MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII i TINERETULUI

Str. G-ral Berthelot 28-30, Bucuresti

Tel: 313.33.15; Fax: 412.47.19

Geografie,
Geologie
2008
Programa
pentru
examenul de definitivare n nvmnt
obinerea gradului didactic II
Teme cu caracter orientativ ale lucrrilor metodico-tiinifice viznd
obinerea gradului didactic I

GEOGRAFIE
NOTA DE PREZENTARE
Programele pentru examenul de definitivare n nvmnt i pentru obinerea gradului didactic al
doilea, precum i tematica lucrrilor metodico-tiinifice pentru gradul didactic I la specialitatea geografie i la
didactica geografiei elaborate de centrele de perfecionare au fost analizate, readaptate i rearanjate n
grupul de lucru, n ziua de 07.02.2005, iar coninuturile rezultate au constituit un produs, care a fost discutat i
validat n comisia naional de specialitate, la 08.02.2005.
Obiectivul major a fost actualizarea coninuturilor i raportarea acestora la exigenele curriculum-ului
colar i ale reformei nvmntului. n acest sens au fost ndeprtate anumite teme din programa colar de
specialitate, nlocuite cu alte teme al cror corespondent n necesarul de pregtire pentru nvmntul
preuniversitar este evident. De asemenea, au fost modificate, n totalitate, coninuturile didacticii geografiei.
S-au individualizat coninuturile pentru examenul de definitivare n nvmnt de cele pentru examenul pentru
obinerea gradului didactic al II-lea, la specialitate i metodica predrii geografiei, precum i pe categorii
didactice profesor I i profesor II. S-a actualizat aparatul bibliografic.
Competene pentru funcia de cadru didactic definitiv:
1. S cunoasc coninuturile teoretice ale temelor cuprinse n programa de specialitate i de didactica
specialitii.
2. S structureze coninuturile programei de definitivare n nvmnt i s le transfere n variate
situaii de predare-nvare a geografiei.
3. S aplice informaiile de specialitate i din didactica specialitii n activitatea de
predare-nvare-evaluare a geografiei.
4. S actualizeze informaiile i s le integreze n activitatea didactic.
5. S-i evalueze competenele manageriale n funcie de miestria didactic i capacitatea de
aplicare real/concret a informaiilor de specialitate i de didactica specialitii.
Competene pentru funcia de cadru didactic cu gradul didactic al II-lea:
S cunoasc coninuturile lansate n programa de specialitate i didactica specialitii, fcnd uz i de
oferta bibliografic facultativ.
S transfere informaiile n variate situaii de nvare, care s genereze maximizarea eficienei actului
didactic.
S esenializeze informaiile de specialitate i s le raporteze la coninuturile programei colare i la
coninuturile de predat-nvat i evaluat.
Competene pentru funcia de cadru didactic cu gradul didactic I:
1. S inoveze practica predrii-nvrii i evalurii cunotinelor de geografie.
2. S lanseze soluii de eficientizare a actului didactic.
3. S construiasc modele de activiti didactice prin cercetri aplicative, consultativ-ameliorative,
operaionale.
4. S elaboreze situaii de nvare cu caracter aplicativ, raportate la exigenele reformei
nvmntului.

 GEOGRAFIA

Programa pentru examenul de obinere a definitivrii n nvmnt pentru absolvenii

nvmntului superior de lung durat
I. GEOGRAFIA GENERAL
A. Geografia fizic
Sistemul tiinelor geografice*. Coninutul categoriilor geografice: mediul geografic;
caracteristicile sistemului geografic; mediul nconjurtor; tip-tipizare; zon-zonare;
regiune-regionare; peisajul geografic; legile geografiei*. Caracterul aplicativ al geografiei i rolul ei
n cercetrile interdisciplinare*. Metode de studiere i reprezentare a componentelor geografice*.
Noiuni de geografie matematic. Unitatea materiei n Univers. Sistemul solar. Micrile Pmntului.
Meteorologie i climatologie. Atmosfera: compoziie i structur. Energia proceselor din
atmosfer: fluxurile de energie radiant care strbat atmosfera i bilanul radiativ; procesele n care
se consum cldura rezultat din bilanul radiativ i bilanul caloric. Apa n atmosfer: evaporarea;
umezeala; condensarea; precipitaiile atmosferice. Vntul: forele care acioneaz asupra aerului.
Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii i anticiclonii. Prevederea timpului*. Factorii genetici
ai climei: radiativi; fizico-geografici; dinamici; antropici. Repartiia principalelor caracteristici ale
climei: temperatura; precipitaiile; vntul. Climatele Pmntului.
Hidrologie. Hidrosfera. Oceanele i mrile: proprieti fizice, dinamica apelor (valuri, maree,
cureni, influena oceanelor asupra mediului continental. Rurile i fluviile. Tipuri genetice de lacuri.
Elementele caracteristice ale bazinului i reelei hidrografice. Marile sisteme fluviale ale globului
(regiunea hidrologic i importana economic). Scurgerea lichid i de aluviuni ale rurilor*. Apa ca
resurs i influena sa n mediul geografic*. Tipuri genetice de lacuri i repartiia lor geografic.
Geomorfologia.
Procesele geomorfologice: fizico-chimice (dezagregare, alterare), gravitaionale (tasare, sufoziune,
solifluxiune, alunecri), fluvio-toreniale, glaciare, periglaciare i nivale, marine, eoliene; gruparea
zonal i pe etaje a proceselor geomorfologice; ritmul i intensitatea lor.
Versanii: tipuri de evoluie, clasificare: glacis*, pediment*, pediplen*, peneplen*.
Relieful creat de apele curgtoare: albie, meandre, lunc, terase, piemonturi, cmpii de nivel de
baz.
Relieful petrografic: pe granite, argile, nisipuri, loess, gresii i conglomerate; carstul.
Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, n blocuri (faliat).
Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (n formele vulcanice).
Relieful climatic: relieful deerturilor, relieful glaciar (montan i de calot), relieful periglaciar.
Relieful litoral: procese, forme, evoluia rmurilor, tipuri de rm.
Biogeografie
Organizarea biosferei*. Ecosfera*. Ecosistemul*. Biocenoza*. Biomul*.
Factorii ecologici (abiotici, biotici) i rolul lor n distribuia latitudinal i altitudinal a organismelor
vii.
Arealul biogeografic.
Marile formaii de biomuri continentale*.
Regionarea biogeografic. Regiunea Holarctic.
Protecia capitalului natural i conservarea biodiversitii la nivel local i regional. Parcuri
Naionale*.
Rezervaii ale Biosferei*.
Geografia solurilor
Prile componente ale solului. Factorii formrii i rspndirii geografice a solurilor. Procesele
pedogenetice i formarea profilului de sol*. Solul ca resurs natural*. Utilizarea i protecia
solurilor*.
Geografia mediului
Factorii geoecologici: primari, secundari i neperiodici*.
3

