Psihologie experimentala

TRUE/FALSE
1. Variabila independenta este unul dintre tipurile de variabile implicate in experiment.
ANS: T
2. Grupul de control este grupul utilizat in experiment la care se aplica o conditie de stimulare.
ANS: F
3. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta ia o anumita valoare
ANS: T
4. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen si nu pe evaluarea lui la un

moment dat.
ANS: T
5. Timpul de reactie se numeste simplu atunci cand exista mai multe modalitati de raspuns la

stimulii administrati.
ANS: F
6. Substantele chimice insolubile in apa genereaza senzatii gustative
ANS: F
7. In experiment, cercetatorul (experimentatorul) are rol constatativ
ANS: F
8. Stimulul se mai numeste si variabila dependenta
ANS: F
9. Trasaturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria variabilelor perturbatoare.
ANS: F
10. Raspunsul subiectului la actiunea experimentatorului este reprezentat de variabila numita

dependenta.
ANS: T
11. Variabila perturbatoare este reprezentat de personalitatea subiectului.
ANS: F

12. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei

independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente

ANS: T
13. Experimentul de tip natural este acela care se desfasoara in natura
ANS: F
14. Expresia Ce se intampla daca? caracterizeaza experimentul de tip pilot
ANS: F
15. Spre deosebire de experiment, testul se intereseaza de geneza fenomenului pe care-l studiaza.
ANS: F
16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat
ANS: T
17. Termenul de test ii apartine lui A. Binet.
ANS: F
18. Undele teta pot fi intalnite la om in strile patologice.
ANS: T
19. Undele alfa caracterizeaza creierul uman in stare de veghe, in conditii de activitate intensa.
ANS: F
20. Pneumograful este aparatul cu care se masoara variatiile de volum ale vaselor de sange.
ANS: F
21. Pletismograful masoara ritmurile bioelectrice ale activittii cardiace
ANS: F
22. Electrocardiograma este aparatul cu care se inregistreaza activitatea inimii
ANS: F
23. Timpul de reactie complex este mai lung decat timpul de reactie simplu
ANS: T
24. Pragul absolut este valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie

specifica.

ANS: T
25. Pragul diferential este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui stimul (excitant) care

determina o reactie specifica.

ANS: F
26. Senzatiile de foame apartin senzatiilor interne.
ANS: T
27. Electrogeneza musculara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul electromiografului.
ANS: T
28. Ritmurile teta si delta caracterizeaza creierul uman in stare de veghe
ANS: F
29. Personalitatea reprezinta intr-un experiment variabila perturbatoare
ANS: F
30. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie experimentala
ANS: T
31. Experimentatorul are rol constatator in cadrul experimentului pe care-l realizeaz.
ANS: F
32. In grupul numit de control variabila independenta ia valoarea zero
ANS: T
33. Experimentul psihopedagogic este o varianta a experimentului de laborator.
ANS: F
34. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei

independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.

ANS: T
35. Undele delta au un ritm mai alert decat undele alfa.
ANS: F
36. Undele beta caracterizeaz creierul uman in stare de somn
ANS: F

37. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama si delta.
ANS: F
38. Inregistrarea miscarilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul electroencefalografului.
ANS: F
39. Aparatul clasic de masurare a timpului de reactie al unui subiect se numeste cronoscop.
ANS: T
40. Timpul de reactie simplu presupune existenta mai multor modalitati de raspuns la un singur

stimul.
ANS: F
41. Grupul de control este intr-un experiment grupul in care valoarea variabilei independente este

zero.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Experimentul este o organizare metodic (rationala si practica) de tip special in care

cercetatorul:
a. provoaca faptele
b. constata faptele.
ANS: A
2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentala a fost:
a. P. Fraisse
b. W. Wundt
c. A. Binet
ANS: B
3. Variabila dependenta este reprezentata de:
a. raspunsul subiectului
b. stimul
c. personalitatea subiectului
d. factorii de mediu
ANS: A
4. Variabila independenta este reprezentata de:
a. raspunsul subiectului
b. stimul
c. personalitatea subiectului
d. factorii de mediu

