Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate

In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai sesizeaza
pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.
"Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in
sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care,
adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare,
prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare,
devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse
alimentare.
Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din punct de vedere
al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara, cei mai
periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica cei obtinuti prin procedee chimice
nenaturale.
Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui evitate la consum, sunt margarina vegetala, guma de
mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, bauturile racoritoare si dulceturile. Dictonul dupa care "important nu
e ce bagi in gura, ci ce scoti pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu aparitia pe piata produselor alimentare
a unei intregi game de aditivi alimentari, care, chipurile, imbunatatesc calitatea produselor, dar care in
realitate nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice, ori cancerigene.
otrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de
consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III!lea, dupa consumul de droguri
si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
"onsumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament
asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar #acesta a$unge sa produca anticorpi
peste masura, folosindu!i impotriva propriului organism%, precum si o serie de tumori maligne si benigne.
"onform raportului "omisiei &ationale de 'ncologie ! ())), in *omania cancerul este intr!o crestere
alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III", impotriva careia
nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdata se banuieste doar ca motivele care!l
provoaca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress!ul.
Un studiu recent al "linicii de 'ncologie din Dusseldorf ! +ermania, despre efectele aditivilor alimentari
asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti
compusi pun intr!un real pericol organismul. rezentam in continuare, lista "E"!urilor considerate de
specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.
- Adaosuri suspecte: E ,(-, E ,.,, E ,-), E ,/,, E ,/(, E ,/0, E (.), E (.,, E .//
- Adaosuri periculoase: E ,)(, E ,,), E ,(), E ,(.
- Adaosuri toxice:
! produc boli intestinale1 E ((), E ((,, E (((, E ((0, E ((.
! afecteaza tubul digestiv1 E 002, E 003, E 0.), E 0.,, E .)/, E .-), E .4,, E .40, E .4-, E .44
! produc boli de piele1 E (0), E (0,, E (0(, E (00
! suprima din organism vitamina 5,(1 E ())
! cresc colesterolul1 E 0(), E 0(, #antioxidanti din margarina%
age 1 of 15
! ataca sistemul nervos1 E 0,,, E 0,(
! produc boli ale aparatului bucal1 E 00) #acidul citric sau sarea de lamaie ! cel mai periculos adaos
cancerigen%
- Adaosuri cancerigene1 E ,(0, E ,0,, E ,.(, E (,, #foarte nociv%, E (,0, E (,., E (,-, E (,/, E (0), E
40, #glutamatul de sodiu%
"ontinutul articolului1
In toate tarile se adauga E!uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. roblema este ca in
*omania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata deci o trecere in revista a acestor 'otravuri'
care se strecoara in hrana copiilor nostri. 6orala este simpla 1 incercati sa ii dati copilului dvs cit mai multe
alimente naturale si feriti!i atit cit puteti de alimentele 'dubioase'.
6ini!dictionar de E!uri
E555 #silicatul de aluminiu si potasiu% este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul
este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in
*omania.
E210 #acidul benzoic% se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri,
medicamente. oate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate
reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu
cancerul.
E211 #benzoatul de sodiu% este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor
alimente de calitate slaba7 bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de
sodiu #pana la (- mg8(-) ml%7 se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri,
este de asemenea prezent in multe medicamente7 se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul.
Asociatia consumatorilor din iata "omuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in *omania.
E250 #nitritul de sodiu% este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate #fara nitrit, hot dogs si
bacon ar arata gri% si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de
cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. "ompaniile care proceseaza carnea
adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine.
Industria carnii $ustifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor
producatoare de toxina botulinica.
&itritul 9i nitratul de sodiu, E250 i E251, :mpiedic; dezvoltarea bacilului botulinic 9i dau mezelurilor
o culoare rozalie, apetisant;. <ot duce :ns; la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. =n multe zone
din *om>nia nitra?ii sunt prezen?i 9i :n apa de b;ut 9i pot avea consecin?e grave asupra s;n;t;?ii. =n cazul
sugarilor, urm;rile sunt tragice, pentru c; ace9tia blocheaz; hemoglobina 9i copiii mici pot s; moar; prin
asfixiere celular;@, mai spune 6encinicopschi.
E132 #indigotina% este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de
patiserie, biscuiti7 poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte
reactii alergice. Este permis in *omania.
E123 #amaranthul% este obtinut din planta cu acelasi nume7 este folosit in amestecuri pentru pra$ituri,
umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru $eleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate7 in teste pe
animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.
age 2 of 15
E122 #azorubina% este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale
pentru $eleuri, peltea. oate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina.
Este interzis in Aaponia, Buedia, BUA, Austria si &orvegia. Este permis in *omania.
E133 Blue #1 si Blue #2
Interzis in &orvegia, in Cinlanda si in Cranta. oate cauza anomalii cromozomiale. Be gaseste in1 bomboane,
cereale, sucuri si mancare pentru animale.