Tipuri de mediu i distribuia lor latitudinal (medii naturale, medii antropizate, medii antropice) *.
Surse de poluani i categorii de poluare (poluare fizic, poluare chimic, poluare biologic)*.
B. Geografia uman
Geografia populaiei i aezrilor umane. Evoluia numeric a populaii; diferenieri teritoriale.
Micarea natural: variaia teritorial a principalelor componente. Teritorii privind creterea
numrului populaiei*. Mobilitatea teritorial a populaiei. Tipuri de migraii i cauzele lor*. Structuri
demografice (pe sexe, pe grupe de vrste, medii, religii, etnii, profesii etc.). Rspndirea populaiei
pe Glob. Factorii care condiioneaz distribuia spaial i densitatea populaiei. Regiuni cu densiti
mari i mici ale populaiei. Particulariti ale distribuia spaial a populaiei urbane i rurale. Regiuni
i forme de concentrare a populaiei urbane i rurale. Clasificarea oraelor.
Evoluia hrii politice a lumii*. Criterii de clasificare a statelor. Presiunea uman contemporan i
limitele ecologice*. Ecologia aezrilor umane*.
Geografia economic.
- Geografia produciei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, minereurile de
uraniu, apele, energia solar, energia eolian, energia geotermic. Principalele regiuni i ri cu
zcminte de minereuri de fier i mangan; valorificarea industrial. Resurse i minereuri
neferoase; localizare i valorificare. Industria construciilor de maini, chimic, lemnului,
materialelor de construcii, uoar i alimentar. Factori i forme de localizare a industriei.
Marile concentrri industriale ale lumii. Principalii factori ai dezvoltrii agriculturii pe Glob*.
Limitele spaiului agrar*. Tipuri de peisaje agrare*.
- Geografia circulaiei, turismului i schimburilor economice internaionale. Caracterizarea
geografic a transporturilor feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene i speciale. Rute
maritime principale i mari porturi. Turismul internaional. Tipuri de turism. Regiuni i centre
turistice importante pe Glob*. Schimburi economice internaionale. Dezvoltarea economic i
echilibrul ecologic (conceptul de dezvoltare durabil i cel de ecodezvoltare)*. Probleme ale
globalizrii economiei*. Principalele regiuni de integrare economic*.
II. GEOGRAFIA ROMNIEI
A. Geografia fizic
Evoluia paleogeografic i resursele minerale utile.
Relieful. Muni, podiuri, dealuri i cmpii: caractere generale. Tipuri de relief: suprafee de
nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, vi carpatice transversale.
Procesele geomorfologice actuale difereniate pe treptele majore de relief: muni, podiuri i dealuri,
cmpii.
Clima. Factorii genetici ai climei. Principalele caracteristici climatice: temperatura; precipitaiile;
vntul. Regionarea climatic.
Hidrografia. Apele subterane*. Tipuri de izvoare minerale i rspndirea lor. Configuraia reelei
hidrografice i modul ei de organizare. Fluviul Dunrea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice
de lacuri i repartiia lor teritorial. Marea Neagr.
Biogeografia
Succesiunea zonelor i etajelor de vegetaie: zona stepei, zona silvostepei, zona pdurilor
nemorale, etajul pdurilor nemorale, etajul pdurilor boreale, etajul subalpin i etajul alpin.
Regionarea biogeografic a Romniei. Protecia i conservarea biodiversitii*. Rezervaiile
biosferei: Delta Dunrii, Retezat i Rodna*.
Solurile
Vechimea i evoluia solurilor. Zonalitatea, intrazonalitatea i azonalitatea. Influena omului n
formarea i evoluia solurilor. Diversitatea solurilor: clase, tipuri i subtipuri.
Geografia mediului
Categorii de medii naturale*.
Tipuri majore de peisaje i gradul lor de naturalitate*.
Artificializri ale mediului*.
Mediul urban i disfuncionalitile sale*.
4

B. Geografia uman
Populaia. Consideraii de geografie istoric privind vechimea i continuitatea populaiei autohtone
n spaiul carpato-danubiano-pontic. Micarea migratorie i natural a populaiei. Repartiia i
densitatea populaiei. Structurile populaiei.
Aezrile omeneti. Vechimea i continuitatea vieii urbane. Rspndirea i tipologia oraelor.
Probleme actuale privind dezvoltarea urban*. Tipuri de sate dup poziie, mrime, fizionomie
(forma, structura i textura vetrei), funcii i gradul de dispersie. Tendine n evoluia satului
romnesc.
Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, hidroenergia, alte resurse de
energie. Structura i rspndirea produciei de energie electric. Structura i rspndirea teritorial
a industriei. Restructurarea industriei romneti*. Caracterizarea general a transporturilor i cilor
de comunicaie. Fondul funciar i potenialul agricol. Zonele de producie agricol i tipologia
peisajului agricol. Potenialul turistic natural i cultural-istoric al Romniei. Regiuni i centre
turistice*. Comerul*.
Geografia regional a Romniei. Caracterizarea complex a unitilor i subunitilor geografice:
Carpaii i depresiunile intracarpatice, Depresiunea Transilvaniei, Subcarpaii, Dealurile Vestice,
Podiul Moldovei, Podiul Getic, Podiul Dobrogei, Litoralul romnesc al Mrii Negre, Cmpia
Romn, Cmpia de Vest Banato-Crian, Delta i Lunca Dunrii.
III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR
Trsturi geografice ale continentelor: uniti fizico-geografice reprezentative ( Munii Alpi, Munii
Carpai, Munii Pirinei, Muni Himalaya, Munii Anzi, Munii Atlas, Munii Ural, Munii Stncoi, Munii
Appalachi, Podiul Tibet, Podiul Pamir, Podiul Siberiei centrale, Podiul Deccan, Podiul Preriilor,
Podiul Braziliei, Deertul Sahara, Deertul Gobi, Cmpia Amazonului, Cmpia Europei de Est,
Cmpia Indo-Gangetic, Marea Cmpie Chinez, Cmpia Siberiei de Vest, Depresiunea Congo
(Zair) ; sisteme orografice cu implicaii n peisaj. Concentrri urban-industriale: caractere specifice,
tendine n evoluia lor.
Diferenieri regionale n economia rilor.
Economia agrar i tipuri de agricultur: organizare spaial; destinaia produselor etc.
Structuri transfrontaliere; zone libere; direcii n evoluia social-economic a unor regiuni i ri.
Caracterizarea geografic a unor ri: Marea Britanie, Frana, Germania, Italia, Rusia, China,
Japonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Africa de Sud.
IV. LUCRRI PRACTICE
Orientarea pe hart i n teren. Cunoaterea orizontului local prin cercetarea pe teren organizarea
cercetrii, echipament i mijloace necesare, ntocmirea schielor panoramice, fotografierea. Ridicri
topografice expeditive. ntocmirea machetelor de relief. Cartarea componentelor geografice: relief,
hidrografie, soluri, vegetaie, populaie, aezri. Reprezentarea grafic i cartografic a datelor
statistice i a informaiilor geografice.
* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactic a II-a (absolveni ai nvmntului superior forma
scurt, I.P3).

Programa pentru examenul de obinere a gradului didactic al II-lea

A. GEOGRAFIA FIZIC
Geomorfologie. Clasificarea formelor de relief dup: genez, mrime, vrst, complexitate. Tipuri de
muni pe Glob. Tipuri de podiuri i dealuri n Europa. Tipuri de cmpii pe Glob i caracteristicile lor. Raportul
dintre procesele geomorfologice actuale i treptele de relief. Alunecrile de teren, relieful pe loess i nisipuri.
Carstul. Relieful glaciar: faze glaciare, localizare, tipuri de forme. Regionarea geomorfologic. Reliefuri de
nivelare n Romnia: suprafee i niveluri de eroziune, glacisuri, pedimente. Relieful structural. Relieful litoral.
Sisteme morfogenetice i sisteme morfoclimatice pe Glob. Zonalitatea i etajarea morfoclimatic*.
Meteorologie i climatologie. Relaiile om-atmosfer: poluarea aerului, reducerea concentraiei
ozonului atmosferic; creterea concentraiei dioxidului de carbon; schimbri climatice. Fenomene atmosferice
de risc: ciclonii tropicali, tornadele i trombele, orajele, grindina, aversele, bruma, chiciura, poleiul, ngheul,
ceaa, viscolul, secetele, avalanele etc.
5