ANS: B
5. Personalitatea subiectului reprezinta intr-un experiment:
a. variabila independenta
b. variabila intermediar
c. variabila dependenta
ANS: B
6. Stimulul se mai numeste si variabila:
a. dependenta
b. independenta
c. perturbatoare
d. intermediara
ANS: B
7. Reactia subiectului este intr-un experiment variabila:
a. perturbatoare
b. independenta
c. dependent.
ANS: C
8. Relatia dintre variabila independent si cea dependent este una:
a. de tip cauza-efect
b. de influenta reciproca, bidirectionala.
ANS: A
9. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta:
a. ia o anumita valoare
b. are valoarea zero.
ANS: A
10. Experimentul natural presupune:
a. crearea unor conditii speciale pentru subiecti
b. cercetarea subiectilor in mediul lor de viata si de activitate
c. amplasarea subiectilor in natura.
ANS: B
11. In experimentul invocat, variabila independenta este:
a. provocata de experimentator
b. data natural
ANS: B
12. Experimentul de tip functional urmareste relatia functionala dintre:
a. variabila independenta si cea dependenta
b. experimentator si subiect.

ANS: A
13. Experimentul de tip explorator urmareste:
a. identificarea prin pre-testare a posibilelor efecte ale unei variabile
b. verificarea unei proceduri mai eficace pentru experimentul propriu-zis.
ANS: A
14. Experimentul de tip psihopedagogic este o variant a experimentului:
a. natural
b. de laborator
c. invocat.
ANS: A
15. Spre deosebire de experiment, testul:
a. masoara si apreciaza statistic fenomenul studiat in scopuri psihodiagnostice precise
b. dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiat.
ANS: A
16. Undele beta caracterizeaz creierul uman in stare de:
a. veghe
b. somn
c. activitate
ANS: C
17. Pneumografia presupune inregistrarea:
a. miscarilor respiratorii
b. modificarilor vasculare
ANS: A
18. Timpul de reactie simplu presupune:
a. mai multe modalitati de rspuns ale subiectului la un singur stimul
b. o singura modalitate de raspuns la un stimul.
ANS: B
19. Timpul de reactie este mai scurt:
a. dimineata
b. dupa-amiaza
c. seara.
ANS: A
20. Pragul absolut este:
a. valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica
b. valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina inca o reactie specifica
ANS: A
21. Pragul diferential este reprezentat de:

a. valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina inca o reactie

specifica
b. valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica
c. cea mai mica diferenta intre doi excitanti sesizata de subiect.
ANS: C
22. Senzatiile de durere apar cand excitantul:
a. depaseste valoarea pragului superior
b. ia valoarea pragului absolut.
ANS: A
23. Experimentul provoaca fenomenul in unele conditii:
a. initiate de natura
b. determinate de cercetator.
ANS: B
24. Timpul de reactie semnifica:
a. ritmul activitatii cardiace
b. timpul scurs intre stimul si reactie.
ANS: B
25. Electromiografia (EMG) exprim:
a. activitatea bioelectrica a inimii
b. activitatea bioelectrica a creierului
c. activitatea bioelectrica a muschilor
ANS: C
26. Grupul de subiecti la care se administreaza conditia de stimulare se numeste
a. grup de control
b. grup experimental
c. esantion reprezentativ
ANS: B
27. Esteziometrul este aparatul cu care se masoara:
a. pragul spatial tactil
b. pragul olfactiv
c. pragul vizual.
ANS: A
28. Metoda are o determinare:
a. subiectiv-logic
b. obiectiv-ontologica
c. de independenta obiectuala
ANS: B
29. Conceptul de psihometrie a fost initiat de:

a. Im. Kant
b. A. Comte
c. Cr. Wolf
ANS: C
30. Primul laborator de psihologie din lume a fost infiintat in anul:
a. 1879
b. 1893
c. 1920
ANS: A
31. Primul laborator de psihologie experimentala din Romania a fost infiintat la Universitatea din:
a. Iasi
b. Cluj
c. Bucuresti
ANS: A
32. Intre metoda observatiei si cea experimentala din psihologie exista raporturi de:
a. incompatibilitate
b. discontinuitate
c. complementaritate
d. obiectivitate
ANS: C
33. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin:
a. repetarea experimentului
b. utilizarea de stimuli adecvati
c. pastrarea constanta a factorilor straini
ANS: C
34. Datele obtinute cu tehnicile poligraf inregistreaza:
a. componente neurovegetative (puls, eeg, reactie electrodermala etc.)
b. componente voluntare si motivationale
c. performante sportive
ANS: A
35. Laboratorul de psihologie experimentala de la Universitatea din Bucuresti a fost initiat de:
a. Gh. Zapan
b. C. Radulescu-Motru
c. Al. Rosca
ANS: B
36. Ipoteza reprezint:
a. o prezumtie
b. o metoda de evaluare
c. o opinie validata