E124 ed d!e # 3 "si ed #40 un colorant mai raspandit#
Interzis din ,33), dupa opt ani de dezbateri, pentru utilizarea in mai multe mancaruri si produse cosmetice.
Acest colorant continua totusi sa existe pe piata pana la epuizarea produselor care il contin. e langa legatura
cu cancerul de tiroida si cu anomaliile cromozomiale, care a fost de$a dovedita, se pare ca acest colorant
interfereaza de asemenea cu transmisiunile nervoase catre creier.
Be gaseste in1 cocDtailurile de fructe, lichiorul de cirese, amestecul pentru placinta de cirese, inghetata,
produsele de panificatie etc.
E102 $ello% #& "E110# si $ello% 'artra(ine
Interzis in &orvegia si in Buedia. "reste riscul de tumori ale rinichilor si poate cauza anomalii
cromozomiale.
Be gaseste in1 anumite sortimente de branza, in macaroane cu branza, in bomboane si in bauturi
carbogazoase, in limonada etc.
E155 #brun EF% este utilizat in ciocolata si pra$ituri. oate produce reactii adverse la persoanele alergice la
aspirina si la cele astmatice. Be cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis
in Danemarca, 5elgia, Cranta, +ermania, Elvetia, Buedia, Austria, BUA, &orvegia. Este permis in *omania.
E)52 #ciclamat% este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse7 unele testari
au aratat ca poate fi cancerigen7 este interzis in BUA #din ,3/)% si Anglia din cauza potentialului cancerigen.
Este permis in *omania.
E312 #galat de dodecil% se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase7 poate provoca iritatie
gastrica sau cutanata7 nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari
hematologice7 este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase7 se foloseste in uleiuri, margarina, untura,
sosuri de salate. Este permis in *omania.
E420 #sorbitol si sirop de sorbitol% este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin
sinteza7 se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre
primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice7 nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici
deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in *omania.
E4*& ! oliricinoleat de pologlicerol este des :nt>lnit :n dulciurile pe baz; de cacao sau ciocolat;. Acesta nu
trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apari?ia alergiilor, la deregl;ri hormonale, tulbur;ri nervoase 9i la
cre9terea nivelului de colesterol.
E514 Bulfatul de sodiu G afecteaz; vezica biliar;, lactatul de calciu G E 0(/ prezint; printre efecte adverse
st;ri de hipercalcemie 9i insuficien?; renal;.
E)24 5romatul de potasiu G des :nt>lnit :n produsele de panifica?ie, trebuie consumat cu modera?ie, deoarece
consumul excesiv poate duce la apari?ia senza?iei de grea?;, v;rs;turi, diaree sau la apari?ia diverselor dureri,
odat; ce este ingerat.
age 3 of 15
Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer
Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie
de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru
sanatate, determinand deficiente in vitamina 54 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de
colorant este tartrazina ! E,)(, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in
Buedia, Elvetia, 6area 5ritanie si 'landa.
"onform unui studiu al Asociatiei pentru rotectia "onsumatorilor #A"% din *omania, s!a constatat ca pe
piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant1
bomboanele "iclete cu aroma de zmeura #producator ".6. "himica DailH 5ucuresti%, bauturile racoritoare
IicD de portocale #sub licenta *oHal "roJn "ompanH%, rigat 'range Kight #Bigat 5everage "ompanH%,
Canta Exotic #B" "oca!"ola E5B *om% si 6irinda 'range #imbuteliata la Luadrant!A6*oL 5everages%,
bomboanele IathH Kemon #"onfiseue IathH, 5ruges%, budinca cu gust de vanilie #Euro Cood rod%,
bomboanele gumate Bugus Exotic #Iraft Coods *omania%, acadelele "hupa "hups #ElDeDa *omania%, 5ega
! baton cu spuma si $eleu de lamaie #Iandia Fimisoara *omania% si IroDH 6ania #$eleuri Bilvana dra$ate de
caise, zmeura sau portocale, produse de Iraft Aacobs Buchard *omania%.
Aspartamul+ un indulcitor criminal - E)51
Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Ciind deosebit de concentrat, el lezeaza organele
digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. entru ca nu poate fi prelucrat tot,
o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga
pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu!se stari de oboseala si
de agitatie. e termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare
si intestinale. Kipsa de calciu apare si ea in timp.
Este un :ndulcitor tot mai des folosit :n industria alimentar;, deoarece acesta ofer; alimentelor un gust
aparte, :ns; poate fi sursa a peste /) de tipuri de boli canceroase. &elipsit din guma de mestecat, produsele
zaharoase sau b;uturi r;coritoare, aspartamul duce la sc;derea imunit;?ii, la apari?ia bolilor pulmonare,
infec?ii intestinale 9i urinare.
"unosc situatia alimentelor din *omania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate, actualmente
locuind in U.B.A. Ciind una dintre acele persoane careia ii pasa ce mananca, pot spune ca nu cumpar nimic
pana nu sunt sigura ca este ,))M natural sau organic. Bi nu pot sa spun ca sunt foarte scumpe, din contra in
ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii pun acum pe prim
plan sanatatea consumatorului.#aici ma$oritatea E!urilor sunt interzise, iar cand sunt folosite, produsul
contine un fel de "avertisment"% Altfel n!ar mai face fata concurentei.
