DESPRE FARMECE, VRAJITORIE , ASTROLOGIE SI MAGIE

Printe Cleopa, ce este vrajitoria si de cte feluri este?

Prin cuvntul vrjitorie ntelegem invocarea puterii demonice n ajutorul oamenilor, n
locul lui Dumnezeu, cu scopul mplinirii anumitor dorinti omenesti. Vrajitoria s-a
practicat, att la poporul evreu in timpul Legii Vechiului Testament, ct si la crestinii
din Legea Darului, pn in vremea noastra. n Legea Veche a cerut ajutorul diavolului,
apelnd la vrajitoare, regele Saul, pentru care a fost aspru pedepsit de Dumnezeu.
Vrjitori au fost att Valaam, ct si cei trei magi care practicau astrologia.
Dup nvttura Sfantului Nicodim Aghioritul, vrjitoria se mparte n mai multe prti
si anume: Vrjitoria propriu-zis prin care se ntelege chemarea diavolilor pentru a
descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si altele de acest fel. Ghicirea, al
doilea fel de vrjitorie, prin care unii oameni spun cele viitoare prin semnele din palm,
numit chiromantie si prin alte obiecte (bobi, crti de joc, cafea etc).
Descntarea, spiritismul, adic chemarea ajutorului diavolilor n camere obscure sau la
morminte, pentru a pedepsi pe cei ce suntinviat. Descnttorii pretind c cheam
sufletele mortilor din iad, precum ghicitorii din timpul Proorocului Samuil (I Regi
21,3), pentru a afla cele viitoare sau pentru a se rzbuna pe cineva. n zilele noastre se
practic descntecul n rndul credinciosilor, precum stingerea crbunilor, rostirea
anumitor cuvinte amestecate cu rugciuni, pentru cei bolnavi, care pretind c sunt
"vrjiti" etc.
Ghitia, adic ghicirea sau vrjitoria prin lucruri sfinte, precum ghicirea prin Psaltire,
numit astzi deschiderea pravilei; ghicirea cu obiectele bisericii, cum ar fi resturi de
vesmmte clericale, cheia bisericii, cenusa din cdelnit, scrierea unor nume pe toac, pe
clopote, pe ziduri de biseric, sau introducerea lor in candele etc. Fermectoria, adic
vrjirea unor tineri spre a se cstori unii cu altii sau a se desprti, prin invocarea
ajutorolui diavolesc, numit popular "ursit".
Ghicirea prin mruntaiele animalelor, numit "iconoscopia" n acest fel de vrjitorie
intr si visurile, zodiile, ceasurile bune si rele, ghicirea prin membrele trupului, numit
si prevestire (tiuitul urechilor, zbaterea ochiului, mncrimea palmelor). Baierele prin
care se ntelege purtarea la mn sau la piept a unor semne satanice, ate, chei, obiecte
(amulete) sau bucti de stofa vopsite spre pzirea de boli, de primejdii si de pagube,
dup ce mai nti s-a invocat asupra lor puterea diavolului. Chemtorii de demoni
(clindonii) sunt cei ce ghicesc cele viitoare prin chemarea diavolilor. Intre acestia se
numr cei ce fac focuri naintea caselor si sar prin foc, ghicitorii din pntece precum si
cei ce ghicesc n mruntaiele animalelor sau iau mana vitelor, vrjitorie ce se practic n
zilele noastre.