ANS: A
37. Ipoteza de cercetare presupune:
a. existenta unei diferente semnificative
b. coeziunea grupelor
c. corectitudinea datelor culese
ANS: A
38. Ipoteza nula atest:
a. existenta unor rezultate performante
b. inexistenta vreunei diferente intre date
c. o procedur experimentala validata
ANS: B
39. Ipoteza este verificabila daca:
a. este simpla
b. tine seama de posibilitatile existente
c. este plauzibila
ANS: C
40. Testul statisitic ,,t (Student) se utilizeaz pentru stabilirea gradului de semnificatie intre:
a. subiecti
b. date exprimate prin medii
c. date exprimate prin frecventa
ANS: B
41. Generalizarea datelor recoltate experimental se face in functie de:
a. inidicele de reprezentativitate al subiectilor in raport de populatia din care au fost

selectati
b. indiferent de populatia de provenienta
c. numar scazut al populatiei originare
ANS: A
42. Relatia dintre test si experiment este de:
a. independenta metodologica absoluta
b. reversibilitate
c. identitate
ANS: B
43. Ritmurile eeg cu oarecare relevanta pentru psihologie sunt:
a. delta ()
b. alfa si beta (,a)
c. teta ()
ANS: B

44. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit in modelarea experimentala a recuperarii neuropsihice

este:
a. delta
b. gama
c. alfa
ANS: C
45. Pasul statistic reprezinta o procedura utilizata pentru:
a. structurarea conditiei de stimulare
b. alcatuirea grupurilor de cercetare
c. stabilirea variabilei dependente
ANS: B
46. Pragul absolut al senzatiei olfactive este dat de:
a. nivelul de tarie cel mai mare
b. nivelul de tarie mijlociu
c. nivelul de tarie cel mai mic
ANS: C
47. Pragul spatial tactil se exprima in:
a. litri
b. milimetri
c. grame
ANS: B
48. Sensibilitatea termica se masoara cu:
a. microesteziometrul
b. algezimetrul
c. termoesteziometrul
ANS: C
49. Psihofizica subiectiva a fost initiata de:
a. G.Th. Fechner
b. W.Wundt
c. S.S.Stevens
ANS: C
50. Psihofizica obiectiva a fost dezvoltata de:
a. G.Th. Fechner
b. P.Fraisse
c. Gh.Zapan
ANS: A
51. Psihofizica obiectiva vizeaza studierea:
a. raportul energetic dintre intensitatea stimulului si a reactiei
b. opiniile subiectilor

c. reactiile la stimuli complecsi.

ANS: A
52. Psihofizica subiectiva studiaza:
a. raporturile dintre mijloacele tehnice si reactiile subiectilor
b. aprecierile calitative ale subiectilor
c. reactiile mai multor subiecti.
ANS: B
53. Sistemul morfofunctional cel mai afectosensibil este:
a. sistemul digestiv
b. sistemul urinar
c. sistemul cardio-vascular
ANS: C
54. Reactia electrodermala se refera la:
a. variatiile biocurentilor activitatii cardiace
b. variatiile rezistentei electrice a pielii
c. variatiile ritmului respirator.
ANS: B
55. Reactia electrodermala se determina cu:
a. cardiograful
b. pletismograful
c. galvanometrul
ANS: C
56. Reactiile vasculare de vasoconstrictie si vasodilatatie se determina cu:
a. galvanometrul
b. pletismograful
c. cronaximetrul.
ANS: B
57. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu:
a. pneumograful
b. electromiograful
c. cronoscopul
ANS: B
58. Sensibilitatea gustativa se determin prin:
a. aplicarea de solutii apoase pe limba
b. esteziometru
c. fotometru
ANS: A
59. Modelarea experimentala reprezinta:

