Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Interfazadublarea
cantitatiideADN
AnafazaII
MetafazaIIalinierea
cromozomipeplaca
ecuatoriala
TelofazaII
MeiozaII
ecuationala
RezultatulmeiozeiII
Zigotenformarea
tetradelorcromozomiale
Pachitencrossingover
cromozomial
Diakinezaindepartarea
RezultatulmeiozeiI
cromozomilor
formareaa2celulefiice
MeiozaI
reductionala
Interfaza - dublarea cantitatii de ADN (2N AND, cate 2 cromozomi omologi matern si patern = 1
pereche de cromozomi cu cate 1 cromatida 4N AND, cate 2 cromozomi omologi cu 2
cromatide fiice unite prin centromer=1 pereche de cromozomi cu cate 2 cromatide) si marirea
celulara (etapa anterioara meiozei)
Meioza I, diviziunea primara reductionala
A.ProfazaI schimbul de ADN intre cromozomii omologi
1.Leptoten crestere volum nuclear, condensare cromozomi care devin alungiti, spiralati si
alcatuiti din 2 cromatide fiice unite la nivelul centromerului (4N ADN)
2.Zigoten unire cromozomi omologi materni si paterni prin sinapse, formand cate o pereche sau
tetrada cromozomiala (23 la numar, reprezinta fiecare pereche cromozomiala cu cei 2 cromozomi
bivalenti uniti, cu cate 4 cromatide).
3.Pachiten scurtarea, ingrosarea si spiralarea cromozomiala; formarea de chiase (puncte de
unire intre cromozomi) si realizarea de crossing-over (schimbarea de material genetic intre
cromatidele nonfiice pentru recombinarea informatiei genetice- variabilitate genetica individuala)
4.Diploten debutul separarii cromzomilor de la nivelul tetradelor prin indepartarea
ceontromerelor dar ramanerea cuplajului la nivelul chiasmelor
5.Diakineza- indepartarea in continuare a cromozomilor, formarea fusului de divizune
B.MetafazaI- alinierea cromozomilor omologi pe placa ecuatoriala
C.AnafazaI - separarea cromozomilor omologi fara disjunctia centromerului si migrarea la poli
opusi de-a lungul fusului de divizune cu formarea a 2 seturi haploide (23cromozomi)
D.TelofazaI- ajungerea cromozomilor la poli, disparitia fusului de diviziune, decondensarea
cormozomilor, formarea membranei nucleare, formarea membranelor celulare, rezultarea a 2
celule fiice haploide cu 23 X 1 cromozomi, dar fiecare avand cate 2 cromatide fiice adica 2N
ADN (1 ovoctit secundar si primul globul polar = material genetic dar fara citoplasma/ 2
spermatociti secundari)
Interfaza fara crestere sau dublarea cantitatii de ADN
Meioza II, diviziunea secundara ecuationala
A.Pofaza II scurtarea si ingrosarea cromatidelor, formarea fusului de divizune prin migrarea
centriolilor
B. Metafaza II atasarea cromozomilor prin centromere la fusul de diviziune
C.Anafaza II clivajul centromerelor si diviziunea cromatidelor surori in 2 cromozomi frati cu
migrarea spre poli opusi
D.Telofaza II - alungirea si despiralarea cromozomilor,dispartia fusului de divizune, formarea
invelisului nuclear, clivajul membranei citoplasmatice cu formarea a 2 celule fiice haploide(1 ovul
si al doilea globul polar/ 2 spermatide)
mezenter
intestin
dorsal
Creastagenitala
Celulagerminalaprimordiala
Ovogeneza
Definitie Consta in suma evenimentelor prin care ovogonia se transforma in ovul, fenomen
ciclic debutat in viata intrauterina, finalizat la menopauza.
A.Etapa embrio-fetala
Datorita absentei cromozomului Y (gena SRY, codifica tetis determining factor) la
nivelul gonadei indiferente se produc urmatoarele transformari in saptamanile 5-7: se
delimiteaza medulara (din cordoanele sexuale medulare primitive care disociaza) si corticala
ovariana (din cordoanele corticale) la nivelul careia se pozitioneaza celulele germinale.
Diferentierea celulelor germinale primordiale in ovogonii (46 cromozomi, 23 perechi,
2NADN) se produce in momentul in care primele ajung la nivelul crestelor genitale si incep
replicarea mitotica pentru multiplicare; astfel dintr-o singura celula germinala primordiala vor
rezulta multiple ovogonii.
Ovogoniile urmeaza 3 cai, in principal de diferentiere in ovocite primare incepand cu
saptamana 11-12 (46 cromozomi cu cate 1 cromatida, 23 perechi, 2NADN), de multiplare
mitotica (predominanta initial, finalizata in luna a VIIa) si de atrezie prin apoptoza (incepand
din luna IV/Va si finalizat la nastere cand nu mai sunt existente ovogonii la nivel ovarian).
