Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu
COALA ............................................................
Localitatea .........................................
PORTOFOLIU
MUNC EDUCATIV LA CLAS
CONSILIERE SI ORIENTARE
-ORELE DE DIRIGENIEPENTRU
CLASELE A VII-A I A VIII-A
Profesor diriginte ..................................................
Clasa ......................
CUPRINS
PROGRAM ORE DIRIGENIE
Pg. 3
MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENT
Pg. 7
MODULUL 2.
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
Pg. 15
MODULUL 3. NVARE EFICIENT
Pg. 32
MODULUL 4. CREATIVITATE
Pg. 41
MODULUL 5. CUNOATEREA DE SNINE I DESVOLTARE PERSONAL
Pg. 52
MODULUL 6.
STIL DE VIA SNTOAS
ANEXE
HARTA PSIHOPEDAGOGIC A ELEVILOR CLASEI
PLANIFICARE ORE DE DIRIGENTIE
Pg. 66

PROGRAM
Obiective cadru
1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare
4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei
5. Exersarea abilitatilor de management al unui stil de viata de calitate
Clasa a VII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare

Obiective de referinta
Exemple de activitati de nvatare
La sfrsitul clasei a VII-a elevii vor fi
Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele
capabili:
activitati:
1.1 sa dovedeasca ncredere n sine, n
- compuneri pe tema ncrederii n sine si a reusitei;
diferite situatii
- analiza unor personaje celebre, din diferite domenii,
prin prisma ncrederii n sine;
- interviuri, desene, fotografii cu tema: Povestea unei
reusite.
capabili:
activitati:
2.1 sa analizeze caracteristicile
- scenarii aplicate n clasa/ n afara clasei, pentru
comportamentului de lider, n cadrul
exersarea rolurilor de conducere, n cadrul grupului;
grupurilor de apartenenta
- jocuri de rol, cu asumarea formala/ informala a rolului
de lider;
2.2 sa exerseze tehnici de comunicare
- tehnici de ascultare activa, a oferirii de feedback, de
eficienta, n contexte variate din punct
adresare a ntrebarilor aplicate n perechi/ grup;
de vedere social si cultural
- promovarea prin materiale informative (poster, pliant
etc.)
a relatiilor pozitive ntre copii si parinti;
- realizarea unor postere, pliante despre diversitate si
diferentele culturale.
capabili:
activitati:
3.1. sa foloseasca eficient timpul, ca
- fise de lucru individual sau pe echipe, realizarea
resursa, pentru a obtine succes n
planului individual de lucru si al clasei, elaborarea
nvatare
orarului zilei, saptamnal sau semestrial, pentru toate
tipurile de activitati;
3.2. sa aplice tehnici de stimulare a
- exercitii de stimulare a creativitatii.
creativitatii n propria activitate de
3

nvatare
capabili:
activitati:
4.1. sa analizeze diferite meserii si
- vizite n institutii de nvatamnt si n alte institutii/
ocupatii din perspectiva cerintelor
companii pentru familiarizarea cu diferite trasee
educationale
educationale si cu locuri de munca/ ocupatii
alternative de insertie pe piata muncii;
4.2. sa si analizeze propriile optiuni
- studii de caz, pentru identificarea criteriilor de alegere a
privind diferite meserii/ ocupatii,
unei meserii;
utiliznd diferite criterii
- discutii cu membrii comunitatii, cu privire la criterii de
alegere a traseului educational, a meseriei/ ocupatiei.
capabili:
activitati:
5.1. sa evalueze impactul factorilor
- dezbateri, problematizari, studii de caz pe tema
sociali, culturali, economici si de
influentelor factorilor sociali, culturali, economici si de
mediu asupra propriilor optiuni
mediu asupra evolutiei n cariera;
profesionale si asupra evolutiei n
- discutii de grup, pe tema problematicii de gen n
cariera
dezvoltarea carierei.
Continuturile nvatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere:
ncredere n sine, reusita personala.
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Abilitati sociale:
Cum recunoastem un lider?
2.2 Comunicarea:
Ce nseamna comunicare eficienta? Abilitati de comunicare: ascultare, feedback pozitiv,
adresarea ntrebarilor
Grija si sprijin n familie
Diversitatea culturala si etnica. Interculturalitate
3. Managementul informatiilor si al nvatarii
3.1 Elemente de management al timpului
3.2 nvatare eficienta Tehnici de stimulare a creativitatii
4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei:
Pregatirea educationala necesara unei ocupatii/ angajarii
Criterii de analiza si de alegere a unei meserii. Decizie personala, informata si responsabila cu
privire la alegerea meseriei.
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea relatiilor sociale si a mediului de munca:
Factorii sociali, culturali, economici n formularea unor optiuni profesionale si n dezvoltarea
carierei
Stereotipurile de gen si planificarea carierei

