Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea din Oradea

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Profesor:
Conf. Univ. Dr. Isabela Lozinca

Studenta:
Popa Andrada Maria
Anul II

CUPRINS
CUPRINS.....................................................................................................................................................3
Cuvant inainte............................................................................................................................................4
Mecanismele psihice informational-operationale..................................................................................5
de prelucrare secundara a informatiilor..................................................................................................5
I. Gandirea :............................................................................................................................................5
Definitie :............................................................................................................................................5
Operatiile gandirii :...........................................................................................................................5
Formarea notiunilor :........................................................................................................................6
Rezolvarea de probleme :................................................................................................................6
Cum imi percep propria gandire?...................................................................................................7
II. Memoria..............................................................................................................................................8
Definitie :............................................................................................................................................8
Formele memoriei:............................................................................................................................8
Procesele memoriei:.........................................................................................................................8
Caracteristicile memoriei :...............................................................................................................8
Cum imi percep propria memorie?.................................................................................................9
III. Imaginatia :........................................................................................................................................9
Definitie:.............................................................................................................................................9
Formele imaginatiei..........................................................................................................................9
Procedeele imaginatiei :.................................................................................................................10
Cum imi percep propria imaginatie ?...........................................................................................10
Mecanismele Integratoare.......................................................................................................................11
IV. Personalitatea :...............................................................................................................................11
Definitie :..........................................................................................................................................11
Caracteristicile de baza ale personalitatii :..................................................................................11
Profilurile personalitatii :................................................................................................................11
Cum imi percep propria personalitate ?......................................................................................12
Bibliografie :.............................................................................................................................................13

Cuvant inainte

Pornesc aceasta Autocaracterizare de la ideea ca profilul meu psihologic se poate


incadra in ceea ce mrii ganditori au cugetat despre om :
"Ce capodopera este omul! Cat de nobila este inteligenta lui si cat de mari facultatile
lui sufletesti! Ce minunata este forma trupului sau si miscarile acestuia. Ce lucru desavarsit e
omul! Ce aleasa e cugetarea! Si cat de nemasurate insusirile! Ce falnic si minunat in portul si
miscarile sale! Intocmai ca un inger in fapte si ca un zeu in nazuintele lui. Podoaba luminii!
Pilda a vietatilor!"
SHAKESPEARE
"Omul a primit de la natura armele intelepciunii si ale virtutii, pe care se cade sa le
intrebuinteze mai ales impotriva pasiuniilor sale rele. Omul, fara virtute, este fiinta cea mai
perversa si mai cruda; n-are decat furiile brutale ale amorului si al foamei."
ARISTOTEL
Omul nu e decat o trestie, cea mai slaba din natura, dar este o trestie care cugeta. Nu e
nevoie ca intregul univers sa se inarmeze, pentru ca sa-l striveasca. Un abur, un strop de apa,
ajunge ca sa-l ucida. Dar, chiar daca universul l-ar strivi, omul inca ar fi si mai nobil decat cel
care il ucide, fiindca el stie ca moare si isi da seama de avantajul pe care universul il are
asupra lui. Pe cand universul nu stie nimic din aceasta."
PASCAL
Omul este un animal nzestrat cu raiune.

Seneca

"Omul e ceva nedesavarsit, care tinde necontenit la ceva mai bun si mai mare decat el
insusi."
DESCARTES
Omul este suma aciunilor sale, a ceea ce a fcut, a ceea ce poate face. Nimic altceva.
Mahatma Gandhi

Mecanismele psihice informational-operationale


de prelucrare secundara a informatiilor
I. Gandirea :
Definitie :
Este o succesiune de operatii care duc la dezvaluirea unor aspecte importante ale
realitatii si la rezolvarea anumitor probleme .