Bunt insarcinata acum si, cu atat mai mult inteleg gri$a fata de copii, avand in vedere ca sunt principalii
consumatori de bomboane, sucuri, pra$ituri care, din pacate, in *omania contin cantitati enorme de substante
artificiale. Insa cred ca poti sa!ti prote$ezi copilul, invatandu!l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi
timp avand gri$a sa!i asiguri portia de "dulciuri" facandu!i in casa pra$ituri cu ingrediente naturale, sucuri din
fructe, etc., dar si mai bine, sa!l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate. Eu nu am consumat
pana nu am a$uns la facultate pepsi sau coca!cola, nu stiu ce au facut parintii, dar niciodata nu le!am cerut
asa ceva. 'ricum a fost un episod trecator....
Ka fel si in cazul alimentelor, cu putina bunavointa sunt sigura ca si in *omania poti sa mananci
mancare de calitate si foarte naturala.
age 4 of 15
Acesul,am--, un indulcitor relativ nou, care se gaseste in produsele de patiserie, guma si gelatina, desi nu
au fost testate indea$uns, au legatura, se pare, cu bolile de rinichi.
In general, indulcitorii artificali se gasesc in1 sucurile light sau sugar free , $eleuri si produse care contin
gelatina, guma de mestecat fara zahar, cocDtailuri, produse de patiserie, indulcitorii de masa de top, cereale,
bomboane mentolate, praf pentru budinca, ice tea, vitamine gumate, pasta de dinti etc.
.ructo(a din siropul de porum/
EC"B #Eigh Cructose "orn BHrup% este un indulcitor artificial ultra!rafinat, care a devenit in ultima vreme
cea mai mare sursa de calorii in BUA. Be gaseste in aproape toate produsele alimentare procesate. EC"B
contribuie la cresterea in greutate mai mult decat orice alt ingredient, creste nivelul de colesterol negativ si
contribuie semnificativ la dezvoltarea diabetului, precum si la distrugerea tesuturilor, pe langa alte
numeroase efecte nocive. Be gaseste in1 cele mai multe dintre produsele procesate, paine, bomboane, iaurturi
cu arome, dressinguri pentru salate, legume conservate, cereale.
0lutamatul de monosodiu "120 3 E &21#
6B+ este un aminoacid folosit ca potentiator de aroma pentru supe, dressinguri de salate, chipsuri, antreuri
congelate si pentru multe alimente folosite in restaurante. 6B+ mai este cunoscuta si ca excitotoxina, o
substanta care excita celulele pana le distruge. Btudiile arata ca un consum regulat de 6B+ poate avea efecte
secundare precum depresia, dezorientarea, bolile de ochi, oboseala, durerile de cap si obezitatea. 6B+
afecteaza caile neurologice ale creierului, inhiband functia care ne spune cand suntem satui, ceea ce ar putea
explica obezitatea.
Este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei, pastelor bolognese
sau carbonara, hotdogul 9i al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast!food. 6odul :n care
aditivul E 4(, ac?ioneaz; la nivelul organismului este foarte periculos, atrag aten?ia speciali9tii :n nutri?ie.
Astfel, acest aditiv alimentar nu ac?ioneaz; numai la nivelul gustului, ci 9i al creierului uman. *olul
glutamatului este acela de a da creierului impresia c; acel aliment este foarte gustos. De9i are capacitatea de
a face m>ncarea irezistibil;, acest aditiv este toxic, apreciaz; speciali9tii :n nutri?ie. "re9terea calit;?ii
gustative a alimentelor perturb; un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiin?a uman; G acela al
echilibrului dintre sa?ietate 9i foame.Iar dac; inger;m cantit;?i mari de alimente care con?in glutamat, putem
suferi de ame?eli, dureri de cap 9i senza?ii de grea?;, avertizeaz; 6encinicopschi.
Be gaseste in1 mancarea chinezeasca, in multe snacDsuri, chipsuri, pra$ituri, substante pentru asezonare, supe,
mancaruri congelate, etc.
0rasimile arti,iciale
+rasimile artificale sunt folosite pentru a mari termenul de valabilitate al produselor alimentare si este unul
dintre cei mai periculosi aditivi. &umeroase studii arata ca acestea sunt responsabile de cresterea nivelului de
colesterol negativ si de scaderea colesterolului pozitiv. De asemenea, consumarea lor creste riscul atacurilor
cardiace, al bolilor de inimia si contribuie la accelerarea inflamatiilor, a diabetului si a altor probleme de
sanatate.
