Sunteți pe pagina 1din 13

1

Papirus. Pergament. Hrtie. De la realitate la


ficiune;
Liviu Rebreanu, autorul din spatele cortinei;
Ficiune sau nu
Papirus.Pergament.Hrtie
!dev"r si adev"r artistic

Papirusul este un material asemntor cu hrtia, produs din planta Cyperus
papyrus, pe care se scria n antichitate, n special n Egipt.
2
Pergamentul este o piele de animal prelucrat special pentru a se
putea scrie pe ea. A fost folosit odinioar, n loc de hrtie.
Hrtia este un material plan i sub ire, avnd ca element
esen ial suprafa a sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult
mai mari dect grosimea sa.
Fic iune lat. fictio, !nscocire"# este pre$entarea a ceva imaginar, care nu
are numai o rela ie ndeprtat, vag cu realitatea, este ceva nesigur care s%ar
fi putut ntmpla aievea.

arele romane ale literaturii romne, de e&emplu' ,,(on), ,,*adurea
span$uratilor) , ,,Adam si Eva) , opere ale lui +iviu ,ebreanu, gravitea$ n
-urul unui smbure de adevr, iar noi, cititorii savurm fructul si n
momentul n care a-ungem la smbure l aruncm fr a%i oferi nici cea mai
scurt privire ,care s tre$easc in noi interes.Cea mai plau$ibila definitie pe
care as putea sa o afirm in legatura cu literatura este aceea ca autorii prefera
sa ofere o straie de sarbatoare unei persoane sau unei intamplari pe care a
va$ut%o intr%o $i o obisnuita si care povestita cu o sinceritate profunda risca
sa nu atraga curio$itate si interes din partea citittorului. (n alta ordine de idei,
lucrurile fac parte din realitate, dar sunt pre$entate diferit in functie de
imaginatia bogata a autorului.Cu toate acestea, as dori sa pun accentul
asupra intrebarii' Literatura e sau nu o minciuna frumos conturata .
Ei bine, ca i o masc, literatura ascunde i arat n acela i
timp. /isimulea$ i deopotriv etalea$ adevruri despre fiin a uman ntr%
un mod specific. E gre it s cutm numai idei ntr%o oper literar, dar cred
c nici scriitura singur nu d valoare unei cr i. 0tilul, construc ia,
persona-ele, plus mi$a pe anumite valori estetice i umane dau msura unei
adevrate literaturi. Literarul este ambiguu, inefabil, imposibil de locali$at i
fi&at, ca i electronii care gravitea$ n -urul protonilor ' sunt, n acela i
timp, pretutindeni n cuprinsul unei crea ii literare. /aca e sa privim
literatura din punct de vedere al definitiilor, am constata ca literatura este
este arta compo$i iilor scrise. 1ermenul de 2literatur2 are diverse sensuri, n
func ie de u$ul acestuia. 3n linii mari, poate desemna orice nregistrare
simbolic, cuprin$nd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. 4n n eles
mai concentrat ar fi doar te&tul compus din litere sau simboluri
precum hieroglife egiptene. 4n sens chiar mai condensat este acela a unui
te&t cu form fi$ic, precum hrtia sau alt form portabil, e&clu$nd
inscrip iile sau mi-loacele media digitale. 0avantul i
5
filosoful musulman (mam 6a7far al%0adi8 9:2%9;< d.=r# define te
2literatura2 astfel' 2+iteratura este ve tmntul pe care cineva mbrac pe ceea
ce scrie sau spune astfel ncat s par mult mai atractiv2, adugnd c
literatura este o bucat din via , creia i%a fost dat o direc ie i n eles, o
interpretare artistic a lumii n func ie de observatorul acesteia. >recvent,
te&tele fac literatura s traverse$e aceste grani e. >ormalistul rus ,oman
6a?obson define te literatura ca fiind 2violen organi$at pentru un discurs
banal2, eviden ind ndeprtarea literaturii de vorbirea de $i cu $i. *ove tile
ilustrate, te&tele mari, picturile rupestre i implicit monumentele, toate n
acela i timp sau pe rnd au lrgit grani ele 2literaturii2.@ihai >loarea,
profesor romn, define te astfel' 2art al crei mi-loc este cuvntul scris. 3n
sens curent, repre$int totalitatea operelor scrise ntr o limb sau n toate
limbile# cu valoare estetic. 3n sens restrns, mai ales n formularea
!literatur de specialitate), repre$int totalitatea lucrrilor publicate ntr%un
domeniu, bibliografia necesar aprofundrii unei probleme2.Aamenii pot
percepe o diferen ntre 2literatur2 i cteva forme cunoscute de proiecte
scrise. 1ermenii 2fic iune literar2 i 2merit literar2 au a-utat mereu la
diferen ierea celor dou proiecte individuale. /e e&emplu, aproape to i
litera ii percep lucrrile lui Charles /ic?ens ca fiind 2literatur2, iar unii
critici sunt de prere c lucrrile lui 6effrey Archer sunt nedemne de
apartenen a la 2literatura engle$2. Criticii pot e&clude lucrri din
2literatur2, pe motive de nivel slab sintactico%gramatical, povestii necursiv,
necredibil sau fr sens, sau persona-e nepotrivite sau neconvingtoare. i
unele categorii de fic iune precum romanele tiin ifico%fantastice sau de
dragoste pot fi e&cluse din 2literatur2. Adat cu apari ia unor forme
de modernism mai mult sau mai pu in radical, unii autori au scris n mod
inten ionat lucrri uneori total mpotriva ideii de 2literatur2# care s
contravin standardelor impuse de critici.
