ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE

I LOCUINTEI COLECTIVE

iN ROMANIA
de Arh. I. D. ENESCU

Casa liirlineascii.
Nimic mai mult, dect locuinta, nu oglindeste
structura sociala a unei tri si specificul sufletese
al unui popor.
Casa taraneasca, adica locuinta marei majoritti
Loeninta in Romania, ca de altf el in toate tarile a populatiei tarii, caci taranii represinta trei sfersi la toate popoarele, poart pecetia acestui speci- turi din massa social a Romiiniei, este casa sau lo-

fic, urmnd si adaptandu-se, cum este si firesc, evolutiei sociale a natiunei.

Popor in marea lui majoritate de agricultori, romnii sunt, prin traditie siprin firea lor, individualisti. Romania este si ramne o tara eminamente in; chiar daca, din nefericire, s'ar transdivid
forma din eminamente agricola in eminamente politica.
Colectivismul, si cu atilt mai putin comunismul,

cuinta f a flLilWltJ.

Mai modesta sau mai chipesa, dupa mijloacele materiale ale familiei, casa taraneasca, cuprinde, dela o
camera cu sala, liana la mai multe camere, dispuse

nu se impaca cu firea, hotrit individualista, a romnului.

(liar in epoca dinaintea rasboiului, de mare proprietate agricola, sub regimul clcasilor, cncl marile mosii boieresti erau muneite in comun, viata
noastr rural nu cunoaste locuinta colectiv.
0 portiune, mai mare sau mai mica din mosie,
era cedata de proprietar si afectata locuintelor etacasilor, eari formau satul sau satele, in cari fiecare
familie i avea locuinta proprie, cu portiunea de
teren aferent, bine delimitata si bine separata de
celel al I e.

"br

4,

VT.-7mA

i41

J.,
-

rk",

.opal

44.

'

arar...1171-4;411,.

Fig. 1. Casa Orneasc din Maamure.

Colectivismul de rnunca, impus de proprietar, i mai totdeanna de front, cu fata la rsitrit, apus sau
avea corectivul sufletesc in locuinta modesta, in sud, i precedata de o prispa, de cele mai multe ori
care familia clacasului simtea nevoia de a fi staacoperita, pe toata lungirnea fatadai. (Fig. i reprepang nestingberit.
zinta o casa din Mararnures).
Aceasta prispa, pe lnga functiunea ei practie,
indeplineste si pe aceia de a da o infatisare at mai
agreaUa casei. Preocuparea estetica este inca, una
din caracterigticele firei taranului nostril. Stalpii
prispei, cosoroabele, parapetul, sunt lucrate totdea
una cu mult gust si cu mult grije pentru satisfacece in fiint prin actul casatoriei, ci si o locuinta rea oehiului. (Fig. 2 reprezinta stlpii sculp4ati ai unouti, pentru perechea castorita.
nei prispe din tinutul Oasului).
Atilt de puternic este acest individualism, la tararitil nostril, inctit el nu concepe o noua familie, fara
s fie precedata de o noua locuinta. Taranii nostri
nu-si cstoresc copii, pna ce in prealabil, nu le-a
construit o easa. 0 cash: noua, pentru ei, nu este numai o formula, prin care se intelege o noua famine,

www.dacoromanica.ro

ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE

153

0 alti caraeteristica a locuintei tiiraneti, care rinti ale urbanismului nu sunt, pe deplin, satisftine tot de individualismul taranului nostru, este cs
nu seaman ca infatisare, una cu alta. Fiecare casa
aduee o not personal, in ansamblul grupului de
loeuinte, al unui sat. Familia, care o locuieste, tine
ca locuinta ei s nu semene cu alta; si mesterii nostri, tinnd searna de acest sentiment, sunt obligati

cute. (Fig. 3 reprezint6 o cas trneasc din nordul Transilvaniei).