Clasa a VIII-a
Obiective de referinta si exemple de activitati de nvatare
La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda urmatoarele
activitati:
1.1. sa si autoevalueze punctele tari si pe
- chestionare si fise de autoevaluare pentru identificarea
cele slabe, n raport cu propriile
punctelor tari, a celor slabe si a intereselor;
interese privind evolutia personala
- portofoliul resurselor personale.
La sfrsitul clasei a VIII-a elevii vor fi
activitati:
capabili:
2.1. sa explice importanta responsabilitatii
- exercitii de identificare a situatiilor n care este
individuale si sociale, n diferite
necesara asumarea responsabilitatii individuale si
contexte
sociale;
2.2. sa analizeze influenta stereotipurilor
- exercitii de exprimare a opiniilor pro-/ contra, n
si a prejudecatilor asupra comunicarii
contexte marcate de prejudecati/ stereotipuri;
interpersonale
- monitorizarea unor stereotipuri/ prejudecati, n diferite
tipuri de discurs.
activitati:
3.1. sa se documenteze n privinta
- selectarea informatiilor utile pentru decizia privind
optiunilor pentru clasa a IX-a,
traseul educational, accesnd portalurile www.edu.ro,
utiliznd TIC (tehnologii informatice
www.admitere.edu.ro;
si de comunicare)
- discutii de grup privind avantajele si limitele utilizarii
TIC, pentru informarea cu privire la optiunile pentru
clasa a IX-a;
3.2. sa analizeze informatiile cu privire la
- discutii de grup despre utilitatea informatiilor cu
ofertele educationale dupa finalizarea
privire
clasei a VIII-a
la ofertele educationale care pot fi alese dupa
finalizarea clasei a VIII-a;
- vizite de documentare, n vederea completarii
informatiilor despre ofertele educationale dobndite din
diverse surse.
activitati:
4.1. sa elaboreze portofoliul personal,
- portofoliul personal pentru clasele a V-a a VIII-a;
pentru conturarea unui traseu
- discutii de grup privind traseele educationale posibile
educational si profesional
dupa terminarea clasei a VIII-a;
- simulare: completarea formularelor cu optiunile
posibile pentru clasa a IX-a.
activitati:
5.1. sa si autoevalueze convingerile,
- dezbateri, studii de caz, problematizari, pe tema
atitudinile si comportamentele
optiunilor educationale si de viata;
definitorii pentru dezvoltarea
- proiecte individuale de dezvoltare, cu identificarea

personala.
5.2. sa analizeze mecanismele eficiente de
adaptare n situatii de stres sau de criza.
optiunilor educationale si profesionale;

- discutii de grup cu tema: Cum facem fata stresului?
- exercitii de identificare a modalitatilor de adaptare n
diverse situatii potential stresante
- proiect de grup de promovare a sprijinului social, n
situatii de criza (catastrofe naturale, violenta, accidente
etc.).
Continuturile nvatarii
1. Autocunoastere si dezvoltare personala
1.1 Autocunoastere:
autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale
2. Comunicare si abilitati sociale
2.1 Abilitati sociale:
responsabilitate individuala si sociala n scoala, n familie si n comunitate
2.2 Comunicarea:
prejudecati si stereotipuri: impact asupra comunicarii
3. Managementul informatiilor si al nvatarii
3.1 Managementul informatiilor:
surse de informare cu privire la filierele, profilurile si specializarile de actualitate din
nvatamntul liceal/ scoala de arte si meserii (publicatii, site-uri web, baze de date, trguri de
oferte educationale); avantaje si limite ale utilizarii TIC pentru informarea cu privire la optiunile
pentru clasa a IX-a
criterii de analiza a informatiilor referitoare la ofertele educationale: relevanta, actualitatea,
completitudinea, corectitudinea etc.
4. Planificarea carierei
4.1 Planificarea carierei:
Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicarii chestionarelor si a
fiselor
de autoevaluare a intereselor si abilitatilor, diplome si certificate obtinute, rezultatele diferitelor
concursuri si ale activitatilor de voluntariat, sugestii, recomandari
Formularele cu optiuni pentru clasa a IX-a modalitati de completare
5. Calitatea stilului de viata
5.1 Calitatea vietii personale:
factori determinanti ai dezvoltarii personale
adaptarea eficienta la stres; surse de sprijin n situatii de stres; managementul stresului n situatii
de examinare
situatii de criza; reactii emotionale si comportamentale n situatii de criza (catastrofe naturale,
violenta, accidente etc.) si modalitati de reactie; traficul de fiinte umane.

MODULUL 1
COMUNICAREA EFICIENT
Activitatea 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Asculta ceea ce spun

Exersarea deprinderilor necesare unei comunicari eficiente
70 min
Articole din ziare
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Reclama personal
Li se cere participanilor s creeze n 3-5 minute o reclam a propriei persoane prin
care s ncerce s se vnd ct mai bine. Fiecare juctor va prezenta aceast reclam
n faa grupului.
Desfasurare
Se aleg doua articole scurte din ziar pentru a fi citite in clasa. Elevii vor fi anuntati ca
li se vor citi doua articole din ziar si apoi, fara nicio introducere, se va incepe citirea
primului articol. Dupa citirea primului articol li se vor adresa elevilor intrebari
specifice referitoare la continutul acestuia. (probabil putini elevi vor putea raspunde
corect si cu amanunte).
Se vor anunta din nou elevii ca li se va citi si cel de-al doilea articol, iar la sfarsit se
vor pune intrebari specifice referitoare la continutul acestuia.
Se va desemna impreuna cu elevii cel care a fost castigator (cel care a raspuns cel mai
bine) iar apoi se vor purta discutiipe sugestiile din fisa de lucru.
Elevii vor trebui sa identifice care sunt comportamentele implicate in transmiterea si
ascultarea unui mesaj si ce inseamna o comunicare eficienta.