Ovocitele primare o data diferentiate isi replica ADN-ul (interfazaI - 46 cromozomi cu cate 2
cromatide, 23 perechi, 4NADN) si intra in profaza primei divizuni meiotice; la acest nivel are
loc o stagnare, acestea trecand in subfaza intermediara de latenta numita diplotene pana la
debutul pubertatii (dupa pubertate, la fiecare ciclu o cohorta foliculara este selectionata si
creste cu finalizarea primei diviuni meiotice pentru ovocitul primar al foliculului dominant).
Ovocitele primare aflate in acest stadiu se inconjoara de celule foliculare (celule plate
originare din epiteliul de suprafata) formand astfel un folicul primordial (din luna IVa). La
sfarsitul lunii a Va numarul total al foliculilor primordiali atinge un maxim de 7 milioane,
urmand apoi sub influenta apoptozei celulare (atrezie) numarul sa se reduca dramatic.
B.Etapa extrauterina
La nastere, ca urmare a apoptozei celulare, din cele 7 milioane de celule germinale mai
raman doar 2 milioane, atrezia foliculara (apopotza) continuand si dupa aceasta etapa (rimt de
1000 foliculi/luna).
La debutul pubertatii numarul de foliculi primordiali ajunge la aproximativ 400,000
dintre care doar 400 ajung la ovulatie.
Foliculogeneza - Din masa foliculara, la fiecare ciclu menstrual este selectionata o cohorta
(numar variabil dependent de rezerva foliculara restanta, aproximativ 1000 la fiecare ciclu) de
foliculi primordiali care incep sa se dezvolte si sa creasca (rol reglator initial in etapa timpurie
preantrala paracrin prin secretiile ovocitelor si a celulelor din granuloasa foliculara, ulterior
controlat gonadotropinic in etapa tardiva antrala); pe masura dezvoltarii foliculare sub stimul
hormonal FSH-estrogeni este selectionat foliculul dominant care isi va definitiva maturarea si
va ajunge sa ovuleze. Durata aproximativa este de 85 de zile.
Celulele tecale se diferentiaza si cresc; celulele granuloase secreta estrogeni (teoria celor 2
celule, 2 sisteme gonadotropinice receptori de LH se gasesc doar in celulele tecale care sub
stimulare produc androgeni, receptori de FSH se gasesc doar in celulele granuloase si care sub
stimulare aromatizeaza androgenii preluati de la celulele tecale in estrogeni-estradiol); sub
aceasta influenta gonadotropinica lichidul se mareste impingand ovocitul si celulele
granuloasei inconjuratoare periferic; celulele granuloase care raman intacte si inconjoara
ovocitul formeaza cumulusul oofor; sub influente hormonale (FSH) se prodce selectarea
foliculprimar
zona
foliculsecundar
pellucida
foliculprimordial
ovocit
primar celule
tecale
celule
granuloase
corpusalbicans
celule
tecale
folicultertiar
teaca
interna
teaca
externa
antru
cumulus
oofor
corpgalben
foliculdeGraaf
ovocit
secundar
foliculului dominant.
Ovulatia
Definitie - Ovulatia consta in expulzia ovocitului (impreuna cu cumulusul oofor) prin bresa
formata la nivelul peretelui folicular. Din punct de vedere temporal acest fenomen are loc la
10-12 ore dupa varful de LH, in ziua 14/15 a ciclului menstrual cu aproximatie.
Preovulator- Preovulator varful de LH pe langa altele determina:
a.finalizarea primei diviziuni meiotice a ovocitului primar (maturation promoting
factor) cu formarea a 2 celule fiice de dimensiuni inegale fiecare cu cate 23 de cromozomi si
2NADN, o celulala fiica - ovocitul secundar ce primeste majoritatea citoplasmei, cealalta primul globul polar ce nu primeste deloc;
b.intrarea ovocitului secundar in metafaza celei de-a doua diviziuni meiotice unde va
stagna pana la fecundatie;
Spermatogeneza
Definitie Consta in suma evenimentelor prin care spermatogonia se transforma in
spermatozoid, fenomen ciclic debutat la pubertate, present pe tot parcursul vietii masculine si
cu durata aproximativa de 72 de zile.
A.Etapa embrio-fetala
Sub influenta cromozomului Y (gena SRY, codifica testis-determining factor) se
formeaza cordoanele medulare sau testiculare (diferentiere din cordoanele sexuale primitive
care patrund in medulara) in interiorul carora se dispun celulele germinale primordiale
migrate si care se inconjoara de celule sustentaculare/ale lui Sertoli (derivate din epiteliul de
suprafata glandular). Pana la pubertate se mentine acelasi aspect, moment in care
spermatogeneza incepe de fapt.