Cei mai instariti dmtre agricultorii romni, ea si
marii proprietari, boerii, sunt cel putin tot asa de
individualiti ca si taranii. Constienti de rolul si puterea lor, in viata politic, economic si sociala a
tart, acestia nu inteleg sh impart nimie, cu nimeni,
si mai ales easa. Casa micului, mijlociului si marelui proprietor este casa familiei i numai a familiei.
Ospitalitatea larga si proverbiala a romnului,
constitue o satisfactie a sa sufleteasc, care n'are nimie eomun mi notiunea de colectivitate. El vrea s
aib satisfactia, iar nu obligatia, de a te primi, sub
acrlas acoperi, ca oaspete.
Casa proprietarului agricol.
Casa proprietarului agricol, sau a agricultorului
instgrit, este, de obicei, mai inalt deck casele tranesti. Locuinta, sau camerile afectate locuintei, sunt
ridieate dela sol, eu ceva mai mult dect o statur
de orn. Obisnuit cu dour' caturi; demi parter si un

Fig. 2. Prisp cu stlpi sculptati din tinutul Oasului.

si fac eforturi de imaginatie. Eforturi cari nu ies

ins, niciodat; din cadrul bunului simt si al modestiei, fiindc6 tranul nu le-ar primi. El ar spune
numai &Tilt ca: nu sade bine.
Satele noastre, oricht de modeste, nu se prezinta
cu aeea monotona infatisare ,de unitormitate a caselor, cu care se prezint multe din satele alter popoare. Varietatea, ca forma, marime si detalii decorative a caselor, fac din satele romnesti, privelisti din cele mai pitorestif chiar .rand celelalte ce-

C4e17..4

Fig. 4. Casd olteneasc.

etaj. Casele acestea au partea de jos rezervata gospodariei: depozit, camara, etc.; iar partea de sus a
locuinte; propriu zis, care cuprinde camerile de
stWan si de mosafiri. (Fig. 4 reprezinta o casa olten ease) .

Camerile sunt grupate in jurul unei piese centrale; iar pe una din fatadele casei, cea mai bine
orientat si cea care ofera o priveliste mai fru10

Fig, 3. Cas tdrdneasc din nordul Transilvaniei.

moasa, se gaseste pridvorul sau ceardacul; un fel de

terasa acoperita, de pe care ochiul stapanului poate
cuprinde cu privirea, totalitatea, sau o buns parte,
din intinderea si activitatea pe mosie.
In aceasta teras, sau alaturat ei, se gseste scara
de suit si scoborit. Uneori si pe celelalte fatade se
gasesc balcoane sau terase mai mici.

www.dacoromanica.ro

URBANISMUL

154

Casa, servind de locuinta, descris mai sus, con-

stituie corpul principal. In jurrul ei se gIsesc, de

obicei, toate cldirile anexe, trebuitoare unei gospo&aril agricole: grajduri, remize, locuinta de personal, etc.

Si casa de la aras, a marelui proprietar, nu putea

fi cleat o reproducere, mai luxoas, a casei de la
rnosie. Toate casele boieresti dela orase sunt case familiale, cu camerile de locuit in catul de sus, cu te-

rase, balcoane, pridvoruri, ceardacuri, cu caracteTot acest grup de cldiri este imbratisat, dintr'o ristica use a pivnitei, sau chilerului, in fatad, sub
parte, sau din mai multe, de o grAdin sau pare.
pridvor; si ou parcul sau grklina, care o izola uIn tre casa proprietarului si casa tranulur se pla- neori cu ziduri de fortkreat, de celelalte case. (Fig.
seaz casa color mai instariti, mai modest deeM 5 reprezinta fosta cash', Ciurcu, din str. Labirint-- easa proprietarului si rnai rsrit dect a Ora- Bucuresti, iar fig. 6 reprezinta o cas mai modern,
n ul ui.

Preotii, nvtorii si demnitarii oficiali, integrndu-se populatiei, in mijlocul careia triesc si in mijlocul careia isi au obrsia, casele lor se integreaza,
farA niei o noth discordanta, caselor descrise mai

casa Stanovici, din Bueuresti, str. Gndului).

