Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE Si STAŢIE DE EPURARE APE UZATE
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE Si STAŢIE DE EPURARE APE UZATE
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A UNUI SISTEM DE CANALIZARE Si STAŢIE DE EPURARE APE UZATE
conform Odinul
I:1.Clasificarea
dupa
mediului...................................................pag. 1
MAPAM
impactul
nr.
asupra
de
evaluare
impactului
asupra
impactului
mediului............................................................................pag. 9
asupra
asupra
studiul
de
impactului
asupra
II.
SITUAIA
APELOR
UZATE................................................................................pag. 17
III.
UZATE................................................................................................
.................... pag. 19
III.1.DATE
GENERALE..........................................................................................pag. 19
III.2. DESCRIEREA ACTIVITII........................................................................pag.
19
III.3. AMPLASAREA N MEDIU...........................................................................pag.
27
III.4. SURSELE DE POLUANI sI PROTECIA
FACTORILOR
MEDIU...........................................................................pag. 29
DE
III.8.
RAPORT LA
STUDIUL
IMPACTULUI......................pag. 36
DE EVALUARE
BIBLIOGRAFIE....................................................................................
................pag. 41
ANEXE
Anexa 1-Harta judetului Bistrita-Nasaud si a judetului Mures
Anexa 2-Plan de situatie
Anexa 3-Plan de ncadrare n zona-Retea de canalizare
Anexa 4-Plan de ncadrare n zona-Statie de epurare
I. Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a
acordului de mediu, conformOdinul MAPAM nr. 860/2002 modificat si
completat de Ordinul MAPAM nr. 210/2004 si de Ordinul MMGA nr.
1037/2005
Acordul de mediu este necesar nainte de nceperea constructiei unui obiectiv
nou (casa, hala de productie, cladire de birouri), a unei noi linii de productie, la
schimbarea tehnologiei deja existente sau chiar la ncetarea activitatii unui obiectiv.
Prezentul ordin aproba Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si
de emitere a acordului de mediu. Obiectul prezentei proceduri l constituie
reglementarea conditiilor de solicitare si de obtinere a acordurilor de mediu pentru
proiectele cu impact semnificativ asupra mediului nconjurator.
Procedura de emitere a acordurilor de mediu este condusa de autoritatile
publice pentru protectia mediului. Conditiile si procedura de autorizare de mediu
trebuie sa asigure o abordare integrata eficient prin informarea si participarea
noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse
unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic;
c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel
mentionate n anexa nr. I.1, precum si cele mentionate n anexa nr. I.2, care n
urma parcurgerii etapei de ncadrare se supun procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a
celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati,
se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu.
Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii
autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu, nainte de punerea n functiune a
obiectivului.
Anexa nr. I.1 contine lista proiectelor de activitati si/sau instalatii supuse
obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din coroborarea anexei nr.
1 la Hotarrea Guvernului nr. HG nr. 1213/2006 cu anexa nr. 1 la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr.
645/2002, si cu anexa nr. I la Conventia privind evaluarea impactului asupra
mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata
prin Legea nr. 22/2001.
Anexa nr. I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de ncadrare
n vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului asupra mediului, rezultata din
anexa nr. 2 la Hotarrea Guvernului nr. 1213/2006, din care au fost excluse
activitatile si instalatiile mentionate n anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 34/2002, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si n anexa
nr. I la conventia ratificata prin Legea nr. 22/2001.
Solicitarile de acord de mediu pentru proiecte care pot avea un efect
semnificativ asupra mediului altui stat, depuse la autorita# 20520g614u 5;i publice
teritoriale pentru protectia mediului, sunt aduse de acestea, n termen de 10 zile
lucratoare de la primire, la cunostinta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor,
care ndruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru
aceste proiecte. Aceasta prevedere se aplica:
a) obligatoriu tuturor proiectelor prevazute n anexa nr. I.1, cu specificarea
"Activitati/instalatii mentionate n anexa nr. I la Conventia privind evaluarea
impactului asupra mediului n context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25
februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001"; precum si
b) tuturor proiectelor supuse procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, n legatura cu care autoritatea publica competenta pentru protectia
mediului stabileste ca pot afecta mediul unui alt stat prin natura, dimensiunea sau
localizarea lor.
Pe baza solicitarii formulate prin cerere-tip, nsotita de fisa tehnica privind
conditiile de protectie a mediului (anexa la certificatul de urbanism, conform
prevederilor legislatiei n vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii),
necesara pentru obtinerea acordului unic (eliberat de Comisia pentru Acord Unic CAU), conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 453/2001, si
naintata de catre solicitant, autoritatea publica competenta pentru protectia
mediului stabileste, n functie de impactul asupra mediului al proiectului supus
autorizarii, una dintre urmatoarele alternative de continuare a procedurii, dupa caz:
a) clasarea cererii ca notificare pentru proiectele de investitii noi si
modificarea celor existente aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra
mediului si aplicarea stampilei tip A care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Nu face
obiectul procedurii de mediu." pe fisa tehnica;
b) aplicarea unei proceduri simplificate de avizare pentru proiectele sau
activitatile cu impact redus asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila
B care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara
acord de mediu";
c) aplicarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului n vederea
emiterii acordului sau acordului integrat de mediu, denumita n continuare
procedura completa de autorizare de mediu, pentru proiectele aferente activitatilor
cu impact semnificativ asupra mediului si stampilarea fisei tehnice cu stampila tip B
care poarta inscriptia: "Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu
acord/acord integrat de mediu".
