LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI -

Legenda randunicai
LEGENDELE lui VASILE ALECSANDRI
Consecvent promotor al celebrei Introductii a Daciei literare (1840), el insusi
fondator alaturi de Koalniceanu si !eru""i , #asile $lecsandri a considerat ca folclorul
si istoria nationala ca surse de inspiratie, dau nota de oriinalitate literaturii romane atat
prin subiect, cat si prin e%presie& In poe"ia de inspiratie istorica, poetul roman preia te'nici
stilistice si motive de la romanticii france"i si le auto'toni"ea"a& (relucrand motive din
leendele populare romanesti, din care percepe o anumita simbolistica, asumandu)si
te'nici de confiuratie a persona*elor din literatura eroica populara, $lecsandri creea"a in
+eende un univers medieval proiectat in mit&
Impreuna cu ciclul (asteluri , volumele +eende si +eende noua alcatuiesc
piatra de re"istenta estetica a liricii lui $lecsandri&
(ublicate succesiv, intre 18,- si 18,4, leendele au caracter istoric, fantastic sau
etioloic& C'iar printre Doinele sale, poetul pasoptist introduce si cateva balade( $ndrii
(opa, .ro"a, /atarul, $ltarul monastirii (utna , 0arioara 1lorioara), la care se adaua inca
cinci in volumul 0araritarele& Din 1823, este stapanit de ideea unui proiect epopeic,
dupa modelul +eendei secolelor de #ictor 4uo&
5alade ca 6tefan)#oda si codrul sau 6tefan)#oda si Dunarea(18,7) au preatit
marele poem istoric in 8 parti Dumbrava rosie& $ceasta leenda este cel mai important
frament de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere
framentelor de acelasi fel ale lui 4eliade si 5olintineanu ( $l& (iru, 6ura"atorul
$lecsandri&)&
$cestui poem istoric di eroic, $lecsandri i)a adauat8 Dan, capitan de plai9 Cu"a)#oda9 :da statuiei lui
0i'ai #itea"ul 9 ;a"bunarea lui 6tatu)palma9 .rui)6aner9 /oamna tesatoare9 (o'od na 6ibir9 +eenda
ciocarliei9 +eenda randunicai&
+eenda randunicai
) 6crisa la 0ircesti in 18,4 si publicata in volumul (asteluri si leende in 18,3, este dedicata
d)nei !<=a (etre .radisteanu
) (relucrea"a un te%t folcloric referitor la metamorfo"a unei tinere printese in pasare pentru a
respine iubirea >buratorului& Ca sa scape de imbratisarea nedorita a fapturii demonice, fata
si)a abandonat vesmantul protector si s)a transformat in floarea denumita roc'ita)randunicii
?%plicand reresiunea pe scara bioloica a unei fiinte omenesti intr)un element veetal, leenda
culta are un caracter etioloic, ca si basmele prelucrate de $l :dobescu si interate in structura
eseului erudit (seudo)=ineeti=os
Imbinand mitul folcloric propriu)"is cu cel al eroului supranatural si malefic, $lecsandri
le)a interat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, inrudite cu spectaculosul natural
din pastelurile sale&
+eenda este precedata de un moto, care reproduce un frament de cantic poporal
re"umand nucleul epic al intamplarii e%traordinare& (oemul leendar evoca, in 4 framente
succesive, copilaria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr)o vietate
destinata spatiului celest& ?roina este o copila draalasa avand un nume predestinat );andunica&
(erfectiunea trasarurilor sale o face comparabila cu "ambetul de soare cu albul unui crin, cu
stralucirea unei stele pe cer& @rsitoarea ii menise o soarta e%ceptionala, ca va ramane vesnic tanara
si fericita, atraandu)i pe numerosii muritori prin farmecele ei& I s)a mai oferit o roc'ita alba,
tesuta din ra"ele lunii si brodata cu stele in forma de altite& Cromatica sublinia"a castitatea si
puritatea morala pe care copila le respecta&
@rsitoarea a averti"at)o ca frumusetea ei va atrae si incercarea malefica a >buratorului de a)i
castia iubirea si de a o amai prin simularea unei afectiuni reciproce& >ana i)l descrie ca pe o
faptura nestatornica, superficiala si infidela, care simulea"a draostea, incapabil s)o traiasca de
fapt&
?roul fantastic mimand doar conditia umana nu are preferinte sentimentale, ne se poate darui unei
iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, nepri'anirea& Copila asculta
indemnurile protectoarei divine si nu se lasa amita de inflcarata declaratie a persona*ului
demonic& Cuvintele lui de draoste anticipea"a, prin impetuo"itatea lor romantica si boata
fiuratie retorica, dialourile erotice din Calin (file din poveste)&
;espins de fata si avand un caracter ra"bunator, precum cel al "meului din poveste,
>buratorul pandeste momentul propice pentru a)i fura fetei ce se scalda in lac roc'ita protectoare&
(astelistul $lecsandri se vadeste in leendele sale, imainand un seducator tablou nocturn&
(entru prima oara in lirica romaneasca, un poet indra"neste sa picte"e in cuvinte nudul feminin,
trupul fetei fiind comparat cu o dalba feerie si
divina incantare& $paritia ei de vis tre"este elementele de natura personificate, care se comporta
ca niste virtuali indraostiti& !atura in"estrata cu atribute sen"ual)omenesti ia parte la euforia
eroti"ata&
Iesind la mal, infioarata de adierea noptii estivale, frumoasa copila se contempla ca !arcis
in olinda acvatica& !emaifiind aparata de 'aina vra*ita, printesa isi pierde unicitatea si norocul
in lume, incalcand promisiunea facuta "anei bune& Cand >buratorul, siur de i"banda apropiata, a
vrut sa o cuprinda in bratele sale, fata s)a metamorfo"at instantaneu intr)o randunica, scapand
imbratisarii fatale& : data cu ea, se inalta in vant si straiul fermecat din care au ca"ut pe pamant
florile ce vor purta de atunci numele pasarii 8 :doare)a primaverei8 ;oc'iti de randuneleA
Vasile Alecsandri - Legenda Rndunici
Rndunic, rndunea
Ce bai la fereastra ea!