Ceea ce mult lume nu Btie e c de la realitate la ficCiune mai e doar un
pas.(ntre biografia unui autor si opera literara creat de acesta se pot face
multiple cone&iuni. Aceste legturi le putem face cu uBurinC Bi ntre
biografia lui +iviu ,ebreanu si operele sale.
D
iviu ,ebreanu s%a nscut la 29 noiembrie 1EE< fiind primul din cei 1D
copii ai nv torului Fasile ,ebreanu i ai +udovici. 3n tinere e, mama era
pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant" pe scena Gecleanului
de ba tin. Ambii prin i constituie modelele familiei =erdelea care apare
n "Ion", "Rscoala", "Gorila",etc.3n anul 1EEH familia ,ebreanu s%a mutat
n comuna @aieru, pe valea 0ome ului. *otrivit afirma iei scriitorului' ) n
Maieru am trit cele mai frumoase i mai fericite zile ale vie ii mele. Pn
ce, cnd s mplinesc zece ani, a trebuit s mer la !sud, la liceu."3n
scrierile sale de sertar, la nceput n limba maghiar, i apoi n limba romn,
multe amintiri din copilrie aduc pe oamenii acestor locuri n prim%plan.
/e i locali$ate n imaginarul *ripas identificat de cercettori cu *rislopul n
care ,ebreanu a locuit mai tr$iu#, unele episoade din romanul "Ion" au
<
pstrat cadrul toponimic i onomastic al @aierului #uibul visurilor, cum
mai este intitulat ntr%una din povestirile publicate de scriitor#.A urmat n
anul 1EH< dou clase la Iimna$iul grniceresc din Jsud. 3n 1EH9 s%a
transferat la coala de bie i din Gistri a $"Pol%ri fiu is&ola"', unde a urmat
nc trei clase.3n anul 1EHE, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a (F%a,
scrie "ntia i ultima poezie" . >ascinat de o tnr actri dintr%o trup
ambulant ungureasc ingenua trupei, de care m%am ndrgostit nebune te#,
scrie un vodevil dup modelul celui v$ut. @ai tr$iu, aflat n Gudapesta,
cultivat, fr succes, acela i gen dramatic.3n 1H:: a nceput s urme$e
coala ,eal 0uperioar de =onve$i din 0opron Kdenburg, n nord%vestul
4ngariei, lng grani a cu Austria#. +a sfr itului anului (, a ob inut
calificativul "eminent". Ca i la Gistri a, a manifestat o nclina ie deosebit
pentru studiul limbilor strine. +a Gra ov, a aprut povestea Armeanul
negu tor i fiul su Iherghel, folclor prelucrat de Fasile ,ebreanu ntr%o
colec ie pentru copii#. 3n 1H:2, dup abateri de la regulamentul colii, a fost
retrogradat din func ia de chestor. +a sfr itul celui de%al doilea an de coal
real, a primit doar distinc ia simpl. 3n cel de%al treilea an a pierdut i
distinc ia simpl, din cau$a mediei sc$ute la "purtare". /in 1H:5 pn n
1H:; a urmat Academia militar "Ludoviceum" din Gudapesta de i s%a
sim it atras de medicin, ale crei cursuri presupuneau cheltuieli
inacceptabile pentru familia lui ,ebreanu#. /in nou, n primul an, a primit
distinc ia de eminent.+a 1 septembrie 1H:; a fost reparti$at ca sublocotenent
la regimentul al doilea de honve$i regali din Iyula, n sud%estul 4ngariei.