Cererea nsotita de fisa tehnica prevazuta, completata cu datele de
identificare a amplasamentului si activitatilor aferente, va fi prezentata de catre
solicitant reprezentantului autoritatii publice competente pentru protectia mediului,
care va completa pe cerere:
a) ncadrarea obiectivului n functie de impactul asupra mediului;
b) tipul de procedura si, dupa caz, etapele procedurale specifice;
c) documente necesare autorizarii, dupa caz.
Pe baza ncadrarii activitatii, titularul depune urmatoarele documente, dupa
caz:
(constructie,
privind
deseurilor,
managementul
deseurilor,
eliminarea
si
reciclarea
de
baza
despre
apa
subterana:
orizontul,
adncimea,
- informatii
microbiologici;
privind
calitatea
apei
folosite:
indicatori
fizici,
chimici,
fizico-chimice
ale
apelor
uzate
evacuate
insuficient epurate. Prin urmare n anul 2005, cca. 79 % din apele uzate, provenite
de la principalele surse de poluare, au ajuns n receptorii naturali, n special ruri,
neepurate sau insuficient epurate.
. Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati din economia
nationala cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv cele "conventional curate", a
fost evacuat de unitati din domeniile:
- Energie electrica si termica: 2060.442 milioane m3/an - peste 51 % din
total;
- Gospodarie comunala: 1482.236 milioane m3/an - peste 36 %;
- Prelucrari chimice: 194.199 milioane m3 - cca. 5 %,
- Industrie metalurgica si constructii de masini: 124.807 milioane m3/an, cca.
3%.
. Din punct de vedere al apelor uzate necesitnd epurare, cele mai mari
volume au fost evacuate n cadrul activitatilor:
- Gospodarie comunala: 1482.058 milioane m3/an - peste 56 %;
- Prelucrari chimice: 189.077 milioane m3 - peste7 %,
- Industrie metalurgica si constructii de masini: 123.593 milioane m3/an,
peste 4%.
. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate, provin de la unitati din
domeniile:
- Gospodarie comunala: 585.638 milioane m3/an - cca. 49.05%.
Cu o contributie mult mai redusa, se nscriu unitatile din cadrul activitatii:
- Prelucrari chimice: 23.723 milioane m3/an; - circa 2%.
. Referitor la apele uzate insuficient epurate, activitatile cu cea mai mare
pondere se ordoneaza astfel:
- Gospodarie comunala: 554.328 milioane m3/an - circa 62%;
- Prelucrari chimice: 103.875 milioane m3/an - cca. 11 %;
- Industrie extractiva: 23.547 milioane m3/an - peste 2,6 %,
1.DATE GENERALE
Denumirea proiectului: Sistem de canalizare si statie de epurare a apelor uzate .
Amplasamentul: comuna Milas, jud. Bistrita-Nasaud.
Proiectantul lucrarii: SC MOLDOCAR SRL Bistrita.
Titularul activitatii: Consiliul Local al comunei Milas cu sediul n Milas, nr. 10, jud BistritaNasaud.
Autorul studiului de impact: ing. Livia Puscas
2. DESCRIEREA ACTIVITII PROPUSE
2.1. Scop si necesitate
Necesitatea realizarii unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere este justificat prin
faptul ca exista sistem centralizat de alimentare cu apa, iar problema canalizarii si epurarii apei
uzate nu este rezolvata.
2.2. Descrierea
Pentru proiectul analizat s-a propus realizarea unei statii de epurare mecano-biologica cu
capacitatea de 150 m3 I/zi.
Statia este conceputa ca tehnologie n doua trepte:
m.
bazin de colectare si pompare namol cu diametrul de 3 m, adncimea de 4 m, avnd
volumul uti1 de 16 m3, echipat cu un mixer si o pompa submersibila.
De asemenea este prevazuta o conducta de evacuare a apei epurate din PVC, cu diametrul
de 250 mm, pe o lungime de 52 m.
Gura de varsare va fi o constructie din beton armat racordata la profilul albiei prului
Comlod. Malul prului va fi consolidat pentru protejare cu pereu din piatra de ru pe o lungime
de 5m n amonte si 10 m n aval de gura de varsare.
Din punct de vedere structural bazinele care cuprind gratarul, deznisipatorul-separatorul
de grasimi precum si bazinele de omogenizare si pompare apa menajera sunt subterane. Blocul
de epurare biologica, unitatea de dezinfectie UV si un container (camera pentru personal, grup
sanitar, laborator) vor fi amplasate suprateran.
Toate constructiile subterane vor fi din beton armat, protejate la interior cu o hidroizolatie
pe baza de ciment aplicata n minim 2 straturi iar la exterior cu protectie pe baza de bitum
aditivat. Bazinele vor fi acoperite cu plansee din beton armat monolit prevazute cu capace
metalice.
n cazul n care va fi necesara dezafectarea statiei de epurare (uzura morala, fizica) sunt
necesare urmatoarele masuri:
- obturarea accesului apelor uzate n statie si dirijarea lor catre o alta statie de epurare;
- golirea si curatarea bazinelor;
- blocul de tancuri se va dezafecta ca atare;
- bazinele se vor dezafecta.
Pentru nchiderea statiei si dezafectare se vor lua toate masurile conform legislatiei n
vigoare, lucrarile vor fi descrise (inclusiv deseurile rezultate cantitativ si calitativ cu destinatia
acestora) n cadrul unui plan de nchidere n baza caruia se va solicita autoritatii de mediu un
acord de dezafectare.