Be gasesc in1 margarina, chipsuri si cracDers, produse de patiserie, produse fast food
age 5 of 15
2ul,itul de sodiu "E221#
Este un conservant utilizat mai ales in producerea vinurilor si a mancarurilor procesate. "onform studiilor, ,
din ,)) de persoane este sensibila la sulfitii din mancare. 6a$oritatea sunt astmatici, ceea ce sugereaza o
legatura directa intre astm si sulfiti. ersoanele sensibile la sulfiti pot suferi de dureri de cap, pot avea
probleme cu respiratia si eruptii cutanate. In cazurile grave, sulfitii pot cauza moartea, prin blocarea cailor
respiratorii, ceea ce duce la stop cardiac.
Be gaseste in1 vinuri, fructele uscate etc.
4itratul 3 nitritul de sodiu
Este un conservant obisnuit, utilizat in alimente procesate precum baconul, sunca, hot dog sau carnea
conservata de vita. Btudiile arata ca are legatura cu diverse tipuri de cancer.
Be gaseste in1 bacon, sunca, hot dog, produse afumate.
B5A si B5' "E320#
Eidroxianisolul butilat #5EA% si hHdrozHtoluenul butilat #5EF% sunt conservanti care se gasesc in cereale, in
guma de mestecat, in chipsuri si in uleiurile vegetale. Acesti conservanti impiedica alimentele sa isi schimbe
culoarea, sa!si schimbe gustul sau sa devina rancede. Afecteaza sistemul neurologic al creierului si constituie
o cauza potentiala a cancerului. 5EA si 5EF sunt oxidanti care genereaza aparitia componentelor reactive
ale cancerului in organismul nostru.
Be gasesc in1 chipsurile de cartofi, guma, cereale, carnatii congelati, orezul procesat, untura, bomboane etc.
6ioxidul de sul, "E220#
Aditivii cu sulf sunt toxici si in BUA, folosirea lor mai ales in produsele pe baza de fructe, a fost interzisa.
*eactiile adverse includ1 probleme de respiratie, mai ales la persoanele care sufera de astm, hipotensiune,
senzatia de furnicaturi combinata cu inrosirea fetei, soc anafilactic. De asemenea, dioxidul de sulf distruge
vitaminele 5, si E. &u este recomandat copiilor. De asemenea, trebuie evitat de persoanele care sufera de
con$unctivita, de bronsita, emfizem, astm bronsic sau boli cardiovasculare. Be gaseste in1 bere, bauturi
racoritoare, fructe uscate, intaritoare, vin, otet, produse din cartofi.
Bromatul de potasiu
Este un aditiv utilizat pentru marirea volumului produselor obtinute din faina. Be stie ca bromatul de potasiu
cauzeaza cancer la animale. Ka oameni poate crea probleme serioase, chiar si in cantitati mici. 2e gaseste in:
paine7
Desprecopii.com a inceput o campanie activa de informare pentru o alimentatie cat mai naturala ! anti fast!
food, salamuri, grasimi si dulciuri dubioase. e parcurs, veti afla o multime de retete sanatoase pentru copii,
dar si pentru intreaga familie.
age & of 15
E,ecte negative asupra sanatatii
Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta
prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. ersoanele alergice la aspirina
sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la
nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu
tartrazina. "onsumul acestor produse determina deficiente in vitamina 54 si zinc, ceea ce declanseaza
probleme mai ales femeilor. B!a constatat ca vitamina 54 este implicata in metabolismul progesteronului,
care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale
#hipersecretii de estrogeni% pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori #fibroame etc.%.
6o(a maxima admisa
A" *omania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele
frecvent consumate de copii, deoarece s!a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari
histologice ireversibile ale ficatului. Finand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare
pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru
consum este de ),/- mg8Dg corp, iar in produsele alimentare /) mg8Dg corp, cu exceptia rahatului, unde doza
admisa este de 0) mg8Dg. "u alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea
maxima de colorant ! /) mg8Dg #echivalent litru% ! atunci o persoana de 0) Dg care bea doi litri de suc va
ingera ,.) mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 0) Dg este de ((,- mg.
Asadar recapitulam...
!aditivi alimentari care produc cancer1 E,0,, ,.(, (,,, (,0, (,., (,-, (,4, (,/, (,2, (03, 00)7
!aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange1 E(-), (-,, (-(7
!aditivi alimentari care produc boli de piele1 E(0), (0,, (0(, (007
!aditivi alimentari care ataca sistemul nervos1 E0,,, 0,(7
!aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive1 E002, 003, 0.), 0.,, 040, .4-, .44, .-), .4,, .)/7
!aditivul care distruge vitamina 5,(1 E()).
E123 ! este interzis in BUA si in fostele state sovietice. Be gaseste in bomboane, $eleuri, dropsuri mentolate,
branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi
categorie face parte si E,,), care intra in componenta dulciurilor #mai ales a prafurilor de budinca%,
colorandu!le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus.
E330 ! produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Be gaseste in aproape toate
sucurile din comert.
E102 - tartrazin; E110 ! galben portocaliu ! este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in
budinci. Are actiune cancerigena si el.