a. aparatura de laborator
b. comportamentul determinat de variabila independenta
c. factorii perturbatori.
ANS: B
60. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeaz la:
a. stabilirea pragului vizual
b. diagnosticarea unor tulburi de cromosensibilitate
c. determinarea campului vizual
ANS: B
61. Cecitate cromatica reprezinta:
a. neputinta de a vedea anumite culori
b. scaderea acuitatii vizuale
c. scaderea vederii la distanta
ANS: A
62. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeaza pentru:
a. determinarea pragurilor vizuale
b. identificarea unor disfunctii de cromosensibilitate
c. studierea sensibilitatii cutanate
ANS: B
63. Campul vizual reprezinta:
a. vederea la distanta
b. vederea stereoscopica
c. intinderea vederii fara modificarea fixarii privirii
ANS: C
64. Seria cromatica cuprinde:
a. cele 7 culori spectrale
b. culorile alb si negru
c. culorile rosu si verde
ANS: A
65. Culorile acromatice se deosebesc intre ele prin:
a. tonul cromatic
b. luminozitate
c. saturatie
ANS: B
66. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul:
a. 800 m 200m.
b. 780 m 380m
c. 1000m 200m
ANS: B

67. Amestecand 2 culori apropiate in registrul spectral se obtine o culoare:

a) b) c)
a. complementar
b. intermediara
c. pereche.
ANS: B
68. Peste 780 m. avem spectrul:
a. ultraviolet
b. infrarosu
c. vizibil
ANS: B
69. Maximul vizual de sensibilitate se afla la:
a. periferia retinei
b. zona petei oarbe
c. zona foveii centrale (pata galbena)
ANS: C
70. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastra a spectrului, in conditiile

trecerii de la vederea diurna la cea crepusculara, a fost descrisa prima data, de

a. Granit
b. Purkinje
c. Helmholtz
ANS: B
71. Sub 380 m avem spectrul
a. cromatic
b. ultraviolet
c. infrarosu
ANS: B
72. Registrul spectral pentru rosu este de:
a. 780m 610m
b. 500m 350m
c. 650m 300m
ANS: A
73. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de:
a. 650m 590m
b. 590m 575m
c. 560m 510m
ANS: A
74. Registrul spectral pentru galben este de:

a. 560m 510m.
b. 590m 575m.
c. 510m 490m
ANS: B
75. Registrul spectral pentru verde este de
a. 510m 490m
b. 490m 480m
c. 560m 510m
ANS: C
76. Registrul spectral pentru albastru este de:
a. 480m 470m
b. 470m 450m
c. 450m 420m.
ANS: B
77. Registrul spectral pentru indigo este de:
a. 450m 424m
b. 470m 450m
c. 424m - 380m.
ANS: A
78. Registrul spectral pentru violet este de:
a. 380m 375m
b. 424m 380m
c. 324m 300m
ANS: B
79. Imaginea consecutiva este:
a. perseverarea imaginii stimul si dupa incetarea actiunii stimulului
b. halucinatie vizuala
c. o scadere a sensibilitatii vizuale
ANS: A
80. Substanta fotosensibila (rodopsina) se gaseste in:
a. conuri
b. bastonase
c. nervul optic
ANS: B
81. Rodopsina se mai numeste
a. purpur vizual
b. iodopsina
c. umoare sticloasa
ANS: A

82. Rodopsina se reface in prezenta

a. vitaminei A
b. vitaminei C
c. influxului nervos specific
ANS: A
83. Hemeralopia (orbul gainilor) semnifica:
a. cecitatea nocturn si crepusculara
b. acromatopia pentru rosu
c. deficit de conuri
ANS: A
84. Conurile sunt mai fine si mai multe in:
a. zona periferica
b. zona de origine a nervului optic
c. zona foveei centrale
ANS: C
85. In functie de zonele de pe retina conurile sunt mai dense in:
a. zona periferica
b. zona de origine a nervului optic
c. zona foveei centrale
ANS: C
86. Pentru diagnosticarea tulburarilor de cromosensibilitate se utilizeaza:
a. platiscopul
b. testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara)
c. campimetrul
ANS: B
87. Iluminatia obiectelor este data de:
a. lungimea de unda reflectata
b. deosebirea culorii de culoarea neagra
c. cantitatea de energie radiara reflectata
ANS: C
88. Vederea stereoscopica sta la baza:
a. sensibilitatii cromatice
b. perceptiei adancimii si marimii obiectivelor
c. vederii la distanta
ANS: B
89. Imaginea consecutiv-negativa se caracterizeaza prin:
a. imaginea postactionala apare dupa o pauza de la incetarea actiunii stimulului
b. dureaza mai putin decat cea consecutiv-pozitiva

c. este complementara imaginii cromatice initiale

ANS: C
90. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt:

a) EEG (electroencefalografia)
b) EKG (electrocardiografia)
c) Pneumografia
d) T.R. (timpul de reactie)
e) Tahistoscopia
a.
b.
c.
d.