Astrologia este o vrajitorie practicat din cele mai vechi timpuri pn astzi. Prin
astrologie se ntelege ghicirea celor viitoare prin miscrile stelelor, planetelor,
vnturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pretind c
fiecare om are o stea proprie.
lat cteva din cele mai obisnuite feluri de vrjitorii, unele aproape uitate, altele
practicate si n zllele noastre, pe care le combatem si de care trebuie s fugim, fiind
iscodiri diavolesti care amgesc si nsal pe multi crestini spre a lor pierzare.
Poate, ntr-adevr, s ajute diavolul pe oameni prin vrji, mai mult dect ne ajut
puterea si harul lui Dumnezeu?
S se stie c diavolii nu au nici o putere de a vindeca pe cineva, de a descoperi pagube
sau pe rufctori. Ei nu pot niciodat sa fac minuni adevrate, ci numai cu nluciri
mincinoase nsala pe cei necredinciosi si slabi n credint. Acest adevar ni-l arat
dumnezeiescul printe loan Gur de Aur, zicnd: ,,Nu vezi cum diavolii n-au putut s
vindece nici chiar pe vrajitorii si fermectorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele
date de Moise n Egipt, si pe tine oare au s te vindece? (lesire 9, 11). Si dac dracii nu
se milostivesc de sufletul tu, cum se vor ntrista pentru durerea trupului tu?
Dac dracii se silesc s te izgoneasc pe tine din mprtia lui Dumnezeu, cum te vor
izbvi pe tine de boli? Acestea sunt rsuri si basme. Deci nu te amgi, crestine, c
niciodat lupul nu se poate face oaie, nici diavolul nu se face cndva doctor. C mai
lesne poate face focul s nghete si zpada s nclzeasc, dect diavolul s te vindece
pe tine cu adevrat" (Imprtire de gru,pag.324).
Deci, noi cnd ne mbolnvim sau avem necazuri, sau suntem nedrepttiti, sau avem
pagube, sau feciori de cstorit, sau alte greutti n familie, s nu mai alergm la
ajutorul diavolului si al slugilor lui, care sunt vrjitorii si ghicitorii, ci la biseric s
alergm si la preoti, la rugciune si la post si ndat ne va ajuta Bunul nostru Tat, Care
ne-a zidit cci are mil de noi.
Care sunt urmarile pacatului vrajitoriei?
Cei ce fac vrji si alearg la vrjitori, fac un mare pcat mpotriva Duliului Sfnt, cci
las pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor. Se leapd de slujitorii lui Hristos, adic de
sfintii preoti si se duc la slujitorii satanei. Adic, las apa cea vie, preotul si harul
mntuirii din Biseric si, pentru interesele lor ptimase si omenesti cer ajutorul
vrajmasilor lui Hristos, adic al vrjitorilor si vrjitoarelor. Se leapd de adevr si
primesc n loc minciuna, cci toate cuvintele vrjitorilor sunt minciun si amgire
diavoleasc. Un pcat asa de mare mpotriva Duhului Sfnt nu se iart celor vinovati
nici n veacul de acum, nici n cel ce va sa vin, dup cum spune Hristos, de nu se vor
poci toat viata. Pentru un astfel de pcat vin asupra celor vinovati, care alearg la
vrji, tot felul de rutti si primejdii. Mai nti, mustrarea constiintei c au lsat pe
Dumnezeu si au cerut ajutor vrjmasului lui Dumnezeu.