Bucurile acidulate con?in E ,)( 9i E ,,) G, ambii aditivi fiind coloran?i artificiali care nu trebuie consuma?i
frecvent, deoarece ne pun s;n;tatea ficatului 9i a rinichilor :n pericol. Acest colorant se mai g;se9te 9i :n
pr;$ituri, cereale glazurate, deserturi instant, pe9te afumat, icre de pe9te, sosuri, br>nzeturi 9i lactate aromate.
+alben de chinolin; G E ,). este des :nt>lnit :n sucuri de grapefruit ro9u. Acesta trebuie consumat cu
modera?ie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apari?ia ADED !ului. Ni persoanele astmatice
trebuie s; evite galbenul de chinolin; .
Articol aparut in 2001 in (iarul 8urentul
"onservantii, aromele, colorantii ! intr!un cuvant aditivii ! sunt indicati pe ambala$ cu litera "E", urmat de un
numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene.
'amenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Fotusi,
pentru a preveni eventualele pericole, Btatele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din
"E"!uri. In *omania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori
age * of 15
produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se
respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
9E9-urile+ sinonime cu otrava
"onform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este
consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic ! avand sau nu o
valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse
alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.
E!urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.
&umeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste
adaosuri sintetice, declarandu!le toxice. Colosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la
formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.
otrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de
consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri
si medicamente si dupa accidentele de circulatie.
:rganismul+ supus la /om/ardamente c;imice
"onsumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul
la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. entru a se apara, acesta a$unge sa
produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile
nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor
tumori maligne sau benigne.
Btudiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui
astfel de dezechilibru in organism. Colosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are
efect daunator. e Internet sunt site!uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.
1argarina a,ectea(a sistemul imunitar
Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil.
"ercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la ,-) de grade "elsius un amestec de
uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb,
asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l!au botezat "margarina",
dupa numele sotiei #6argot% unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a
permis ca produsul, cu a$utorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator.
6irosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. +rasimile care se afla in compozitia ei sunt insa
greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.
Bistemul imunitar este astfel negli$at si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la
imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv,
favorizand hepatita.
<ista de aditivi alimentari "E-uri# periculosi
age = of 15
- cele/rele E-uri -
E-uri periculoase

Kista aditivilor din produsele comercializate in *omania
Kista E!urilor folosite :n industria alimentar;, potrivit 'rdinului 3/-8,333 al 6inisterului B;n;t;tii.
Aceste E!uri sunt de multe ori mentionate pe etichete fie sub denumirea de E urmat de o cifr; din 0 sau .
cifre, fie sub denumirea de substant; chimic;.
Aveti gri>a ce mancati?
Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in diverse produse alimentare pentru a le imbunatati
aspectul, gustul sau a le prelungi termenul de valabilitate. Kitera "E" simbolizeaza faptul ca au fost testate
minim 4 ani si atestate la nivel european. "u toate astea cititi cu atentie ce scrie mai $os ..s!ar putea sa va
uitati de mai multe ori la ambala$ inainte sa mancati cevaO
Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspandite:
edulcorantii ! pentru indulcit
colorantii ! pentru a schimba sau a da culoare #E,))!E,2)%
acidi,iantii ! dau un gust usor acid
corectorii de aciditate ! cresc sau diminueaza aciditatea
emulgatorii ! asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare #E.))!E-))%
conservantii ! Intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. #E())!E(3)%
corectorii de gust si de miros ! schimba8imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor
propulsorii ! unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambala$e
ga(e de am/ala> ! asemanatoare aerului
antioxidanti ! limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul #E0))!E00/%
E-uri periculoase
E123 777E23) ! sunt posibili cancerigeni
E &21 ! glutamat de sodiu , se gaseste in supele instant concentrate, mezeluri, si unele condimente. Are
efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe
E320 - E321+ E211 ! acidul benzoic si derivatii sai, cancerigeni
E251 ! nitrat de sodiu, cancerigen
E252 ! nitrat de potasiu, cancerigen
E120+ E141+ E1&0 ! alergici
E12* ! eritrozina, colorant rosu pentru compoturi si alte alimente, provoaca mutatii genetice, alergic
E102 ! tratrazina, colorant galben pentru bauturi , mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de
astm bronsic
Pitamina " din unele produse,foarte multe, e de fapt acid ascorbic de sinteza si nu este acelasi lucru cu
vitamina " naturala. #mai bine luati o lamaieO%
E-urile din /@uturile alcoolice
Daca votca are peste 0/ de grade, este incolora si limpede atunci cu siguranta produsul este lipsit de E!uri.
Exista, insa, un E!u, care se poate gasi in votca. Acesta este E .((, iar consumul frecvent provoacQ dureri de
cap, sete, greatQ.
Pinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi. Daca pe eticheta se mentioneaza, totusi, acest lucru,
inseamna ca este un produs contrafacut.
age ) of 15
Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi, insomnii dupa ce ati consumat lichior, inseamna ca
aceasta bautura contine "ACEI&A. "afeina este un aditiv foarte des intalnit in lichioruri, care sunt
considerate cele mai puternic chimizate.