Operatiile gandirii :
Exista doua categorii de operatii ale gandirii : operatii generale ( prezente in orice act
de reflexive ) si operatii specifice (in relatie cu o anumita categorie de probleme si cu un
anume domeniu de cercetare ) .
Operatiile generale :
Comparatia consta intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu
scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre ele .
Analiza este separarea mintala a unor obiecte si fenomene sau a unuro insusiri , parti ,
elemente ale lor .
Sinteza este o legatura stabilita intre obiecte , fenomene sau diferitele lor parti ,
elemente sau insusiri .
Abstractizarea este o analiza a esentialului , izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau
relatii esentiale intre obiecte si fenomene .
Generalizarea este operatia prin care extindem o relatie stabilita intre doua obiecte sau
fenomene asupra unei intregi categorii .
Operatiile specifice :
Teoria lui Jean Piaget In tratatul sau de logica, Edmond Goblot se refera in mod
explicit la importanta unor actiuni mintale. Progresul gandirii, arata el, presupune efectuarea
unor actiuni mintale si a unor acte de constatare a rezultatelor obtinute. Despre rolul actiunilor
mintale a scris mai intai psihiatrul si psihologul Pierre Janet, in urma caruia Jean Piaget a
dezvoltat un mare ciclu de investigatii experimentale concludente. Pierre Janet a descris
numeroase "conduite" caracterizand diferite situatii in care intervine gandirea. Pornind de la
aceste idei, J. Piaget a izbutit sa demonstreze ca actiunile mintale, operatiile specifice gandirii
provin din interiorizarea treptata a unor actiuni pe care copilul le face mai intai in mod real, in
practica de fiecare zi.
O data formate, operatiile asigura gandirii o mai mare mobilitate si plasticitate. Exista
avantaje evidente in "a experimenta" mai intai in plan mental: se face economie de timp, de
materiale, nemaiincercand experiente ce nu au sorti de izbanda, dar mai ales putem realiza o
mare variatie de proceduri, care inlesneste descoperirea esentialului, lucru evidentiat de multe
cercetari (P. Galperin- Rusia).
Gandirea abstracta se desfasoara de obicei sub forma de controversa imaginata,
sprijinita, din cand in cand, pe evocarea unor fapte sau fenomene concrete. Pana a ajunge la
acest nivel de gandire exista o evolutie indelungata si plina de complicatii, descrisa de J.
Piaget pe baza numeroaselor convorbiri si experimente efectuate cu copii de diferite varste. El
imparte procesul gandirii in mai multe etape (J. Piaget, 1965):
- prima etapa, de la nastere la 1an si 6 luni (sau 2 ani), e caracterizata ca fiind una
senzorio-motorie, intrucat gandirea are loc numai in planul actiunii concrete si are la baza
combinarea de scheme de actiune care vor servi drept substructuri ale unor structuri operatorii
si notionale ulterioare.
5

- a doua etapa ,intre 1 an si 6 luni (sau 2 ani) si 4 ani se manifesta gandirea simbolica.
Acum copilul intelege simbolul: in jocul cu subiect el considera un scaun drept un automobil,
un bat ca fiind o pusca etc., dar nu are clara constiinta existentei unor clase de obiecte
similare. Functia simbolica permite astfel inteligentei senzorio-motorii sa se prelungeasca in
gandire, astfel incat in tot cursul acestei a doua perioade, gandirea inteligenta ramane preoperatorie.
- a treia etapa , este aceea a gandirii intuitive: de la 4 la 7-8 ani. Acum el e capabil sa
stabileasca unele relatii intre fenomene pe care le percepe direct, dar se loveste de multe
dificultati caracteristice. Astfel, la aceasta varsta, prescolarul nu are ideea de conservare a
substantei,decurgand din principiul identitatii.
- a patra etapa , incepe de la 7 la 11-12 ani se vorbeste de stadiul operatiilor concrete.
Acum observam prezenta ideii de conservare si apar operatiile reversibile in gandire. Totusi,
daca in fata unor situatii concrete, percepute de el, poate solutiona o serie de probleme destul
de dificile, in cazul problemelor abstracte, pe planul verbal, copilul se poticneste, nu mai
poate rationa corect. Abia in ultima faza, dupa 11-12 ani, gandirea se poate desfasura exclusiv
pe planul vorbirii interioare si primeste o extrema plasticitate. J. Piaget vorbeste de faza
operatiilor formale. Acum se dezvolta si capacitatea "discutiei imaginate", a posibilitatilor
inlantuiri de rationamente sprijinite pe argumente pertinente. De la o gandire implicata in
miscare si perceptie, se ajunge la posibilitatea reflectiei in plan verbal- abstract, in limbaj
interior, creandu-se ample posibilitati de prevedere si organizare a activitatii, in vederea unei
optime adaptari.