Du-te-i "une r#c$ia,
C te arde ar%ia,
&e sufl 'nt#aiele
(i te ud "l#aiele)
*ergi +n c"ul +n'er,it,
C r#c$ia a-nfl#rit
(i # calc turele
(i # "asc #iele)
-Cntec "#"#ral.
I
Cnd se nscu "e lue '#i#asa Rndunic,
Ea nu a'ea f"tur %-ari"i de "sric,
/iind al cununiei r#d dulce, de,ierdat,
C#"il drgla% de are +"rat)
Dar f#st-a # inune fru#as, ,bit#are,
S#sit "rintre #asneni ca ,betul de s#are,
0 ginga% c##ar f#rat din senin,
Din ra,e, din "arfuuri, din albul unui crin,
(i aica sa dui#as, "ri'ind-#, se teea
S nu dis"ar-n aer sub f#ra de # stea)
0 ,n c#b#rt din ,#dia cereasc
Veni s # descnte, s-# legene, s-# creasc,
S-i deie farec dulce, "#d#abe, scu"e daruri,
S-# a"ere-n 'ia de-a ,ilel#r aaruri)
Ea-i "use-# scldt#are cu a" ne-nce"ut,
De "l#aie neatins, de s#are ne',ut,
(i-n a"a +ncl,it cu len ir#sit#r
0 trestie, un fagur %-# fl#are de bu1#r,
*enind "rin %#a"te blnde c#"ila s de'ie
Nltu, ldi#as ca trestia 'er,ie,
La grai ca ierea dulce, la c$i" ferect#are
(i ca bu1#rul ndru de #c$i atrgt#are)
A"#i ,na-i aduse # dalb de r#c$i,
Din ra,e 'ii esut, cu stele "rin alti,
(i-i ,ise2 3De-i e gndul s ai "arte de bine,
R#c$ia nici#dat s n-# sc#i de "e tine,
(i ct 'ei fi al luii fru#s, iubit #d#r,
S fugi +n luea-ntreag de-al luncii ,burt#r,
Cci el inte%te #c$ii %i d#rurile sale
4e #ricare funt cu f#re 'irginale,
4e dalbele c#"ile, a drag#stei c##ri,
Ce-s 1utate fete %i 1utate fl#ri,
4e ,nele nscute +n at#sfera cald,
Ce sub '"aia lunii +n lacuri lin se scald,
(i c$iar "e luna "lin de # luin #ale,
Ce-atinge iarba 'erde cu albele ei "#ale3)
II
C#"ila descntat de ,na ei cea bun
Cre%tea-ntr-# ,iu nuai ct alta +ntr-# lun,
(-a sale bri%#are, %-a sale ici "ici#are
A'eau, fiind +n leagn, i%cri de ari"i#are5
Iar cnd ie%i din cuibul +n care +nfl#rise
Ca r#,a dintr-un ugur cu f#ile desc$ise,
Cnd ubra sa 'i#aie, "lutind sub cer senin,
4utea s se s#are "e ubra unui crin,
*ult +i "lcea c#"ilei s-alunge rndunele
Ce lunecau "rin aer %i # c$eau la ele,
S-alerge "e sub b#lta btrnil#r arini,
Cercnd s "rind-n iarb a ra,el#r luini,
S fug rtcit de-a lung, de-a lung "e aluri
Atras-n cursul a"ei de-a ruril#r 'aluri,
(i-n cale-i s s-#"reasc, uiit, +ncntat
De dulcea ar#nie naturii de%te"tat)
Atunci "e nesiite un glas de ,burt#r
6i t#t fura au,ul %#"tindu-i, "lin de d#r2
3Att e%ti de fru#as la c$i" %i la f"tur,
C n#"ii dai luin, %i iernii dai cldur,
(i #rbil#r din ubr dai #c$i s te adire,
(i #ril#r grai dulce s s"uie-a l#r siire)
A$7 "rul tu lung, negru, ca ari"a c#rbie,
Cu-a lui +ntunecie ar face n#"i # ie,
(i c$i"ul tu ce fur c$iar #c$ii de c#"ile