Apoi, este oprirea pe mai multi ani de la Sfanta mprtsanie, de la 7 pna la 15, si chiar
20 de ani. Apoi, cei ce cred si alearg la vrji, alung din inima lor darul lui Dumnezeu
si aduc n casa si n inima lor duhul diavolului. Apoi, cei ce fac vraji si cred n ajutorul
lor, se leapd de Hristos si se unesc cu diavolul. Apoi, cei ce fac vrji si alearg la
acestea nu se cade a se mai numi crestini ci apostati. Apoi, cei vinovati de acest greu
pcat sunt pedepsiti de Dumnezeu cu boli grele si far leac, cu suferint n familia lor,
cu pagube si nentelegere, cu srcie si moarte cumplit. Si dac nu se spovedesc la
preot si nu-si plng pcatul acesta cu lacrimi toata viata, nu se pot mntui.
Vrjitorii si cei ce cred si alearg la ajutorul diavolului, dac nu se prsesc de aceasta
si nu se pociesc, "se leapd cu totul din Biseric", adic se despart de Hristos si se
dau de bunvoie n minile vrajmasului, iar dac mor n acest pcat, nici nu se ngroap
cu preot; ci, asemenea celor pgni si lepdati de credint, spre vesnica lor osnd n
muncile iadului. lat urmrile grozave ale vrjitoriei.
Ce canon rnduiesc Sfintii Printi vrajitorilor si celor ce alearg la vrji?
Cel mai aspru pedepseste pe vrajitori Sfntul Vasile cel Mare. lat ce spune el n
canonul 72: "Cel ce se d vrjitorilor, sau unora ca acestora, se va canonisi cu canonul
ucigasilor". (Sfantul Vasile 72; Sfntul Grigore de Nyssa, 3; Laodiceea, 36). El pune pe
vrjitori n rndul ucigasilor de oameni si a celor lepdati de Dumnezeu, adic i opreste
de cele sfinte de la 10 la 20 de ani. n canonul 65, acelasi Sfnt Vasile cel Mare, zice:
"femeia ce va fermeca pe strini si pe ai si (se opreste de cele sfnte) ani 9 si metanii
500 pe zi.
lar canonul 61 al Sinodului Ecumenic al VI-lea opreste de Sfanta mprtsanie pe cei ce
merg la ghicitori, la crti de joc si altele asemenea, spre a afla cele viitoare, timp de sase
ani de zile. lar "dac vor strui n acestea si nu se vor feri de aceste mestesuguri
pierztoare si pgnesti, hotrm s se lepede cu totul de la Biseric, precum si Sfntele
Canoane nvat..." "Sfantul loan Postitorul scurteaz canonul vrjitorilor si al celor ce
alearg la vraji, numai la 3 ani oprire de cele sfinte, dac se mrturisesc de pcat, dac l
prsesc definitiv, dac tin post zilnic pn la orele 3 dup mas si fac cte 250 de
metanii pe zi.
Dar si Sfanta Scriptur arat ct de greu pedepseste Dumnezeu pe cei ce alergau la
vrjitori, c auzi ce zice: Pe fermecatori nu-i lsati s triasc (lesire 22, 18). Si iarsi
zice: Si brbatul sau femeia, oricare dintre ei se vor face descnttori sau vrjitori, cu
moarte s se omoare; pe amndo cu pietre s-i ucideti c vinovati sunt (Levitic 29, 27)
Si iarsi: Sufletul care se va duce la descnttori sau la vrjitori ca s curveasc in urma
lor, Eu voi ntoarce fata Mea mpoiriva sufletului aceluia s-l voi pierde din poporul
lui(Levitic 20, 6).
Vedem c pe mpratul Manase l-a pedepsit Dumnezeu cu robie amar si grea n
Babilon, c "trecea pe fiii lui prin foc si facea descntece si felurite vraji si a facut
gritori din pntece si vrajitori si a nmultit a face ru naintea Domnului, ca s-l
nlture pe el de la mprtie" (II Paralipomena 33, 6) Pe mpratul Saul l-a pedepsit

Dumnezeu cu pierderea mprtiei si cu moarte de ocar, pentru c a lsat pe

Dumnezeu si a chemat femeie gritoare din pntece, urmnd ghiciturile ei (I Regi 28, 7)
lar pe mpratul Ohozia s-a mniat Dumnezeu foarte tare, c a trimis s ntrebe pe
vrjitoarea din Ecron.
Spuneti-ne mai pe larg despre pcatul ghicirii cu carti sfinte, sau cum se numeste
"deschiderea pravilei", care se obisnuieste astzi la credinciosi.
Vrajirea cu lucruri si cu crti sfinte este al patrulea fel de vrajitorie si se cheam
"ghitia". Acesti vrjitori amestec vrjile lor cu rugciuni, cu psalmi si cu alte cuvinte
sfinte, adresate ctre Maica Domnului si ctre sfmti, ca s poat nsela mai usor pe cei
slabi n credint. Acest fel de vrji l obisnuiesc mai ales femeile cele rele, btrnele si
tigncile, pentru a amgi pe cei slabi la minte.
lat ce zice despre acestea Sfntul loan Gur de Aur: "Tu zici c btrna aceea este
crestin si omul acela este ghicitor crestin si cnd descnt sau deschid cartea, nu zic,
nici nu scriu alt nume, dect numele lui Hristos, al Nsctoarei de Dumnezeu si al
sfintilor; deci ce ru fac ei? La aceasta ti rspund c pentru aceasta se cuvine mai cu
seam s ursti pe femeia cea rea si pe acel ru fermector si ghicitor (din crti) 5
fimdc folosesc spre ocar si necinste numele lui Dumnezeu.
Crestini fiind, lucreaz ca pgnii. Pentru c si diavolii, cu toate c numesc numele lui
Dumnezeu, ns tot diavoli sunt. Unii, voind a se ndrepta, zic c este crestin femeia
care a descntat si nimic alta nu zice, far numai numele lui Dumnezeu. Eu pentru
aceea mai vrtos o ursc si m ntorc de la ea, c ntrebuinteaz numele lui Dunmezeu
spre ocar. Numindu-se pe dnsa crestina, se arat pe sine c lucreaz cele ale
pgnilor" (Hristoitia, op. cit p. 305-320).
Cei ce ghicesc prin deschiderea Psaltirii si a altor crti sfinte, se opresc de mprtsanie
pn la 7 ani, pentru c Psaltirea este o carte sfnt cu multe proorocii n ea, insuflat
de Duhul Sfnt si este pentru rugciune, iar nu pentru ghicit si cstigat bani spre
osnd. Acelasi pcat fac si unii preoti care "descid cartea cum se spune n popor, si cad
sub grea osnd, att ei, ct si cei care cer s le deschid Sfnta Evanghelie.
Pentru ce au czut crestinii n vrjitorie?
Pentu c a slbit n ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru c nu se roag ndeajuns
crestinii de astzi, ca s-si mplineasc cererile lor prin rugciune, iar nu prin ghicire;
pentru c nu citesc Slnta Scriptur s vad ce osnd ajung pe cei vrajitori si pentru c
nu merg regulat la biseric, nu se spovedesc n cele patru posturi si nu cer la nevoie
sfatul si rugaciunile preotului. Mai alearg unii crestini la ghicit pentru c au uitat
fagduintele pe care le-au dat lui Hristos la Sfantul Botez, cnd au spus: M lepd de
satana, si de toate lucrurile lui, si de toat slujirea lui... De asemenea, mai alearg
crestinii la ajutorul diavolului cnd nu li se mplineste cererea lor la Biseric sau pentru
c uit de moarte si de ziua judectii lui Hristos.