Activitatea 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Fisa de lucru
Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

Intelegerea caracteristicilor si a consecintelor comunicarii asertive, pasive sau agresive
70 min
Fisa de lucru Comunicare asertiva, pasiva, agresiva
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Animalul
Elevilor li se cere s se prezinte ca i animal, alegnd animalul care are cele mai multe
caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia i sunt o cprioar pentru c sunt dinamic i
graioas.
Desfasurare
Li se va explica elevilor ca vor face un exercitiu in cadrul caruia vor invata sa diferentieze
comunicarea pasiva, agresiva si asertiva precum si relatia dintre ele.
Fiecare elev isi va imagina urmatoarea situatie:Un prieten apropiat iti inseala increderea
spunand lucruri neadevarate despre tine intr-un cerc de cunoscuti. Elevii vor detalia care
ar fi reactiile lor intr-o astfel de situatie, iar aceste reactii vor fi trecute pe tabla.
Se vor prezenta succint in fata clasei caracteristicile comportamentelor pasiv, agresiv si
asertiv. Elevii vor trebui sa clasifice reactiile notate anterior in cele trei categorii, folosind
fisa de lucru. Elevii pot lucra in perechi.
Dupa terminarea sarcinii elevii vor prezenta in fata clasei clasificarile realizate, justificand
includerea fiecarei reactii in una din cele trei categorii.
Comunicare asertiva, pasiva, agresiva
Numele.............................................................................................................................
Reactii posibile la situatia negativa:
Comunicare pasiva
Comunicare asertiva
Comunicare agresiva
Consecinte ale comunicarii pasive
Consecinte ale comunicarii asertive
Consecinte ale comunicarii

agresive

Activitatea 3
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Reguli de comunicare
Constientizarea rolului pe care il au regulile de comunicare in relatiile interumane
70 min
Cate un joc de societatea pentru fiecare grupa de cate 4 elevi
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Maina oarb
Elevii sunt mprii n perechi A B. A este oferul mainii B. B st cu spatele la A, cu
ochii nchii. B se mic dup urmtoarele comenzi pe care i le d A: merge nainte
cnd este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta cnd este atins pe umrul
drept; merge la stnga cnd este atins pe umrul stng; se oprete cnd este atins pe
ambii umeri simultan.
Desfasurare
Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4. Fiecarei grupe i se pune la dispozitie un joc
de societate (Nu te supara frate, Cine stie castiga, 50 de jocuri intr-unul singur, Tom si
Jery etc.). Inainte de a incepe jocul elevii sunt rugati sa stabileasca anumite reguli de
comunicare:
Nu tipam la partener, nu il jignim, multumim de fiecare data cand ne ajuta, cerem
politicos ajutorul etc.
Li se permite apoi elevilor sa joace timp de 20-25 min. jocul pus la dispozitie.
Discutii
In ce masura ati reusit sa recurgeti la regulile de comunicare stabilite la inceput?
Ce efect a avut punerea in aplicare a acestor reguli?
Cum putem utiliza timpul de joc pentru a dezvolta relatii de prietenie cu ceilalti?
Ce dificultati ati intampinat in punerea in aplicare a acestor reguli?
Activitatea 4
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Limbajul trupului
Descrierea si exemplificarea rolului limbajului corporal in comunicarea eficienta
70 min
Fisa de lucru.
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge punctele
Elevii stau n cerc. Instructorul numete cteva repere care vor trebui atinse: perete,
genunchiul unui coleg, umrul unui coleg, ntreruptor, tricou rou, nasul unui
partener. La semnal, elevii pornesc i trebuie s sting toate reperele n ordinea dat.
La nceputul jocului este recomandat s dm doar 3 repere ca apoi numrul acestora
s creasc.
Desfasurare
Se va purta o discutie cu elevii despre importanta limbajului corporal pozitv, apoi
elevii vor trebui sa completeze fisa de lucru, dand exemplu de limbaj corporal pozitiv
si negativ.
Elevii vor fi impartiti in perechi. In cadrul fiecarei perechi, unul dintre elevi
vorbitorul urmeaza sa vorbeasca despre un conflict pe care l-a avut recent. Celalalt
9

elev ascultatorul face apel la elementele de limbaj corporal negtiv. Dupa cateva
minute ascultatorul va trebui sa faca uz de elemente de limbaj cororal pozitiv.
Se vor purta discutii referitoare la modul in care s-au simtit atunci cand s-au folosit
elemente de limbaj pozitiv si elemente de limbaj negativ.
Ulterior se vor inversa rolurile intre cei doi
Fisa de lucru
Limbajul trupului
Numele.............................................................................................................................
Limbajul corporal pozitiv
Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti
arata celorlalti ca ii ascultati
Limbajul corporal negativ