Formarea notiunilor :
Se bazeaza pe procese psihice elementare, cu deosebire pe perceptie, care reflecta
trasaturile concrete ale obiectelor si fenomenelor, trasaturi generale si particulare.
Cuvantul este acela care face posibila trecerea de la reprezentare la notiune. In procesul
gandirii, notiunea se manifesta ca semnificatie a cuvantului. In afara cuvantului, notiunea nu
poate exista. Numai datorita cuvantului, datorita limbii, este posibila pixarea si consolidarea a
ceea ce este general in obiect si fenomene.
Notiunile, ca produse ale operatiilor gandirii, sunt actiuni mintale condensate care rezuma,
concentreaza informatiile esentiale cu privire la o clasa de obiecte ori fenomene.
Formarea unei notiuni presupune existenta proceselor de abstractizare si generalizare. Cele
doua procese nu se pot distinge bine in toate cazurile; ele sunt implicate in formarea oricarei
notiuni.
Notiunile pot fi concrete sau abstracte. Cele concrete reflecta trasaturi generale ale
obiectelor si fenomenelor concrete privite ca intreg, de exemplu, notiunile de carte, om,
copac etc. Acestor notiuni le corespund deci obiecte si fenomene concrete. In schimb, in
notiunile abstracte se reflecta numai insusiri si relatii ale obiectelor carora le apartin. Astfel de
notiuni sunt: marime, egalitate, miscare, forta, elasticitate etc. Prin urmare, aceste
notiuni nu se refera la obiect in intregul lor. Astfel, marimea nu exista ca entitate concreta dar
exista oameni, masina, copaci etc care au o anumita marime.

Rezolvarea de probleme :
Pro-ballein = ce ti se arunca in fata ca bariera.
A avea sau a-ti pune o problema inseamna a cauta, in mod constient, o actiune
adecvata pentru a stinge un scop clar conceput, dar nu imediat accesibil; a rezolva o problema
inseamna a gasi o asemenea actiune. (G. Polys)
In rezolvarea problemelor trebuie sa intervina intelegerea, cunostintele, efortul voluntar si
inteligenta.
Tipuri de probleme:

1. Probleme bine definite: cele in care poti alege la sigur algoritmii de rezolvare. In
general, prin invatarea rezolvarii unor probleme se realizeaza o sporire a capacitatii de a
rezolva alte probleme care poseda caracteristici asemanatoare.
2. Probleme slab definite: invers fata de cele bine definite, necesita strategii euristice
pentru rezolvare.
Fazele procesului de rezolvare a problemelor:
I. Se pune problema - "O problema bine pusa este pe jumatate rezolvata, a afirmat Einstein,
una dintre cele mai stralucite minti pe care le-a dat umanitatea. Presupune a vedea o legatura
posibila intre cunoscute si necunoscute.
II .Se identifica elementele esentiale:
se reactualizeaza notiunile cunoscute (cunostintele);
se selecteaza datele relevante pentru situatie si regulile logice de urmat;
se formuleaza ipoteze de lucru;
se formuleaza solutii posibile.
III. Se verifica solutia aleasa ca optima.
In rezolvare, un rol foarte important il are ipoteza.

Cum imi percep propria gandire?


Scopul gandirii este sa ajute la obtinerea unei concluzii, sa proiecteze incheierea
posibila pe baza datelor existente John Dewey
Operatiile gandirii le folosesc de exemplu in activitatea mea zilnica,la C.S.U. Oradea
unde am inceput sa antrenez ogrupa la gimnastica ritmica.Am ocazia sa folosesc
experimentul, deoarece consider ca acesta stimuleaza gandirea,trecand prin aproape toate
operatiile, si dupa cum spunea si Schopenhauer
Unde duce gandirea fara experimentare, ne-a aratat Evul Mediu; insa secolul acesta
este menit sa ne lase sa vedem unde duce experimentarea fara gandire si ce se allege din
educatia tineretului care se margineste (numai)la fizica, chimie, Artur Schopenhauer
La analiza unui exercitiu, trebuie comparate dificultatea compozitiei cu posibilitatile
sportivei pentru a obtine punctajul maxim posibil pentru fiecare sportive.
Sinteza este necesara pentru aputea allege din multitudinea de combinatiide elemente
astfel incat rezultatul sa fie cel asteptat .In timmpul sintezei este necesara o permanenta
analiza a posibilitatilor de combinare aelementelor si coroborarea cu posibilitatile fiecareia.
Printr-o gandire abstracta se defalca fiecare element inchipuindu-mi executia fiecarui
element in parete.
La final, fac aprecieri generalizand realizarile referindu-ma la obiectivele indeplinite
in ansamblul lor.
Confucius spunea: A studia si a nu gandi este o risipa. A gandi si a nu studia e
periculos.
Consider ca este o maxima bine aleasa caci intr-o asemenea activitate se impune
nemijlocit o permanenta problematizare. De exemplu , se pune problema ;cefac daca x nu
poate executa elemental y ?
Cum reactionz da ca un sportiv nu va putea sa participle la cocursul cutare ?
Apar astfel ipotezele de lucru necesare pentru fiecare situatie in parte.
Ca apreciere a propriei gandiri as vrea sa cred ca ma apropii de cugetarea lui Rene
Decartes:
Nu este indeajuns sa ai o minte buna. Scopul principal e sa o folosesti bine