Aici, pe lng ndeletniciri ca$one, ,ebreanu a avut numeroase preocupri
literare' lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. 3ntre scriitorii e&cerpta i
au fost clasici france$i, ru i, germani, italieni, engle$i, unguri. +a Gudapesta
i Iyula a scris i transcris cinci povestiri, n limba maghiar, din
ciclul (zam%rl)tra $(cara marilor', satire cu caracter antica$on volum
nepublicat#. 0ub presiunea unor ncurcturi bne ti, a fost for at s
demisione$e din armatL n prealabil, scriind n "arest la domiciliu", s%a
hotrt s se dedice literaturii 6ournal%ul surprinde acest moment#.+a 1
noiembrie 1H:H a debutat n presa romneasc' la 0ibiu, n
revista Luceafrul, condus de A. Ioga i A. 1sluanu, a aprut
povestirea #odrea $Glasul inimii'. 3n aceea i revist, ,ebreanu a mai
publicat nuvelele *filire 1< decembrie 1H:E#,Rfuial 2E ianuarie 1H:H#
i !evasta 1; iunie 1H11#.A nceput un nou -urnal de lector $(picuiri',
aplecndu%se n mod deosebit asupra paginilor de critic i istorie literar din
Fia a romneasc, apar innd, mai ales, lui Iarabet (brileanu. A revenit
asupra amintirilor din copilrie, scrise la Iyula, de data aceasta sub influen a
lui Creang. A ncearcat s traduc dup o versiune german,
;
romanul Rzboi i pace de 1olstoi.3n traducerea lui, revista ara noastr a
publicat poemul Moartea oimanului de @. Ior?i. /in *rislop i%a trimis o
scrisoare lui @ihail /ragomirescu, propunndu%i, spre publicare, o povestire.
A scris nuvela Mna prima variant a nuvelei Acrotitorul#, sub influen a
lecturilor din Anton *avlovici Cehov.+a D aprilie 1HDD fiind grav bolnav, s%a
retras la Falea @are, fr s mai revad vreodat Gucure tiul un control
radiologic a semnalat, nc din ianuarie, opacitate suspect la plmnul
drept#. +a 9 iulie ,ebreanu scria n 6urnal' "Perspective pu ine de salvare,
dat fiind vrsta mea, c+istul din plmnul drept, emfizemul vec+i i bron ita
cronic."+a 1 septembrie 1HDD la Falea @are, a ncetat din via la vrsta de
<H de ani. *este cteva luni a fost deshumat i renhumat la Cimitirul Gellu
din Gucure ti.

9
e 1D august 1H19, autorul termin prima versiune a romanului Ion. 3n
noiembrie 1H1H ncepe s transcrie romanul Ion. *e data 2: noiembrie 1H2:,
M Apare romanul Ion, prima capodoper din monumentala crea ie rebrenian
n timpul vie ii scriitorului, va fi retiprit
n 1H21, 1H25, 1H2<, 1H29, 1H5:, 1H5H, 1HD1, 1HD5. ,omanul poart
subtitlul ,lestemul pm-ntului, blestemul iubirii. Academia ,omn i
acord pentru romanul Ion prestigiosul *remiul Jsturel%=erescu.