Prognoza meteorologic i rolul ei n diminuarea consecinelor duntoare ale diferitelor fenomene

atmosferice de risc. Clima - resurs i risc. Clima i oraul. Problema deertificrii. Climatele Terrei.
Hidrologie. Izvoarele i importana lor economic (cu privire special asupra apelor minerale).
Dinamica i scurgerea apei rurilor. Tipuri de lacuri n funcie de: genez, regimul termic, grad de mineralizare.
Observaii i msurtori hidrologice efectuate n reeaua hidrografic i cu elevii.
Solurile. Alctuirea solului (componentele mineral, organic, lichid, gazos. Factorii formrii i
rspndirii geografice a solurilor: clima i vegetaia ca factori ai solificrii; relieful, roca i apa freatic ca factori
regionali i locali ai solificrii; vrsta solurilor; influena omului n formarea i evoluia solurilor. Zonalitatea i
etajarea solurilor pe Terra*.
Biogeografie. Domeniile de via: terestru, acvatic, subteran. Organizarea biomurilor continentale.
Spectrul biogeografic - mijloc de analiz a apartenenei areal-geografice a componentelor vii din orizontul
local. Profilul biogeografic i relevana lui n distribuia spaial a comunitilor de plante i animale. Metodele
de evaluare a potenialului ecologic al unui teritoriu. Categorii de rezervaii dup clasificarea IUCN: definire,
caracteristici.
Geografia mediului. Ecosistem. Geosistem. Complex natural. Peisaj. Categorii de peisaje.
Mediile naturale i efectul umanizrii lor. Mediile i riscurile naturale i tehnogene*. Percepia mediului*.
Ecodezvoltarea*. Dezvoltarea durabil*. Renaturarea, restructurarea i reconstrucia mediului*.
Vulnerabilitatea mediului*. Comportamentul uman i educaia pentru mediu*.
B. GEOGRAFIA UMAN
Populaia i aezrile umane. Dinamica, structura i distribuia spaial a populaiei pe Glob.
Evoluia numrului populaiei. Mobilitatea teritorial a populaiei. Evoluia oraelor n secolele al XIX-lea i al
XX-lea. Evoluia procesului de urbanizare*. Funciile i influenele urbane*. Spaiul urban i calitatea vieii*.
Activitile economice. Activiti primare. Fondul funciar i potenialul agricol. Lucrrile de
mbuntiri funciare. Regiunile agricole: definire, caracteristici, activiti i practici agricole, tipuri. Tipuri de
peisaje agricole. Activiti secundare. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, crbunii, resursele
hidraulice i nucleare. Ramurile industriale: energia electric, metalurgic, construciile de maini, chimic,
materialele de construcii, exploatarea i prelucrarea lemnului, bunurile de larg consum (materii prime, legturi
de producie, produse finite i distribuia spaial a acestora). Activiti teriare. Categorii i caracteristici ale
cilor de comunicaie i ale transporturilor (apariie, dezvoltare, repartiie teritorial). Potenialul turistic natural
i antropic. Regiuni i centre turistice*.
C. GEOGRAFIA ROMNIEI
Caracterizarea complex a unitilor geografice de rangul I i II ale Carpailor romneti: elemente
geografice de referin i tipurile de mediu. Etajele alpin i subalpin caracterizare complex. Valea i Delta
Dunrii caracteristici i mutaii n peisaj. Dealurile i podiurile elemente individuale ale componentelor
naturale i socio-economice; specificul teritorial al subunitilor. Cmpiile: specificul genetic i morfostructural,
al solurilor, vegetaiei i hidrografiei; specificul socio-economic; diversificri regionale; elemente de
favorabilitate i utilizarea terenurilor. Zona de step. Etajarea bio-pedo-climatic. Resursele de ap din
Romnia. Probleme privind conservarea i ocrotirea mediului. Amenajri complexe n Carpaii Romniei i
influena lor asupra calitii mediului.
Dinamica populaiei n secolul al XX-lea: elemente specifice, perioade de regres i cretere, cauze i
efecte. Arii excedentare i arii deficitare n fora de munc. Cile de cretere a numrului populaiei urbane.
Evoluia recent a sistemului urban. Satele caracteristici i tipuri.
Resursele feroase i neferoase: tipuri, grupri genetice i teritoriale. Resursele feroase i neferoase.
Resursele energetice. Restructurarea industriei miniere. Privatizarea n agricultur i revigorarea satelor. Arii
de interes turistic major n Romnia.
D. GEOGRAFIA CONTINENTELOR
Corelri regionale. Principii i metode n analiza geografic regional. Poziia geografic i
implicaiile n peisaj. Sistemele orogenetice i diversitatea peisajelor cu exemple din Eurasia (sistemul
alpino-himalayan) i America (sistemul cordilero-andin).
Geografia regional. Peisaje naturale, antropice i antropizate caracteristice continentelor: peisajele
de tundr nord-american i euro-asiatic, taiga, step euroasiatic, pampasul argentinian, deerturi africane
i australiene, savana african, pdurile ecuatoriale amazonian i african, pdurile musonic din Asia, alpin
6

i subalpin, urban i rural. Resurse naturale, umane i dezvoltarea regional. Rolul unor axe
urban-industriale. Mari concentrri urban-industriale din Europa, America de Nord, Asia de Est. Evoluia
structurilor economice din Bazinul Mrii Mediterane i Bazinul Dunrii - Mrii Negre.
E. METODICA CERCETRII GEOGRAFICE
Metode de cercetare i cartare a formelor i proceselor geomorfologice actuale, a bazinelor
hidrografice, lacustre* i marine; a elementelor climatice, a asociaiilor vegetale, a aezrilor rurale i urbane,
a modului de utilizare a terenurilor; a ramurilor industriale*.
Metode de observare i nregistrare a unor procese geografice: alunecri de teren, torani, eroziunea
i acumularea n albia rului, viituri i secri de ruri, a unor aspecte fenologice, a circulaiei intense n
sectoare i noduri rutiere*.
Metode de cercetare privind degradarea i poluarea elementelor de mediu i a mediului n ansamblu,
ntr-o localitate sau ntr-o unitate geografic*. Cartarea surselor i tipurilor de poluani; consemnarea efectelor
acestora asupra apei, solurilor, aerului, vegetaiei, animalelor i omului*.
* Nu sunt obligatorii pentru profesorii categoria didactic a II-a (absolveni ai nvmntului superior forma scurt, I.P3).