-

sus.

Aspectul caselor rurale, cari servesc de locuinta

IIBII
'MAU :II:: Iii:111111
marei majoritti a poporului romnesc, populatiei
as 7.19 agricole, este cel descris mai sus.
Expraprierea mosiilor si improprietrirea traniM
lor n'a adus schimbri fundamentale locuintelor
1.111
E.
FfItI7.
4
rurale. ramrod, stapan pe pmntul lui dc munc&
13;i4
a devenit si mai individualist si dragostea de caminul propriu, de locuinta familiei lui, s'ar fi maniFig. 5. Fosta casa China, din str. Labnt-Bucuresti
festat mai puternic, prin eldiri noui, Saar infrumusetarea i complectarea celor vechi, doch nrar fi veMestesugarii isi aveau case proprii, cu locuinte
nit snit de criza, criza care a fost mai resimtit de pentru familiile lor si cu o camera, sau doua pentru
agricultori, agricultura constituind fundameutul e- ucenici. Acestia pe data ce treceau filiera de calfa,
conomiei noastre nationale.
ajungnd maestru, ii incropiau casa i atelierul
44.

Fart aceasta criz, taranii improprietriti ar fi

inflorit satele cu multe case noui, ca semn de prosperitate si bung stare individualii.
Locuinta orfiseneascfi.

La orase locuintele au evoluat mai mult, fiindc

si transformArile vietii sociale au fost mai mari.
La inceput viata orseneasc era influentata tot
de marele proprietar agricol, fie prin legaturile sale
cu viata comerciaI, in ce priveste desfacerea produselor mosiei si aprovizionarile necesare muncilor
agricole, fie prin legAturile politice, sau rolul direct,
pe care-I juca in vista politic a regunei respective.
Populatia oraselar, trgovetii, in afar de aparatul oficial, destul de redus pe atunci, aveau ca ludoletnicire exercitarea unui comert sau mestesug, ce
rspundea nevoilor vietii agricole.
Orasele erau deci In cea mai mare parte reflexul
vietii agricole si al nevoilor, destul de recluse, ale

prop Diu.

Negustorii tot asa, in cartierele respective, isi aveau pravalia si locuinta, de cele mai multe ori, ca
o anexa a pravaliei.

p
NM

'snit

sat..0:n1:1

IL
Fig. 6. Casci Stanovici (str. GAndului---Bucuresti)

Ora nilor.

Atilt mestesugul, cat si comertul, exersndu-se diPrintre casele de la orase, servind la locuint ne- rect de patron, acesta nu intelege nici un fel de in_
gustorilor $i mestesugarilor, se riclic5 mai mandril, treprindere, ct vreme nu isi asigura locuinta $i
tot casa marelui proprietar agricol, pensonaj cu bu- incAperile necesare intreprinderii. Mestesugul si con stare material si cu mare influent in &elm- mertul fiind la inceput intreprinderi individualiste,
rile statului, chiar and nu ha parte direct la viatzi locuintele mestesugarilor i comerciantilar erau fapolitic&

miliale.

www.dacoromanica.ro

ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE

Tot familiale erau si locuintele functionarilor, in

numr foarte redus si cu mai mult stabilitate ca

azi. Cei ce se schimbau, odat cu guvernele, erau
oameni cari nu triau din politick asa inct i aveau rostul si gospodria lor, bine precizate si bine
consolidate.

Comertul de locuinte.

1551

in exterior, spre a putea fi folosite, fiecare in parte,

de o persoan sau familie.
Aoewit grupare, intr'un corp de cldire, ce se in-

tinde pe una din laturile terenului, este cea mai

simpl si poate cuprinde dela camere izolate, pn
la un apartament de o camer cu salk sau de mai
multe camere i buctrie, cu acces spre o curte comun.