Amplasamentul statiei va fi mprejmuit cu gard.
Proiectul prevede instalatii de alimentare cu energie electrica, gaze naturale, apa si
canalizare.
Descrierea activitatii
Statia de epurare este proiectata pentru urmatoarele debite: -debit zilnic mediu Quzimediu
= 3,47 l/s respectiv 150 m2/zi.
Pentru dimensionarea statiei si ca1culul concentratiilor poluantilor apei brute s-a plecat
de la numarul de locuitori echivalenti, respectiv 684 si de la ncarcarea cu poluanti conform
Normativului N 089/2003 ( MTS =30g/loc/zi, CBOs =30 g/loc/zi, CCOCr = 55g/loc/zi si
NH4 =5,3 g/loc/zi).
Conform Normativului P66/2001, pentru cei 684 locuitori echivalenti, debite1e care se
iau n calcul sunt:
-debit zilnic mediu Qu zi mediu = 116,28 m3/ zi
-debit zilnic maxim Qu zi max = 145,35 m3/zi
-debit orar maxim Qu orar max = 2,75 l/s
n functionarea retelei de canalizare si a statiei de epurare se vor desfasura urmatoarele
procese:
Colectarea apelor uzate menajere - apele uzate din gospodarii ajung gravimetric n
reteaua de canalizare stradala, respectiv n statia de epurare;
Epurarea apelor uzate colectate ntr-o statie de epurare mecano-biologica.
Apele uzate intra n statia de epurare prin jgheabul de alimentare al gratarului, executat
din beton armat. Distanta ntre bare va fi de 20 mm. Curatarea gratarului se va face periodic,
manual cu ajutorul unei greble. Retinerile vor fi tratate cu biopreparate stabilizatoare, ncarcate
n saci / container si depozitate temporar pe platforma betonata si vor urma circuitul deseurilor.
Apa uzata intra n deznisipator.
Deznisipatorul este cuplat cu separatorul de grasimi, fiind de tip vertical si va permite
retinerea substantelor plutitoare prin flotatie gravitationala si separarea nisipului cu dimensiuni
mai mari de 0,2 mm. Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational pe masura acumularii
acestora ntr-un bazin de colectare grasimi. n acest bazin se vor adauga biopreparate (de tip
BICHEM 2000) cu rol de descompunere a substantelor organice. Dupa umplerea bazinului
grasimile vor fi evacuate prin vidanjare (cca o data pe an). Nisipul decantat va fi evacuat cu
ajutorul unei electropompe portabile ntr-un bazin de stocare - spalare si scurgere msip. Nisipul
spalat si tratat cu biopreparate (de tip BICHEM DC 1008) n scopul stabilizarii acestuia se va
ncarca n saci / containere si se va depozita pe platforma destinata deseurilor. Apa rezultata din
spalarea nisipului este dirijata din nou n deznisipator.
Dupa separarea nisipului si grasimilor, apa trece n continuare n bazinul de omogenizare.
Bazinul de egalizare-omogenizare are o tripla functonalitate:
-omogenizeaza compozitia apelor uzate prin agitare cu un mixer electromecanic;
-preia vrfurile de debit n special debitele mici din timpul noptii, prin nmagazinarea
unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;
-asigura pomparea debitului maxim orar de apa uzata, n unitatea de epurare biologica
compacta.
Dupa omogenizare se masoara debitul apei uzate intrate, cu un debitmetru
electromagnetic, dupa care apa intra n treapta de epurare biologica.
Epurarea biologica are loc ntr-un modul compact containerizat suprateran. Procesul de
epurare biologica va fi automatizat si controlat permanent.
n blocul de epurare biologica au loc mai multe procese:
-separare mecanica cu ajutorul unui gratar fin, distanta dintre bare fiind de 2 mm.
-coagulare ntr-o camera unde se adauga polielectrolit si are loc flocularea si
sedimentarea compusilor pe baza de fosfor. Coagulantul (polihidroxic1orura de aluminiu) se
dozeaza automat. Materia sedimentata trece n tancul de sedimentare primara, dotata cu decantor
cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor n suspensie. Evacuarea sedimentului
primar (namol) se va realiza cu ajutorul unei electropompe. n vederea mineralizarii substantelor
organice continute de sedimentul primar se va adauga un biopreparat care realizeza fermentarea
n profunzime a materialului decantat. Apa astfel limpezita trece n compartimentele unde se
realizeaza epurarea biologica propriu-zisa.
- n tancul de hidroliza -fermentare se vor realiza urmatoarele procese: absorbtia
substantelor solide pe suprafata mediului plutitor, reducerea substantelor organice pe baza de
carbon (CBOs), reducerea materiilor n suspensie si fermentarea produsilor de hidroliza.
- n tancul de nitri-denitrificare heterotrofa se realizeaza oxidarea intracelulara a
produsilor de hidroliza si nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de
amoniu n azotiti respectiv azotati. Bacteriile heterotrofe realizeaza nitrificarea, bacteriile
autotrotrofe realizeaza denitrificarea. Procesul se desfasoara n prezenta oxigenului insuflat n
masa de apa. Tancul este prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive de sustinere a
masei organice de tip biofilm flotant. Reducerea substantelor organice prin acest proces se
realizeaza n proportie de 80%.
- n tancul de nitri-denitrificare hetero-autotrofa se continua procesele ncepute n tancul
precedent si n plus se realizeaza mineralizarea trofica cu consumare de oxigen. Tancul este
prevazut cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitiv de sustinere a masei organice tip biofilm
fix.