BIBLIOGRAFIE
(pentru definitivarea n nvmnt i gradul al II lea )

1. Cndea Melinda, Isboiu C., Geografia agriculturii. Cultura plantelor pe Glob, Editura Universitii,
Bucureti, 1999.
2. Cocean P., 2000, Geografia regional, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca;
3. Ciang, N., Romnia. Geografia turismului. Editura Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002
4. Ciulache S., Meteorologie i climatologie, Editura Universitii, Bucureti, 1985, 1988, 2002.
5. Ciulache S., Ionac Nicoleta, Fenomene atmosferice de risc, Editura tiinific, Bucureti, 1995.
6. Cucu, V., Geografia aezrilor rurale, Editura Domino, Trgovite, 2000;
7. Doni, N., Popescu, A., Pauc-Comnescu Mihaela, Mihilescu Simona, Biri, I.A., Habitatele din
Romnia, Ed. Tehnic Silvic,Bucureti, 2005
8. Erdeli G., Istrate I., Potenialul turistic al Romniei, Editura Universitii, Bucureti, 1996.
9. Erdeli G. i colaboratorii, Dicionar de geografie uman, Editura Corint, Bucureti, 1999.
10. Erdeli G., Braghin C., Frsineanu D., Geografia economic mondial, Editura Fundaiei Romnia
de Mine, Bucureti, 2000.
11. Erdeli G., Dumitrache L., Geografia populaiei, Editura Corint, Bucureti, 2001, 2005
12. Erdeli G., Cucu V., Romnia. Populaie. Aezri umane. Economie, Editura Transversal, Bucureti,
2005
13. Erdeli G., Gheorghila A., Amenajri turistice, Editura Universitar, Bucureti, 2007
14. Gtescu, P., Hidrologia continental, Editura Transversal, Trgovite, 2003
15. Gtescu P., Lacurile Romniei, Editura CD Press, Bucureti, 2003.
16. Grigore M., Reprezentarea grafic i cartografic a formelor de relief, Editura Academiei Romne,
Bucureti, 1986.
17. Groza, O., Muntele, I., Geografie uman general, Centrul de multiplicare al Univ. A.I.Cuza, Iai,
2005;
18. Iano I., Tlng C., Oraul i sistemul urban romnesc n condiiile economiei de pia, Institutul
de Geografie, Bucureti, 1994.
19. Iano I., Sisteme teritoriale. O abordare geografic, Editura Tehnic, Bucureti, 2000.
20. Iau, C., Muntele I., Geografia economic, Editura Economic, Bucureti, 2003.
21. Ielenicz M., Dealurile i podiurile Romniei, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti,
1999.
22. Ielenicz M. (coord.), Dicionar de geografie fizic, Editura Corint, Bucureti, 1999.
23. Ielenicz, M., Comnescu Laura, Geografia fizic general, Editura Universitar, Bucureti, 2003
24. Ielenicz, M., Ptru, I., Ghincea, M., Subcarpaii, Editura Universitaria, Bucureti, 2003
25. Ielenicz, M., Geomorfologie general, Editura Universitar, Bucureti, 2004
26. Ielenicz, M., Ptru Ileana, Romnia. Geografie fizic, Editura Universitar, Bucureti, 2005
27. Ielenicz, M., Comnescu Laura, Romnia. Potenialul turistic, Editura Universitar, Bucureti, 2006
7

28. Ielenicz, M., Romnia. Geografie fizic. Clim, ape, vegetaie, soluri, mediu, Editura Universitar,
2007
29. Ilinca N., Geografia urban, Editura Atlas Multimedia, Bucureti, 1999.
30. Ilinca N., Geografia uman. Populaia i aezrile omeneti, Editura CD Press, Bucureti, 2005,
2008
31. Irimu, I., Geografia fizic a Romniei. Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca .
32. Lupacu Gh., Jigu Gh., Vrlan M., Pedologie general, Editura Junimea, Iai, 1998.
33. Marin I., Geografie regional. Europa, Asia, Editura Universitii Spiru Haret, Facultatea de
Geografie, Bucureti, 1999.
34. Marin I., Ielenicz, M., Marin M., Tiscovschi A., Enciclopedia geografic. Europa, Bucureti, 2002.
35. Marin I., Marin M., America de Nord: Canada, SUA, Mexic. Geografie fizic, uman i economic,
Editura Universitii, Bucureti, 2003
36. Nstase A., Osaci Gabriela, Cartografie general, Centrul de multiplicare al Universitii Bucureti,
2002.
37. Negu, S., coord., Geografie economic mondial, Editura Meteor Press, Bucureti, 2004
38. Piota I., Buta I., Hidrologie general, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983.
39. Piota, I., Zaharia Liliana, Hidrologia uscatului, Ed. Universitatea Bucureti, DIDC, Bucureti, 2003
40. Pop, Gr., Carpaii i Subcarpaii Romniei. Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2000
41. Pop, Gr., depresiunea Transilvaniei. Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2001
42. Pop, Gr., Dealurile de Vest i Cmpia de Vest, Editura Universitar Oradea, 2005
43. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz, M., Relieful Romniei, Editura tiinific, Bucureti, 1974.
44. Posea Gr., Grigore M., Popescu N., Ielenicz, M., Geomorfologie, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1976.
45. Posea, Gr.(coord.), Geografia fizic a Romniei (vol. I, II), Editura Fundaiei Romnia de mine,
Bucureti, 2004;
46. Primak, R., Ptroescu Maria, Rozylowicz, L., Ioj C., Conservarea diversitii biologice, Ed.
Tehnic, Bucureti, 2002
47. Romanescu, Gh., Hidrologie general, Editura Universitii A. I. Cuza, Iai
48. Rusu, C., Masivul Raru. Studiu de geografie fizic. Editura Academiei, Bucureti, 2003
49. Surd, V., Geografia aezrilor omeneti, Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca;2003
50. Surdeanu, V., Geografia terenurilor degradate, Ed. Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 1998
51. Ungureanu, A., Geografie uman general Centrul de multiplicare pentru ID, Univ. A.I. Cuza, Iai,
2001;
52. Velcea Valeria, Savu Al., Geografia Carpailor i Subcarpailor romneti, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982.
53. Velcea Valeria, Geografia fizic a Romniei, Editura Universitii Cretine Dimitrie Cantemir,
Bucureti, 2002;
54. Vespremeanu, E., Oceanografia, Editura Universitii, Bucureti, 1993.
55. Vespremeanu, E., Geografia Mrii Negre, Editura Universitar, Bucureti, 2006
56. *** Sinteze geografice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983.
57. *** Sinteze geografice, Tipografia Universitii, Bucureti, 1993.
58. *** Geografia Romniei, vol. I, Geografia fizic, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1983.
59. *** Geografia Romniei, vol. II, Geografia uman i economic, Editura Academiei Romne,
Bucureti, 1984.
60. *** Geografia Romniei, vol. III, Geografia Carpailor i Depresiunii Transilvaniei, Editura Academiei
Romne, Bucureti, 1987.
61. *** Geografia Romniei, vol. IV, Regiunile Pericarpatice, Editura Academiei Romne, Bucureti,
1992.
62. *** Geografia Romniei, vol. V, Cmpia Romn, Dunrea, Podiul Dobrogei, Litoralul romnesc al
Mrii Negre i Platforma Continental, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2005
63. *** Romnia - spaiu, societate, mediu nconjurtor, Editura Academiei Romne, 2006
64. *** Directiva Consiliului Europei nr. 92/43 EEC Directiva Habitate
65. *** Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
Seciunea a III-a, zone protejate.
8

66. *** Legea nr. 462 / 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.
236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei
slbatice (transpunerea Directivelor Habitate i Psri n legislaia naional).

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.