Este o grupare care ar putea, in parte, indreptti

Pe msura desvoltrii productiei de schimb si a notiunea de colectiv, intruck curtea, apa dela o
schimbului, viata oraselor capitt un ritm mai viu. cismea i adesea closetele, aunt comune tuturor loco-

Micul comert si mestesugurile rmn individualiste,

ins marele comert si industria au nevoie de personal tot mai numeros, personal salariat. De asemenea
funetiunile publice tot mai multiple, cerute de viata
modern a statelor, sau de nevoile partidelor politice, mresc numitrul functionarilor publici.
Orasele devin astfel centrele de concentrare politici, administrativ si economic, a regiunei sau judetulni.
Progresele tecnice, in toate ramurile de activitate,
nevoia de specialisti in Intreprinderile particulare :
industrie, mine, petrol, au fcut s, aflueze spre ora-

se, fie strini specialisti, fie romni fii de steni,

cari cutau la orase, odat cu pregtirea tecnia sau
stiintifie si posibilitatea unor ocupatiuni libere.
Toat aceast lume, cu ocupatie mai putin sigur,
irai putin stabilit, nu putea s-si cldeasck in prealabil, o locuint. Si atunci, nevoia de a-si gsi o loeuintii provizorie s'a fcut tot mai simtit. Trspur
zilnd acestei nevoi ia fun% regimul inchirierilor, i
did: al comercializilrii locuintelor.
Cei ce aveau mai multe incAperi, dect strictul necesar, ofer surplugul pentru Inehiriere, celor ce a,
veau nevoie. La inceput inchirierile de locuinte se
fac cu oarecare timiditate si legitturile intre proprietar si chirias sunt ma; putin comerciale $i mai mult
sIAfJctet.

tarilor.

v.,

.0,, 2

.4)

Fig. 7. Vederea vechiudui han Mantic din Bucumti.

Aceste locuinte sunt ocupate de patura nevoiase a

oraselor : luertori, mici functionari, etc., ale cAror
rnijloace nu le ingaduesc a avea locuinte separate.
Ptura mai instrit a oraselor cauta ins locuinta in care $ aib impresia e e stpan, c nu poate
fi jenat, prin nimic, de nimeni. E un sentiment, in
care se oglindeste individualismul omenese, care ill
pofida nevoilor si modernelor condit de viat social, nu vrea s cedeze.

Cu vremea si cu desvoltarea oraselor, locuinti se

ofer:1, ca orice marM sau serviciu, oelor ce ayeau
nevoie. $i construirea caselor de locuit putea consti tui un mijloc de investitie. ca oricare altul, pentru
eel ce avea un capital de plasat. (Fig. 7 reprezintit
vederea hanului Manuc din Bucuresti, o veche intreprindere pentru locuinte dc inchiriat).

Cei cari construesc case de raport, tin seama de

spiritul amatorilor de locuinte, dup cum orice produciitor si negustor tine seam de gusturile consu-

Gruparea locuintelor.

smgur plan, adicA pe suprafat; sau pe mai multe

planuri, adic in inltime.

matorului.
Cea mai obisnuit casit de raport, plin la rzboi,
era casa cu dou apartamente de locuit, avnd fiecare curte si intrare separat.
Aceste dou apartamente puteau fi grupate pe un

Comertul de locuinte dt:ce inevitabil la concentnl_

Individualism si colectivism.

rea locuintelor. ca o consecint a rationalizrii, in

SCODul obtinerei maximului de con fart cu minimum
de cheltuial.

Orasele sunt, prin natura lor, concentrari de viat

social, de viat in comun. Scolile, serviciile publice,
transporturile in comun, folosirea acelorasi mijloa-

Cea mai primitiv grupare de loeuinte este aceia.

att de cunoseutit. in cirtierele modeste sau mrzilaS(' ale oraselor. in care camerile sunt insirate, dc ce si acelorasi bunuri, pe care stiinta, civilizatia si
front una lang alta, avxid aproape fiecarA, acces uneori si administratia publicA le pune la dispozitia
www.dacoromanica.ro

