Octarvian Goga: DASCALITA

Desi continua in chip nemijlocit, din punct de vedere tematic, poezia lui George Cosbuc, in centrul
careia se afla satul transilvan oamenii sai, cu bucuriile si tristetile lor de fiecare zi, versurile i
Octavian Goga au un timbru specific, imbinind adesea sentimentele de o coplesitoare tristete ale
romanilor. (rqbiti inca in "instrainatul rdeal"! cu proiectia luminoasa a zilei izbavirii, dezrobirii si
platii nedreptatilor indurate.
"m vazut in scriitor un element dinamic, un rascolitor de mase, un revoltat, un pricinuitor de rebeliune.
m vazut in scriitor un semanator de credinte si un semanator de biruinta" " marturisea poetul intr"o
frumoasa profesiune de credinta si arta poetica totodata.
#oezia Dascalita este realizata in registrul grav, elegiac. $purata (curatita! de elementele biografice
(%ictoria, sora poetului, ea insasi invatatoare, murise la numai &' de ani, incit punctul de pornire al
compunerii analizate se afla tocmai in acest tragic eveniment de familie! poezia surprinde, in sase strofe
de cite opt versuri fiecare, portretul comple( al unui personaj de prim"rang in viata satului romanesc de
odinioara.
#oetul creeaza, la inceput, un cadru, o atmosfera dominata de tristete, in care absenta soarelui, simbol al
vietii, lasa loc intunericului ("umbra"!, simbol al mortii, in jorul caruia se centreaza a)e insemne funerare
precum* +alea si sfiala", "cint pribeag", "sa plinga", "risipirea", "eu pling".
#e acest fundal se contureaza, din aduceri aminte, portretul dascalitei, atinsa de aripa unui destin crud*
"Cununa ta de zile si de visuri
u impletit"o rele ursitoare".
,rasaturile fizice sint doar creionate, schitate ("balaie", "frunte de zapada", ochi "limpezi", "miini
frumoase"!, in prim"plan aparind datele psihologice, in primul rind puritatea morala a tinerei invatatoare*
"Copil blajin, cuminte prea devreme", "sfielnica", "din leagan sora cu sfiala", a carei puritate, neprihanire
("fecioara", "pe buza ta n"a tremurat ispita"! o asaza in rindul sfintilor*
" vremii noastre dreapta mucenita".
Dar, ca si alte personaje din galeria figurilor de seama ale satului traditional ardelenesc (Dascalul,
Lautarul, Apostolul), "dascalita" prinde contur mai clar din raporturile pe care le intretine cu oamenii de
rind din stat* batrinii care o asculta cu drag citin"du"le din cartile sfinte ("scriptura", "ceaslovul"!, mamele
carora le alina grija pentru soarta feciorilor "dusi in slujba la"imparatul", fetele care invata cusaturi alese
de la "domnisoara".
implmindu"sj cu har menirea esentiala de a creste, de a educa, de a ingriji "copiii altor mame", fara ca
ea insasi sa traiasca bucuria maternitatii, ti" nara invatatoare incearca un sentiment de zadarnicie, de
insatisfactie, amplificat de ciripitul unui "pui de rindunica".
-inalul reinstaureaza atmosfera sumbra, apasatoare din prima strofa, recurgind la aceleasi simboluri
(sugestii! ale mortii*
"a"murg", "toamna mohorita", "podoaba... bolnava", "cadelniti", "fumul de tamiie".
"Cintul pribeag" de la inceput se transforma in "#ovestea ta, frumoasa domnisoara...."
Ca si bocetele populare, in care femeile, rude ale mortului, plingindu"l , jelindu"l , se adreseaza acestuia,
dialogheaza cu el, e"vocindu"i faptele bune din timpul vietii, intimplanle memorabile, poetul o evoca si o
elogiaza pe tinara invatatoare, adresindu"i"se direct. De observat, in acest sens, frecventa mare a
pronumelor de persoana a doua ("tu nu"mi rasai in zare". "tu esti din leagan..."
, "...ochilor tai limpezi", "buza ta", "cununa ta", "fruntea ta" etc.! si vocativele ("copil blajin", "fecioara",
"frumoasa domnisoara"!.