- n tancul de nitrificare autotrofa au loc procese de oxidare intracelulara a produsilor de
hidroliza si mineralizare trofica, n plus apar procese de nitrificare autotrofa. si acest proces are
loc cu aport de oxigen.
Aceasta tehnologie permite eliminarea succesiva a substantelor organice n diferite stadii
ale lantului trofic, transformndu-le n substanta anorganica. n tehnologiile conventionale
rezulta namol activat care este compus din masa celulara. n tehnologia propusa aceasta masa
celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la culturile bacteriene si nu se
formeaza namol n exces.
Mediile filtrante sunt construite din polietilena si aranjate sub forma unui bloc compact
constand din mai multe tuburi lipite ntre ele. Suprafata filtrului lucreaza ca o casa pentru
bacterii. Capacitatea de tratare depinde de cantitatea de bacterii "captata" de filtru (de ex. o
suprafata mai mare genereaza un numar mai mare de bacterii care la rndul lor asigura un
tratament mai bun). Cnd o membrana subtire de microorganisme se dezvolta pe suprafata unui
biofiltru aceasta membrana se numeste biofilm.Tratarea apelor uzate are loc atunci cand aceste
ape patrund n biofilm. Cnd apele patrund n mediul filtrant oxigenul din aer este absorbit n
interiorul biofilmului. Materia organica dizolvata n apa uzata se raspandeste n biofilm. Acest
biofilm cu microorganisme degradeaza apa uzata n CO 2dezvoltand n acelasi timp noi
celule. ntr-un biofilm, oxigenul liber ( conditii anaerobice) va exista n acea parte a biofilmului
care se afla n imediata vecinatate a mediului filtrant. Procesul depinde de forma mediului
filtrant, alimentarea cu apa uzata si temperatura acesteia.
Tancul biologic este echipat cu senzori care permit controlul functionarii elementelor
acestuia, inclusiv al prezentei apei uzate reziduale.
Namolul (din tancul de sedimentare primara) este pompat catre instalatia de deshidratare,
iar apa epurata biologic trece la unitatea de dezinfectie cu ultraviolete.
Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete functioneaza cu lampi neimersate.
Razele UV cu = 253,7 nm penetreaza masa de apa
microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei este de 95 - 99 %.
producnd moartea
Apa epurata va fi evacuata gravitational prin intermediul unei conducte de polietilena (cu
lungimea de cca 52 m si diametrul de 250 mm) n prul Comlod. Traseul conductei este
prezentat n Anexa, pe acest traseu va fi prevazut un camin de prelevare probe. Gura de varsare
este o constructie din beton armat racordata la profilul albiei prului Comlod. La gura de
varsare se va monta un nchizator cu c1apeta contra refularii apei, iar n amonte pe o lungime de
5 m si n aval pe o lungime de 10 m, malul prului se va proteja cu pereu din piatra de ru.
Pentru situatii extreme (defectiuni majore - lipsa energie electrice) este prevazuta
posibilitatea by-pasarii statiei printr-un deversor direct n emisar. Aceste situatii vor fi anuntate la
autorita# 20520g614u 5;ile competente.
Namolul (cu o umiditate de 98-99 %) se colecteaza ntr-un bazin echipat cu un mixer
submersibil si o pompa submersibila. De aici va fi trecut printr-un ejector unde se amesteca cu
floculant (FLOERGER FR 1023), apoi intra la unitatea de deshidratare namol, montata n
camera tehnica aferenta unitatii de epurare biologica. Instalatia de deshidratare realizeaza
reducerea umiditatii micsornd astfel volumul namolului. Namolul este trecut n saci filtranti
care permit scurgerea apei si retinerea sedimentului deshidratat care este deja stabilizat din cauza
adaosului de biopreparate ( BICHEM 2008 AN). Apa rezultata este dirijata pe flux (la bazinul de
omogenizare-egalizare), iar sacii filtranti cu sediment vor fi depozitati pe platforma de
containere. Umiditatea sedimentului (namolului) va fi de cca 80 - 85 % si va urma circuitul
deseurilor.
BICHEM 2008AN- este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate
specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiuri1or de origine anima1a si vegetala. Depozitarea
produsului se va face n loc uscat si rece, se va evita contactu1 cu agenti oxidanti concentrati. Se
vor 1ua masuri de protectie a persona1u1ui care manipuleaza produsul (haine de protectie,
manusi, masca). Produsu1 este solubi1 n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de
risc.
BICHEM DC 1008- este un amestec microbian, care degradeaza acizii grasi, componentii
fenolici, materiile organice recalcitrante. Se recomanda pentru marirea biodegradarii apelor
uzate. Depozitarea se va face n loc rece si uscat, evitndu-se inhalarea excesiva. Se va evita
contactul cu ochii. Se recomanda utilizarea echipamentului de protectie (haine, manusi si masca).
Produsu1 este solubi1 n apa, dispersabi1 si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.
BICHEM 2000 GL-este un amestec de bacterii se1ectiv adaptate cu disponibilitate
specia1a pentru degradarea grasimilor si u1eiurilor de origine anima1a si vegetala. Este
recomandat pentru acumularile de grasimi si namol de 1a decantari. Depozitarea se va face n loc
uscat si rece. Se recomanda utilizarea echipamentu1ui de protectie (manusi). Produsul este
solubil n apa, dispersabil si se degradeaza rapid. Nu are fraze de risc.
n cazu1 biopreparate1or se recomanda reutilizarea ambalajelor goa1e iar resturile de
preparat sa fie incinerate sau utilizate ca ngrasaminte.
