- kg la #a&, sem8nat8 :naintea ultimei pra7ile a porumbului, asigur;ndu-
se astfel albinelor o surs8 melifer8 valoroas8 imediat dup8 culesul de floarea-soarelui;
2. porumb pentru boabe cu sulfin8 alb8 anual8 %+-5 kg la #a& sem8nat8 :naintea ultimei pra7ile a porumbului,
asigur8 un cules t;rziu de toamn8 de lung8 durat8;
. maz8re pentru boabe %1+"-2"" kg la #a& cu facelia %2- kg la #a&;
+. culturile furajere melifere :n miri7ti dup8 plantele care elibereaz8 devreme terenul conform normelor de
:ns8m;n9are obi7nuite.
3entru facelia :ns8m;n9at8 la data de 1 iulie, perioada de :nflorire este de la !-" august, iar pentru sulfina
alb8 anual8 :ns8m;n9at8 la 1 iulie, :nflorirea :ncepe la 5 septembrie 7i dureaz8 p;n8 :n a doua decad8 a lunii
octombrie.
2ot :n cadrul asolamentului furajer, pa,itile naturale constituie o verig8 important8 unde se poate interveni
cu succes pentru l8rgirea 7i :mbun8t89irea bazei melifere prin supra:ns8m;n9are cu speciile melifere
corespunz8toare condi9iilor pedoclimatice respective ca' trifoiul alb, trifoiul #ibrid, g#izdeiul, graminee
perene 7i anuale spontane, c8p7unica etc.
<a crearea paji7tilor noi sau reamenajarea celor e)istente =.-./.=. recomand8 orientativ urm8toarele
amestecuri de ierburi perene'

=% .entru zonele de sil"ostep-
7arianta I B 7arianta a II$a B
2imoftica 2" 38iu7ul de livad8 "
38iu7ul de livad8 5 ?olom89ul 2"
=parceta 25 =parceta 15
2rifoi alb 2"
?#izdeiul
2rifoiul alb
15
2"

=% .entru zonele de step-
7arianta I B 7arianta a II$a B
3irul " 3irul "
6bsiga 2" 6bsiga 2"
=parceta " =ulfina 2"
?#izdeiul 2"
?#izdeiul
2rifoiul alb
15
15
Culti"area plantelor melifere Cn lotul apicol
3e loturile apicole se vor :ns8m;n9a plante melifere speciale :n cultur8 pur8 7i :n amestec.
3entru regiunile de step8, =.-./.=. recomand8 urm8torul asolament'
1& rapi98 de toamn8 . facelia %:n miri7ti&;
2& mu7tar alb :n amestec cu sulfin8 alb8 bianual8;
& sulfina alb8 bianual8.

3entru regiunile cu precipitaii abundente, se recomand8 urm8torul asolament'
1& ierburi . trifoi roz;
2& trifoi roz %anul BB&;
& #ri7c8;
+& facelia . sulfina alb8 bianual8;
5& sulfina alb8 bianual8 %anul BB&;
,& m8t8cin8 moldoveneasc8;
2!
0& mu7tar alb . sulfina alb8 anual8;
!& ov8z pentru furaj verde . ierburi.

$e asemenea se recomand8 crearea pe loturile apicole a asolamentelor de -+ ani :n care plantele melifere
speciale ocup8 principalul loc.
29