Constitutia din 1923

Consolidarea unitii naionale reclama adoptarea Romniei cu o nou Constituie.

Aceast necesitate era acceptat de ctre toate forele politice din ar. n scopul elaborrii
Constituiei guvernul liberal a a anunat prin decret regal dizolvarea Parlamentului i convocarea
corpului electoral n vederea alegerilor pentru constituirea adunrii naionale cu putere de
Constituan. Aceast decizie era o nclcare a procedurii legale de revizuire i a fost criticat de
partidele de opoziie.
Dup lungi proteste ale partidelor de opoziie, acestea au votat la 28 martie 1923,
Constituia. Astfel, nceta valabilitatea Constituiei din 1866, care fusese n vigoare cu unele
modificri introducerea votului universal, posibilitatea expropierii propietilor particulare
pentru cauza de utilitate public circa 57 de ani. La elaborarea noii Constituii s-a avut n
vedere Constituia din 1866, din care s-au preluat, ntr-o anume form, circa 60% din texte ( au
fost nlocuite ori modificate integral 20 de articole, introduse 7 articole noi i au fost reformulate
sau au primit adausuri 25 de articole; 76 articole vechii Constituii au rmas neschimbate ).1
Constituia din 1923 cuprinde prevederi privitoare la elementele constitutive ale
statului, organizarea i funcionarea puterilor statului; alctuirea i funcionarea sistemului
electoral, organizarea financiar, armat, administrativ .a. Principiul legalitii i
supremaiei Constituiei este exprimat mult mai clar dect n 1866: numai Curtea de Casaie n
seciuni unite are dreptul de a judeca constituionalitatea legilor i de a declara inaplicabile pe
acelea care sunt contra Constituiei 2
Principiul suveranitii naionale a fost formulat mai precis declarnd Romnia stat
naional unitar i indivizibil, al crei teritoriu este indienabil i care nu poate fi colonizat cu
populaii ori grupuri etnice strine. Constituia din 1923 admite exproprierea pentru cauza de
utilitate public, redefinea i includea noiunile de domeniu public i bunuri publice.
Totodat, zcmintele miniere i bogiile de orice natur deveneau proprietatea statului.
Constituia mai prevedea cenzurarea legalitii actelor administrative de ctre instanele
judectoreti i, de asemenea, n acest caz de pericol de stat se poate introduce starea de asediu
general sau parial.
n titlul consacrat drepturilor romnilor erau introduse o serie de principii specifice
funcionrii democraiei: garantarea drepturilor i libertilor romnilor, fr deosebire etnic,
limb sau religie, egalitatea cetenilor n societate i naintea legilor, libertatea contiinei i
ntrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenei, inviolabilitatea domiciliului .a. era
proclamat votul universal, egal, direct obligatoriu i secret. Femeile i militarii nu erau admii si exprime opiunea politic. Unificarea sistemului electoral s-a nfptuit n 1926.
n cel de al treilea titlu al aezmntului din 1923 se consacra principiul separaiei
puterilor n stat; cele trei puteri erau independente una de alta, existnd posibilitatea s se
1