Statia este proiectata pentru un debit mediu zilnic de 150 m3.
n cadrul proiectului s-a dimensionat fiecare element al statiei n functie de ncarcarea
initiala a apei si cerinta de evacuare NTPA 001/2005. Precizam ca ncarcarea initiala s-a
considerat conform NTPA 002/2005, fiind ncarcarea maxim admisa pentru apa evacuata n
reteaua de canalizare stradala, conform tabelului nr. 1.
Tabelul nr. 1
Nr.c Indicator
Concentratie
Eficienta
Concentratie
in apa
de
Eficienta
de
rt
uzata bruta
NTP A
limita admisa
epurare
necesara
epurare
realizata
002 (mg/l)
NTP A 001
( mgll)
300
25
91,67
93
350
60
82,86
90
CCOCr
500
125
75
88
Azot amoniacal
30
90
94
Fosfor total
60
80
Substante extractibile
30
20
33,34
67
Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti n aer si apa,
generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibilesunt
date n tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2
Parametru #
Valori limita
Tehnici
alternative
(unitate de masura)
tehnici
bune
practici
mediu
disponibile
NTPA 00112005
1,82
1,82
0,5 - 1,5*
0,3
0,3
0,1
0,1
0,18
0,18
35
35
60
CBOs mg/l
21
21
25
NH4, mg/l
1,8
1,8
Energie
epurat
electric
KWh/m3 apa
Emisii n apa:
de
CCO-Cr, mg/l
60
60
125
Fosfor total,mg/l
9,9
9,9
20
Deseuri:
namol (subst. usc.)kg/m3 apa epurata 1,1
1,1
CBOs
specifica 30-40
CCO-Cr
MTS
N organic
N-NH4
N total
P total
55-75
30-50
1-2
3-6
4-8
1-4
20,5-34
0,68-1,3
2-4
2,7-5,4
0,68-2,7
(g/om/zi)
Cantitati
20,5-27,3 37,6-51
totale
(kg/zi)
Pentru cazul analizat s-au luat n considerare ncarcarea specifica si cantitatile de poluanti
conform tabelului nr. 4.
Tabelul nr. 4
Indicator calitate
ncarcare
CBOs
specifica 30
CCO-Cr
MTS
N organic
N-NH4
N total
P total
55
30
5,3
37,6
20,5
3,6
(g/ om/zi)
Cantitati
totale
20,5
(kg/zi)
Valorile limita admisibile prevazute n HG 188/2002 cu modificarile si completarile
ulterioare sunt cele din NTP A 001 ntruct nu s-a considerat descarcarea apei epurate n zona
sensibila.
3. Din punct de vedere a gradului de epurare necesar conform NP 089/2003 pentru
valorile prezentate mai jos este suficienta numai treapta de epurare mecanica:
-20-40 % pentru CBOs
-20-40 % pentru CCO-Cr
-40-60 % pentru materii n suspensie
-10-20 % pentru fosfor total si azot organic.
Distanta de la statie 1a prima locuinta este de 300 m, iar fata de pru1 Comlod este de
20 m.
Pe prul Comlod, pna la confluenta cu rul Muresul -cca 70 km de amplasamentu1
analizat, nu sunt prize de apa. Alimentarea cu apa a localitatilor din zona se face din ape
subterane.
In apropierea terenului destinat statiei de epurare ( pe o raza de 2 km) nu sunt arii naturale
protejate/zone protejate.
Din punct de vedere seismic zona este ncadrata n harta de macrozonare seismica n
macrozona de gradu1 F.
2.4.Realizarea si functionarea obiectivului
Perioada propusa de rea1izare a investitiei: 12 luni
Timpul de funttionare: nelimitat
Programul de functionare: non stop
3. AMPLASARE N MEDIU
3.l. Elemente de geologie
Judetu1 Bistrita-Nasaud situat n nord-estul Transi1vaniei este ncadrat 1a nord si est de
un arc muntos alcatuit din muntii ibles, Rodnei, suhard, Brgau si Calimani. nspre sud si vest
altitudini1e scad treptat si n ansamb1u reliefu1 mbraca aspectul unui amfiteatru larg a1catuit
din munti, dealuri, depresiuni si lunci.
Dealurile si podisurile ocupa 2/3 din suprafata judetului si ncadreaza o serie de bazinete
depresionare si depresiuni formate si drenate de cursuri de apa.
Din punet de vedere geologic formatiunile care apar n zona studiata apartin ca vrsta
Sarmatianului si Cuaternarului.
Depozitele sarmatiene sunt reprezentate prin marne si argile cenusii, marne ciocolatii,
nisipuri galbui sau albicioase cu intercalatii de argile nisipoase, galbene sau vinetii, gresii
albicioase si cenusii masive sau n placi, friabile alteori dure, folosite de localnici la constructii.
Cuaternarul este reprezentat de depozite coluviale, deluviale, paluviale si aluvionare
reprezentate litologic prin argile, argile prafoase, argile slab nisipoase, maluri, nisipuri si
pietrisuri.
3.2.Solul
n aceasta zona solul prezinta urmatoare coloana ipotetica: -ntre 0,2 -0,5 m sol vegetal si
umplutura ;
-ntre 0,5 - 2,5 m argila prafoasa galbena sau neagra;
-ntre 0,3 - 1,2 m nisip prafos.