In centrul actiunii sta persona-ul (on #$on %&i trage originea dintr'o
scen" pe care am v"(ut'o acum vreo trei decenii. )ra o (i de %nceput de
prim"var". P"mntul *ilav, lipicios. $e&isem cu o pu&c" la porumbei
s"lbatici. Hoin"rind pe coastele dimpre*urul satului, am v"(ut un "ran,
%mbr"cat %n straie de s"rb"toare. )l nu m" vedeaDeodat" s'a aplecat &i
a s"rutat p"mntul. L'a s"rutat ca pe o ibovnic"+ Liviu Rebreanu,. ,
taran sarac care vrea sa aiba repede mult pamant. =otararea lui (on , biatul
IlanetaBului, -.asile Rebreanu era bine atras de b"utur" si, %n /0/1, a
murit, l"s%nd'o v"duv" pe Ludovica, care, mai trebuia s" aib" gri*" de
ultimii trei copii minori, pe care voia s"'i aduc" la profesiuni sigure si
onorabile , de a o lua la -oc pe Ana, la hora de duminic din satul *ripas
- De i locali(ate %n imaginarul Pripas -identificat de cercet"tori
cu Prislopul %n care Rebreanu a locuit mai tr(iu,, unele episoade
din$on au p"strat cadrul toponimic i onomastic al 2aierului - 3uibul
visurilor, cum mai este intitulat %ntr'una din povestirile publicate de
scriitor). cea bogata, desi o place pe >lorica cea saraca, marchea$a inceputul
conflictului. Fenirea lui Fasile Gaciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu
(on, pentru ca sarantocul umbla sa%i ia fata promisa altui taran bogat Ieorge
Gulbuc, constituie intriga romanului. ,usinea pe care Fasile i%o face la hora,
in fata satului, va starni dorinta de ra$bunare a flacaului, care la randul sau il
va face pe chiabur de rusinea satului, lasand%o pe Ana insarcinata pentru a
obtine pamantul ca $estre.(on il fortea$a astfel pe Fasile Gaciu sa accepte
casatoria. +a nunta cu Ana, (on isi da seama ca tot pe >lorica o iubeste. (n
plus, el nu%i cere acte socrului pentru pamantul % $estre, si simtindu%se
inselat, incep bataile si drumurile Anei de la (on la Fasile. *reotul Gelciug
E
media$a conflictul dintre (on si Fasile, in care !biata Ana nu este decat o
victima tragica2. 0inuciderea sotiei nu%i tre$este regrete sau constiinta
vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in *etrisor, fiul lor, nu vede decat
garantia proprietatii pamanturilor. Jici moartea copilului nu%l opreste din
drumurile lui dupa >lorica, maritata acum cu Ieorge, astfel ca
de$nodamantul este previ$ibil. Ieorge il omoara pe (on si este arestat,
>lorica ramane singura, iar averea lui (on revine bisericii.(n celalalt plan,
rivalitatea dintre preot si invatator-.asile Rebreanu -n. /456 d. /0/1,, este
tat"l pro(atorului Liviu Rebreanu.)ste numit inv""tor %n Prislop.7n
romanele lui Rebreanu a fost prototipul %nv" "torului Herdelea., .pentru
autoritate in sat este defavorabila celui din urma. El are familie' sotie, un
baiat, poetul visator 1itu, si doua fete de maritat, dar fara $estre, +aura si
Ihighi. (n plus, casa si%o $idise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum
relatiile dintre ei se degradea$a, pornind de la atitudinea lor fata de faptele
lui (on, invatatorul se simte amenintat. @arturisirea lui (on ca invatatorul i%a
scris -alba determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro%ungare si
problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul,
votandu%l pe candidatul maghiar la alegeri.*reotul Gelciug este un caracter
tare. ,amas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii. Fisul sau de a
construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se
incheie cu petrecerea poporului prile-uita de sfintirea bisericii.
ncepe prima versiune integral a romanului Pdurea sp-nzura ilor pe care
o va termina la 29 iunie 1H22. 3ntre < iulie 19 noiembrie 1H22 va ranscrie
romanul Pdurea sp-nzura ilor . Apare Pdurea sp-nzura ilor . Cartea va
primi 2@arele premiu al romanului2.
2are parte din operele lui Liviu Rebreanu sunt inspirate de diverse
persona*e sau locuri de care s'a b"tut scriitorul de'a lungul vieii. )ste &i
ca(ul romanului 8P"durea 9pn(urailor+, la care a lucrat %ntrerupt timp
de patru ani, &i care a fost inspirat tocmai de e:ecuia fratelui s"u )mil,
aflat pe front.
!0pn$urarea fratelui meu, ofiCer n armata austro%ungar, la IhimeB, ca
!de$ertor), de ctre unguri mi%a sugerat ideea *durii 0pn$uraCilor.
Fi$iunea tragic a !pdurii) mi%a fost inoculat de o serie de fotografii
trimise de Cehoslovacia la +iga JaCiunilor, fotografii ce repre$entau pdurile
!trdtorilor de patrie), cehoslovaci spn$uraCi de armata austro%ungar
pentru !trdare) M pentru iubirea patriei lor adevrate,) /rama lui Emil
,ebreanu ncepe n 1H19, cnd regimentul su este trimis s lupte pe frontul
romnesc. 3n 12%15 mai 1H19, Emil este acu$at de crim, de de$ertare Bi
H
spiona-, fiind condamnat la moarte. Cu o sear nainte s fie acu$at a prsit
infirmeria brig$ii, unde, se pare i se stabilise domiciliu obligatoriu, cu
intenCia s treac linia frontului. 0entinCa este comunicat printr%un ordin al
generalului Narg, nume pe care l Bi foloseBte +iviu ,ebreanu n romanul
*durea 0pn$uraCilor.Emil este e&ecutat prin spn$urtoare la IhimeB%
*alanca n data de 1D mai. +iviu ,ebreanu afl de moartea fratelui su abia
doi ani mai tr$iu, n 1H1H, chiar n anul n care ncepe o prim redactare a
romanului *durea 0pn$uraCilor, roman pe care%l avea n minte nc de cnd
fratele su i trimitea scrisori n care i descria atmosfera de pe front.
