Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea

supranumit 'secolul luminilor'.

Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva
conditii social-istorice:
- revolutia burgheza din Anglia;
- semnarea 'Declaratiei Drepturilor Omului'.
Trasaturile iluminismului:
- promovarea ratiunii;
- sustinerea tolerantei interetnice;
- combaterea docmelor si a bisericii (anticlericalismul);
- asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.

Iluminismul romanesc - poarta numele de 'Scoala

Ardeleana'.
Reprezentanti ai iluminismului romanesc:
- Samuil Micu Klein;
- Gheorghe Sincai;
- Petru Maior;
- Ion Budai-Deleanu.

Epopeea - este o specie a genului epic in versuri de mari

dimensiuni cu un fir epic intins si cu personaje cu puteri
supranaturale, aceste sunt de obicei personaje legendare.
Epopeea apare in Grecia Antica si e preluata de cultura latina.
Cele mai celebre epopei sunt: 'Eliada si Odiseea' de Homer
si 'Eneida' scrisa de Vergiliu.

Introducere
'Tiganiada' este capodopera literara a iluminismului
romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura
romana.
Desi redactata in doua variante ea nu ajunge sa fie
publicata decat in 1925. Din aceasta cauza literatura romana va
avea foarte mult de pierdut. Si alti autori pasoptisti (ex: Ion
Heliade Radulescu) incep sa scrie o epopee a neamului insa
aceste proiecte nu sunt finalizate.

Geneza operei
Ion Budai-Deleanu, om de o vasta cultura gaseste punctul
de plecare al 'Tiganiadei' in lucrarea 'Batra homiamahia' ('Lupta
broastelor cu soarecii') de Tasso, in 'Don Quijote de la Mancha' a
lui Cervantes si in 'Orlando furioso' de Aristo.

Tema operei
'Tiganiada' are ca tema calatoria alegorica pe care o face
neamul tiganesc in cautarea unei forme statale.

Semnificatia titlului
Titlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei
('Iliada', 'Odiseea', 'Eneida'). Acesta ne trimite la personajul
central al operei si
anume la etnia tiganilor . Titlul este unul alegoric deoarece sub
intruchiparea tiganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde ascunde
aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal.

Compozitia
Din punct de vedere compozitional 'Tiganiada' sau 'Tabara
tiganilor'este alcatuita din 12 cantece compuse de cantaretul
Leonachi Ghianeu si imbogatita 'cu multe insemnari si luari
aminte, critice istorice, filosofice, filologice si gramatice de catre
Mitru Perea si alti mai multi in anul 1800'. O astfel de structura
isi dovedeste modernitatea datorita multitudinii de voci
naratoriale. Personajele care comenteaza evenimentele in
subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. Ele nu
explica ceva ci au rolul de a crea o opera in opera.

Firul epic
Actiunea se desfasoara in Muntenia lui Vlad Tepes.
Domnitorul se hotaraste sa-i inaremeze pe tigani pentu a lupta
impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea acestora ca
iscoade. Pentru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate
numita Spateni unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune
statala. Tiganii se lasa greu convinsi, mai intai avand loc un sfat
care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil.
Mai intai tiganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad
Tepes si armata lui se deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti
de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu bucate. La

cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa curajului si o

pofta de mancare nemasurata.
In schimbul intrarii in lupta Vlad Tepes le ofera ca
recompensa localitatea Spateni plasata strategic intre
Barbatesti si Inimoasa.Denumirea localitatilor este una evident
parodica ea desemnand lipsa curajului si a tragerii de inima din
partea tiganilor.
Odata intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de
interventia Satanei care o rapeste pe Romica, logodnica
viteazului Parpangel. Pentru a-si regasi iubita acesta porneste
intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa
dovedeasca faptul ca este apt de a se insura, de a-si intemeia o
familie si de a conduce etnia tiganilor. Bineinteles ca aceasta
calatorie este tot parodica. Parpangel este supus unor probe
astfel trece printr-o padure vrajita si poposeste la un han care in
mod miraculos se transforma dimineata intr-o balta cu broaste.
Satana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe Parpangel.
Dezamagit, eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor.
Pe drum se intalneste cu viteazul Argineanu imbracat in armura
vrajita si jac schimb de haine. Astfel Parpangel intra in lupta
impotriva turcilor. Infricosati de vederea armurii si crezant ca
este Argineanu turcii bat in retragere si toata aceasta aventura
eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a lui Parpangel.
Lesinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai.
Cand isi revine o regaseste pe Romica si fac nunta. La ospatul
de nunta Parpangel povesteste tuturor tiganilor cele vazute in
iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat
in vederea stabilirii formei de organizare statala. Nu reusesc din
cauza naravurilor innascute ale acestora. Totul se incheie cu o
dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o alta cale.

Povestirea spusa de Parpangel tiganilor despre calatoria sa

in rai este impanzita de elemente specifice neamului tiganesc
cel mai important fiind mancarea.
Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat
de Parpangel sunt: situarea geografica 'intre cer si pamant',
clima zile senine, ceriul limpede, fara nouri', 'vantucele
dragalase, line', 'nu e vara zadufoasa, nici iarna cu ger, nici
toamna rece, ci tot primavara mangaioasa', relieful 'campuri cu
flori osebite', 'dealuri si coaste de cas, de branmza, de slanina' ,
'muntii si stancele gurguiate tot de zahar, stafide, smochine',
'rauri de lapte dulce pe vale', flora si fauna 'rodii in loc de arburi
si copace', 'in loc de nisip si tarana/ Tot graunta de aur iei in
mana', 'struguri, vin'.
In descrierea acestui rai Parpangel porneste de la formele
de relief, clima si vegetatia intalnite in lumea reala si le
transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. In acest rai al
tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca
tiganilor nu le este data munca ci lenea si ospatul.
Naratorul este cel care povesteste niste intamplari reale
sau imaginare. Vocea naratoriala a acestua se identifica cu
persoana a III-a singular. Naratorul care stie tot despre
personaje si intamplarile prin care acestea vor trece se
numeste narator omniscient si omniprezent (sau narator
creditabil).
Naratorul necreditabil este acel narator care din diverse
mative deformeaza lumea prezenta astfel incat el nu mai poate
fi crezut de catre cititor.
Parpangel este un astfel de narator necreditabil. Acest
erou este actor al intamplarii povestite si totodata si narator.
Vocea naratoriala se identifica cu cea a personajului si
prezentarea se face la persoana I.

Incheiere
Intitulata 'poemation eroi-comico-satiric', 'Tiganiada' se
dovededeste a fi o alegorie ce intrupeaza nazuintele de veacuri
ale romanilor ardeleni. Esenta acesteia o reprezinta democratia
fara fond. In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare

statala, tiganii dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar

acela de populatie omada fara posibilitatea de a se aseza intrun loc.
Prezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are
rolul de a explica un eveniment ci de a imbogati textul. Numele
din subsol sunt caracterizante, ceea ce spun personajele se
regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o
opera in opera.
Ion Budai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern
care trece de limitele timpului sau.

Partea I
Iluminismul
Definitie
Reprezentanti
Iluminismul romanesc
Definitie

 Reprezentanti

Partea a II-a
Tiganiada (Comentariu)
Epopeea (Definitie)
Introducere
Geneza operei
Tema operei
Semnificatia titlului
Compozitia
Firul epic
Gradina desfatarilor (Comentariu)
Incheiere