Din alba lui s"lend#are ar face ii de ,ile7
A$7 bu,ele-i r#tunde, cu rs +n'eselite,
Se "ar d#u cire%e +n s#are "rguite,
(i i1l#cu-i de-albin sub 'lul tu de aur
Se leagn "rin aer "recu un 'erde laur5
Iar #c$ii ti, luceferi cu tainice luciri,
Rsfrng t#at '"aia cere%til#r iubiri
Ce ai a"rins +n inii cnd te-ai i'it "e lue
&u, ,n fr seasnn, inune fr nue73
C#"ila, cu uiire, +l asculta ,bind)))
A"#i, ctnd +n ur-i, se de"rta fugind,
Lilie ,burt#are, de fluturi alungat,
Care-i f#rau "e frunte # salb-nari"at)
III
Visea, luna-n ceruri7))) sub 'isul cel de lun
/l#ri, a"e, cuiburi, inii 'isea, +"reun)
Nici # i%care-n frun,e, %i nici # adiere
Nu tulbur +n treact a n#"ii dulci istere)
Albina d#are-ascuns +n acul ad#rit,
8tlanul "rintre nuferi st-n lab neclintit,
(i ra,a argintie din stele de,li"it
C,nd, sgeat lung, "rin ubra tainuit,
Se duce de a"rinde '"i treurt#are
6n albele %iraguri de r#u lucit#are)
Dar cine-acu, ca ra,a, +n luea n#"ii ,b#ar!
Ce ubr, cu sfial, "rin arb#ri se strec#ar
(i erge dre"t la alul "rului din 'ale!
0"rindu-se-ngri1it ades +n a sa cale,
Ea 'ine lng a", cu drag la ea "ri'e%te
(i, singur-n rc#are, de baie se gte%te)
07 dalb feerie7 di'in +ncntare7)))
R#c$ia de "e ueri alunec, dis"are,
(i luii se arat inunea cea ai rar,
Albind ca fa"tul ,ilei +n ,i de "ri'ar7
&#i #c$ii de luceferi, de "sri %i de fl#ri,
L#'ii ca de luina r#,atic din ,#ri,
S-a"rind de-# scnteiere ce-n ini "trunde)))
Dar 1una-"rteas +n a" se ascunde)
/erice, de,ierdat de unda rc#r#as,
Ea-n#at cu-# i%care alene, '#lu"t#as,
Lsnd ca s albeasc "rin 'alul de cristal
/ru#asa r#tun,ie a snu-i 'irginal)
(i iarba de "e aluri se "leac s-# "ri'easc,
(i trestia se-nd#aie '#ind ca s-# #"reasc,
(i a"a-n 'lurele de aur se-ncrete%te,
(i nuferii se i%c, btlanul se tre,e%te,
4durea cnt inuri, %i luna a#r#as
Re'ars "e c#"il # antie-argint#as)
Acu "e lng trestii ea lunec u%#r
(i, 'rnd la al s ias, "truns de-un fi#r,
4e snul ei ud +nc ea "rul +%i adun,
Se #glinde%te-n a", se #glinde%te-n lun,
i ubra-i diafan cu f#rele-i r#tunde
6n lin +ngnare se clatin "e unde)
IV
C#c#%u-n de"rtare int#n # fanfar7
C#"ila cu grbire din 'aluri iese-afar)
A$7 unde-i e r#c$ia %i unde-al ei n#r#c!)))
Ea 'ede ,burt#rul cu #c$ii ari de f#c
Ce 'ine %-# cu"rinde cu braele-ntr-# cli"5
Dar grabnic se aude un freasnt de ari",
(i dalba-"rteas, din brae-i dis"rnd,
Se sc$ib-n rndunic %i fuge-n cer ,burnd7
Atunci %-a ei r#c$i, nlndu-se +n 'nt,
&#"itu-s-a +n "l#aie de ra,e "e "nt,
(i "n-+n fa"tul ,ilei crescut-au fl#ri din ele,
0d#are-a "ri'erii2 8#c$ifi-de-rndunele7)))
*irce%ti, 9:;<