/e asemnea, la fel ca cele doua romane pre$entate, romanul ,,Adam si Eva)
repre$inta o intamplare , o trire, o amintire a autorului care este transpus in
planul ficCional.,omanul tratea$a mitul reincarnarii, conform caruia
sufletului omului isi alege un trup de 9 ori pana va a-unge la purificare.
1oata aceasta purificare consta, in romanul lui ,ebreanu, in gasirea
sufletului pereche, adica implinirea pe parte sentimentala
#Prete:tul romanului Adam si Eva e scena traita prin septembrie /0/4, la
$asi. Pe strada Lapusneanu, pe o rapaiala de ploaie, am intalnit o femeie
cu umbrela. Din departare m'au uimit oc;ii ei ver(i, mari, parca speriati,
care ma priveau cu o mirare ce simteam ca trebuie sa fie in oc;ii mei.
Femeia mi se parea cunoscuta, desi imi dadeam perfect seama ca n'am
mai va(ut' < niciodata. Din toata infatisarea ei intelegeam ca si ea avea
aceeasi impresie. !m trecut privindu'ne cu bucurie si curio(itate, ca si
cand ne'am fi reva(ut dupa o vremem indelungata. =u ne'am oprit insa,
desi am fi dorit amandoi. >mbrela ii alunecase intr'o parte. Din figura ei
totusi n'am retinut decat oc;ii si mai mult privirea. Dupa ce am facut
cativa pasi, mi'a parut rau ca nu m'am oprit si am intors capul. Facuse si
ea aceiasi miscare, indemnata, desigur, de acelasi imbold. Pe urma a
disparut pentru totdeauna!ceasta este scena. )ra primul ca( pentru
mine de acel de*a vu, despre care vorbesc teosofii si toti adeptii mistici ai
reincarnarii. 2a simteam fericit si miscat.-,9e (ice ca omul numai cand
imbatraneste incepe sa'si puna intrebari asupra inceputului si sfarsitului.
Daca e asa, eu am inceputr sa imbatranesc foarte de timpuriu$n orice
ca(, mie, mie din tot ce'am scris pana acum, Adam si Eva mi'e cartea cea
mai draga. Poate pentru ca intr'insa e mai multa speranta, daca nu c;iar
mangaiere, pentru ca intr'insa viata omului e deasupra inceputului si
sfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si Eva e cartea ilu(iilor
eterne+
1:
Am ales , aBadar, un autor cunoscut Bi ndrgit de foarte mulCi cititori, pentru
a putea ilustra pe ba$a celor mai cunoscute opere ale acestuia trecerea de la
realitate la ficCiune, de la profan la sacru si pentru a putea face cone&iuni
intre biografia autorului Bi creaCia centrat pe fundalul adevrului.Ca s
conclu$ione$,in spatele definiCiilor BtiinCifice ale literaturii, ale realitCii si
ale ficCiunii, st vi$iunea autorului asupra lumii n care cuvntea$./in
punctul meu de vedere, literature este o minciuna verosimil , plcut
conturat, care ,,ascunde) adevruri , accesibile de altfel tuturor.
3ntocmit de' =aidu @ihaela% Jorina
Clasa a%Oa ( , CJ0
11

P /(C1(AJA, /E 1E,@EJ( +(1E,A,(
de Mihaela Marin, Carmen Nedelcu
*Rmanul rmnesc !n interviuri, Aurel 0asu, @ariana Fartic
@inerva, 1HEE
*"criitri rmni din seclul ##$ 1udor Fianu, editura @inerva 1H9H
*Istria literaturii rmne, (. JegoiCescu, editura @inerva 1HH2
* Papirus$ pergament$hartie$ (oana Costa, editura =umanitas
*%iviu Re&reanu$ '(urnal'
* ))).)i*ipedia.rg
12
15