B.Etapa extrauterina
La pubertate este initiata spermatogeneza cu urmatoarele etape: replicatia spermatogoniilor,
meioza si difereintierea - spermiogeneza
1.Replicatia spermatogoniilor - Putin inainte de pubertate, cordoanele sexuale se
canalizeaza si se transforma in tubuli seminiferi. In acelasi moment celulele germinale
primordiale se replica mitotic si dau nastere spermatogoniilor care sunt de 3 tipuri, tip A
(inchis si palid) sau tip B. Celulele de tip A se divid prin mitoza pentru a fi o sursa continua
de celule stem. In progresia normala unele din spermatogoniile de tip A parasesc populatia
celulelor stem si devin din ce in ce mai diferentiate (spermatogonii tip A inchispalidtip
B) prin diviziuni succesive dand nastere in final spermatogoniilor de tip B care prin mitoza se
transforma in spermatocite primare.
2.Meioza- Spermatocitele primare diploide initiaza meioza cu etapele succesive
reductionala I si ecuationala II (cu 1 singura replicare a numarului de cromozomi in anafazaI;
spermatocit primar 23X2 cromozomi 2N ADNX22 spermatocite secundare23X1
cromozomi 2NADN4 spermatide23X1 cromozomi,N ADN), dand astfel nastere
spermatidelor haploide
3.Spermiogeneza/diferentierea - Seria de modificari care duc la transformarea
spermatidelor in spermatozoizi se numeste spermiogeneza. Aceste modificari includ:
a.formarea acrozomului (derivat din aparatul Golgi, care acopera jumatate din suprafata
nucleului si contine enzime care ajuta la penetrarea oului si a straturilor sale inconjuratoare);
b.condensarea cromatinei nucleului intr-o masa compacta;
c.formarea gatului, a piesei de mijloc si a cozii;
d.alungirea citoplasmei si inconjurarea flagelului;
e.eliminarea majoritatii citoplasmei.
La oameni, timpul necesar ca o spermatogonie sa se transofrme in spermatozoid este de
aproximativ 72 zile; apoi apare o stagnare de inca 21 de zile in epididim pentru maturare
(obtinerea motilitatii complete in epididim)
Diferente spermatogeneza-ovogeneza
spermatogeneza
ovogeneza
ovocitI
spermatocitI
AnafazaI
spermatocitII
spermatide
ovocitII
Meioza
primul
globul
polar
Meioza
ovul
spermatozoizi
Diferentiere
aldoilea
globul
polar
Diferente
Spermatogeneza-spermatida
Ovogeneza-ovul
Debut
pubertate
viata intrauterina
Durata
72 zile
Rezultat meiozaI
2 spermatocite secundare
Rezultat meiozaII
4 spermatide
capacitatea fecundanta
necesita diferentiere si
capacitatie
Continutul genetic
23 Cromozomi 22 autozomi si
23 cromozomi 22 autozomi
X sau Y
si X
Volum
50 nanometri
150 nanometri
48-72
12-24ore
Fecundatia
A.Faza prelimiara
Aceasta consta in ascensiunea spermatozoizilor din vagin in ampula tubara si
dobandirea puterii fecundante.
1. Ascensiunea spermatozoizilor in ampula tubara In urma ejaculatiei (200-300
milioane spermatozoizi) de la nivelul fundului de sac vaginal posterior, spermatozoizii(1%,
cei mai mobili) ascensioneaza si strabat glera cervicala pentru a ajunge la nivel uterin, lichidul
seminal cu ph alcalin protejandu-i de ph-ul vaginal acid. Restul sunt distrusi de aciditatea
vaginala.
Glera cervicala - Pentru ca glera cervicala sa fie propice ascensionarii aceasta trebuie sa fie
clara, abundenta, filanta, de ph alcalin, cu cristalizare in foaie de feriga si o retea glicoproteica
canalicularatricot-like; aceste caracteristici sunt dobandite sub stimulul estrogenic si
situeaza temporal optim faza preliminara cu 2-3 zile inainte de ovulatie. Rolul glerei cervicale
consta astfel in: selectia gametilor, initierea capacitatiei (spermatozoizii in pasajul lor se
elibereaza de plasma seminala si prostatica care contin factori de stabilizare ce inhiba
capacitatia), filtru antibacterian, rezervor de spermatozoizi in glandele cervicale.
Inaintarea spermatozoizilor de la nivel uterin la nivel ampular tubar este realizata prin
contractiile uterine, tubare si actiunea flagelara. La trecerea prin fluidul uterin si tubar
fenomenul de capacitatie este continuat. La nivel ampular ajung doar intre 300-500 de
spermatozoizi, restul se pierd la pasajul prin glandele uterine, jonctiunea utero-tubara sau sunt
fagocitati.
2.Dobandirea capacitatii fecundante - Spermatozoizii nu pot imediat ce au ajuns in
tractul genital feminin sa fertilizeze ovocitul ci trebuie sa treaca prin 2 fenomene: de
capacitatie si reactia acrozomala, fara de care fecundatia nu poate avea loc.
a.Capacitatia - Aceasta este reprezentata de suma modificarilor structurale membranare prin
care spermatozoizi trebuie sa treaca pentru a isi creste puterea fecundanta si a putea fertiliza.