Gradul didactic I
Teme cu caracter orientativ ale lucrrilor metodico-tiinifice
Studiul geomorfologic al unei uniti de relief. Potenialul de folosin a formelor de relief*.
Terasele i luncile unui ru (sau sector de ru). Genez, evoluie, procese actuale, modul actual i
posibilitile optime de folosin. Mutaii de ordin antropic*.
Relieful glaciar i periglaciar dintr-o unitate teritorial. Implicaii n degradarea punilor, n afectarea
cilor de comunicaii, modificarea limitei pdurii, potenialul turistic etc.*.
Relieful litoralului romnesc: genez i evoluie. Procese morfodinamice actuale. Aspecte practice*.
Alunecrile de teren dintr-o unitate. Factorii poteniali. Tipuri caracteristice. Implicaii n degradarea
terenurilor, aezrilor, cilor de comunicaie etc., posibiliti de combatare*.
Procese de degradare a terenurilor dintr-o unitate. Factorii genetici. Caractere specifice: ritm,
intensitate; areale caracteristice. Perimetre experimentale. Direcia actual de evoluie, msuri de
combatere i de refacere a potenialului natural i a terenurilor*.
Studiul torenilor dintr-o unitate. genez, evoluie, efecte. Combaterea lor i utilizarea n perspectiv a
terenurilor*.
Relieful carstic dintr-o unitate. Aspecte genetice, tipuri de evoluie. Elemente cantitative i calitative
specifice. Implicaii practice*.
Modificri antropice ale reliefului i hidrografiei pe un teritoriu sau ntr-un bazin hidrografic. Direcii de
evoluie; parametri caracteristici*.
Analiza climatic a unei uniti teritoriale (munte, deal, cmpie etc.). Criterii de difereniere, implicaii
practice. Potenialul climatic pentru agricultur*.
Studiul precipitaiilor pe o unitate tipic geografic. Particularitile teritoriale; aplicaii practice cu
privire special pentru agricultur.
Circulaia aerului pe diferite uniti teritoriale din Romnia*.
Analiza etajelor sau a zonelor de clim i vegetaie dintr-o unitate. Aspecte de ordin practic. Aplicaii
metodice*.
Analiza unor areale de inversiuni pedo-bio-climatice. Aspecte metodice*.
Studiul unui bazin hidrografic i posibiliti de amenajare (complex sau de ramur)*.
Studiul unei uniti lacustre*.
Studiul apelor freatice dintr-o unitate teritorial. Implicaiile geografice. Importana practic*.
Studiul unui bazin hidrografic amenajat. Noi parametri caracteristici structurii geografice. Utilizarea
actual i de perspectiv*.
Inundaiile i revrsrile dintr-o zon geografic, pe un ru sau din Romnia (pe o anumit perioad):
genez, evoluie, implicaii practice*.
Proprieti fizico-chimice ale apelor (ruri, lacuri). Calitatea apelor i categorii de folosin. Prognoze*.
Studiul izvoarelor pe o unitate teritorial (genez, rspndire, calitate, importan) *.
Resurse de ap dintr-o unitate teritorial. Posibiliti de folosin. Mutaii n peisaj*.
Vegetaia mediteranean din Romnia: rspndire, areale caracteristice. Importana teoretic i
practic*.
Plante medicinale i melifere. Condiii de mediu caracteristice, intervenii antropice. Importana
economico-geografic*.
Pdurile i economia forestier dintr-o unitate teritorial*.
Formaii vegetale i specii de plante ocrotite de pe un anumit teritoriu (rezervaii naturale)*.
Studiul punilor i fneelor dintr-o unitate teritorial. Potenial i valorificare economic*.
Analiza biocenozelor dintr-o anumit unitate teritorial. Potenial i valorificare economic*.
Analiza pedogeografic a unei uniti teritoriale. Implicaii n peisaj. Probleme de ordin metodologic*.
Studiul geografic al unui ora.
Aezrile umane din zonele de contact x n sectorul cuprins ntre y i z.
Studiul geoeconomic al oraului x. Perspective de dezvoltare.
9

33. Comportamentul demografic al populaiei unei regiuni de dezvoltare / al unei uniti de relief / al unui
spaiu geografic clar delimitat etc.
34. Dinamica populaiei unui spaiu geografic clar delimitat
35. Evoluii, modificri i contraste n structurile demografice ale unui spaiu geografic
36. Mobilitatea teritorial a populaiei unui spaiu geografic clar delimitat
37. Comportamentul geodemografic i resursele de munc din zona .
38. Extracia i valorificarea resurselor minerale i energetice asupra mediului din diferite arii geografice*.
39. Impactul exploatrii resurselor minerale i energetice asupra mediului din diferite arii geografice*.
40. Studiul fondului forestier i al valorificrii acestuia n Romnia*.
41. Dinamica i structura populaiei din arii geografice caracteristice*.
42. Migraia populaiei i impactul social economic al acesteia n diferite arii geografice*.
43. Studiul geografic al oraelor mici i mijlocii din diferite arii geografice sau uniti administrative*.
44. Studiul oraelor mari i al zonelor de influen.
45. Probleme ale restructurrii spaiului urban. Studii de caz*.
46. Studiul aezrilor rurale din diferite spaii geografice.
47. Elemente de revitalizare a satelor romneti n perioada post-comunist*.
48. Studiul geografic asupra omajului n diferite arii geografice sau categorii de aezri*.
49. Impactul social al restructurrii industriei asupra unei aezri sau arii geografice*.
50. Studii de geografie cultural asupra unor arii teritoriale*.
51. Studii de geografie social asupra unor aezri sau arii teritoriale*.
52. Aezrile omeneti din zona ..Studiu etnogeografic *.
53. Studiu de geografie istoric i toponimie geografic*.
54. Studiu de geografia turismului privind zona de interes turistic .*.
55. Studii ce privesc modul de utilizare a terenurilor i schimbrilor din agricultur ntr-o regiune
geografic*.
56. Monografia geografic a unei localiti (comun sau ora) *.
57. Restructurrile economice i impactul lor asupra structurilor populaiei*.
* ntruct lucrarea pentru obinerea gradului didactic I este metodico-tiinific, fiecare tem va fi nsoit de o abordare didactic
viznd: proiectarea coninuturilor i realizarea competenelor vizate de curriculumul colar, strategiile didactice, organizarea
activitilor de predare-nvare i evaluarea rezultatelor nvrii, pe fondul inovrii practicii didactice, al eficientizrii stilului didactic
i al managementului educaional, al cercetrii procesului de nvmnt i al exigenelor reformei nvmntului.

10

DIDACTICA GEOGRAFIEI
Programa pentru examenul de definitivare n nvmnt i de obinere a gradului didactic al II-lea
1. Procesul de predare-nvare a geografiei obiect de studiu al didacticii speciale.
2. Principiile predrii-nvrii geografiei. Aplicarea principiilor didactice i geografice n
activitatea didactic.
3. Coninutul nvmntului geografic.
3.1 Noiunea de coninut al nvmntului i caracteristicile acestuia. Surse i criterii de selecie a
coninutului nvmntului. Factorii care determin integrarea i ierarhizarea coninutului
nvmntului geografic.
3.2 Transpunerea coninutului nvmntului geografic n curriculum-ul colar.
3.2.1 Planul-cadru pentru nvmntul geografic, programele colare i manualele colare.
Curriculum-ul colar, delimitri terminologice i conceptuale. Terminologia specific.
3.2.2 Formarea la elevi a reprezentrilor i noiunilor geografice.
3.2.3. Dimensiuni i finaliti educaionale ale geografiei.
4. Strategiile de instruire utilizate n predarea nvarea geografiei
4.1 Metode de instruire.
4.1.1 Noiunea de metod de predare-nvare. Funciile i taxonomia metodelor de instruire.
4.1.2 Metode de instruire centrate pe aciunea profesorului (povestirea, descrierea i explicaia).
4.1.3 Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaia, demonstraia, observarea,
problematizarea, asaltul de idei, modelarea, experimentarea). Optimizarea geografiei colare prin
raportarea coninuturilor la suporturi grafice i cartografice adecvate.
4.1.4 Metodele de instruire bazate pe aciune (exerciiul, algoritmizarea, activitile practice, jocul
geografic).
4.1.5 Metodele de activitate independent: procedee i instrumente de lucru cu rol complementar n
predarea-nvarea geografiei (munca cu manualul colar, cartea, folosirea tablei i a caietului de
notie, nvarea cu ajutorul fiei de lucru
4.2. Mijloacele de nvmnt utilizate n predarea-nvarea geografiei: funcii, clasificri i integrarea
lor n actul didactic.
5. Moduri i forme de organizare a procesului de nvmnt geografic.
5.1 Tipuri de lecii de geografie.
5.2 Succesiunea evenimentelor instruirii ntr-o lecie de geografie.
5.3 Activiti complementare de nsuire a cunotinelor.
5.4 Spaii colare pentru desfurarea activitilor pentru nvarea geografiei.
5.5 Activitile didactice extracolare.
6. Proiectarea activitii de predare-nvare a geografiei condiie a unei activiti didactice
reuite. Delimitri terminologice.
6.1 Coninutul i algoritmul proiectrii didactice.
6.2 Funcii i niveluri ale proiectrii activitii de predare-nvare-evaluare
6.3 Obiectivele procesului de nvmnt geografic i operaionalizarea lor.
6.4 Proiectarea leciei de geografie un demers strategic.
7. Evaluarea rezultatelor nvrii.
7.1 Evaluarea component a procesului de nvmnt.
7.2 Funciile evalurii.
7.3 Tipuri de evaluare.
7.4 Metode, instrumente i procedee n evaluarea continu.
7.5 Tipuri de rezultate ale nvrii.
7.6 Metode i tehnici de evaluare a achiziiilor i rezultatelor nvrii.
7.7 Metode, proceduri i instrumente de evaluare complementar.
7.8. Evaluarea proces integrat i permanent al demersului didactic
7.9. Standardizarea testelor de evaluare
7.10.Analiza, interpretarea i valorificarea rezultatelor evalurii
8. Relaiile profesor elevi - factor de stimulare a nvrii geografiei
9. Profesorul de geografie - educator i manager.
11