limiteze reciproc n atribuii. Activitatea legislativ urma s fie exercitat de rege i reprezentana
naional, cea executiv de rege i guvern, iar cea judiciar de ctre instanele judectoreti.
Reprezentana naional era alctuit din dou corpuri legiuitoare: Adunarea
Deputailor i Senat. Adunarea Deputailor era constituit prin alegerea deputailor prin vot
universal, egal, direct, obligatoriu i secret al cetenilor. Senatul cuprindea dou categorii de
membrii: alei i de drept.3
Regele avea dreptul de a convoca parlamentul n sesiuni extraordinare, de a dizolva
una ori ambele camere, de a numi un nou guvern, de a numi i revoca minitri. n domeniul
executiv regele avea o serie de atribuii: numirea ori confirmarea n funciile publice, putea crea
noi funcii n stat, era eful armatei, avea dreptul de a bate moned, conferea decoraii etc.
Puterea executiv era exercitat n numele regelui de ctre guvern, format din minitri,
care constituiau mpreun Consiliul de Minitrii, avndu-l ca preedinte pe cel nsrcinat de rege
cu formarea guvernului. Persoana regelui era inviolabil, iar minitrii erau rspunztori pentru
actele semnate ori contrasemnate. Armata fcea parte din puterea executiv.
Constituia din anul 1923 a consfinit monarhia i continuitatea ei, apreciat n epoc factor al
stabilitii statului, al pstrrii intereselor tuturor categoriilor sociale, al meninerii unitii
statale depline.4
Constituia din 1938
Profitnd de conjunctura existent n ar la debutul anului 1938 Carol al II- lea a
instaurat la 10 februarie acelai an, dictatura sa, la care aspira nc de la revenirea sa n ar,
n iunie 1930, cnd devenise rege. Apoi s-a adresat naiunii romne solicitndu-i acesteia
nvoirea pentru noua constituie i, totodat s-a instituit un plebiscitul la 24 februarie 1938.
Plebiscitul s-a derulat n condiiile strii de asediu, prin vot deschis, cu list separat pentru
opozani i, drept urmare, rezultatele s-au vdit pregnant: 4.297.581 de voturi pentru noua
Constituie i 5.483 contra.5 Conform noii constitutii pe care a impus-o in februarie 1938,
regele devenea un factor politic activ; el participa efectiv si legal la activitatea de
guvernare. Cele mai multe articole erau identice cu cele ale Constitutiei din 1923. S-a
mentinut principiul conform caruia puterile emana de la natiune, precum si acela privind
separarea puterilor in stat. Prevederile Constitutiei referitoare la atributiile regelui il
puneau pe rege intr-o pozitie superioara fata de acela acordate de Constitutia din 1923.
Sistemul politic instaurat dupa 10 februarie 1938 avea un caracter
antidemocratic, hibrid, in care regele era figura ominanta, intervenind efectiv in activitatea
de guvernare. El poate fi numit regim de autoritate monarhica, sau al monarhiei active.
Nu a fost insa un regim de autentica dictatura, in care regele, proclamat capul statului
decide, iar ministrii executa.
Prin aezmntul din 27 februarie 1938 se instaura dictatura regelui Carol al II lea. Regele
devenea pentru prima dat capul statului. Regele exercita puterea executiv prin guvern i
minitrii, acetia fiind responsabili politic doar n faa capului statului. S-a meninut att guvernul
3
4
5

ct i Consiliul de Minitrii, iar minitrii erau numii de rege fr acordul parlamentului, i