Faceti o lista cu cateva modalitati prin care le puteti
arata celorlalti ca nu ii ascultati
Activitatea 5
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Reporter pentru o zi
Identificarea comportamentelor specifice unei ascultari eficiente/deficitare si a
consecintelor acestora asupra comunicarii
70 min
Hartie, pixuri, creioane dupa caz
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge spatele partenerului
Elevii merg prin ncpere n ritm normal i n direcii aleatorii. Cnd coordonatorul
jocului d semnalul STOP, elevii trebuie s ating cu mna spatele unui partener.
Exerciiul va fi reluat de mai multe ori. Alta varianta: elevii merg prin ncpere i la
semnalul STOP fiecare trebuie s ating cu palma dreapt spatele unui partener i cu
palma stng spatele altui partener.
Desfasurare
Se discuta cu elevii la inceputul activitatii ce presupune un comportament verbal si ce
presupune un comportament nonverbal. Se aleg impreuna cu elevii, sau in mod voluntar
2 elevi care vor juca rolul de reporter si intervievat, pe o tema alesa de ei. Ulterior
rolurile se pot schimba. Restul clasei, va trebui sa observe comportamentele celor doi si
sa-si noteze observatiile pe o coala, intr-o coloana cele nonverbale iar pe o alta coloana
10

comportamentele verbale.
Discutii
Care sunt comportamentele care dau impresia de ascultare? Dar cele care dau impresia
ca nu esti ascultat?
Cum pot fi imbunatatite aceste comportamente? etc.
MODULUL 2
NEGOCIEREA CONFLICTELOR
ACTIVITATEA 6
Activitatea 6
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Suresele de sprijin care m pot ajuta

70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii De ce mam prins?, exerciiul Autoeducarea, exerciiul Sprijinul personal, exerciiul Alte
surse de sprijin
Exercitiul de spergerea ghetii

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
De ce m-am prins?
3-5 minute
Desfurarea jocului: se aeaz grupul n form de cerc. Instructorul va porni jocul.
Acesta se va prinde de o parte a corpului i va spune alta (Ex: te prinzi de ureche i
spui genunchi). La rndul su cel chemat va trebui s se prind de acea parte a
corpului i s zic o alta (Ex: se prinde de genunchi i zice nas). Jocul va continua din
ce n ce mai repede. n momentul cnd se greete, cel care a greit va iesi din joc.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Autoeducarea
Identificarea cilor de autoeducare.
15 minute
Hrtie de scris, pix/creion, cret de scris pe tabl.
Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o nalt autoapreciere. Ea
presupune s avem grij de respectarea regulilor zilnice ale vieii noastre.
Desfurarea activitii
se distribuie foaia de -Activitate intitulat "autoeducarea".
11

Participanii identific moduri de autoeducare.
n final, se discut pe marginea urmtoarelor ntrebri: cum v-ai autoeducat n
copilrie? Ce prere avei despre autoeducare? Cum s-ar schimba viaa dvs. dac
v-ai autoeduca potrivit unor reguli bine stabilite? Ce angajament putei face
privind autoeducarea dvs. viitoare?
Fi de activitate
Autoeducarea
n prezent m autoeduc n urmtoarele moduri:
n viitor vreau s m autoeduc n urmtoarele privine:
12
Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Sprijinul personal
Participanii vor identifica posibilitile de a primi sprijin.
30 minute
Se distribuie foaia de informaii intitulat "Sprijinul personal".
Se distribuie foaia de -Activitate intitulat "Sprijinul personal". Li se solicit s
identifice alte surse de sprijin. Dac ntmpin dificulti, formatorul le va acorda
ajutor sugerndu-le alte surse.
Foaia de informaii - Sprijinul personal

Cnd au loc schimbri n viaa noastr, este bine s fim nconjurai de oameni care s ne ncurajeze. Cnd
oamenii cred n ceea ce facem, avem sprijinul lor. Acesta ne motiveaz s continum.
Eti pe cale s faci o mare schimbare n viaa ta, care va afecta cursul ei i pe oamenii apropiai de aceea ai
nevoie de sprijinul lor.
Cum poi primi sprijin de la oamenii apropiai?
Spune-le despre planurile tale i de ce ai ales s faci asta
Spune-le cum i va afecta pe ei i ce schimbri vor avea loc
Implic-I n planurile tale nc de la nceput
Cere-le sfatul
ntreab-I ce i preocup i discut despre asta
Las-I s neleag c timpul pe care l vei petrece cu ei va fi mai scurt ca pn acum
ine-I la curent cu evoluia evenimentelor
Cere-le sprijinul: nu te atepta s i-l acorde singuri.
Mai exist cineva de la care poi primi sprijin?
Dac nu ai persoane apropiate care s te ajute, cine ar mai putea s o fac?
Ia n considerare alte persoane cu care vii n contact: colegi de munc, colegi de cursuri, profesori, alte
rude, medicul, consilierul, preotul.
Dar agenii sau alte grupuri?
Cteva idei: nscrie-te ntr-un grup de studiu la coal, ntr-o echip sportiv sau de alt gen; nscrie-te n
cluburi sau organizaii a cror tematic te preocup.
13
Foaia de Activitate
Sprijinul personal
Gndii-v acum la sursele dvs. de unde ai putea primi sprijin. Mai nti facei o list cu toi oamenii
apropiai care v-ar putea ajuta (rude sau prieteni apropiai).
..
...
....
..
v rugm s facei o list cu persoanele care v-ar putea ajuta dac cei de pe prima list nu sunt disponibili
(colegi, profesori, consilieri).
..
..
..
..
acum completai o list cu organizaiile care v-ar putea ajuta.
....
....
...
...
V rugm s mai citii o dat lista. n ce fel v-ar putea ajuta aceste persoane sau organizaii ? v-ai simi
mai bine dac v-ai adresa lor?
Nu intrai n panic dac avei o singur persoan pe list. Dect 20 de persoane care s nu fac nimic,
mai bine una de ncredere. Dac avei nevoie de sprijin suplimentar n identificarea resurselor, cerei
sfatul formatorului.
14