Aceast fenomen incepe la pasajul prin glera cervicala si este majoritar finalizat la trecerea prin
secretiile uterine si tubare (interactiunea cu suprafata mucoasei tubare). Se produc astfel
urmatoarele modificari: indepartarea glicoproteinelor protectoare si stabilizante din lichidul
seminal care acopera initial spermatozoidul; scaderea stabilitatii membrane plasmatice si
acrozomale externe. In urma capacitatiei spermatozoidul este capabil sa efectueze
urmatoarele: reactia acrozomala, legare de zona pellucida si hipermobilitate.
b.Reactia acrozomala Aceasta are loc dupa legarea de corona radiata fiind indusa de catre
proteinele acesteia (sau lichidul folicular in vitro). Reactia acrozomala consta in urmatoarea
serie de modificari: fuziunea membranei plasmatice spermatice cu membrana acrozomala
externa si eliberarea de enzime acrozomale necesare penetrarii zonei pellucida (acrozina,
hialuronidaza etc); aparitia de modificari la nivelul membranei acrozomale interne care va
fuziona cu membrana citoplasmatica ovocitara.
B.Fecundatia propriu-zisa
Aceasta prezinta 4 etape/faze succesive:
Faza1- penetrarea coronei radiata- In urma contactului dintre spermatozoizi si celulele
din corona radiata incepe reactia acrozomala.
Faza 2- penetrarea zonei pellucida- Zona pellucida este un invelis glicoproteic care
inconjoara ovocitul si care prezinta urmatoarele functii importante: contine receptori
spermatici specio-specifici care permit legarea spermatozoizilor; induce reactia acrozomala.
formare
pronucleu
masculinsi
feminin
penetrare
corona
radiata
reactie
corticala
reactie
zonala
penetrare
zona
pellucida
patrungerematerial
geneticmasculin
intraovocitar
Migratia
Migratia consta in transportul oului prin trompa pana la nivel uterin unde se va
produce nidatia. Acest fenomen prezinta o durata aproximativ de 3 zile (80 ore) fiind divizata
intr-o etapa de stagnare initiala la nivel ampular (90%, spasm musculatura ampulo-stmica) si
o etapa de pasaj a zonei istmice.
Miscarea ovocitului fecundat are loc prin fenomene de contractie ale musculaturii netede
tubare si prin fluxul lichidului tubar mediat de miscarile ciliare inspre uter (proteine receptor
de la nivelul corona radiata-proteine receptor de pe mucoasa tubara).
Aceasta etapa este importanta prin faptul ca pe parcursul duratei sale se produc modificari
cruciale pentru succesul nidatiei:
a. la nivel uterin (endometru receptiv zi20-24, sub stimul progesteronic)
b. la nivelul zigotului (diviziuni mitotice seriate ale celulelor sale=blastomere, in ziua a
3-a intra in faza de 16 celule=morula moment de patrundere in cavitatea uterina)
controlate hormonal;
Astfel putem concluziona ca trompa are un rol de mentinere al zigotului pentru finalizarea
pregatirilor
etapa de 8 celule
patrundere in cavitate
etapa de 16 celule-morula
la 3 zile de la ovulatie,
zi17-18
etapa de 4 celule
etapa de 2 celule
fecundatie
zi 16-17
Strabatere trompa
durata 3 zile
etape stagnare+pasaj istm
preimplantationale
Nidatia/ovoimplantatia
Nidatia este procesul prin care oul se implanteaza la nivelul cavitatii uterine; aceasta
are loc in ziua a 6-7a cu final in ziua 9-12a si la 2-3 zile de la patrunderea zigotului in
cavitatea uterina (zi 3). Prin nidatie se realizeza trecerea de la perioada de progestatie - viata
libera a oului in caile genitale la perioada de gestatie a graviditatii - ou implantat in cavitatea
uterine.
Aspecete prenidationale legate de zigot - In ziua a 3 a de la fertilizare zigotul aflat in
faza de morula (etapa de 16 celule) patrunde in cavitatea uterina, unde va stationa inca 2-3
zile pana la efectuarea nidatiei timp in care apar urmatoarele modificari: divizunea continua;
lichid incepe sa patrunda prin zona pellucida delimitand o cavitate numita blastocel, iar masa
celulara embrionica- blastocist; la nivelul blastocistului se delimiteaza 2 mase celulare, o
masa interna si externa; masa interna denumita embriobalst este grupata la un pol si va da
nastere embrionului; masa externa denumita trofoblast este grupata la polul opus, formand
peretele blastocistului si va contribui la formarea placentara. Astfel se delimiteaza faza de
blastocist a zigotului (zilele 4-6).
Pentru ca implantarea sa poata avea loc, endometrul si blastocistul trebuie sa fie
corespunzator pregatiti. Endometrul sub stimul in special progesteronic (si estrogeni, secretati
de catre corpul galben) intra in faza secretorie corepsunzatoare zilelor 20-24 ale ciclului. De
asemenea, la nivelul blastocistului, zona pellucida care initial a jucat rolul de a impiedica
implantarea la nivelul trompei dispare si acesta se diferentiaza.