II. Memoria
Definitie :
Este functia psihica de baza care face posibila fixarea , conservarea , recunoasterea si
reproducerea informatiilor si trairilor noastre .
7

Formele memoriei:
Din punctual de vedere al duratei pastrarii imaginii sau ideii percepute , se descriu trei forme :
- memoria de foarte scurta durata : dureaza 0,25-0,50 secunde ; ea face posibila
destingerea unor excitanti care apar un timp foarte scurt in campul perceptiv .
- memoria de scurta durata : asigura o pastrare mai indelungata a imaginii , dar , in
afara unor conditii speciale , impresia dispare dupa 11 secunde ; memoria de scurta
durata nu este limitata numai in ce priveste durata conservarii , ci si in ce priveste
volumul ei .
- memoria de lunga durata : cuprinde totalitatea informatiilor receptate , care pot fi
pastrate ore , zile , ani si chiar intreaga viata .
Exista dovezi privind capacitatea enorma a memoriei :
- experientele lui Penfield : consta in reamintirea in detaliu a unor scene fara importanta
traite cu 20 de ani in urma .
- cazurile de hipermnezie : personae care in urma unor accidente sau a unor boli ,
reproduce cu mare fidelitate cunostinte auzite intamplator .
- cazurile de memorie exceptionala .

Procesele memoriei:
Memoria reprezinta unitatea dinamica a trei actiuni sau procese: 1. Memorarea
informatiilor (intiparirea, fixarea, engramarea sau encodarea); 2. Pastrarea lor in timp
(retinerea, conservarea, stocarea); 3. Reactualizarea informatiilor (reactivarea ).
1. Memorarea informatiilor: acest proces poate lua aspectul unei engramari
intentionate, voluntare, cu scop a informatiilor, sau din contra, aspectul unei tnregistrari
spontane. De asemeni, el poate lua forma unei intipariri mecanice a informatiilor sau a unei
retineri logice a informatiilor . Astfel, memorarea mecanica se bazeaza pe asociatiile binare,
respectiv pe asociatiile de contiguitate, de alaturare in timp si spatiu .
Cealalta extrema este memorarea logica care se desfasoara pe un teren intelectual, specificul
ei constand in sesizarea intelesurilor logice si valorice ale conceptelor, in organirzarea
materialului de memorat in unitati logice, in elaborarea unor raporturi explicative, de tip
inductiv, deductiv, analogic .
Memorarea involuntara se caracterizeaza prin faptul ca intiparirea informatiilor se
realizeaza in absenta unui scop mnezic fixat in prealabil si fara utilizarea unor procedee
speciale de memorare .
2. Stocarea, pastrarea informatiilor si fenomenul uitarii: pastrarea, conservarea
materialului memorat constituie premisa reactualizrii lui ulterioare, pentru ca presupune
retinerea pentru un anumit timp, mai scurt sau mai indelungat a celor memorate.
3. Reactualizarea: fixarea si conservarea informatiilor, a experientei de viata, creeaza
posibilitatea recunoasterii si a reproducerii lor ulterioare.

Caracteristicile memoriei :
Memoria umana este mijlocita, ceea ce inseamna ca pentru a tine minte mai bine si
pentru a reproduce mai usor, omul se serveste de o serie de instrumente care au rol de
autentice mijloace de memorare .
Memoria umana are un caracter inteligibil, deoarece presupune intelegerea celor
memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie.
Unele laturi ale ei implica judecata, sistematizarea, clasificarea, fapt care asigura nu doar
legatura memoriei cu gandirea, ci si caracterul ei logic, rational, constient, inteligibil.
Selectivitatea memoriei umane trebuie pusa in relatie cu continutul mnezic, in sensul
ca nu se memoreaza, nu se stocheaza si nu se reactualizeaza absolut totul, ci doar o parte din
informatii. . Selectivitatea memoriei umane este in functie fie de particularitatile stimulului,
8