156

URBANISMUL

Gruparea revine mai iefting si deei mai aecesi

oamenilor, sunt attea prilejuri de apropiere ir,tre
bilg familiilor cu venituri modeste, i dg prilej de a
oarneni si de desvoltare a spiritului social.
hidividualismul omenesc se impiedicg, la fiecare putea inzestra locuintele cu toate instalatiunile te tpas, mai ales in ()rase, de cerinte si nevoi pe care nu nice de confort i higieng.
Dupg rgzboi construirea locuintelor in grupuri a
le poate satisface, deck cu oarecari renuntgri si cu
concesii, tot mai largi, fcute spiritului social. Si biat o mare desvoltare mai ales in Bucuresti.
Atatea societgti de constructie, ct si particularii,
aceste coueesii stint cu atAt mai usor de fgcut eu ct
fiecare ggseste o largh compensatie, pentru aceF.te aa construit blocuri de locuinte, cu mai mult de doug
apartamente. Insi Societatea Comunald de Locurenun thri.
Ceeace rm-si poate ingridui fiecare cu mijloace inte Eftine, cea mai veche intreprindere, care consproprii poate obtine cu mijloacele tuturor. Trenari, truia grupuri de locuinte individuale, sau familiale,
trarnvaie, etc., dau posibilitatea unor mijloace rapidp a inceput a construi corpuri de clgdiri cu mai multe
de cireulatie, cu conditie de a fi folosite n eomun. locuinte. Nu este mai putin adevgrat cg. acest sistern
Totusi, paralel eu progresele stiintei, viata colec- de locuinte, a fast, dela inceput primit eu prea putivg a oraselor, oath,' sh. satiefach si sg ting seamg si tinh simpatie de public.
de resorturile tainice ak sufletului omenesc. Dach
Lumea preferg locuinta singurg, adicg, locuinta
fiecare va ajunge sg, aibh autamobilul sau aeropla- familialg, locuintei in grup sau in bloc, adicg locuinnul sgu , transportul familiar isi va ka local de tei saciale.
cinste si plgcere. Dung cmn radiofonia scuteste luToate societtile sau institutille, avnd de seep
mea de a se mai grgmhdi la eoncerte, teatre si poate construirea sau sprijinirea construirii de locuia.
si in shli de cursuri si de conferinte.
au avut cereri sau comenzi numai pentru locninte
Locuintele tin si ele seamg. de cerintele sufletesti,
de neeesitgtile sociahilui si de posibilittile econorni-

familiale.
Casa autonoind a constructiunilor, creiatg, eu sec)