Situsul de implantare este considerat a fi in regiunea superioara a peretelui posterior in
plan mediosagital, desi exista variatie.
Implantarea este divizata in 3 etape: apozitie (legarea initiala laxa a blastocistului
orientat cu polul embrionar si peretele uterin); adeziune (legarea stransa, mediata prin
intermediul integrinelor); invazie (patrunderea trofoblastului la nivelul peretelui uterin endometru, 1/3 interna miometru si vascularizatie uterina prin enzime proteolitice sintetizate
de sincitiotrofoblast).
sinusoide materne
cavitate
corionica
cavitate
corionica
lacune
cavitate
exocelomica
Mesoderm
extraembrionar
membrana lui
Heuser/exocelomica
epiblast
trofoblast
hipoblast
blastocel
cavitate
amniotica
cheag de
fibrina
sincitiotrofoblast
citotrofoblast
Placenta
Placentatia
masa interna
embrionara
Etapa prelacunara
Etapa lacunara
Etapa de elaborare
Perioada de stare
zi 7-8
zi9-12
zi13-sfarsitull lunii a IVa
sfarsitul lunii a IVatermen
formare cito+sincitiotrofoblast
formare lacune trofoblastice
membrana lui Heuser si fata interna a citotrofoblastului apare o populatie noua de celule
mezenchimale care formeaza mezodermul extraembrionar (umple spatiul dintre trofoblast la
exterior si amnion cu membrana exocelomica la interior). In acesta se formeaza cavitati care
prin fuziune dau nastere unui spatiun-celom extraembrionar/cavitate corionica. Acest spatiu
inconjoara canalul vitelin (din primar se transforma in secundar si chiste exocelomice) si
cavitatea amniotica mai putin in locul in care mezodermul extraembrionar formeaza o punte
intre embrion si citotrofoblast= pediculul de fixatie, primoridul cordonului ombilical.
Mezodermul extrambrionar cu cito si sincitiotrofoblastul formeaza corionul
c. Etapa de elaborare, zi13-sfarsit luna a IVa
Modificarile schitei placentare 1.stadiu trabecular. Sincitiotrofoblastul inainteaza in decidua
bazala si prin separarea lacunelor vasculare formeaza trabecule. 2.vilozitati primare. Celulele
citotrofoblastului prolifereaza local si penetreaza in sinciotrofoblastul trabecular formand
coloane celulare care apar pe toata circumferinta corionului. Coloanele celulare
citotrofoblastice invelite in sincitiotrofoblast se numesc vilozitati primare (debutul saptamanii
a IIIa). 3.vilozitati secundare. Celulele mezodermului extraembrionar se dezvolta si patrund in
centrul vilozitatilor primare spre decidua. Coloanele formate de la interior spre exterior pe 3
invelisuri mezoderm-cito-sincitiotrofoblast se numesc vilozitati secundare. 4.vilozitati
tertiare/placentare definitive. Vilozitatile cresc si se ramifica, iar lacunele sangvine se
transforma in spatii interviloase. Celulele mezodermului intravilozitar formeaza sistemul
capilar vilos prin diferentiere in celule sangvine si vase mici de sange. Astfel se creeaza
vilozitatea tertiara.
mesoderm extraembrionar
citotrofoblast
sincitiotrofoblast
stadiu trabecular
vilozitate primara
vilozitate secundara
vilozitate tertiara
ax vascular
vilozitate crampon
sept vilozitar
vilozitati terminale
cotiledon placentar
vilozitati fiice
intermediare
spatiu intervilozitar
Conexiunea dintre placenta si embrion este realizata prin fuziunea capilarelor din vilozitati cu
cele de la nivelul mezodermului placii corionice si a pediculului de fixatie care la randul lor
intra in contact cu sistemul circulator intraembrionar; astfel o data debutul activitatii cardiace
circulatia utero-placentara este definitivata si pregatita de functionare (saptamana IV).
Corion - La sfarsitul lunii a doua corionul prezinta pe toata circumferinta vilozitati fiind
inconjurat de catre decidua bazala (polul embrionar) si decidua capsulara (pol abembrionar);
la nivelul deciduei bazale vilozitatile sunt mai bine dezvoltate (mai profunde si arborizate)
placenta
decidua bazala
/interuteroplacentara
cavitate
corionica
corion
laeve
cavitate
amniotica
cavitate
uterina
decidua parietala
cavitate
amniotica
corion
frondosum
decidua bazala
/interuteroplacentara
decidua
capsulara/ovulara/reflectata
Functiile placentare
Placenta indeplineste multiple functii vitale: respiratie, digestie, excretie, endocrina,
aparare toate necesare cresterii si dezvoltarii fetale.
A.Transport de substante
Circulatia sangvina utero-placentara
La nivel placentar exista 2 sisteme circulatorii unite printr-o unitate morfofounctionala
comuna - spatiul intervilos. La nivelul acesteia este realizat un schimb bidirectional si anume:
sangele matern asigura fatului oxigen si substante nutritive; sangele fetal preda circlatiei
materne dioxidul de carbon si catabolitii fetali.