guvernul exercita puterea n numele regelui. S-a nfiinat Consiliul de Coroan, organ permanent
i personal al regelui; cu rol consultativ asupra problemelor statului de nsemntate deosebit.
Puterea legislativ era ncredinat tot regelui, ea fiind exercitat prin reprezentana naional.
Reprezentana naional alctuit din dou camere: Senatul i Adunarea Deputailor i a devenit
un factor de colaborare cu regele. Prerogativele legislative ale Adunrii legiuitoare se rezumau la
alegerea ori desemnarea regelui, declararea vacantei tronului, alegerea Regenei i aprobarea
revizuirii Constituiei. Partidele politice au fost interzise, iar la conducerea guvernului au fost
numite personaliti din afara fostelor partide.
Constituia din 1938 trebuia s consolideze puterea instituiei regale i autoritatea
personal a monarhului, s reconcilieze naiunea, s salveze ara de revizionism, de pierderi
teritoriale. Chiar dac se credea iniial c aceste deziderate sunt realizabile, n realitate
lucrurile s-au petrecut cu totul altfel, derularea ulterioar a evenimentelor ilustrnd convingtor
adevrul aseriunii anterioare.6
Studiu comparativ
Aezmntul din 27 februarie 1938 se deosebete fundamental fa de cel din 1923, sub aspectul
coninutului, concepiei i ideologiei pe care s-a ntemeiat, dei multe dintre articole i chiar
titlurile Constituiei din 1923 au fost preluate cu anumite modificri.
Constituia din 1938 avea doar 100 de articole, fa de Constituia din 1923 care avea 138 de
articole. De asemenea, avea tot 8 titluri, cu aproape aceleai denumiri, excepie fcnd titlul II
intitulat Despre datoriile i drepturile romnilor (n 1923 era intitulat Despre drepturile
romnilor). Prin aceasta s-a dus o restrngere drepturilor i libertilor ceteneti, s-a ntrit
supravegherea i controlul asupra activitilor i comportamentului indivizilor.
Constitutia n Romnia a aparut mult mai trziu dect constitutiile din tarile europene din vest, cu
toate ca aparitia ei a fost determinata de aceleasi cauze care au determinat constitutia din restul
lumii.
Aceasta ntrziere se explica prin aceea ca epoca moderna, dezvoltarea tehnica, economica,
sociala si culturala a nceput n Romnia mult mai trziu datorita dominatiei Imperiului Otoman.
n cadrul premizelor istorice ale primei Constitutii din Romnia, o importanta deosebita l are n
nfaptuirea n anul 1859 a Statului National, prin unirea Munteniei si Moldovei sub domnia lui
Alexandru Ioan Cuza.
Pe data de 2 mai 1864, prin lovitura de stat, a desfiintat Adunarea electiva si a supus
plebiscitului ,, Statul dezvoltator al Conventiei din 7/19 august 1858 ", cunoscut n istorie ca ,,
statul lui Cuza ",si Legea electorala. Aceste doua acte alcatuiesc prima Constitutie a Romniei.
Pe data de 10/11 februarie 1866, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este obligat sa abdice,
ntlnindu-se o locotenenta domneasca, ca apoi pe teritoriul Romniei sa fie adus un print strain.
n acelasi an se adopta Constitutia Romniei dupa modelul constitutiei belgiene, considerata,
atunci,a fi cea mai liberala constitutie.
Constitutia romna din 1866 cuprinde 133 de articole, prin care se reglementeaza cele mai
importante relatii sociale. Normele juridice cuprinse n constitutia sunt sistematizate n opt titluri
si anume :
Titlul I, despre teritoriul Romniei.
Chiar n primul articol, Constitutia prevede ca ,,Principatele Unita Romne constituie un
6

singur stat indivizibil, sub denumirea de Romnia"; astfel se consacra caracterul unitar si
indivizibil al statului romn.
Titlul II, despre drepturile romnilor.
Constitutia proclama drepturile fundamentale ale cetatenilor, declarnd ca n stat nu exista nici
o deosebire de clasa si ca toti sunt egali n fata legilor.
Dar datorita faptului ca drepturile electorale se acorda n raport cu averea, egalitatea n
drepturi a tuturor cetatenilor este contrazisa.
Titlul III, despre puterile statului.
Constitutia proclama ca toate puterile emana de la natiune. Puterea legiuitoare se exercita
colectiv de catre Domnitor si Reprezentanta nationala, formata din doua camere si anume :
Senatul si Adunarea deputatilor.
Puterea executiva apartinea Domnitorului, Constitutia stabilind regula monarhiei ereditare si
numai dintr-o familie domnitoare straina.
Titlul IV, despre finante.
O importanta deosebita este acordata proprietatii private care este declarata sacra si inviolabila
(atr.19), stabilindu-se si garantia acestui drept, n sensul ca ,,nici o lege nu poate nfiinta pedeapsa
confiscarii averilor"(art.17).
Titlul V, despre puterea armatei.
Titlul VI, dispozitiuni generale.
n art.128 se interzice suspendarea Constitutiei.
Titlul VII, despre revizuirea Constitutiei
Titlul VIII, dispozitii tranzitorii si suplimentare
Aceste dispozitii stabileau un anumit program legislativ.
Constitutia romna din 1866, desi o constitutie cam rigida, a suferit mai multe modificari;
dintre cele mai importante , ar fi dispozitiile privitoare la drepturile politice n 1879, cele
privitoare domn, presa, sistemul electoral si la pamnturile rurale n 1884, dispozitiile privitoare
la garantarea dreptului de proprietate si cele privitoare la dreptul de vot n 1917 si cele mai
importante n 1918, ca urmare a desavrsirii statului national unitar romn.
Constitutia de la 1866 a organizat statul romn avnd la baza principiul separatiei puterilor n
stat, a consacrat proprietatea privata ca pe un drept sacru si inviolabil, a preluat anumite drepturi
si libertati cetatenesti si politice, aceste prevederi constituind un progres.