E-urile care pot ,i gasite An lic;ioruri si a,ectiunile pe care le pot declansa:
E 12) !afecteazQ ficatul si pancreasul
E150 caramel
E 150 a caramel I
E 150 b caramel II
E 150 c caramel III
E 150 d caramel IP
E 102 ! astm, tumori tirodiene.
E-urile care pot ,i gasite An vin si /ere si a,ectiunile pe care le pot declansa:
E 220 ! afectiuni intestinale
E 210 ! astm.
E-urile din lapte si produsele lactate
Untul, laptele si iaurtul nu contin E!uri, dar exista si exceptii.
Kaptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fost hranit animalul. Iar in anumite situatii, in
sezonul cald, comerciantii pun in lapte soda caustica pentru a preveni branzirea.
5r>nza topitQ e un produs alimentar care contine multe E!uri numite RsQruri de topire<. Aceste sQruri
pun :n pericol sQnQtatea. In br>nza topitQ si :n friscQ, aditivii sunt in exces, uneori.
Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel care contine E ,4).
Crisca contine multi aditivi din categoria Rstabilizatori<, Rsubstante de :ngrosare< si Remulgatori<.
Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si bacterii :n stare vie, benefici omului.
&utritionistii spun ca este mai bun decat laptele, avand o toleranta mai mare.
Iaurtul care are termen de valabilitate de peste 0) de zile a fost sterilizat si nu mai este considerat
natural.
E-uri in paine si in paste ,ainoase
Unele tipuri de paine intergrala sunt facute din faina colorata cu E!uri din familia caramelurilor. Iar in
cazul unor paste fainoase, oul a fost :nlocuit cu un E G ,)(.
E-urile care pot ,i gasite An compo(itia pBinii al/e si integrale:
E 150 a caramel I
E 150 b caramel II
E 150 c caramel III
E 150 d caramel IP
Apar sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul prelungit afecteaza ficatul, pancreasul si
stomacul.
E 2=1+ E 2=2 si E 2=3 afecteazQ, de asemenea, ficatul, pancreasul si stomacul.
E!urile care pot fi gasite :n compozitia pastelor fQinoase sunt E ,),si E ,)(, care provoaca tumori
tiroidiene.
E!uri care modificQ valoarea nutritivQ1 pentru a colora coca, unii producQtori apeleazQ la E!urile din
familia caramelurilor ! E ,-) a, E ,-) b, ,-) c si E ,-) d. Acesti aditivi au efecte nocive asupra
pancreasului, ficatului si stomacului.
age 10 of 15
Aditivii din /auturile racoritoare
In general, pe eticheta unei bauturi racoritoare sunt trecuti aditivii.
Daca citim eticheta unui asemenea produs, aflam ca intr!o sticla de doi litri exista echivalentul a doua
lingurite de concentrat. In rest, se gasesc E!uri din categoria Rconservanti<, Rcoloranti<, Rantioxidanti<,
R:ndulcitori artificiali<. Unii sunt :nscrisi pe etichetQ, altii nu.
E 211 Geste cel mai intalnit aditiv din bauturile carbagazoase.
=n tara noastrQ, acest conservant e admis prin 'rdinul 3/-8,333 al 6inisterului BQnQtQtii, dar in Btatele Unite
si *usia, E (,, a fost interzis. Iar Institutul de 'ncologie din +ermania sustine cQ E (,, este cancerigen.
E-uri /une
E30& ! tucoferol, sau Pitamina E, este un antioxidant natural care a$uta la regenerarea celulelor
E40* ! caragenanul, emulsifiant natural
E322 ! lecitina, un antioxidant natural intalnit si in ciocolata
E421 ! manitolul de cofetarie
E300 ! riboflavina sau Pitamina 5(
E440 ! acid ascorbic natural sau Pitamina " naturala
E140 ! clorofila, colorant natural folosit in cofetarii,colorarea pastelor de dinti si cosmeticalelor
age 11 of 15
'a/el cu E-uri de care tre/uie sa ne ,erim
'ipul 6enumirea E,ecte nocive Alimente Cdenti,icare
E 101 riboflavina alergii
margarin;, fosfat de sodiu,
br>nzeturi
culoarea galbena
E 102 tartrazin; Alergii, r;coritoare, dulciuri, conserve culoarea galbena
E 110 Bunset HelloJ alergii "ancerigen
r;coritoare, conserve Dulciuri,
pra$ituri, budinci, sucuri
culoarea galbena
E 120 acidul carminic eruptii cutanate r;coritoare, dulciuri culoarea rosie
E 121 citrus red ( cancer colorant pentru coa$; de citrice culoarea portocalie
E 122 azorubina alergii r;coritoare, dulciuri
culoarea rosie
E 123 amaranth .*
"ancerigen, interzis in
BUA si *usia
r;coritoare, dulciuri, Dulciuri,
$eleuri, branza topita
culoarea rosie
E 124 pancean .*
tumori glanda tiroid;,
Foxic interzis in BUA
Dulciuri, 6ezeluri
culoarea roz
E 12* eritrozin;
deregl;ri hormonale,
rovoaca cancer al
tiroidei la animale,
posibil si la om
produse de panificatie, Alcool,
inghetata, pra$ituri, bomboane,
sucuri racoritoare
culoarea rosie
E 12= *osu ( + ! colorant
6utagen si toxic.