Argila marnoasa cenusie sistoasa este fundamentul geologic.
3.3. Rezervele de apa
Apele de suprafata - Singura apa de suprafata din zona analizata este prul Comlod care
curge n partea de est a localitatii Milas. Apa de suprafata nu este utilizata pentru, alimentare cu
apa, dar n parul Comlod se evacueaza apele epurate din statie.
Apa subterana - este cantonata la adncimea de 4 m. Apa subterana nu va fi utilizata la
statia de epurare, nsa mentionam ca alimentarea cu apa a localitatii se face prin captarea unor
izvoare subterane situate n partea de vest a localitatii.
3.4. Clima si calitatea aerului
Prin pozitia sa geografica zona analizata se situeaza n zona temperat continentala supusa
adeseori advectiei aerului polar-maritim, cu activitate frontala frecventa. Climatul se
caracterizeaza prin variatii moderate ale temperaturii aerului. Vanturile dominante sunt din
sectorul estic. Ca urmare a influentei predominant estice, amplitudinile termice diume si anuale
sunt mai mici decat cele din estul tarii la aceeasi altitudine.
Principalele caracteristici climatice ale zonei analizate sunt:
-temperaturile medii anuale oscileaza ntre 5-9 0 C, temperatura medie maxima se
nregistreaza n lunile iulie-august, temperatura minima medie n luna ianuarie;
-precipitatii medii multianuale 772 mm;
-nebulozitate 5,6 - 6,0 zecimi;
-viteza medie a vantului pe directia predominanta este de 2 m/s, directia predominanta a
vntului este nord-est;
n zona amp1asamentului nu se desfasoara activitati care sa genereze poluanti care ar
influenta calitatea aerului.
3.5. Elemente de ecologie acvatica si terestra
Flora si vegetatia reflecta particularitatile reliefului, zona fiind submontana, este
acoperita de o vegetatie etajata, foarte eterogena, dependenta de altitudine, soluri, temperatura,
umiditate. Vegetatia n zona obiectivului este reprezentata de culturi agricole, de pasuni. Terenul
pe care se va realiza investitia este teren agricol, ocupat cu fneata.
Fauna. Varietatea formelor de relief si conditiile de mediu, pastrate n mare parte sub
aspectul lor originar, conditioneaza prezenta faunei bogate si variate care caracterizeaza judetul.
Animalele mari sunt reprezentate de lupi, mistreti, caprioare. Animalele mici ntlnite sunt iepuri,
vulpi, veverite, iar pasarile sunt reprezentate de pitigoi, vrabii, ciori, ciocanitori. Terenul analizat
nu se afla pe rutele de migrare a pasarilor.
n imediata apropiere nu sunt rezervatii botanice, parcuri nationale sau gradini istorice.
3.6. Asezarile umane si alte obiective de interes public
Statia de epurare va fi este situata la o distanta de cca 300 m fata de locuinte.
Investitia nu influenteaza indicele demografic, populatia localitatii este de cca 680
locuitori. Populatia este ocupata n agricultura, majoritatea locuitorilor au vrsta
naintata. Dimensiunea familiei este relativ mica.
n apropiere nu se afla obiective de interes public, nici arii protejate.
mentionam ca apele uzate menajere prin continutulor nu sunt periculoase, iar debitul acestora
este mic 5 l/s).
Concentratia poluantilor din apele uzate epurate, emisi n emisar, se va situa n limitele
prevazute n normative NTPA 001/2005. Impactul asupra emisarului poate fi considerat
mic/nesemnificativ.
4.2. Emisii de poluanti n aer si protectia calitatii aerului
Ordinul 462/1993 emis de MAPPM defineste emisia de poluanti ca fiind eliminarea n
atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi si gazosi din surse punctiforme sau de suprafata, deci din
surse stationare fixe sau mobile care evacueaza n atmosfera noxele rezulte din diferitele
activitati socio-economice.
Emisiile sunt de doua feluri:
-dirijate - evacuare prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de
esapament, etc. Acest gen de emisii sunt controlabile si cuantificabile prin masurari:
- difuze - evacuare nregistrata la: manipulari de substante si produse pulverulente sau cu
volatilitate diferita, ncarcare-descarcare rezervoare, neetanseitati, etc. Aceste emisii sunt
necontrolabile si necuantificabile prin masurari.
n perioada de amenajare a constructiilor pot sa fie emise pulberi la manipularea
materialelor de constructie. Nu putem aprecia nivelul emisiilor si nici aria de raspndire dar
consideram ca la o manipulare atenta nu vor influenta calitatea aerului.
n perioada de functionare a obiectivului, pe amplasament pot sa apara mirosuri specifice
activitatii de epurare a apelor uzate menajere.
Avnd n vedere cantitatea de apa uzata (debit sub 5 l/s) si respectiv de namol rezultat
precum si distanta mare fata de zona locuita (cca 300 m) apreciem ca activitatea din statie nu va
crea disconfort. Remarcam suprafata redusa a bazinelor din statia de epurare att pentru apa
uzata ct si pentru namol ceea ce reduce degajarea mirosurilor. n plus ntreaga treapta biologica
este un bloc compact ceea ce diminueaza impactul din punct de vedere a mirosurilor. De
asemenea adaugarea de biopreparate elimina mirosurile specifice din statie. n proiect se prevede
evacuarea ritmica a namolului rezultat de pe amplasament.
4.3. Sursele si protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor
Sursele de zgomot sunt reprezentate de:
- pompe;
-motoarele de la suflante.