Exerciiul 3
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Alte surse de sprijin

Participanii vor contientiza tipurile i sursele de sprijin de care pot beneficia.
15 minute
Se distribuie foaia de informaii intitulat "Alte surse de sprijin". Se citesc
informaiile i se solicit grupului alte idei.
Formatorul i ntreab pe participani dac au nevoie i de alt gen de sprijin , de
exemplu, transport. Ce fac dac nu au bani s cumpere abonament de autobuz?
Foaie cu informaii
Sprijinul personal
Uneori sprijinul altora poate s nu fie de ajuns. Pot fi situaii n care acetia nu au cum s ne ajute. Deci, la
cine apelm?
Catalogul "Pagini aurii"
Consilier n probleme de carier
Asisten juridic (jurist, avocat, notar)
Consilier pe probleme personale
Activitatea 7
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Ce tim despre stres ?

Elevii vor nva ce este stresul, efectele acestuia, i crae sunt
factorii de stres
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Una spun
i alta fac, exerciiul Crea sunt cauzele apariiei stresului?, exerciiul Identificarea
factorilor de stres

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Una spun i alta fac

3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii stau n cerc. Un participant st n interiorul cercului i
mimeaz o aciune. Urmtorul participant l ntreab: Ce faci ? Primul participant va
rspunde, numind o alt aciune dect cea mimat (Ex: mimeaz tiatul lemnelor i
spune c scrie). Participantul care a intrebat Ce faci ? rmne n cerc i va mima ce
a spus cellalt c face ( va mima c scrie).
15

Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Care sunt cauzele apariiei stresului?

participanii vor identifica factorii de stres din viaa personal precum i metode de a
reduce stresul.
30 minute
Introducere: stresul face parte din viaa noastr. Stresul poate fi un factor pozitiv sau
negativ depinde cum tim s-l stpnim. Avem de ales ntre a face stresul s lucreze
pentru noi sau mpotriva noastr. Factorii care cauzeaz stresul pot fi plcui sau
neplcui. Lumea nconjurtoare este plin de factori stresani. Exist dou mari categorii
de factori stresani: externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex., un accident
de main) i interni, adic sentimentele valorile i obinuinele individuale (de ex.,
sentimentul de vinovie c nu i-ai sunt prinii).
Se enumer cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se nregistreaz
rspunsurile pe o list. Li se reamintete c ceea ce este stresant pentru o persoan
poate s nu fie pentru o alta.
Se distribuie foaia de # #Activitate intitulat Ce cauzeaz stresul? . participanii o
vor completa cu proprii lor factori stresani pe care vor trebui s-I identifice ca fiind
interni sau externi.
Cu grupul se discut ce urmri ar putea avea stresul atunci cnd nu poate fi controlat
. Cum se comport oameni n condiii extrem de stresante?
Se discut pornind de la modul specific al fiecruia de a face fa stresului.
Participanii sunt invitai s reflecteze asupra modului n care sunt afectai de stres.
Odat ce ai identificat ce v streseaz, putei s v gndii cum ai putea nltura
aceste efecte.
Fi cu informaii
Simptoamele specifice stresului
Simptom specifice stresului de lung durat: cefalee, tensiune nervoas, oboseal, ngrijorare, nesiguran,
insomnii, supraalimentaie, constipaie, tendina de a uita uor, dureri de spate, alergii, depresie,
hipertensiune, gura uscat, grea, migrene, atitudine critic fa de alii, diaree, senzaia c eti depit de
evenimente, accidente minore, plnsul fr motive seriase, ticuri, folosirea excesiv a medicamentelor,
picioare i mini reci, preocupare permanent, dureri ale muchilor gtului i spatelui, dificulti de
respiraie, palpitaii, mbolnviri frecvente, nerbdare, igien precar, izolare, pierderea prietenilor, consum
excesiv de alcool, consum de droguri, senzaia de cldur n jurul inimii, spasme musculare, probleme
sexuale, sentimentul de singurtate.
Simptomele stresului de scurt durat: bti rapide ale inimii (tahicardie)., respiraie rapid, suprancrcare
energetic, tensiune, mini i picioare reci, nevoia de a fuma i de amesteca gum, Frisoane i tremurtori,
ameeli, crampe la stomac, vorbire excesiv de rapid, ticuri.
16

Fi de activitate
Care sunt cauzele stresului?
Factori care m streseaz
..
..
..
..
..
..
..
..
..
Modul meu de a reaciona la stres:
..
..
..
..
..
..
..
..
17

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Identificarea factorilor de stres