* Temele 1, 3, 4, 5, 6, 7 sunt recomandate pentru examenul de definitivare n nvmnt. Temele 1, 3, 4, 5, 6,

7, 8, 9 sunt recomandatee pentru examenul de obinere a gradului didactic al II-lea.
Bibliografie
1. Dulam Maria, Strategii i tehnici didactice activizante cu aplicaie n geografie, Editura Clusium, ClujNapoca, 2002
2. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006, 2008
3. Ilinca N. i colab., Geografia mediului. Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Editura
Paralela 45, Piteti, 2001, 2002.
4. Ilinca N., Geografia Romniei. Probleme fundamentale. Ghid metodologic, Editura Paralela 45, Piteti,
2002.
5. Ilinca, N.(coautor), Elemente de didactic aplicat a geografiei, Ed. CD Press, Bucureti, 2005
6. Mndru O., Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Editura Corint, Bucureti, 2003.
7. Mndru O., Apostol G., Ghidul profesorului pentru clasele V-VIII, Editura Corint, Bucureti, 2003.
8. Mndru O., Geografia Romniei. Ghidul profesorului, Editura Corint, Bucureti, 2000.
9. MEC, CNC, Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV-VIII, 2001.
10. SNEE, Ghid de evaluare i examinare, Editura Prognosis, Bucureti, 2001.
11. SNEE, Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus, Bucureti, 1998.

12

GEOLOGIE
NOTA DE PREZENTARE
Intrucat centrul de perfectionare, Facultatea de geologie, Universitatea Bucuresti, este centru unic cu
atributii de formare -perfectionare prin grade didactice ( existand propuneri de programa numai de la acest
centru de formare ), continuturile propuse la specialitate (geologie) n-au mai constituit obiectul unei analize la
nivelul unui grup de lucru. A fost supusa analizei, in schimb, programa propusa pentru Didactica geologiei,
care a fost adaptata exigentelor actuale ale curriculum-ului scolar si ale eficientizarii procesului de invatamant
geologic, care a fost discutata si aprobata in comisia nationala de specialitate.
Deoarece continuturile de predare - invatare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei
fizice, pot fi acceptate aceleasi competente vizate a fi atinse de profesorul care aspira la obtinerea definitivarii
in invatamant, a gradului didactic al II-lea si a gradului didactic I, pentru specialitatea geologie.
PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT
I.

Geologie generala
1. Obiectul si domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte stiinte. Miscarile Pamantului si
efectele lor geologice. Structura interna a Pamantului. Litosfera si placile litosferice. Campurile
terestre: definitii, elemente, variatii si efecte geologice.
2. Elemente de geodinamica interna. Magmatismul: procese si produse magmatice. Vulcanismul:
alcatuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activitatii vulcanice. Miscarile
tectonice: cauze si caractere generale. Miscarile seismice: cauze, propagarea undelor seismice;
efecte.
3. Elemente de geodinamica externa. Actiunea geodinamica a atmosferei, hidrosferei si biosferei.
Tipuri de roci rezultate.
4. Actiunea antropica. Conservarea mediului.

II.

Cristalografie si mineralogie
1. Reteaua cristalina a mineralelor. Elemente si legaturi de retea. Retele izomorfe. Polimorfism.
Simetria morfologica a poliedrelor cristaline. Clase si sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor.
Asociatii cristaline.
2. Mineralogie. Proprietatile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice,
magnetice, electrice. Relatii in chimism, structura si proprietatile fizice ale mineralelor. Geneza
mineralelor. Principalele clase si grupe de minerale.

III.

Petrologie
1. Procese si roci magmatice. Proprietatile generale si originea magmelor. Procese magmatice si
postmagmatice. Rocile magmatice: constituenti, chimism, structura,textura, clasificare. Forme de
zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice si filoniene; caracteriozare
generala.
2. Procese si roci sedimentare. procese sedimentare mecanice, chimice si biogene. Diageneza. Roci
sedimentare: constituenti, structura. Descrierea familiilor si a claselor de roci sedimentare.
3. Metamorfismul si rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Conditiile geologice ale
metamorfismului si tipuri de metamorfism. Chimismul si mineralogia rocilor metamorfice. Structura
rocilor metamorfice. Clasificarea si caracterizarea principalrlor roci metamorfice.

IV.

Geologie structurala si geotectonica

1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, sectiuni geologice, coloane
litostratigraice.
13

V.

2. Structuri primare ale rocilor sedimentare si magmatice.

3. Raporturi de concordanta si discordanta. Tipuri de discordante.
4. Stress si deformare. Stress si strain. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress.
Geometria cutelor si mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: tipuri
geometrice si genetice. Panze tectonice. Diapirismul si structuruile diapire.
5. Elemente de tectonica globala. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii placilor.
Dinamica placilor si procesele legate de zonele de subductie.
6. Regiunile stabile si zonele mobile (geosinclinale ). Evolutia geosinclinalelor in conceptia tectonicii
placilor.
Stratigrafie si geologie istorica
1. Stratigrafia. Datarea relativa si absoluta a formatiunilor geologice. Corelarea stratigrafica a
formatiunilor geologice. Scarea geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de
depunere, a conditiilor paleotectonice si paleoclimatice.
2. Geologia istorica. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile si evolutia
paleogeografica in timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pamantului: Eonul Precambrian si
Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer,
Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic: Era Cainozoica: Paleogen, Neogen,
Cuaternar ).