Totodata, Constitutia din 1866 a instituit principiul monarhiei straine ereditare.

Constitutia de la 1866 a ramas n vigoare peste o jumatate de secol, perioada de timp n care
societatea romneasca s-au produs o serie de transformari importante industriale, economice.
Astfel a sporit productia industriala si agrara, s-a desfiintat sistemul monetar national, s-a
desfiintat sistemul breslelor (1873), s-a nfiintat sistemul monetar national, s-a adoptat legea
nvoielilor agricole (1866). n 1921 s-a realizat reforma agrara, care a contribuit la dezvoltarea
capitalista n agricultura. Apare proletariatul modern legat de fabrica, apare miscarea
muncitoreasca socialista, iar pozitia mosierimii se slabeste treptat. n 1918 este nfaptuita reforma
electorala, votul devenind egal, direct, secret si obligatoriu.
Proiectul Constitutiei din anul 1923 a fost elaborat de Partidul liberal si a fost votata de
Camera deputatilor la 26 martie 1923 si publicata la data de 29 martie, atunci intrnd si n
vigoare. Cu privire la adoptarea acestei constitutii s-au facut aprecieri negative, n sensul ca
adoptarea ei ar fi nelegala, ntruct nu s-au respectat intru totul regulile de revizuire a Constitutiei
stabilite n art. 128 al Constitutiei din 1866.
Constitutia din 1923 este sistematizata n 8 titluri si anume:
Titlul I, despre teritoriul Romniei;
Titlul II, despre drepturile romnilor.
Constitutia a proclamat drepturi si libertati egale pentru toti, desi n ce priveste femeile, n art.
6 se prevad legi speciale care ,,vor determina conditii sub care femeile pot avea dreptul
exercitiilor politice", ceea ce constituie o inegalitate fata de barbati.
Titlul III, despre puterile statului.
Sistemul electoral constituie un mare pas nainte fata de sistemul colegiilor pe avere instituit
prin Constitutia din 1866. Puterea executiva apartinea Regelui si se exercita prin Guvern.
Titlul IV, despre reprezentanta nationala.
Puterea legislativa se exercita colectiv de Rege si Reprezentanta Nationala (parlamentul),
acesta fiind format din doua camere: Camera Deputatilor si Senatul, alese prin vot universal, egal,
direct, obligatoriu si secret.
Titlul V, despre finante.
Sunt de retinut dispozitiile art. 17 care garanteaza proprietatea privata si art. 15 care interzic
pedeapsa confiscarii averii.
Titlul VI, despre puterea armata