pul de a procura locuinte ftmctionarilor publici, n'a

Inteun oras spatiul este limitat, chci un oras nu putut construi deck case pentru o singurg, sau cel
se poate intinde la infinit. In consecintg, terenurile mult doug locuinte (Cotroceni, B-dul Independenrezervate locuitorilor aunt tot mai reduse. Mai ales tei).
eh si cireulatia desvoltndu-se, reeking suprafete,
Aeest sistem atk de preferat de lume, din mot...re
tot mai mari pentru arterele ei. In jurul fiecgrei indrepttite, prezintg insh inconvenientul de a nu
case nu se mai pot deci lgsa terenuri libere, pentru patea ofeH o locuint iefting si nici centralg, deancurti si gradini.
rece terenurile centrale revenind prea scump, nu pot
Case le servind de locuintg In orase, s'au tot apro- fi folosite deck pentru casele htec de locuinte.
piat, prin reducerea spatiilor libere dintre ele, pang
Blocuri de locuinte.
au ajwns sh se lipeaseg Pe strgzile centrale, casele
lipite una de alta ajung sh constitue un singur corn,
Doug societgti romne$ti: Clddirea Ronuineascei pi
dela un capht la altul al strgzii. N'o fi plgeut si nici
chiar bine, din miele puncte de vedere. Este insg Constructia Modernii, au incercat, cu SUCC4s, sistenul blocului de locuintg. Prima incercare a sciepractic, economic si bine din alte princte de vedere
Utii Cldirea Romneascg, in 1921-1922, n'a ren
sit. Sccietatea prezenta publicului planurile unui
Concentrarea locuintelor.
bloc de locuinte, dupg cari amatorii isi puteau alege
Rgzboiul a adus mari transformgri in viata ora si angaja apartamentul ce le-ar fi eonvenit. Aparselor $i de aceste transformgri n'an scApat nici o- tamentele se cumpgrau, in anumite conditiuni.
Publicul neobisnuit cu sisternul, sau poate s:. din
rasele romnesti in frunte cu Capita la tgrii. Aflucsul populatiei rurale care ()rase, mai accentuat cauzli cg, multg lume preferg, sg-si vadg apartamendupg rgzboi, a creseut populatia acestora, in propor- tul, sevea (in naturg) dect pe pian, nu s'a grabit
tii neasteptate. Nevoia de adhpost a acostei popula 1 o argajamente.
La un an mai tarziu, Constructia Modernil face o
tii a impus nevoia de concentrare a locuintelor. Marile suprafete de terenuri din interiorwl orasului au incereare, construind primul grup de 24 apartamendispitrut, cgci au fost acoperite cu clgdiri pentru lo fe, dintr'un bloe de cldiri, ce trebuia sg. cuprindg
cuinte. Locuinta familialg, rgsfgtatg, de jur impre- peste 100 apartamente. ii calea Victoriei colt cu
jur, de soare, luming si flori, si destul de izolath de str. Cantacuzino. Cele 24 apartamente terminate
alte bacuinte, numai poate fi apanajul tuturor si nu aunt imediat vndute. (fig. 8).
mai poate rgmne In centrul orasulni.
Constructia Modern continua construirea, in gruGruparea locuintelor o impun nevoile sociale si puri, a intre-gului bloc de clgdire si vinde toate aparo cer necesitgtile tecnice in schimbul unor avantagii. tamentele.
cului.

www.dacoromanica.ro

ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE

Sistemul a fost apoi generalize de socieati si particulari. Societatea Cldirea RomaneascA a oonstruit,

157

zrmile, ci locuintele in cari fiecare familie isi are

gospodria sa, cu oamerele si anexele respective, la

11"**

.441

i, 7-

4 " .."'''--.--

'

'

'

::,,,

.0.,,

, h.

,,,,

..,.. , 4,-

114 00"
,
.04.
,

.;...:.

4. ,.

10,-,074.

,,

...

...?4,.

rr

...ow.,....,......., ,,...
'

., 4..,. .......,,,,,,,.,,,,,,,,..........,.,,,.....,.:. .,

:......,

%,,,,,,,:,.::::::...

.....,........,:::::::,

Fig. 8. CasA ou locuirite colective din Bucuresti, calea Victoriei colt str. Cantacuzino. Proprietatea Soc. Constructia Moderna.

printre allele, cele doua blocuri de locuinte de pe dispozitia exciusiv. Tendinta modern este ca, niici
Piata Senatului (fig. 9) iar Constructia Moderna in cazrmi, locuinta s' nu fie colectiv. Noile cablocul de lng Ateneu (Str. Episcopiei).
zrmi din Germania au camere de dormit numai
Legiuitorul a cantat ss pun de acord regimul ju pentru 2-6 soldati. Camerile saloane pentru mai
ridic cu noua stare de fapt a locuintelor, ingrfirlind mult de 6 paturi sunt suprimate. Una din aceste
prin derogare de la art. respectiv, din codul civil, cazrmi la Ludwigslust (Meklemburg) are tot conproprietatea in indiviziune.
fort ul modern.
Comun sau colectiv, pentru loeuintele in bloc, e
Locuinta social&
numai intrarea, cu scara si ascensorul, care pot fi
socotite ca o continuare a strzei sau trotuarului, co
Locuintele in bloc nu sunt, propriu zis, locuirite servese de trecere si circulatie, pentru toaf lumea.
eolectiye, cum ar fi internatele de soolari, sau caComune mai sunt, pentru motive de ordin econowww.dacoromanica.ro

158

URBANISMUL

mic, instalatiile de incalzire ,apa., canal, gunoi, evacuare si ardere de resturi menajere, etc.

nurnai pentru lucratori. dar si pentru functionari,

chiar functionari superiori.