Participanii vor examina factorii de stres i strategiile de a le face fa.
35 minute
Se distribuie fia de activitate intitulat Factorii de stres care acioneaz asupra mea
pe care participanii o vor completa.
Se distribuie fia de informaii intitulat Factori de stres i managementul stresului.
Se discut cu grupul: dac vrei s schimbai situaia stresant, va trebui s facei fa
factorilor de stres att prin reducerea lor ct i prin elaborarea unor strategii de a le
face fa. Dac nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate cteva tehnici de
management al stresului
Participanii vor identifica din listata completat anterior ce factori de stres pot
controla sau nu pot controla i vor enumera modalitile de control de care dispun (le
pot scrie n partea dreapt a listei).
Participanii vor ine aceast list la ndemn astfel nct, atunci cnd formatorul va
prezenta tehnicile de management al stresului, s decid care li se potrivesc cel mai
bine.
18

Fi de activitate
Factorii de stres ca re acioneaz asupra mea
Enumerai toate situaiile care v streseaz:
..
..
..
..
..
..
Le putei controla? Cum le facei fa?
..
..
..
..
..
..
..
..
..
19

Activitatea 8
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
FURIA !!!!!
Elevii vor nva ce nseamn furia i cum o putem controla
70 minute
Activitatea are la baz urmtoarele exerciii: exerciiul de spargere a gheii Maina
oarb, exerciiul Cum reacion,m la furie, exerciiul Controlul furiei

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Maina oarb
3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii sunt mprii n perechi A B. A este oferul mainii B. B
st cu spatele la A, cu ochii nchii. B se mic dup urmtoarele comenzi pe care i le d
A: merge nainte cnd este atins pe mijlocul spatelui; merge la dreapta cnd este atins pe
umrul drept; merge la stnga cnd este atins pe umrul stng; se oprete cnd este atins
pe ambii umeri simultan.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum reacionm la furie

Participanii vor recunoate cum reacioneaz la furie.
30 minute
Introducere: furia este o emoie puternic normal. Ea este un rspuns emoional la
situaii pe care le percepem ca fiind amenintoare, frustrante, periculoase. De
asemenea, ne poate ajuta s muncim mai mult pentru atingerea unui scop. n situaii de
urgen, furia ne d energia necesar de a aciona rapid. Agresivitatea poate fi ns o
problem atunci cnd se manifest necontrolat i ne afecteaz relaiile cu ceilali.
Desfurarea activitii:
Grupul face o list cu modurile n care reacioneaz oamenii la furie. Ce se
ntmpl cu omul atunci?
Se mparte foaia de Activitate numit "cum reacioneaz corpul tu la furie".
Fiecare se va gndi la modul n care reacioneaz la furie.
Fia cu informaii
Cum reacionezi la furie?
Se elibereaz mai mult glucoz i adrenalin n snge

Inima bate mai repede
Crete presiunea sngelui
Crete fluxul sanguin
20
Crete tensiunea muscular
Fi de lucru
Fratele tu este gate de aciune!
Exprimarea furiei ntr-un mod pozitiv este un lucru bun pentru sntatea ta. Furia intens poate fi un
lucru negativ i pentru tine i pentru ceilali. Este important s nvei cum s-i eliberezi furia fr s-i
afectezi pe ceilali sau pe tine nsui.
Dac nu i controlezi furia, acest fapt ar putea avea urmtoarele consecine:
Probleme de sntate: tensiune, probleme cardiace, ulcer, obezitate, dureri de cap
Probleme psihice, ca depresia
Accidente
Probleme de relaionare cu ceilali
Delicven
Cum reacionezi la furie?
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
21

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Controlul furiei
Participanii vor afla ct de bine pot s-i controleze furia
30 minute
Se distribuie foaia de # #Activitate intitulat "Controlul furiei".
Fiecare va stabili din perspectiv proprie adevrul sau falsitatea expresiilor de pe
foaie. Trebuie s se rspund sincer.
La sfrit, se face suma punctelor i se discut fiecare punctaj cu ntregul grup i se
solicit fiecruia s spun ce prere are despre punctajul acumulat.
Foaie de Activitate
controlul furiei
Instructaj: pentru fiecare fraz de mai jos rspundei cu A pentru adevrat i cu F pentru fals.
1. nu recunosc c sunt furios atunci cnd sunt ntrebat. A / F
2. de obicei, mi vrs furia pe alt persoan dect pe cea care m-a nfuriat. A / F
3. de obicei, in probleme ascunse pn cnd explodez. . A / F
4. i lovesc pe ceilali cnd m nfurii. A / F
5. m nfurii cnd cineva nu e de acord cu mine. A / F
6. sunt foarte critic cu ceilali. A / F
7. m deprim foarte repede. A / F
8. am dificulti s discut o problem fr s-mi pierd controlul emoional. A / F
9. se pare c tot timpul m contrazic cu ceilali. A / F
10. de regul, nu m confrunt cu persoana pe ca m-am nfuriat. A / F
11. cteodat nici nu sunt contient c sunt furios. A / F
12. furia nu e o emoie normal. A / F
Interpretare: numrai rspunsurile notate cu A. cu ct numrul este mai mic, cu att v controlai mai
bine furia. Revedei rspunsurile la fiecare fraz pentru da descoperi dac exist vreun tipar-model.
22