1.Sistemul circulator fetal inschis - corioembrionar/intravilozitar
2.Sistemul circulator matern deschis - uteroplacentar/intervilozitar
3.Spatiul intervilos
urmatoarele modificari prin invazia celulelor trofoblastice: isi modifica structura si se subtiaza
(tunica musculara dispare si endoteliul degenereaza, peretele fiind astfel format dintr-un strat
de material fibrinoid), iar traiectul final este invadat de celule trofoblastice. La acest nivel se
formeaza astfel un dispozitiv de reglare al fluxului sangvin con arterial de proiectie - aceste
vase de rezistenta mica putand acomoda debitul crescut vascular al sarcinii.
Componenta venoasa Venele materne colecteaza sangele bogat in CO2 si cataboliti de la
nivelul spatiului intervilos confluand in venele endometriale si ulterior in vena uterina.
Acestea se deschid la nivelul speturilor intercotiledonare, sunt largi, turtite, de forma conica si
calibru mare cu un traiect paralel cu peretele uterin (arterele prezinta un traiect perpendicular);
astfel in timpul contractiei uterine venele spre deosebire de artere sunt obstruate cu
impiedicarea refluxului sangvin si golirea spatiilor interviloase; influxul arterial nu este
complet impiedicat astfel in timpul contractiei mai mult sange este valabil pentru schimburi
desi rata de schimb este scazuta.
3. Spatiul intervilozitar
Camera interviloasa alcatuieste un spatiu continuu fiind incomplete separate doar la
nivelul septurilor intercotiledonare. Acesta are la origine lacunele din sincitiotrofoblast care sau marit si au fuzionat; pe masura evolutiei sarcinii peretii acestuia sunt acoperiti de un strat
de fibrinoid (Langhans la nivelul placii coriale si Rohr la nivelul placii bazale). Este marginit
de placa coriala, sistem vilozitar si placa bazala la nivelul sau deschizandu-se vasele materne.
Pe masura inaintarii in sarcina, spatial intervilos isi mareste volumul prin indepartarea treptata
a placii coriale de placa bazala, de la un debit pe minut de 50 ml in saptamana a 10a la 600 ml
la termen.
Membrana vilozitara Contactul propriu-zis intre cele
2 circulatii este realizat prin
Membrane vilozitara
sectiune vilozitara
debut sarcina
sinctiu
sectiune vilozitara
termen
citotrofoblast
tesut
sincitiu
conjunctiv
endoteliu vas fetal
vena materna
contact cu sistemul vilozitar si scalda
sistemul capilar realizand schimburile prin
membrana
de proiectie
placa bazala
spatiu
intervilos
Schimbul de gaze
Schimbul de O2 si CO2 la nivelul spatiului intervilos este realizat prin difuziune
simpla (legea lui Fick) pe baza gradientului de presiune (in scadere progresiva) la nivelul
membranei vilozitare a vilozitatilor libere/terminale intre circulatia materno-fetala.
1.O2 - Oxigenul traverseaza membrana vilozitara pe baza gradientului de presiune, de la
presiunea ridicata materna la cea scazuta fetala. Desi gradientul de presiune partiala al O2 si
presiunea intravasculara a O2 transportat catre fat sunt mici (vena ombilicala 30-40mmHg),
exista o serie de mecanisme care faciliteaza absorbita O2 contrabalansand acest fenomen:
Difuziune simpla
PO2 spatiu intervilos
30-35 mmHg
PO2 venule
30 mmHG
Factori favorizanti absorbtiei O2
Hemoblogina fetala
Poliglobulie fetala,
concentratie Hb
Dublu 26atern Bohr
CO2 din sangele fetal difuzeaza catre sangele matern sange fetal mai
(ionii de H scad
afinitatea Hb pt O2)
2.CO2 Acesta difuzeza din sangele fetal spre cel uterin pe baza diferentei de gradient; desi
diferenta este foarte mica CO2 este rapid eliminate datorita solubilitatii sale mari (20X mai
mare decat a O2)si a afinitatii Hb fetale mai scazute (pentru CO2).
Difuziune simpla
PCO2 spatiul intervilos
45mmHg
50mmHg
Factori favorizanti
Dublu efect Haldane (scadere
O2 creste capacitatea de a
de legare a CO2
capta CO2)
presiune
hidrosolubile,
mecanism enzimatic
Pinocitoza vezicule endocitate
placenta
B.Sinteza hormonala
La nivel placentar sunt sintetizati numerosi hormoni, placenta putand astfel a fi
considerata un organ endocrin temporar. Hormonii placentari sunt impartiti in 2 grupe mari:
hormoni proteici sau peptidici si hormone steroizi.
a.Hormoni proteici si peptidici
1.Hormonul gonadotrop corionic/ hCG
Acesta este o glicoproteina cu actiune asemanatoare hormonului luteinizant, LH. Activitatea
sa este mediata de catre receptorul membranar LH-hCG, receptor comun si pentru LH. Din
punct de vedere structural este alcatuit din 2 subunitati: o subunitate alfa (identica si pentru
LH, FSH si TSH motiv pentru care sunt si inrudite) si o subunitate beta (diferita pentru fiecare
hormon in parte). Doar forma completa este activa biologic, putandu-se lega de receptor.