fie de particularitatile psihologice ale celui care memoreaza (se retine ceea ce corespunde
varstei, sexului, gradului de cultura, structurii motivationale, afective etc).
Memoria umana este in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice: materialul
care se stocheaza in memorie provine din contactul organelor de simt cu realitatea,
evidentiind relatia memoriei cu procesele senzoriale; memoria nu inseamna doar acumularea
si stocarea informatiilor, ci si prelucrarea si interpretarea lor ceea ce inseamn ca ea face apel
la gandire, la operatiile ei specifice; nu se retine si nu se reactualizeaza orice, ci ceea ce
produce placere, corespunde unor dorinte, aspiratii, fapt care evidentiaz relatia dintre
memorie si mecanismele afectiv motivationale; memoria implica si prezensa unui efort
voluntar, fiind legata de vointa; trasaturile temperamental caracteriale influenteaza procesul
memoriei, aceasta legandu-se de personalitatea integrala a omului, fapt care permite ca ea sa
joace roluri distincte in diferite etape ale evolutiei personalitatii umane. In concluzie,
memoria nu este o functie liniara, izolata de celelalte, ci apare in primul rand ca o
implicatie, o resursa si ca efect al tuturor celorlalte procese psihice, de la cele mai simple
pana la cele mai complexe (Paul Popescu-Neveanu, 1977).

Cum imi percep propria memorie?


Vorbind despre propria memorie, as incepe cu urmatorul citat: Cnd vorbesc de
memorie, nu pot face abstracie de inteligen. Cred c un om prost nu are sensul memoriei.
Dei a-i aminti e un miracol care transcende inteligena, lumina n care memoria i recapt
sensul numai inteligena i-o poate da. Ceea ce vreau s art, cu att de ridicole rezultate, e c
lipsa memoriei opacizeaz orizontul percepiei i aplatizeaz inteligena. A nu i aminti nu e
numai un distres al contienei, e o stare agresiv-letargic de ntuneric. Lipsa local de
memorie antreneaz un soi de dezintegrare a personalitii. Cnd omul nu i amintete, ceva
se dezintegreaz n el. E precum moartea: ceva te posed incontrolat, ca o smulgere, ca o ap
n care eti aruncat, cu ochii i minile legate.(Gelu Ionescu -Copacul din campie) cat
despre inteligenta, i-as lasa sa aprecieze pe cei din jur, intrucat:
Inteligena este capacitatea de a sesiza universalul, de a deosebi esena lucrurilor, de a
urma cu docilitate ntorsturile i complexitile realului. Jacques Maritain despre
inteligen
In activitatea mea, un exemplu de memorie mecanica ar fi activitatile conexe celor pe
care le studiez ,anume,manvrele necesare functionarii sistemelor de redare si mplificare a
muzicii, spre deosebire de memoria logica care apare involuntar la conceptia simai ales la
verificarea executiei exercitiilor.
Se retin involuntar micile perle pe care le scot fetitele (care au in jurul a 4 ani)
Memoria este jurnalul pe care noi toti il ducem peste tot cu noi. Oscar Wilde

III. Imaginatia :
Definitie:
Este un proces psihic cognitiv complex care apare in contextual eforturilor omului de
a se adapta la mediu; ea apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice umane, dupa
dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limbajului, evolutia gandirii si imbogatirea experientelor
de viata.

Formele imaginatiei
* Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting:
Imaginatia reproductiva: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza
informatiilor verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul
invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta
direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intrun proces perceptiv; imaginatia se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre real, se
proiecteaza in viitor.
9

Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul


tuturor domeniilor de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia,
aceasta imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia
culturale; si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate
activitatile omului; la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau
de repulsie.
* Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta:
Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoare (descrise mai sus)
Imaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria.
a) Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara
ce consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter
simbolic.
b) Reveria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veghe si consta in
derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare; apare cu
precadere la adolescenti si tineri si are efect de relaxare.