Interzis in BUA si
Australia
"arne de hamburgeri
culoarea rosie
E 131 albastru patent cancer dulciuri
culoarea bleu
E 132 indigotina alergii
:nghetat;, dulciuri, produse de
patiserie
culoarea albastra
E 155 brun EF alergii ciocolat;, pr;$ituri
culoarea bruna
E 200 acid sorbic tulbur;ri hepatice conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 210 acid benzoic cancer conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 211
Acidul8 benzoat de sodiu
si derivatii sai
interzis in BUA, dar
permis la noi
conserve, preparate din carne,
unele bauturi racoritoare
teste de laborator
E 213 benzoat de calciu cancer conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 214 etil p hidroxibenzoat cancer conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 215
etil p hidroxibenzoat de
sodiu
cancer conserve, preparate din carne
teste de laborator
E 220 dioxid de sulf boli intestinale
conserve, conservant de
suprafat; pentru citrice
teste de laborator
E 221 sulfit de sodiu boli intestinale conserve si preparate din carne
teste de laborator
E 222 sulfit acid de sodiu
boli intestinale si ale
ficatului
conserve, b;uturi alcoolice
teste de laborator
age 12 of 15
E 223 metabisulfit de sodiu
boli intestinale si ale
ficatului
conserve, b;uturi alcoolice
teste de laborator
E 224 metabisulfit de potasiu
boli intestinale si ale
ficatului
b;uturi alcoolice
teste de laborator
E 22& sulfit de calciu
boli intestinale si ale
ficatului
b;uturi alcoolice
teste de laborator
E 22* sulfit acid de calciu
boli intestinale si ale
ficatului
b;uturi alcoolice
teste de laborator
E 22= Bulfiti ! conservanti
boli intestinale si ale
ficatului
"arne de hamburgeri, cartofi
deshidratati, fructe confiate,
pra$ituri, bere, vin, otet de vin !
b;uturi alcoolice
teste de laborator
E 230 5ifenil ! conservant
Foxic, interzis in
Australia , #permis la
noiS%
conservant al citricelor
E 231
'rtofenilfenol !
conservant
boli ale ficatului, alergii8
Foxic, posibil
cancerigen. Interzis in
BUA si Australia.
conservant al citricelor
teste de laborator
E 232 ortofenil fenolat de sodiu boli ale ficatului, alergii conservant al citricelor
teste de laborator
E 233
Fiabendazol !
conservanti
boli ale ficatului, alergii 8
Foxic. Interzis in
Australia
conservant al bananelor
conservant al citricelor
teste de laborator
E 234 &izin; boli ale ficatului, alergii br>nz; topit;
teste de laborator
E 23) hexametilen tetramin; cancer preparate conservate
teste de laborator
E24)3
E252
&itrati si nitriti !
conservanti
alergii, tulbur;ri hepato!
biliare, cancerigen
6ezeluri si alimente conservate
prin sarare, branza
teste de laborator
E 250 nitrit de sodiu
alergii, tulbur;ri hepato!
biliare
mezeluri
teste de laborator
E 251
nitrit de sodiu
alergii, tulbur;ri hepato!
biliare
mezeluri
teste de laborator
E 252 nitrat de potasiu
alergii, tulbur;ri hepato!
biliare
6ezeluri si alimente conservate
prin sarare, branza
teste de laborator
E 2=1 propionati tulbur;ri hepatotoxice br>nzeturi topite, p>ine
teste de laborator
E 2=3 propionati tulbur;ri hepatotoxice produse de panificatie
teste de laborator
E 311 grupa galat tulbur;ri nervoase produse din peste
teste de laborator
E 31= grupa galat cresc colesterolul supe concentrate din cereale
teste de laborator
E 320
#5EA% 5util!hidroxi!
anisol 5EA!conservant
tulbur;ri ale ficatului,
alergii
6argarin;8 "onservant, cartofi
deshidratati, uleiuri vegetale,
supe concentrate, sosuri, guma
de mestecat
teste de laborator
age 13 of 15
E 321 butilhidroxitoluen #5EF%
tulbur;ri ale ficatului,
alergii
margarin;
teste de laborator
E 33= acid fosforic tulbur;ri ale ficatului br>nz; topit;
teste de laborator
E 33) fosfati tulbur;ri ale ficatului dulciuri, conserve
teste de laborator
E 341 fosfati
tulbur;ri ale tubului
digestiv
produse de panificatie
teste de laborator
E 425
+lucomanan ! agent de
textura
Foxic respirator Aeleuri
E 450 difosfati
tulbur;ri ale tubului
digestiv
dulciuri, conserve si produse de
panificatie
teste de laborator
E 4&1 metilceluloz; tulbur;ri hepatotoxice
dulciuri, b;uturi alcoolice,
r;coritoare, supe, :nghetate
teste de laborator
E 4&3 hidroxipropil tulbur;ri hepatotoxice
dulciuri, b;uturi alcoolice,
r;coritoare, supe, :nghetate
teste de laborator
E 4&& carboximetil tulbur;ri hepatotoxice
uleiuri, gr;simi, dulciuri, b;uturi
alcoolice, r;coritoare,
condimente, salate, supe,
:nghetate
teste de laborator
E &21
+lutamat monosodic
6B+
rovoaca efecte
neurotoxice
"ondimente, supe concentrate
E)50
Acetsulfam I !