VI. Geotectonica Romaniei

1. Unitati de platforma. Evolutia geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platforma
Moldoveneasca. Platforma Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesica: alcatuire si
structura.
2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele,
Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa si
depresiunile intracarpatice. Carpatii in contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa.
METODICA PREDARII GEOLOGIEI (pentru examenul de definitivare in invatamant)
1. Obiectul si importanta metodicii predarii geoloiei
1.1. Definitia didacticii geologiei
1.2. Relatiile geologiei cu stiintele psihopedagogice;
1.3. Legaturile dintre geologie ca stiinta si obiect de invatamant cu alte discipline studiate in
invatamantul preuniversitar
2. Aplicarea principiilor didactice in lectiile de geologie.
3. Organizarea procesului de predare-invatare a geologiei
3.1. Componentele procesului de invatamant geologic
3.2. Obiectivele instructiv-educative ale predarii geologiei
4.. Strategiile didactice
4.1. Metode invatamant si utilizarea lor in predarea-invatarea geologiei
4.2. Mijloace de invatamant utilizate in predarea-invatarea geologiei: Functiile si taxonomia
mijloacelor de invatamant. Folosirea machetelor si mulajelor in actul de predare-invatare a
geologiei; Utilizarea materialelor grafice si cartografice in predarea-invatarea geologiei(harti
geologice, litofaciale, hidrogeologice, sectiuni geologice si coloane stratigrafice).Utilizarea
formelor si modelelor cristalograice in predarea-invatarea notiunilor de cristalografie; Utilizarea
colectiilor de esantioane in predarea notiunilor de mineralogie, petrografie si paleontologie.
Mijloace moderne utilizate in studiul geologiei ( diapozitive, filme documentare, enciclopedii
computerizate, simulare pe calculator )
5.
Integrarea informatiilor oferite de aplicatiile geologice de teren si vizitele la muzeul geologic in
actul de predare-invatare a geologiei.
6. Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant geologic.
6.1.
Lectia de geologie. Tipologia lectiei.
14

6.2.
6.3.
6.4.

Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase si lectii.

Pregatirea profesorului pentru lectie.
Proiectarea activitatii de predare - invatare a geologiei. Functiile proiectarii didactice.
Niveluri ale proiectarii procesului de invatamant. Proiectarea lectiei de geologie.
Proiectarea semestriala. Proiectarea anuala.
7. Evaluarea rezultatelor invatarii. Functiile generale ale evaluarii. Metode si tehnici de
evaluare a rezultatelor invatarii. Proceduri si instrumente de evaluare complementara.
PROGRAMA DE GEOLOGIE ( pentru examenul de obtinere a gradului didactic II )
1. Geologie generala.
Metode si principii de cercetare in geologie. Metoda observatiilor directe. Metode indirecte. Metode
deductive. Metode experimentale. Principiul actualismului. Pamantul si sistemul solar unic, notiuni de fizica
Globului. Caracteristicile corpurilor cosmice din sistemul solar (Soare, planete, Luna, comete, asteroizi,
meteoriti). Miscarile Pamantului si influentele acestora asupra proceselor geologice. Forma, dimensiunile si
structura interna a Pamantului. Litosfera si placile litosferice. Gravitatia terestra si efectele sale geologice.
Caldura interna si externa a Pamantului, efectele lor geologice. Radioactivitatea si varsta radiogena a rocilor.
Campul magnetic al Pamantului si paleomagnetismul. Electricitatea Pamantului. Geologia dinamica interna.
Sursele de energie ale proceselor geodinamice. procese si produse magmatice. Vulcanism. Miscari seismice.
Caracterele generale ale miscarilor tectonice, cauze si efecte. Geologia dinamica externa. Dezagregarea si
alterarea rocilor. Actiunea geodinamica a atmosferei. Actiunea geodinamica a atmosferei. Actiunea geologica
a biosferei. Omul ca factor geologic. Conservarea si protectia mediului geologic.
2. Cristalografie si mineralogie.
Reteaua cristalina a mineralelor. Tipuri de legaturi de retea. retele izomorfe, solutii cristaline, minerale
mixte. Polimorfism. Simetria poliedrelor cristaline. Clase si sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor.
Habitusul si clivajul. Asociatii cristaline ordonate si neordonate. Mineralogie. Proprietatile fizice ale mineralelor:
Propriatati morfologice: duritatea, elasticitatea si plasticitatea, proprietati optice, proprietati termice, proprietati
magnetice, proprietati electrice, proprietati radioactive, greutatea specifica. Relatii intre chimism, structura si
proprietatile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Criterii de sistematica a mineralelor. Principalele clase
si grupe de minerale. Alcatuirea unei colectii de mineralogie: metode si criterii de recunoastere a mineralelor,
determinarea proprietatilor fizice ale mineralelor.
3. Petrologie
Procese si roci magmatice. Generarea si evolutia magmelor. Constituentii minerali ai rocilor
magmatice. Chimismul si clasificarea chimica a rocilor magmatice. Structura si textura rocilor magmatice.
Forme de zacamant. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice si filoniene.
Procese si roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice si biogene. Diageneza.
Constituentii rocilor sedimenatre. Structura si textura. Familii si clase de roci sedimentare.
Metamorfismul si rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Conditiile geologice ale
metamorfismului si tipuri de metamorfism. Compozitia chimica, mineralogica si structura rocilor metamorfice.
Clasificarea rocilor metamorfice.
Alcatuirea unei colectii de petrografie (determinarea compozitiei mineralogice, a structurii si
texturii rocilor, identificarea tipurilor de roci).
4. Paleontologie
Procese de fosilizare. Valoarea stratigrafica si paleobiologica a fosilelor. Sistematica.
Principalele grupe de organisme fosile vegetale. Principalele grupe de organisme fosile animale. Alcatuirea
unei colectii de paleontologie-stratigrafie ( prelevarea si conservarea materialului paleontologic, determinarea
resturilor fosile).
15

5. Geologie structurala si geotectonica.

1. Reprezentarea grafica a structurilor geologice. Harti geologice, sectiuni geologice, coloane
litostratigrafice.
2. Structuri priomare ale rocilor. Raporturi de concordanta si discordanta.
3. Stress si deformare. Stress si strain. Factorii care controleaza comportarea rocilor la stress.
Elemente de analiza microstructurala. Cute si procese dr cutare. Fisuri. Falii. Panze tectonice.
Diapirism.
4. Elemente de tectonica globala. Teoria expansiunii fundului oceanic. Tectonica placilor. Tipuri
de limite intre placi. Miscarile placilor. Procese tectonice legate de zonele de subductie.
Regiuni stabile si zone mobile (geosinclinale). Evolutia geosinclinalelor in conceptia tectonicii
placilor.
6. Stratigrafie si geologie istorica
1.

2.

Stratigrafia. Principii de geocronologie. Metodele litostratigrafice si biostratigrafice ale

geocronologiei. Datarea absoluta. Corelarea stratigrafica a formatiunilor geologice. Scara
geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a conditiilor
paleotectonice si paleoclimatice.
Geologia istorica. Eonul Precambrian: principalele carectere litologice, urmele de viata,
raspandire, delimitare si subdiviziuni. Paleozoicul inferior: caractere paleontologice, litologice,
raspandire si evolutie paleogeografica. Paleozoicul superior: caractere paleontologice,
litologice, delimitare si subdiviziuni, raspandire si evolutie paleogeografica. Era Mezozoica:
caractere paleontologice, litologice, delimitare si subdiviziuni, raspandire si evolutie
paleogeografica. Era Neozoica: caractere paleontologice, litologice, delimitare si subdiviziuni,
raspandire si evolutie paleogeografica.