Procedeele imaginatiei :
Prelucrarea informatiilor in demersul imaginativ se face printr-o serie de procedee:
a) Aglutinarea (combinarea sau amalagamarea) = combinarea unor parti preluate de la
lucruri diferite (sirena, creionul cu guma, telefonul cu camera foto, altoirea plantelor);
b) Amplificarea sau diminuarea = modificarea proportiilor (Setila, Flamanzila,
Degetica,masini-utilaje de dimensiuni foarte mari / in miniatura, fustele maxi/mini, sporirea
vitezei automobilelor, minicamera de luat vederi, copacii bonsai, dictionar
de buzunar, etc)
c) Multiplicarea sau omisiunea = modificarea proportiilor / numarului de componente
(balaurul cu sapte capete/ calaretul fara cap, modificarea genetica a legumelor ciorchini de
struguri cu multe boabe / struguri fara samburi, fusta cu voalne / rochia fara spate, etc.)
d) Empatia = punerea imaginara in locul cuiva, e o modalitate de cunoastere si
intelegere a altora, a efectului actiunilor noastre asupra altuia .

Cum imi percep propria imaginatie ?


Imaginatia este aplicarea generalului la particular
Immanuel Kant
Imaginatia predominanta pe care o am este imaginatia creatoare deoarece a fost
cultivata de gimnastica ritmica pe care am practicat-o la un moment-dat,aceasta situandu-se la
granite dintre sport si balet,adica arta.
Imaginaia este mai important dect cunoaterea. Cunoaterea este limitat.
Imaginaia nconjur lumea Albert Einstein
De cand am incetat activitatea competitionala si ma ocup de antrenorat imaginatia mea
a trebuit sa fie una foarte creatoare. Gimnastica ritmica este o imbinare intre gimnastica, balet,
dans,etc. Mi-am dezvoltat imaginatia deoarece acest sport o cere prin compunerea exercitiilor
gimnastelor, alegerea muzicii si confectionarea costumelor de concurs. Acestea trebuie sa fie
in stransa legatura una cu cealalta. Sunt foarte mandra ca munca mea a dat roade si la fel de
mandra sunt deoarece imi dau seama ca amprenta mea este pusa pe fetele de la gimnastica
ritmica a clubului C.S.U. Oradea.

Mecanismele Integratoare
10

IV. Personalitatea :
Definitie :
Este un ansamblu al tuturor caracteristicilor individului : senzorio-motrice ,
cognitive , emotive ,aptitudinile sociale si valorile care depinde de societate .intr un sens
mai restrictiv , personalitatea nu descrie decat aspecte afective si sociale , adica
temperamental si caracterul ,avand ideea ca indivizii au o maniera destul de stabila de a se
comporta in situatiile sociale .

Caracteristicile de baza ale personalitatii :


Extravertirea (e) si introvertirea (i) legate de preferinta noastra pentru lumea
exterioara, respectiv interioara.
Funcia senzoriala (S) i cea intuitiva (I) legate de modul in care asimilam
informatii despre lumea inconjuratoare.
Functia reflexiva (R) si cea afectiva (A) legate de procesul prin care luam decizii.
Functia juducativa (J) si cea perceptiva (P) legate de preferinta noastra pentru un
stil de viata mai organizat, respectiv mai flexibil.

Profilurile personalitatii :
1. Temperamentul : este latura dinamico-energetica a personalitatii . El confera sau
nu dinamism sau energie . Acesta poate fi studiat din mai multe perspective.
Una dintre cele mai folosite perspective este perspectiva lui Eysenck : acesta clasifica
temperamental astfel :
- temperamentul flegmatic : tine de personalitatea introvertita si stabila , persoana
flegmatica este: echilibrata ; rabdatoare ; serioasa ; meticuloasa ; calma ; nu ii place centru
atentiei .
- temperamentul melancolic : tine de personalitatea introvertita si instabila , persoana
melancolica este: neechilibrata ; pesimista ; imaginative ; rezervata ; retrasa in lumea sa .
- temperamentul sangvinic :tine de personalitatea extracertita si stabila ; persoana
sangvinica este : echilibrata ; sociabila ; energica ; bun lider ; se afla in centrul atentiei .
- temperamentul coleric : tine de personalitatea extravertita si instabila ; persoana
colerica este : neechilibrata ; energica ; nerabdatoare ; certareata ; se afla in centrul atentiei .
2. Aptitudini: sunt insusiri ale personalitatii care asigura efectuarea eficienta a unei activitati .
Ele reprezinta latura instrumental-operationala a personalitatii .
a) Aptitudini generale :
Inteligenta ca aptitudine generala :
din perspectiva lui Cattel ,acesta considera ca exista doua tipuri de inteligenta:
- inteligenta fluida , se refera la potentialul native al individului .
- inteligenta cristalizata , se refera la acel tip de inteligenta dobandit mai mult prin
interactiuni sociale .
din perspectiva lui Thorstone , acesta considera ca inteligenta este alcatuita din urmatorii
factori :
- rationament inductiv
- rationament deductiv
- fluenta verbala
- intelegere verbala
- aptitudine numerica
- rapiditatea perceptiei
- abilitati spatiale
mai exista : inteligenta emotionala , sociala , motrica .
b) Aptitudini speciale : forta , viteza , indemanare necesare in domeniul sportiv si
abilitate numerica necesara in stiintele exacte .
11