indulcitor
osibil cancerigen,
interzis in BUA
+uma de mestecat, produse
zaharoase, bauturi racoritoare
E )51 aspartam cancerigen tulbur;ri hepatice, alergii r;coritoare, dulciuri, :nghetate
gust dulce artificial
E)54 Taharina ! indulcitor osibil cancerigen
+uma de mestecat, produse
dulci, bauturi racoritoare
E 1201
polivinilpirolidona !
cancerigen
tulbur;ri hepatice, alergii r;coritoare, dulciuri, :nghetate
gust dulce artificial
E 1202
polivinilpolipirolidona
cancerigen
tulbur;ri hepatice, alergii r;coritoare, dulciuri, :nghetate
gust dulce artificial
6oar 20 de aditivi alimentari+ din 315+ sunt siguri
E1&0+ E 1&2+ E 300+ E100 G sunt numai c>?iva dintre aditivii alimentari considera?i siguri sau inofensivi.
Aceste E!uri <bune@ sunt substan?e naturale extrase din fructe sau legume 9i se g;sesc :n alimente sub form;
de vitamine, coloran?i, lecitin;. <Din cei peste 0,- aditivi alimentari utiliza?i :n prezent, mai pu?in de () sunt
E!uri UbuneV@, afirm; prof. univ. dr. +heorghe 6encinicopschi, directorul Institutului de "ercet;ri
Alimentare.
E 1&0 sau licopenul este un colorant ro9u!galben, un caroten natural ob?inut din tomate. <Acesta este unul
dintre aditivii considera?i siguri 9i el poate reduce riscul de apari?ie a cancerului sau alergii@, sus?ine prof.
6encinicopschi.
Un alt aditiv alimentar considerat sigur de c;tre exper?i este E1&2. "unoscut ca 9i <ro9u de sfecl;@, acesta
este tot un colorant natural, care se extrage G a9a cum :i spune 9i numele G din sfecla ro9ie. Bubstan?a se
g;se9te :n produse precum sucuri, lichioruri, pr;$ituri, bomboane 9i produse de cofet;rie, snacDsuri. Bub
numele de E300 se ascunde, :n unele alimente, cunoscuta vitamina " sau acidul ascorbic.
age 14 of 15
Acest aditiv poten?eaz; 9i men?ine culoarea ro9ie a c;rnii conservate 9i, de asemenea, :mpiedic; oxidarea
alimentelor, men?in>nd gustul 9i culoarea acestora. E30& este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv
pentru organism. 'u;le, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt c>teva dintre sursele naturale foarte bogate :n
vitamina E.
<De9i unii aditivi buni sunt extra9i din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substan?ele respective s; le lu;m
direct din produsul din care sunt extrase 9i nu din alimentele care le con?in@, subliniaz; prof. dr. +heorghe
6encinicopschi.
E30& ! tucoferol, sau Pitamina E, este un antioxidant natural care a$uta la regenerarea celulelor
E40* ! caragenanul, emulsifiant natural
E322 ! lecitina, un antioxidant natural intalnit si in ciocolata
E421 ! manitolul de cofetarie
E300 ! riboflavina sau Pitamina 5(
E440 ! acid ascorbic natural sau Pitamina " naturala
E140 ! clorofila, colorant natural folosit in cofetarii,colorarea pastelor de dinti si cosmeticalelor
8E 'EBDCE 2E F'CE :C8C4E G
e etichetele produselor alimentare rom>ne9ti se pot :nt>lni urm;toarele inscrip?ion;ri 1 emulgatori,
gelatin;, stabilizatori, gr;simi, spuman?i, coloran?i, antioxidan?i, gelifian?i, emulsifian?i.
Atunci c>nd lecitina este extras; din soia, lucrul acesta este specificat 1 lecitin; #soia%
Aceste formul;ri sunt imprecise 9i :n cele mai multe cazuri :n spatele lor se ascund componen?i 9i
aditivi alimentari cu origine necurat;.
Din c>te se cunoa9te p>n; acum, :n magazinele evree9ti 9i musulmane din occident nu se folosesc
aditivi de origine necurat;, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. &u se 9tie dac; acela9i lucru este
valabil pentru acest tip de magazine din *om>nia.
=n ?;rile musulmane 9i :n Israel, se folose9te gelatina bovin;. =n restul lumii se folose9te gelatina
porcin;.
age 15 of 15