7. Geotectonica Romaniei

1. Unitati de platforma. Platforma Moldoveneasca - alcatuire si structura. Platforma Scitica;

Platforma Europei Centrale; Platforma Moesica - alcatuire si structura. Evolutia
geotectonica prealpina a vorlandului carpatic.
2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne,
Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale,
Moldavidele, avanfosa si depresiunile intracarpatice. Carpatii in contextul geotectonic al
catenelor alpine din Europa.
METODICA PREDARII (DIDACTICA) GEOLOGIEI
(programa pentru examenul de obtinere a gradului didactic II).
1. Obiectul si importanta metodicii predarii geologiei. Definirea metodicii predarii geologiei. Relatiile
didacticii geologiei cu stiintele psiho-pedagogice. Lagaturile dintre geologie ca stiinta si obiect de
invatamant cu alte discipline de invatamant studiate in invatamantul preuniversitar. Importanta, locul si
sarcinile instructiv-educative ale geologiei.
2. Aplicarea principiilor didactice in lectiile de geologie.
3. Organizarea procesului de predare - invatare a cunostintelor de geologie. Componentele procesului
de invatamant. Obiectivele instructiv-educative ale predarii - invatarii geologiei. Formarea reprezentarilor si
notiunilor de geologie
16

4. Strategiile didactice. Metodele de invatamant si utilizarea lor in actul didactic. Metodele de instruire
centrate pe actiunea profesorului. Metode de instruire centrate pe activitatea elevilor. Metode instruire
bazate pe actiune. Procedee si instrumente de lucru, cu rol complementar in predarea - invatarea
geologiei.Mijloace de invatamant utilizate in predarea-invatarea geologiei. Folosirea machetelor si
mulajelor. Utilizarea materialelor grafice si cartografice in predarea - invatarea geologiei ( harti geologice,
litofaciale, hidrogeologice, sectiuni geologice si coloane stratigrafice). Utilizarea formelor si modelelor
cristalografice in predarea notiunilor de cristalografie. Utilizarea colectiilor de esantioane in predarea
notiunilor de mineralogie, petrografie si paleontologie. Mijloace moderne utilizate in studiul geologiei (
diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator ). Integrarea
informatiilor desprinse din aplicatiile de teren si de la muzeele geologice in actul de predare-invatare a
geologiei.
5. Lectia de geologie. Principalele caracteristici ale sistemului de instruire pe clase si lectii. Tipologia lectiei
de geologie. Succesiunea evenimentelor instruirii intr-o lectie de geologie. Pregatirea profesorului pentru
lectie.
6. Proiectarea activitatii didactice. Proiectarea anuala: definirea obiectivelor de referinta; analiza structurii
continutului si delimitarea unitatilor de continut; stabilirea ritmului de parcurgere a continuturilor programei
scolare; distribuirea numarului total de ore pe activitati de predare-invatare; alcatuirea schemei
componentelor proiectarii anuale. Proiectarea semestriala: proiectarea temelor pe intervale caracteristice;
stabilirea obiectivelor de referinta; selectarea / confectionarea mijloacelor de invatamant; elaborarea
continuturilor activitatilor de recapitulare si evaluare. Proiectarea lectiei: stabilirea/formularea obiectivelor
operationale si raportarea lor la obiectivele de referinta; determinarea continutului de predat-invatat;
fixarea strategiilor didactice in raport cu obiectivele operationale; construirea situatiilor de invatare;
alegerea metodelor si instrumentelor de evaluare.
7. Evaluarea rezultatelor invatarii. Definire si tipologie. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii.
Proceduri si instrumente de evaluare complementara.
8. Elemente de creativitate in conceperea si conducerea lectiilor de geologie. Optimizarea lectiilor de
geologie prin raportarea metodelor expozitive la cele axate pe dialog. Strategiile de diferentiere si
individualizare a elevilor. Relatia profesor-elev.
TEMATICA LUCRARILOR METODICO-STIINTIFICE PENTRU OBTINEREA GRADULUI DIDACTIC I
1. Studiul geologic al unui zacamant de carbuni cu privire la perspectivele de extindere si de valorificare
superioara a rezervelor*.
2. Studiul geologic complex al unor structuri sau zone de acumulare a hidrocarburilor cu privire la conditiile de
formare a zacamintelor*.
3. Studiul geologic al unui zacamant de sare cu privire la conditiile de formare si perspectivele de valorificare
superioara a rezervelor*.
4. Studiul litologic, biostratigrafic si structural al unei subdiviziuni stratigrafice din cadrul unei regiuni in vederea
reconstituirii evolutiei geologice si paleogeografice*.
5. Studiul geologic complex al unui zacamant de minereuri cu privire la conditiile de formare si perspectivele
de extindere*.
6. Studiul monografic al unor puncte fosilifere importante in vederea conservarii lor ca monumente ale naturii*.
7. Studiul hidrogeologic privind indentificarea, exploatarea si conservarea surselor de apa subterana*.
8. Studiul mineralogic si petrografic asupra unor masive de roci endogene in vederea reconstituirii conditiilor
de formare*.
9. Studiul structural si tectonic al unei regiuni in vederea determinarii evolutiei geotectonice*.
10. Studiul sedimentologic al formatiunilor din cadrul unei regiuni in vederea reconstituirii paleosistemelor si
paleomediilor depozitionale si a proceselor postdepozitionale*.
11. Studiul sedimentologic asupra unor formatiuni din bazinele posttectonice reconstituirii conditiilor
paleogeografice.
17

*Intrucat lucrarea pentru obtinerea gradului didactic I este metodico-stiintifica, fiecare tema va fi insotita de o
abordare didactica vizand: proiectarea continuturilor, strategiile didactice, organizarea activitatii de predareinvatare si evaluarea rezultatelor invatarii, pe fondul inovarii practicii didactice, al cercetarii procesului de
invatamant si al problemelor noi ridicate de reforma invatamantului.
BIBLIOGRAFIE
1. Anastasiu N (1988), Petrologie sedimentara. Ed,Tehnica, Bucuresti.
2. Bleahu M.(1983), Tectonica globala, vol.I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
3. Bleahu M.(1989), Tectonica globala, vol.II, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.
4. Erhan V, Dumitrascu C.(1998), Metodica predarii geologiei. Editura Univ. A.I.Cuza, Iasi.
5. Hanganu E., Surarau N, Grigorescu D.(1983), Paleontologie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
6. Ianovici V., Stipol V., Constantinescu E.(1979), Mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
7. Lazarescu V.(1980), geologie fizica.Editura tehnica, Bucuresti
8. Mutihac V (1990),Structura geologica a teritoriului Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti
9. Neagu Th(1979), Micropaleontologie. Protozoare. Editura Tehnica, Bucuresti
10. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
11. Petrescu J., Dragaastan O. (1981), Plante fosile. Edituta Dacia, Cluj-Napoca.
12. Radulescu D.(1981), Petrologie magmatica si metamorfica. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
13. Sandulescu M .(1984), Geotectonica Romaniei. Editura Tehnica, Bucuresti
14. Tataram N.(1984), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.I, Editura Tehnica, Bucuresti
15. Tataram N.(1988), Geologie stratigrafica si Paleogeografie, vol.II, Editura Tehnica
BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA
1. Anastasiu N. Jipa D. (1983), Texturi si structuri sedimentare. Editura Tehnica, Bucuresti
2. Hanganu E., Dragomir B.(1982), Paleontologie. Lucrari practice. Tipografia Universitatii, Bucuresti.
3. Pana I., Orbocea M., Grigorescu D D.(1986), Practica stratigrafica. Tipografia Universitatii, Bucuresti
4. Seclaman M.,Anastasiu N. (1983), petrografie. Tipografia Universitatii, Bucuresti.
5. Dragomir B.(1994), Geologie fizica generala. Tipografia Universitatii, Bucuresti.

18