Intretinerea acestora, ca si a imobilului, pentru

Blocul de locuinte, cladit pe Sos. Kiselef, de Ban-

partile oomune, revine colectivitatii locatarilor. Lo-

ea Nationala, pentru functionarii ski, constituie o

,tta
zr--

..

Fig. 9. Locuinte colective in Bucuresti, Raga Smash., Proprietatea Cla'direa Roananeasca" - Arhiteot P. Antonescu

cuintele sunt colective prin faptul ca fac parte din dovada, ca toate clasele sociale se acomodeaz noucolectivitate constructiva, constituind un bloc co lui sistem de viata sociala si in ce priveste locuinmun de cldiri. Fiecare locuintd este ins familial, tele. (fig. 10).
nu colectiv. De aceia eu as nurni, mai degrabil, aIntre locuinta familial, izolata in camp sau la
cest sistem de locuintg, locuinta sociald.
mare deprtare, cu lipsa de drumuri curate, de apa,
Locuinta sociala prezinta multe avantaje si prea lumina si oelelalfe avantajii, pe cari viata moderna
putine desavantaje. Facnd parte dintr'un bloc de ni le pune la dispozitie, si locuinta in grup sau bloc,
mai multe locuinte, poate avea toate instalatiile
in eentrul mini media civilizat, care oferg aceste
tot confortul, pe care stiinta si tecnica le pune la avantajii nimeni nu st la indoial.
indemn, dar pe care nu le-ar putea avea o cladire
de o singurg locuint, din cauza seumpetei. Desigur

;,-,

libertatea, pentru colocatar, de a face fiecare ce vrea,

este ceva mai ingradit. Insa aceast libertate este

ingrdit si in oras si pe strad, mult mai ingradita ea in ',Hare sau pe camp. Pentru omul social
libertatea absoluta este o abstractiune, cci dacg ar
putea deving o realitate, libertatea absoluta ar fi
negarea Vbertatii In viata social nu poate fi vorba
decat de libertatea de ordine, nu de libertatea anarhica, care irnpiedica libertatea tuturor.
Aceasta libertate o poate avea fiecare, in locuinta
sa si eforturile stiintei si tecnicei fac tot posibilal
oar ce-si au locuinta, inteun bloc de locuinte, s zt
simth cat mai acas.
Diferite institutii au cladit blocuri de locuinte nu

9.

Farr
u-

'

r1r1113 11C7r

7.

9.-11

rt\-,
Fig. 10. Blocul de locuinte colective de pe Sos. Kiselef, Bucuresti
(aril. P. Antonescu).

www.dacoromanica.ro

ASPECTELE LOCUINTEI FAMILIALE

Dovadh c orasele se desvolth intr'un ritm pe care
nimeni nu Par fi bhnuit acum 20-30 de ani. Ceiace
va duce cu siguranth la o si mai accentuath grupare
si eoncentrare de locuinte.
De la modesta cash de locuinth fami1iaI, pAnh la
impresionantele blocuri de clAdiri, eu zeci de eta je
si sute de apartamente, nu este deck drumul parcurs de omenire, in evolutia sa socialh, spre progres
si civilizatie; i locuinta este, dintre manifesarile
de actiune creatoare a oamenilor, aceia cari oglindeste mai bine, fiecare etaph a vietii sociale.

159

correspondaient aux besoins de la vie agricole.

Quant au commerce, assez rduit du reste, il tait
exerc par les patrons. La maison du grand propritaire en ville, tait une reproduction plus luxueuse
de celle de la campagne, avec terrasses, balcons,
pridvori; elle avait pare et jardin et parfois mame
des murs de forteresse.
Les habitations des ngociants et des artisans ta-

ient une continuation du magasin o ils travaillaient.