De aceea, Sfntii Printi ne ndeamn s alergm numai la Dumnezeu, numai la Biseric

si la preoti, iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gur de Aur ne sfatuieste,
zicnd: "V rog, fiti curati de aceast nselciune... si cnd voiesti a clca pragul casei
tale, s zici mai nti acest cuvnt: M lepd de tine, satan, si de cinstirea ta, si de
slujirea ta si m mpreun cu tine, Hristoase! Fr cugetarea aceasta niciodat s nu iesi
din cas. Aceasta s-ti fie toiag, aceasta arm, aceasta cetate de aprare, si mpreun cu
aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea ta. C asa, de te vei narma pretutindeni, nu
numai om, ci chiar diavolul de te va ntlni, nu va putea s te vatme pe tine"
(Hristoitia, p. 316-317).
Cum pot crestinii s se izbveasc de vrjitorii si de tot felul de farmece izvodite
de diavolul?
Cel ce crede cu trie n Dumnezeu, cel ce se roag nencetat lui Dumnezeu si alearg
regulat la Sfanta Biseric, nu va cere niciodat ajutorul diavolului si al vrjitorilor, care
sunt vrjmasii lui Dumnezcu.
Deci, cei ce au credint tare n Dumnezeu, s-I cear nencetat ajutorul. lar cei slabi in
credint, care au cerut vreodat ajutorul vrjitorilor, dac vor s se mntuiasc, mai
nti s se spovedeasc de acest pcat si s cear canon. Apoi, s nu mai apeleze la
ajutorul satanei n orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu s alerge. Apoi s se roage
ct mai mult cu rugciuni si lacrimi din inim (Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58;
leremia 29, 13) si asa cu rbdare si cu credint se vor izbvi de vrji si vor primi darul
Duhului Sfnt.
Ce sunt visurile si vedeniile, care este deosebirea ntre ele si de cte feluri sunt?
V rspund cu cuvintele Sfntului loan Scrarul, care zice: "Visul este miscarea mintii
n vremea nemiscrii trupului. lar nlucirea (vedenia fals) este amgirea ochilor, cnd
doarme cugetarea. Nlucirea este iesirea mintii cnd trupul vegheaz. Nlucirea este o
vedere a ceva far ipostas (nereal) " ( Filocla vol. IX, Cuvntul 3, p. 75) lat dar ce
sunt visele si vedeniile. Ele sunt de dou feluri: vise si vedenii bune si rele. lar
deosebirea dintre ele este aceasta: Visele si vedeniile bune sunt de la Dumnezeu, prin
care se descoper voia Lui cea mare, numai la cei ce sunt cu totul desvrsiti si sfinti si
care fac poruncile Lui, precum a fost dreptul losif, cruia i s-a artat Arhanghelul
Gavriil n vis, poruncindu-i s fug cu Pruncul lisus si cu Fecioara Maria n Egipt.
Visele bune vin de la ngeri si ne amintesc de moarte si de osnd, iar dup ce ne
desteptm, ne ndeamn la rugciune si la pocint. Dimpotriv, visele si nlucirile rele
sunt de la diavoli, prefacuti n ngeri de lumin sau n sfinti, care ne amgesc n somn
c suntem buni si vrednici de rai; iar dup ce ne desteptm "ne scufundm n mndrie si
n bucurie" (Filocalia vol. IX, Cuvntul 3, p. 76).
Este pcat s cread crestinii n vise si vedenii?
Spune Sfntul loan Scrarul c "cel ce crede n vise, este asemenea celui ce alearg
dup umbra sa si ncearc s-o prind" Tot el spune, c "diavolii slavei desarte sunt n