Desi sinteza sa este majoritar realizata la nivel placentar, cantitati reduse mai sunt fiziologic
produse si de catre: rinichiul fetal sau hipofiza anterioara la barbati si femeile negravide; de
asemenea valori mari pot fi sintetizate de tumori maligne in special neoplasme trofoblastice.
La nivel placentar hCG este sintetizat predominant de catre sincitiotrofoblast din prima
saptamana a vietii intrauterine (zi7-8, debut nidatie). Secretia sa creste rapid cu dublare la
fiecare 2 zile pana cand atinge un maxim in saptamanile 8-10 (100.000 mU.I/l sangvin) dupa
care inregistreaza o scadere (in jurul a 10-12 saptamani ) cu ajungere la un platou (16
saptamani) mentinut pe tot parcursul sarcinii (10% din valoarea maxima, eliminare urinara
4000-10.000 U.I/l). Produsul final predominan de degradare al hCG este subunitatea beta,
care se afla preponderant la nivel urinar si prezinta aceeasi curba de sinteza comparativ cu
proteina completa sangvina. Testele serice si urinare de depistare a unei potentiale sarcini
prezinta anticorpi pentru subunitatea beta care se leaga si de subunitatea beta libera
predominanta in urina dar si de hCG intact, preponderent in plasma. Astfel pe prezenta hcCG
in organismul matern se bazeaza diagnosticul biologic si immunologic de sarcina. Valorile
anormal crescte de hCG pot aparea in boala trofoblastica gestationala, sarcina gemelara,
eritroblastoza fetala (anemia hemolitica fetala), feti cu anomaliicromozomiale - sindrom
Down (maturitate placentara redusa) iar valori mai mici in sarcina ectopcia sau in distrugerea
placentara precoce. Rolurile hCG sunt multiple dintre care: salveaza si mentine corpul galben
de sarcina (actiune luteotropa); actiune luteinizanta si foliculo-stimulanta in doze mari;
intervine in diferentierea gonadei masculine si a secretiei de testosteron (actioneaza ca
inclocuitor al LH pentru stimularea replicarii celulelor Leydig si sinteza de testosteron pentru
diferentierea masculina); are actiune imunosupresoare materna (receptie ou); actiune
tireotropa stimuland tiroida (cantitati mari); actiune de vasodilatatie si relaxare musculara
uterina (promoveaza sinteza de relaxina la nivelul corpuli galben cu receptori in miometru si
vase uterine); diagnosticul pozitiv de sarcina; depistarea fetilor cu anomalii cromozomiale sindrom Down.
2.Hormonul lactogen placentar
Printre denumirile sale mai vechi se afla hormon somato-mamotrop HCS, hormon corionic
de crestere (actiune si similitudine structurala cu hormonul de crestere). Este din punct de
vedere biochimic asemanator cu prolactina si cu horomnul de crestere, avand evolutie
ontogenetica probabil comuna.
Acesta este secretat de sincitiotrofoblast incepand cu primele saptamani de sarcina (2-3),
secretia sa creste ulterior progresiv pana la 34-36 saptamani cand este mentinuta in platou
pana la nastere. Rata de productie si concentratiile plasmatice materne sunt proportionale cu
masa placentara. Rata sa de productie in apropiere de termen(1g/zi) este cea mai mare pentru
hormonuii umani. Secretia este predominanta la nivel sangvin matern de unde si rolulile
predominant materne.
Printre actiunile sale biologice se enumera: rol metabolic - stimuealza Gh hipofizar
conducand la stimularea cresterii (mobilizeza grasimile de deposit- lipoliza materna cu
cresterea acizilor grasi liberi ca sursa de energie pentru metabolismul matern si nutritia fetala,
hiperglicemiant cerescand nivele de insulina materna cu stimularea sintezei proteice si
generarea de aminoacizi pentru fat); prezinta actiune sincergica luteotropa cu hCG; actiune
mamognetica ducand la cresterea si dezvoltarea glandei mamare; rol angiogenic posibil pe
vascularizatia fetala.
b.Hormoni steroizi
1.Estrogen
2.Productia de progesteron
Pana la aproximativ 8 saptamani de sarcina, progesteronul este majoritar secretat de catre
corpul galben de sarcina (exiciza chirurgicala a corpului galben conduce la avort). Dupa
aceasta perioada placenta preia functia secretorie progesteronica, o cantitate minima fiind inca
produsa in ovar. Progesteronul este secretat de sincitiotrfoblast pornind predominant de
colesterolul exogen plasmatic sau sintetizat intraplacentar ca precursor (scindare
intramitocondriala a colesterolului la pregnenolon; conversie la progesteron in reticulul
endoplasmic) trecand apoi in organismul matern si fetal. Metabolitul final in organismul
matern la nivel urinar este reprezentat de pregnandiol. Sinteza si eliminarea progesteonului
creste progresiv pana la termen cand scade brusc in momentul declansarii travaliului. Roluri:
mecansimul declansarii nasterii ( relaxare musculara, inhiba sinteza de
prostaglandine,stabilizeaza membrana lizozomala), imunosupresiv (suprima raspunsul matern
importiva antigenelor fetale), antiinflamator, preparare endometru, substrat pentru sinteza
mineralo si glucocorticoizi fetali.