3. Caracterul : constituie profilul psihomoral al individului , manifestat in consistenta


relatiilor interpersonale si in activitatea sa ( I.Radu ) .
Exista trasaturi positive ( cinste , corectitudine , harnicie ,onestitate , modestie )si negative
(minciuna , ipocriziea , aroganta , lenea )de caracter .

Cum imi percep propria personalitate ?


SUNT O FIRE: Foarte jucua,zmbreaa, glumea i secretoasa
AS VREA: O lume mai buna
MI-AS DORI: Ca oamenii sa aiba o alta mentalitate
NU MI PLAC: Oamenii prefcui i ludroi
MA TEM DE: Singurtate
AUD: Numai ce mi convine
MI PARE RU: C n-am avut ansa de a alege un drum mai bun
MI PLACE: Sami triesc viata la maxim
NU SUNT:Moleit
CANT: Cnd sunt fericita
NICIODAT: Nu am avut curajul sa spun unei persoane ceea ce simt pentru ea
RAR: Foarte rar spun NU
PLNG: Nu fac asta pt ca nu am de ce
NU SUNT: Genul de persoana care se da btut uor
NU MI PLACE: Sa fiu brfit pe la spate
SUNT CONFUZA: Atunci cnd toi sar pe mine cu gura i ma pune ca martora
AM NEVOIE: Vacanta de vara
AR TREBUI:sa nv sa mai i rabd
AS PUTEA: Sa fac tot ceea ce mi propun
PSTREZ: Secretele i Amintirile...fie ca sunt bune fie ca sunt rele
AS VREA: Sa-mi neleag lumea sentimentele
Aceasta sunt eu Andradatipa care face pe toata lumea sa rada
Personalitatea este pentru om ceea ce este parfumul pentru o floare. Personalitatea umana e
un intreg armonios in care fiecare functiune depinde de cealalta. Personalitatea nu se capata;
se cucereste.
Una dintre caracteristicile personalitatii mele este extravertirea deoarece sunt sociabila,
sunt mereu in centrul atentiei, sar tot timpul in ajutorul celorlalti si nu support singuratatea.
De obicei deciziile mele sunt intuitive, insa nu ma pripesc in luarea lor, cuget, le pun in balata,
si abia apoi iau decizia cea mai favorabila pentru mine. De obicei intuitia mea ma influentiaza
cel mai mult in luarea deciziilor.
Temperamentul meu este cel sangvinic, cu tot ce include acesta.. sociabilitate, buna
dispozitie, reactivitate accentuata, dinamism, dar si cele negative cum ar fi fluctuatia si
inegalitatea trairilor, multumirea de sine, superficialitate, sugestibilitate, inconstanta.
Imi pare rau dar trebuie sa recunosc ca lenea face parte din caracterul meu si de multe
ori motto-ul meu in viata este: Ce poti face azi, nu lasa pe maineLas ape poimaine ca
poate nu mai trebuie sa faci!
Psihologia este actiune, nu gandire despre sine. Continuam sa ne formam personalitatea
toata viata.
Personalitatea e acel individ inzestrat cu capacitatea de a darui. Eroul este o
personalitate, deoarece nu-si mai apartine.

12

Bibliografie :
1.
2.
3.
4.

Cosmovici A .1996- Psihologie generala ,Editura Polirom , Iasi;


Hayes N. ,Orrell S. 1997 Introducere in Psihologie , Editura All ,Bucuresti;
Lieury, A., Manual de psihologie general, Ed. Antet, Bucureti, 1996;
http://gscerchez.licee.edu.ro/rodideal%20pdf/6.Procese%20cognitive%20superioare
%20-%203.IMAGINATIA.pdf ,data de 12.11.2010;
5. http://www.referatele.com/referate/noi/psihologie/gandirea-ca-procesp8202321124.php , 12 .11.2010 .

13