Titlul VII, dispozitii generale

Dispozitiile art. 128 care interzic suspendarea Constitutiei si art. 131 care include unele
dispozitii din legile adoptate anterior.
Titlul VIII, despre revizuirea Constitutiei, dispozitii tranzitorii si suplimentare.
Cu toate ca se aseamana foarte mult cu Constitutia din 1866, att n continut ct si prin
formularea textelor, Constitutia adoptata n 1923 este mult mai democratica, prin aceea ca acorda
drepturi si libertati mai largi, nlocuieste sistemul cenzitar cu un sistem electoral democratic.
Constitutia din 1923 ocroteste proprietatea privata, dar n acelasi timp a fost o constitutie
rigida, deoarece procedura de revizuire stabilita prin art. 129 si art. 130 era o procedura greoaie.
ntre 1922 si 1928 exista o stabilitate partiala si vremelnica a capitalismului, perioada 1929 1933 se caracterizeaza printr-o profunda criza industriala si agrara, iar n perioada 1934 - 1938
printr-o sensibila nviorare a ntregii economii romnesti, cresterea puterii politice a burgheziei,
grupari ale fortelor politice si unele framntari sociale.
n conditiile concrete ale anului 1938 Regele Carol al II-lea a instaurat la 10 februarie 1938
dictatura personala.
Aceasta dictatura este consacrata si realizata juridic prin noua Constitutie, numita si
Constitutia Caroliana. Proiectul de Constitutie a fost supus la 24 februarie plebiscitului,
promulgata la 27 februarie si publicata la 28 februarie 1938.
Constitutia cuprindea 100 de articole, sistematizate n opt titluri.
Titlul I, despre teritoriul Romniei.
Titlul II, despre datoriile si drepturile romnilor.
Consacrnd dictatura regala, dispozitiile Constitutiei exprimau limitarea drepturilor si
libertatilor democratice. Astfel pentru prima data se prevad datoriile cetateanului, dupa care se
face referire la drepturi.
S-a interzis propovaduirea schimbarii formei de guvernamnt, mpartirea ori distribuirea averii
altora, scutirea de impozite si lupta de clasa.
Titlul III, despre puterile statului.
Constitutia proclama ca puterea emana de la natiune, afirmatie inexacta, ntruct prezenta
constitutie concentreaza puterile n minile regelui, declarat ,,Capul Statului" (art. 30). Regele
exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala, avea initiativa legislativa. Regele
sanctiona si promulga legile, sanctiunea regala fiind conditia de valabilitate a legii. Regele putea
emite decrete cu putere de lege, putea dizolva adunarile, putea declara razboi, putea ncheia

pacea.
Puterea executiva apartinea regelui care era inviolabil.
Titlul IV, despre finante.
Titlul V, despre ostire.
Titlul VI, dispozitii generale.
Titlul VII, despre revizuirea constitutiei.
Regele avea initiativa revizuirii constitutiei.
Titlul VIII, dispozitii tranzitorii si finale.
Constitutia apara proprietatea privata, cuprinznd dispozitii asemanatoare cu cele din
constitutiile anterioare.
Cu privire la sistemul electoral, s-a introdus n locul votului universal sistemul colegiilor de
profesiuni, iar cu privire la vrsta cetatenilor cu drept de a alege si de a fi alesi pentru adunarea
deputatilor, ea a fost ridicata la 30 de ani. Senatul era format din 3 categorii de senatori: senatori
alesi de rege, senatori de drept si senatori alesi.
Constitutia din 1938 a nlocuit votul universal cu sistemul colegiilor de profesiuni, restrngnd
sfera si garantiile drepturilor si libertatilor cetatenesti.
Pe plan politic Regele a desfiintat partidele politice, iar prin Dictatul de la Viena (30 august
1940) Romnia era obligata sa cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei, pierznd si alte
teritorii.
n septembrie 1940 Regele este obligat sa abdice n favoarea fiului sau, Constitutia este
suspendata, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc drepturile regale, presedintele
consiliului de ministri fiind investit cu puteri depline.
Dupa 23 august 1944 s-a repus n vigoare, cu unele modificari, Constitutia din 1923 si s-au
elaborat acte cu caracter constitutional care sa stabileasca organizarea statala. Aceste acte au
alcatuit baza juridica a organizarii de stat provizorii a Romniei pna la adoptarea unei noi
constitutii.
Organizarea statala n perioada 1948 - 1989 a fost reglementata prin constitutiile din 1948,
1952 si 1965.
Constitutia din 13 aprilie 1948 a reflectat realitatile politice, sociale si economice din perioada
adoptarii sale, stabilind principalele directii de dezvoltare a societatii romnesti n sensul dorit de
guvernanti.

Constitutia din 24 septembrie 1952 a ntarit monopolul politic al statului, precum si

monopolul politic al unui singur partid.
Constitutia din 21 august 1965 a avut un caracter nselator democratic, menit sa ascunda un
regim de dictatura, lipsa de drepturi si libertati cetatenesti, conducere despotica, exercitata de o
minoritate privilegiata.
Revolutia din decembrie 1989 a nlaturat dictatura comunista din Romnia. Noua Constitutie a
fost votata n Adunarea Constituanta si supusa referendumului national la 8 decembrie 1991, fiind
aprobata cu un procentaj de 77,3% dintre participanti.