Cu mijloace dintre cele mai simple, Octavian Goga creeaza atmosfera apasatoare a tablourilor de inceput
si de sfirsit "si surprinde scene semnificative din viata satului transilvanean* credintele in legatura cu
soarta ("ursitoarele"! si cu neimplinirea femeii care nu aduce pe lume copii. viata spirituala concentrata in
carjile de invatatura ale bisericii stramosesti. povara serviciului militar facut de tinerii romani in tari
straine* indeletnicirile traditionale ale fetelor din sat. $lementele limbajului popular ("blajin , "pribeag",
"prinos", "altita", "soptesc", "ulicioara", "grijind / "fragar", "sfiala"! se combina firesc cu le(icul cartilor
religioase ("muce"iiita", "ispita", "ceaslov", "scriptura"! si cu termeni legati de biserica ("strana",
"cadelniti", "tamiie"!, fi(ind cu e(actitate un anumit cadru social si istoric, un anumit orizont de viata.
0n cadenta solemna a versurilor, portretul fizic si moral al dascalitei prinde un contur ferm, inscriindu"se
ca o efigie luminoasa pe un fundal cenusiu, de o apasatoare tristete.
-iecare dintre noi pastreaza (sau ar trebui sa pastreze! in inima si in minte imaginea invatatorului, a celui
care ne"a deprins scrisul si cititul, adunarea si scaderea, istoria si geografia patriei. Dar nu toti sintem in
stare sa refacem, in cuvinte, aceasta imagine, sa realizam ceea ce se numeste o evocare. Cu mijloace
diferite, dar intotdeauna cu caldura si cu nostalgie," astfel de evocari ne"au lasat 1. 2adoveanu (Domnu
Trandafir), 0onel ,eodoreanu (Pravale-Baba) si numerosi alti scriitori romani.
D3sc3li4a
C5nd, tremur5ndu"6i jalea 6i sfiala,
7n c5nt pribeag 8mbr34i6eaz3 firea,
9i"un trandafir crescut 8n umbr3 moare,
9i soare nu"i s3"i pl5ng3 risipirea,
$u pl5ng atunci, c3ci tu"mi r3sai 8n zare,
vremii noastre dreapt3 muceni43,
Copil blajin, cuminte prea devreme,
2fielnic3, b3laie d3sc3li43.
Ca str3lucirea ochilor t3i limpezi,
#oveste nu"i mai jalnic povestit3,
,u e6ti din leag3n sor3 cu sfiala,
#e buza ta n"a tremurat ispit3.
Cununa ta de zile 6i de visuri
u 8mpletit"o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu"i frunte de z3pad3,
9i m5n3 nu"i at5tea 6tiutoare.
1o6negi, cete4i ai c3r4ilor din stran3,
Din graiul t3u culeg 8nv343tur3,
$ scris3 parc3"n z5mbetele tale
2enin3tatea slovei din scriptur3.
:n barba lor, c3runt3 ca amurgul,
$i str5ng prinosul lacrimilor sfinte,
C3ci v3d aievea 8ntrupat ceaslovul
:n vorba ta domoal3 6i cuminte.
;a tine vin nevestele s3"6i pl5ng3
-eciorii du6i 8n slujb3 la"mp3ratul,
9i tu ascunzi o lacrim3"ntre slove,
:n alte 43ri c5nd le trimi4i oftatul...
9i fete vin, s3 le"nflore6ti alti4a,
;a pragul t3u e plin3 ulicioara,
9i fetele 86i 6opotesc 8n tain3*
"Ce m5ini frumoase are domni6oara<"
...6a, grijind copiii altor mame,
,e stingi z5mbind 8n calea ta, fecioar3,
0ar c3p3t5iul somnului t3u vitreg
De"un vis de6ert zadarnic se"nfioar3.
,u parc"auzi cum picur3 la geamuri
7n ciripit de pui de r5ndunic3
9i"un g5nd r3zle4 84i 8nfierb5nt3 t5mpla,
Cu tine"adoarme"o dulce, sf5nt3 fric3.
2fios, amurgul toamnei mohor5te
:6i mi6c3"ncet podoaba lui bolnav3,
Ca din c3delni4i fumul de t3m5ie,
#relung se zbate frunza din dumbrav3.
,u stai 8n prag, 6i din fr3gar o frunz3
;a s5nul t3u s"a cobor5t s3 moar3,
0ar v5ntul spune crengilor plecate
#ovestea ta, frumoas3 domni6oar3...