Hormoni proteici
Hormoni de eliberare hipotalamic like (CRH, GnRH, GHRH, TRH, somatostatina) - hormoni
analogi celor hipotalamici dar care prezinta sisteme diferite de reglare
CRH corticotrophin releasing
rol:
inrudite cu CRH)
rol:
inrudite cu CRH)
GnRH - gonadotropin
sintetiza: trofoblast
releasing hormone
rol:
-regleaza sinteaza de hCG, steroidogeneza,eliberare prostaglandine
rol: necunoscut
releasing hormone
Hormoni asemanatori hormonilor tropi hipofizari (ACTH, hGH-V, hCT)
hCT human corionic
thyrotropin
ACTH -human corionic
adrenocorticotropin (produsi
rol:
lipotropina si betaendorfine)
Alti hormoni
relaxina
PTH-rP placentar
rol:
hormonul de crestere
placentar
betaendorfine, ekefaline,
rol:
Letpina
sinteza: trofoblast
rol: in crestere si dezvoltare (corelare cu greutatea fetala, induce
proliferarea trofoblast , inhiba apoptoza)
Neuropetidul Y
sinteaza: citotrofoblast
rol: elibereaza CRH
Inhibina, Activina
C.Reactiiimmuneneutralitateimunologica
Placentaprezintatolerantimuna(inertadinpunctdevedereimmunologic)permitandastfel
supravietuireasidezvoltareafetala(fatconsideratosemialogrefa).Acesteelementesuntmediatela
interfatadeciduatrofoblastfiindreglateprinintermediulceluleloruterinenaturalkillersia
antigenelorMHC/HLA.
Placentanurealizeazaobarieratotalaintrecirculatiafetalasiplacentara,prinmicilesunturi
realizanduseuntransferbidirectional.Emboliisincitialireprezintaunastfeldeexemplu;acestia
reprezintafragmentemicivilozitarerezultatedindetasareanodurilorsincitialeinmuguririsincitiale
pesuprafatavilozitaracuroldesechestrareanucleilordegeneratidinzonelemetabolicactive
adiacente.Astfelsepotexplicaoseriedepatologiiasociate:izoimunizareainsistemeleRhsiABO,
identificareadecelulefetalelanivelmaternmaduva,sangeceeacearputeaexplicaratamaimare
dereactiiautoimmunelasexulfeminine(+microchimerismregenerarematernapebazacelulestem
fetale).
D.Protectiaimpotrivaagresiunilor
Placentaprincaracteristicilesalerealizeazaprotectiacontinutuluifetalimportivamajoritatii
factorilorexogeniagresivi,traversareaplacentararealizanduseinfunctiededimensiune
moleculara,gradientdeconcentratie,characterlipofil/hidrofiletc.
Agentipatogeni
bacterii
virusuri
paraziti
anticorpi
substante
toxice
medicamente
sifilis,listerioza,difetrie
traverseaza,rubeola,HIV
toxoplasma,plasmodium
doarIgG
alcool,Pb,Hg,cocaine,heroina
atropine,opiacee,betamimetice,acid
acetilsalicilic,talidomida
Placenta la termen
La termen placenta are forma discoidala, un diametru de 15-25 cm, aproximativ 3 cm grosime
atingand grosimea maxima la centru cu scadere treptata spre periferie si 1/6 din masa fetala
(500-600g). Aceasta prezinta 2 fete: fetala si materna
1.fata fetala/interna - neteda, lucioasa fiind acoperita de amnios si translucida prin care se
distinge corionul si vasele ombilicale; la acest nivel se insera central cordonul ombilical cu
iradiere periferica radiara a vaselor ombilicale sub amnion si ale caror ramuri penetreaza
ulterior corionul.
2.fata maternal/externa - aspect poros, divizata in 15-30 de lobi placentari (diferit de
cotiledoane) prin santuri (bazele septurilor placentare incomplete).
Aceasta este alcatuita din 2 parti: o parte fetala (corion frondosum) si o parte materna
(decidua bazala) .
Placenta umanala termen este de tip decidual (delivrenta si cu o parte materna deciduala,
separare la nivel strat spongios), hemocorial (contact direct sangele matern corion)
asigurand nutritia hemotrofa (procurare de substante nutritive direct din sistemul circulator;
anterior circulatie histiotrofa).
placenta bilobata(bipartita)
sau trilobata(tripartita)
placenta membranaceea
placenta circumvalata