Pompele sunt submersibi1e. Suflantele vor fi amplasate n spatiu nchis. Statia de epurare
este la distanta de 300 m fata de prima casa, apreciem ca zgomotul nu va crea disconfort asupra
locuitorilor.
4.4. Sursele si protectia mpotriva radiatiilor
Pe amplasament nu vor fi procesate si depozitate sub stante radioactive.
4.5. Gospodaria deseurilor
Aceasta investitie va genera doua tipuri de deseuri:
1. Deseu din perioada de constructie;
2. Deseu din functionarea instalatiei.
1. Deseul din perioada de constructie
Deseul rezultat este reprezentat de pamnt excavat si resturi de materiale de constructie.
Volumul total de pamnt excavat pentru pozarea conductelor, a caminelor, este estimat la
3800 m3, din aceasta cantitate 3400 m3 se vor refolosi la acoperirea conductelor iar 400 m3 se vor
evacua pe un teren pus la dispozitie de catre Primaria comunei Milas.
Volumul de pamant excavat pentru realizarea statei de epurare (pentru realizare bazine,
fundatie cladire statie, etc.) este estimat la 130 m3, acesta se va depozita temporar pe terenul
alaturat iar dupa finalizarea lucrarilor se va nivela si nierba.
Cofrajele pentru camine (lemn) se utilizeaza la 10 cicluri de turnare dupa care se depreciaza si se
evacueaza ca si deseu. Deseul de lemn va fi valorificat la satenii din zona ca si lemn de foc.
Deseurile de materiale de constructie vor fi eliminate de catre firma constructoare.
2. Deseu din functionarea instalatiei.
-namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti cod 19 08 05 - este estimat la 44
m3/an, la o umiditate de 80- 85 %. Namolul se va colecta n saci/ container si se vor depozita
temporar pe o platforma special destinata. Namolul din statiile de epurare ape uzate menajere
este clasificat ca si deseu nepericulos, se are in vedere utilizarea n agricultura. Transpotul
acestuia se poate face cu remorci.
-deseuri retinute pe site cod 19 08 01 - se estimeaza la 5,6 m3/an (au o umiditate de 55%),
este deseu nepericulos, este de natura deseului menajer. Se va colecta n pubele si se va evacua
de pe amplasament mpreuna cu deseul menajer.
Denumire
Cantitate Starea
Cod
Cod
privinc
deseu
prevazuta
fizica
a
deseu
Namol
Cod
Managementul deseurilor-
prevazuta a
generata (m3/an)
fi generata
proprietate care
(m3/an)
ta
n stoc
44
semisolid 190805 -
44
semisolid 1908 01 -
5,6
semisolid 19 08 02-
5,6
pe site
Deseu de la 5,6
deznisipator
fi
Grasimi
Deseu menajer
3
er
semisolid 19 08 09-
solid
2003 01 -
Conform Ord. MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namolurile de epurare n
agricultura - prevede conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca namolul pentru a putea fi
utilizat n agricultura, conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca solul pe care poate fi utilat,
obligatiile producatorilor, respectiv a utilizatorilor de namoluri de epurare.
Namolurile provenite de la statiile de epuare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare
apelor uzate orasenesti pot fi utilizate n agricultura numai daca concentratiile de metale grele
sunt sub limitele admise conform tabelului nr. 6.
Tabelul nr. 6
Parametru
VMA
III
(mg/kg s. u)
(mg/kg s. u)
(mg/kg s. u)
Cd
10
0,15
Cu
500
100
12
Ni
100
50
Pb
300
50
15
Zn
2000
300
30
Hg
0,1
Cr
500
100
12
Co
50
As
10
*AOX
500
**PAH
***PCB
0,8
b)-sa realizeze ncorporarea namolurilor n sol n aceiasi zi n care s-a aplicat namolul.
c)-sa anunte producatorul de namol daca s-a razgndit n privinta utilizarii namolului,
nainte de a se realiza transportul acestuia.
n zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare a factorilor
de mediu (sol, apa, plante), n completarea sistemului national.
Pentru namolurile care nu ndeplinesc conditiile de utilizare n agricultura se vor adopta
alte metode de tratare sau eliminare a lor (incinerare n cuptoare n industria cimentului) sau
depozitare n depozite de deseuri nepericuloase. Namolurile sunt acceptate ca deseu nepericulos
conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.
Proprietarul statiei de epurare intentioneaza utilizarea acestuia n agricultura.
4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Conform fiselor de securitate anexate, substantele care se adauga n timpul procesului nu
prezinta toxicitate sau periculozitate. n plus cantitatile care vor exista n stoc sunt
mici.
Pentru depozitarea si utilizarea substantelor mentionate se vor respecta toate masurile
specificate n fisele de securitate, iar personalul va fi instruit.
Valoarea Ip
10
0-0,25
Fara efecte
0,25-0,5
0,5-1,0
1,0-2,0
2,0-4,0
4,0-8,0
8,0-12,0
12,0-20
Peste 20
Valoarea IrG
1-2
2-3
3-4
4-6
>6
Indicele de poluare globala obtinut (IpG < 2) estimeaza faptul ca activitatile ce se vor
desfasura n cadrul obiectivului de investitii vor produce o impurificare globala a factorilor de
mediu APA, AER, SOL ce se va situa n limitele admisibile.
Pentru realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere s-au studiat mai multe
alternative de statii de epurare n scopul realizarii acestui obiectiv.