Le commerce de l'habitation est apparu lors de la

rduction du commerce et de l'industrie, l'augmentation des fonctions publiques et les progrs techniques qui ont fait affluer la population rurale vers
RESUM E
les villes. Les habitations commencent alors se
ASPECTS DE L'HABITATION FAMILIALE grouper, ont une cour et des dpendances communes et sont destines tout d'abord la classe pauvre.
ET DE L'HABITATION COLLECTIV E
Actuellement encore, dans les maisons de rapport,
EN ROI1MANIE
le locataire cherche autant que possible A tre isol,
par arch. I. D. ENESCU
afin d'avoir l'impression qu'il est le matre. En Roumanie aussi, on est arriv A. la construction de vraL'habitation est l'image de la structure sociale. La ies maisons de rapport, aux Jogements collectifs, qui
Roumanie est un pays individualiste, elle le doit it ne sont pas toujours trs recommandables mais ont
la grande majorit des agriculteurs. Le collecti vis - pourtant leur valeur pratique.
me ne s'y implante pas, il n'a mme jamais pu pAprs la guerre, ce systme a acquis un grand
ntrer l'poque de la grande proprit, lorsque dveloppement Bucarest quoique jusqu' prsent
les paysans taient corvables. Les jeunes gens la fes habitations familiales soient encore prfres du
campagne ne se marient gure avant de possder public.
une maison.
Blocs d'habitations. - L'auteur s'occupe de l'acLa maison de famine paysanne se compose d'une tivit des socits Cladirea RomAneasca (La Conchambre au moins avec petit vestibule; elle a le plus struction Roumaine) et Constructia Moderna (La
souvent une terrassse couverte ,en bois, sur toute Construction Moderne) dans ces blocs de construcla longueur de la fnade. La note esthtique est don- tions qui ont rencontr tout d'abord de srieuses difne par l'ornementation des bciiseries, ornementa- f icults, le public n'tant pas habitu A, ce genre
tion qui varie d'une maison l'autre et porte le ca- d'habitations. Plus tard, cette ide a pntr davan chet personnel de chaque paysan. Il en rsulte que tage et le lgislateur a pu faire concorder le rgime
les villages roumains ne sont pas monotones.
juridique avec le nouvel tat de choses.
Les boyards (grands propritaires de terre) et les
L'habitation sociale. - L'auteur trouve cette dpetits propritaires faisaient de marine, mais leurs nomination plus approprie que celle d'habitation
maisons, contrairement celles des paysans, avaient collective, ce terme rapielant plutt les casernes,
souvent un tage. Le rez-de-chausse ta it utilis internats, etc.
pour le mnage; A l'tage se trouvaient les chambres
Certaines parties seutement de ces habitations
de metres et celles des invits. Les chambres ta sont collectives: l'escalier, le toit, le terrain, etc.
ient groupes autour d'une pice centrale et un (l'auteur entend par collectives la coproprit de cerepridvor (genre de terrasse couverte) tait am- taines parties indivises).
nag pour la vue. Autour du corps principal du bAL'auteur trouve que l'habitation sociale prsente
timent se trouvaient les annexes ncessaires une beaucoup d'avantages et peu de dsavantages
(parmi ces derniers, la restriction de libert serait
installation agricole.
seule
considrer). Il cite le bloc d'habitations exL'expropriation agraire n'a pas apport de modifications fondamentales aux maisons rurales. Le cut par la Banque Nationale A Bucaiest A la chausse Kiseleff, dans lequel s'accomodent toutes les
paysan est devenu plus individualiste encore.
L'habitation urbaine a volu davantage. Tout classes sociales. La conclusion de l'auteur est que les
d'abord, c'est l'influence du grand propritaire qui blocs d'habitations reprsentent le progrs et la ciprpondrait en ville. Les mtiers pratiqus en ville vilisation.

-MS www.dacoromanica.ro