a,b,c
a,c,d
a,d,e
b,c,e

ANS: A
91. Principalele metode ale psihofizicii sunt:

a) masurarii duratelor
b) limitelor
c) erorii medii
d) constantei
a. a,b,c
b. b,c,d
c. a,c,d
ANS: B
92. Criteriile de evaluare predictiva a unui test sunt:

a) sugestibilitatea
b) validitatea
c) fidelitatea
d) sensibilitatea
a. a,b,c
b. a,c,d
c. b,c,d
ANS: C
93. Adaptarea olfactiva se realizeaza prin:

a) puterea odoranta a substantelor

b) repaus olfactiv
c) durata de actiune a mirosului (substantei)
a. a,c
b. b,c
c. a,b
ANS: A

94. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:

a) ipoteza plauzibila
b) izolarea subiectului
c) stabilirea grupurilor perechi
d) mentinerea constanta a variabilelor straine
a. a,c
b. b,d
c. c,d
ANS: B
95. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:

a) datele nu sunt exprimate aritmetic

b) diferenta dintre datele recoltate nu este semnificativa
c) directia rezultata este inversa celei prezumate
a. a,c
b. a,b
c. b,c
ANS: C
96. Contrastul cromatic poate fi:

a) neutru
b) simultan
c) consecutiv
a. a,c
b. a,b
c. b,c
ANS: C
97. O hartie cenusie asezata pe un anumit fond cromatic ia nuanta complementului fondului,

astfel:
a) pe fond albastru, devine galbuie
b) pe fond rosu, devine verzuie
c) pe fond verde, devine rozalie
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
ANS: A
98. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:

a) sex
b) vointa
c) varsta
d) personalitate
e) factori socio-culturali (traditii, educatie)

a. a,c,d,e
b. a,c
c. d,e
ANS: A
99. Imaginile consecutive pot fi:

a) neutre
b) negative
c) pozitive
a. b,c
b. a,c
c. a,b
ANS: A
100. Din perspectiva termica culorile sunt percepute ca avand un efect de:

a) cald
b) rece
c) neutru
a. a,b
b. a,c
c. b,c
ANS: A
101. Din perspectiva distantei culorile sunt percepute ca exercitand un efect de:

a) infinitate
b) departare
c) apropiere
a. b,c
b. a,b
c. a,c
ANS: A
102. Culoarea rosie exercita un efect de:

a) apropiere
b) neutralitate
c) caldura
d) stimulare
a. a,c,d
b. b,c,d
c. a,b,c
ANS: A
103. Culoarea albastru are efect de:

a) indiferenta
b) departare
c) relaxare
d) rece
a. b,c,d
b. a,b,c
c. a,c,d
ANS: A
104. Culoarea verde are efect de:

a) superioritate
b) departare
c) raceala
d) impulsivitate
a. a,b,c
b. b,c,d
c. a,b
ANS: A
105. Culoarea galben are efect de:

a) indiferenta
b) apropiere
c) forte cald
d) relaxare
a. a,b
b. b,c,d
c. c,d
ANS: B
106. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:

a) albastru
b) rosu
c) verde
d) galben
a. b,d
b. a,b
c. a,b,c,d
ANS: A
107. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:

a) ros-portocaliul
b) verde
c) alb
d) negru

a. b,c
b. a,d
c. a,b,c,d
ANS: A
108. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea rosie sunt:

a) eroismul
b) fidelitatea
c) lasitatea
d) provocarea
e) vigoarea
a. a,d,e
b. a,b,c
c. d,e
ANS: A
109. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastra sunt:

a) egoismul
b) statornicia
c) speranta
d) asteptarea
a. b,c,d
b. c,d
c. b,c
ANS: A
110. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:

a) bogatia
b) nobletea
c) expansivitatea
d) 1asitatea
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c,d
ANS: B
111. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:

a) acceptanta
b) linistea
c) intoleranta
d) regretul
e) multumirea
a. a,b,e
b. d,e

c. a,b,c
ANS: A
112. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea alba sunt:

a) regretul
b) pacea
c) inocenta
d) sinceritatea
e) intelegerea
a. b,c,d,e
b. c,d,e
c. a,b
ANS: A
113. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagra sunt:

a) bucuria
b) durerea
c) ostilitatea
d) moartea
e) gravitatea
a. b,c,d,e
b. c,d,e
ANS: A