Activitatea 9
Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Stai sobru/Nu rde

3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii formeaza 2 echipe, fiecare stnd cu faa
la cellalt. Elevii din prima echipa au la dispoziie un minut pentru a face
oricare din membrii echipei opuse sa rd. Elevii din prima echipa au voie sa
se strmbe, s fac gesturi caraghioase, s spun glume, ns nu au voie s-i
atinga pe elevii echipei adverse. Echipele schimb rolurile. Orice juctor care
rde trebuie s ias din rnd. Echipa cu cei mai multi juctori rmai n joc va
cstiga.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Controlul furiei
Participanii nva s-i controleze furia.
60 minute
Se distribuie fia cu informaii intitulat "ce s faci i ce s nu faci la furie".
Se citesc informaiile.
Civa voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri de rezolvare a
conflictelor"
Juctorii vor primi feedback dup fiecare interpretare.
23
Fia cu informaii
ce s faci i ce s nu faci la furie"
NU
Nu da vina pe alii pentru ceea ce simi
Nu face din nar armsar.
Nu folosi fraze la persoana a doua
Nu te imagina gata s te nfurii.
Nu-i exprima resentimentele.
Nu amenina.
Nu folosi cuvinte care rnesc.
Nu nega c eti furios.
Nu spumega de furie,
Nu-vrsa furia aspra altora.
DA
Amintete-i c tu decizi dac te nfurii sau nu.
Evit situaiile care te nfurie.
Folosete fraze la persoana I.
Concentreaz-te pe comportamentul persoanei i nu pe persoan.
Fii cinstit i direct.
Fii specific i nu schimba subiectul.
Privete-l pe cellalt direct n ochi.
Ascult-i i pe ceilali.
Fia de Activitate
Jocuri de rezolvare a conflictelor
1. De cteva sptmni ncerci s contactezi o persoan. Nu i-a rspuns pn acum.
2. Joci tenis cu un prieten i i spune tot timpul cum ar trebui s joci.
3. Ai gsit butur ascuns n camera fratelui tu mai mic.
4. Un profesor parc ar avea ceva cu tine i te ciclete tot timpul.
5. Un amic face mereu remarci rutcioase pe seama prietenei/prietenului tale.
6. Un coleg de joac nu vrea s-i napoeze mingea de fotbal care este a ta.
7. Bunicii ti te ateapt s vii n fiecare sear s iei masa cu ei.
8. i sa cerut s prseti magazinul deoarece fraiorul tu plnge.
9. Un prieten i-a cerut nite bani pn la sfritul lunii i acum i spune c nu are de unde s-i
dea napoi.
Acasa, fraiorul mai mic, nu vrea s te lase la calculator, deii timpul de joac cu calculatorul alocat
lui a fost depsit.
24
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Fia de Activitate
Jocuri de rezolvare a conflictelor
De cteva sptmni ncerci s contactezi o persoan. Nu i-a rspuns pn acum.
Joci tenis cu un prieten i i spune tot timpul cum ar trebui s joci.
Ai gsit butur ascuns n camera fratelui tu mai mic.
Un profesor parc ar avea ceva cu tine i te ciclete tot timpul.
Un amic face mereu remarci rutcioase pe seama prietenei/prietenului tale.
Un coleg de joac nu vrea s-i napoeze mingea de fotbal care este a ta.
Bunicii ti te ateapt s vii n fiecare sear s iei masa cu ei.
i sa cerut s prseti magazinul deoarece fraiorul tu plnge.
Un prieten i-a cerut nite bani pn la sfritul lunii i acum i spune c nu are de unde si dea napoi.
Acasa, fraiorul mai mic, nu vrea s te lase la calculator, deii timpul de joac cu calculatorul alocat
lui a fost depsit.
25

Activitatea 10
Tema
Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi
( numele
activitatii )
3-5 minute
Durata
Desfurarea jocului: fiecare elev trebuie s aleag un obiect pe care s-l
Descriere
studieze i s inventeze o poveste despre el. Povestea nu trebuie s fie tipic, ea
trebuie s scoat n eviden o nou folosin pentru respectivul obiect.
Ex: cu toate c acesta pare c este un pieptn, de fapt este o perie de
dini pentru un uria. Deoarece nu mai exist uriai n lume i nici nu au mai
fost n ultimul timp, mai exist doar cteva perii de dini din acest fel.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Controlul furiei
nsuirea metodelor d controlare a furiei.
60 minute
Se distribuie foaia de informaii intitulat "Controlul furiei" i se citete.
Participanilor s dea i alte soluii de control al furiei.
Se concluzioneaz cu o discuie.:
Furia poate fi necontrolabil dar este o parte din ceea ce suntem. Dect s ne simim
vinovai de furia noastr, mai bine s ne concentrm asupra modului de a ne exprima
eficient acest sentiment. Este important s recunoatem c efectul pozitv sau negativ
al furiei depinde de modul n care alegem s o folosim. Furia nu trebuie s ne ia n
stpnire.
26