visuri prooroci. Ei nchipuiesc, ca niste vicleni, cele viitoare si ni le vestesc mai

dinainte. lar dac se mplinesc vedeniile, ne minunm si ne mndrim cu gndul, ca si
cum am avea darul naintevederii (proorociei). Cei ce ascult pe diavolul, acestia s-au
fcut adeseori prooroci mincinosi. Si mai departe zice: "Diavolii nu stiu nimic de cele
viitoare, dintr-o cunostint de mai nainte, cci si doctorii pot s ne spun moartea de
mai nainte". Apoi ncheie, zicnd" Cnd ncepem s credem n visele diavolilor, ei si
bat joc de noi, chiar cnd suntem treji.
Cel ce crede visurilor si nlucirilor din somn este cu totul necercat. lar cel ce nu crede
nici unora este flosof' ( Filocalia, vol. IX, Cuvntul 3, p. 76).
Deci, este pcat s credem n visuri si n vedenii, c prin acestea ne amgesc foarte usor
diavolii si ne arunc n pcatul cel cumplit al mndriei si al slavei desarte, cnd omul se
ncrede n sine mai mult dect n cuvntul lui Dumnezeu. Cu acest mestesug ispititor,
diavolul a amgit pe multi crestini si clugri, aruncndu-i apoi n prpastia pierzrii.
lar dac cineva are totusi ndoial de visul sau vedenia sa, s se spovedeasc la
duhovnic si s-i cear sfatul lui, c prin duhovnic grieste Dumnezeu.
Din cte pricini se nseala oamenii de vedenii si de visuri desarte?
Din sapte pricini se nsal crestinii de vedenii si visuri, ca si cum ar fi de la Dumnezeu,
si anume: din mndrie, din slav desart, care este prima fiic a mndriei; din cauza
mintii slabe si neiscusite a crestinilor, din cauza rvnei nesocotite a unor crestini, care
se roag si postesc mult ca s aib vedenii, de care spune Sfantul Isaac Sirul: "Cu mare
boal boleste cel ce are rvna cea rea" (Filocalia, vol. X, Cuvntul 58). A cincea pricin
a amgirii prin vedenii si visuri este neascultarea de duhovnici si ndrtnicia unor
credinciosi, mai ales a celor mndri, din care cauz usor sunt vnati de diavolul; a sasea
pricin vine din cauza vietii de sine ascunse a unora si din nemrturisirea curat a
gndurilor la duhovnic. lar ultima pricin prin care se nsal crestinii cu visuri si vedenii
mincinoase este necunostinta de sine si lipsa de citire a Sfintei Scripturi si a Sfintilor
Printi.
Despre acestea spune si nteleptul Sirah, zicnd: "Visurile cele rele sunt desertciune,
ca vrajile si descntecele, si pe multi visurile i-au nselat si au czut toti cei ce au
ndjduit ntr-nsele" (Isus Sirah 34, 1-7) Cel ce crede lesne in visuri si n vedenii, far
mult cercetare si sfat, s se canoniseasc, la fel cu cei ce merg la vrji si descntece,
adic pn la 7 ani s se opreasc de la Sfnta mprtsanie.

Fragment din "Ne vorbeste Printele Cleopa" vol.4