Pentru amplasamentul propus nu exista o altenativa mai avantajoasa, statia va fi construita
n partea de est a localitatii, n zona nelocuita.
Din punct de vedere al schemei tehnologice de epurare s-au avut n vedere urmatoarele
variante:
-epurare mecano-biologica cu bazine de namol activ
-epurare mecano-biologica cu nitrificare-denitrificare, cu bazine de namol activ.
-epurare mecano-biologica cu filtre biologice.
n cadrul proiectului s-a ales varianta mecano-biologica cu eliminarea pe cale biologica a
substantelor organice biodegradabile si a azotului amoniacal prin procese de nitrificaredenitrificare heterotrofa si hetero-autotrofa urmata de dezinfectie cu ultraviolete deoarece
corespunde din punct de vedere a debitului si gradului de epurare necesar. Prin procesele de
nitrificare-denitrificare pe lnga reducerea azotului se face si o reducere a fosforului.
Din punct de vedere a dimensionarii bazinului de omogenizare ape uzate si a bazinului de
colectare namol s-a adoptat solutia unei naltimi utile relativ mari pentru a reduce suprafata
ocupata de bazine si implicit suprafata de contact cu aerul (se reduce mirosul).
Din punct de vedere a gestionarii namolului s-au avut n vedere urmatoarele variante:
-utilizarea namolului ca ngrasamnt pe terenuri agricole
-incinerarea namolului
-amenajarea unui depozit de deseuri
S-a ales prima varianta avnd n vedere n primul rnd criteriul economic si n al doilea
rnd reducerea cantitatii de deseuri ce trebuie eliminate.
8.3 MONITORIZAREA
Dupa punerea n functiune se vor monitoriza urmatorii factori de mediu:
- calitatea apelor epurate deversate n prul Comlod;
- namolul rezultat din procesul de epurare
Monitorizarea apei
Statia de epurare este proiectata pentru un debit foarte mic 5 l/s) va avea un sistem
propriu de monitorizare, pentru toti parametrii prevazuti in Avizul de Gospodarire al apelor.
Determinarea parametrilor apei epurate se va face prin recoltarea de probe din caminul prevazut
n acest scop, analiza lor se va face n laboratorul statiei dotat corespunzator, cu frecventa
saptamnala.
Prin Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 317 din 14.12.2006 eliberat de
ADMINISTRAIA NAIONAL "APELE ROMNE" DlRECIA APELOR "MUREs"s-au
impus urmatoarele conditii de deversare n emisar:
-debitul apelor epurate va fi sub 5 l/s
-parametrii apelor epurate evacuate n pru se vor ncadra n valorile prezentate n
tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
Nr.crt
Indicatoru1
U.M.
Valori admise
pH
6,5 - 8,5
materii n suspensie
mg/1
60
CCO-Cr
mg/l
125
CBOs
mg/1
25
mg/]
2000
substante extractibi1e
mg/l
20
azot amoniaca1
mg/l
fosfor total
mg/l
Azotiti
mg/l
10
Azotati
mg/l
37
-din punct de vedere seismic conform Normativ P 100/92, coeficientul seismic Ks = 0,08
si o perioad de colt Tc = 0,7. Conform SR 111000/1 - 91 zona este ncadrata n harta de
macrozonare seismica n macrozona de gradul VI. Adancimea de nghet este de 1 - 1,1 m.
Statia de epurare va fi amplasata pe un teren la 0 cota de +2,00 m fata de cota apei din
praul Comlod.
-statia de epurare va fi amplasata pe malul drept al prului Comlod la o distanta de 20 m
fata de acesta. Din dec1aratiile primarului comunei Milas rezulta ca aceasta zona nu prezinta
pericol de inundare.
Riscurile n functionare sunt: avarie, defectiuni, ntreruperi de curent.
- ntreruperile de curent sunt foarte rare, utilajele folosite sunt fiabile, repararea sau
schimbarea acestora se poate face n intervale mici de timp. Pentru cazuri de intreruperi ale
energiei electrice pe durate mai mari de timp, statia va fi dotata cu un grup electrogen cu puterea
de 65 CPo
8.5. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
8. www.anpm.ro
9. www.avize-mediu.ro/acord-mediu
10. www.europa.ro/dosare/mediu
11. www.guv.ro
12. liviumuntean.googlepages.com
13. www.mmediu.ro
14. OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, modificata, completata si aprobata prin
Legea nr. 265/2006;
15. Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, modificat prin Ordinul MAPAM nr.
210/2004 si prin Ordinul MMGA nr.1037/2005;
16. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
17. Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare;
18. Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea
112/2006;
19. HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice si private;
20. Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor aplicabile etapelor procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
21. Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea 310/2004 si Legea
112/2006;
22. HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n
mediul acatic a apelor uzate, modificata si completata prin HG nr. 352/2005;
23. Ordinul MMGA si MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice
privind protectia mediului si n special a solurilor cnd se utilizeaza namolurile de epurare n
agricultura;
24. HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
25. Legea nr. 27/2007 privind aprobarea Ordonantei nr. 61/2006 pentru modificarea si
completarea Ordonantei de Urgenta nr. 78/16.06.2000, privind regimul deseurilor;
26. Prospect Sisteme compacte pentru epurarea apelor uzate municipale si industriale,
EEC EUROPE LTD;
27.Normativul NP 08912003 -pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti - statii de epurare de capacitate mica si foarte mica;
28. Informatii obtinute de la Satia Meteorologica Bistrita;
29. Studii geologice, geografice - Complexul muzeal Bistrita.