Fia de informaii
Controlul furiei
1. nva s recunoti cnd te nfurii innd un mic jurnal ln care i notezi "momentele
fierbini." Cnd te simi tensionat, f o activitate plcut.
2. ndeprteaz-te de situaie. Dup ce a trecut explozia, ntoarce-te i rezolv situaia.
3. Vorbete-i cu voce joas.
4. Gndete-te dac ceea ce simi este furie sau o dezamgire, tristee sau durere.
5. Scriei gndurile iraionale i ncerc s le transformi n gnduri raionale.
6. Odat ce eti contient de situaiile care te enerveaz, planificai modul n care le vei "ataca"
n viitor.
7. Pune-te n pielea altuia.
8. Gsete o rezolvare de compromis evit situaiile "ctig sau pierzi".
9. F activitate fizic. Elibereaz tensiunea din muchi.
10. Mnnc corect. Evit cafeaua, ceaiul, ciocolata.
27

MODULUL 3
NVAREA EFICIENT
Activitatea 11
Tema
(numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Fisa de lucru
Ce stil de invatare am?

Identificarea de catre elevi a stilului de invatare dominant
70 min
Fisa de lucru Inventarul stilurilor de invatare
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Salata de fructe
Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna, pepene). Participantul din
mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct trebuie sa-si schimbe locul
intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii trebuie sa-si schimbe locul,
ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul tuturor.
Desfasurare
Li se cere elevilor sa descrie aspecte ale stilului propriu de a invata.
Se imparte fisa de lucru si li se cre sa noteze cu X in casuta corespunzatoare dupa
care fiecare elev va trebui sa-si caluleze scorul pentru fiecare domeniu astfel:
Intrebari care corepund stilurilor de invatare
Vizual: 3,4,6,7,9,13,16,20,22,32,39,43,44,48,49,51,52,54
Auditiv: 1,2,8,10,11,12,14,24,26,28,34,35,36,40,41,45,47,50
Kinestezic: 5,15,17,18,19,21,23,25,27,29,30,31,33,37,38,42,46,53.
Se identifica stilul de invatare astfl:
-punctajul cel mai ridicat indica stilul de invatare preferat
-pnctajul cel mai scazut indica stilul de invatare cel mai putin dezvoltat
Scorurile de 10 sau mai mari indica faptul ca stilul respectiv este frecvent utilizat.
Se analizeaza impreuna cu elevii rezultatele obtinute si se discuta in ce masura stilul
de invatare le influenteaza performanta si importanta cunoasterii stilului propriu de
invatare.
Inventarul stilurilor de invatare
Numele.............................................................................................................................
Afirmatii
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Da
Imi place sa discut materialul de invata cu un coleg

Invat auzindu-mi propria voce pe caseta
Prefer sa invat ceva nou citind despre acel subiect
Adesea notez observatiile pe care mi le face cineva pentru a nu le uita
Prefer exercitiile fizice si sportul
Invat mai bine cand vad noua informative sub forma de imagine
Sunt capabil sa vizualizez usor
Invat mai bine cand cineva imi explica materialul
De obicei imi scriu anumite informatii pentru a putea reveni asupra lor
Cand cineva spune un cuvant lung pot numara silabele pe care le aud
Am o memorie buna pentru cantece si muzica
28
Nu

12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
Imi plac discutiile in grupuri mici

Imi amintesc usor marimea,forma si culoarea obiectelor
Repet adesea instructiunile pe care cineva mi le-a dat
Imi place sa lucrez cu mainile
Imi amintesc usor fetele actorilor,locurile,alte detalii vizuale ale unui film pe care l-am
vazut
Utilizez mainile si miscarile corporale cand explic ceva
Prefer sa redesenez diagrame pe tabla,nu pe foaie
Invat mai bine daca ma ridic si ma misc in timpul studilui
Daca vreau sa asamblez o bicicleta,am nevoie de imagini sau diagrame care sa ma
ghideze la fiecare pas
Imi amintesc obiectele mai bine cand le ating sau le manevrez
Invat mai bine privind la altcineva
Bat mult din degete sau maini cand sunt asezat
Imi place sa construiesc lucruri
Vorbesc cu usurinta o limba straina
Pot urmari subiectul unei povesti ascultata la radio
Imi place sa repar lucruri acasa
Pot intelege o povestire cand o aud inregistrata pe caseta
Utilizez cu usurinta uneltele si aparatura
Gasesc ca este foarte dificil sa stai mult timp linistit
Imi place sa joc sau sa fac pantonima
Observ usor caracteristicile unor modele prezentate
Am nevoie de pause dese in timpul studiului pentru a ma misca
Imi place sa recit si sa scriu poezii
De obicei inteleg oamenii cu un accent deosebit
Diferentiez linii melodic asemanatoare
Imi place sa dansez sis a creez noi miscari sau pasi de dans
Imi plac activitatile care necesita coordonare motrica
Urmaresc mai usor indicatiile scrise decat pe cele orale
Recunosc usor diferentele dintre sunetele asemanatoare
Imi place sa creez sau sa utilizez rime pentru a invata anumite material
As dori sa particip la ore in care sa se realizeze experimente
Pot spune repede daca doua forme geometrice sunt identice
Continuturile pe care mi le amintesc cel mai usor sunt cele prezentate in imagini
Urmaresc mai usor instructiunile orale decat pe cele scrise
Invat mult mai usor numele instrumentelor musicale daca le ating sau le examinez
Trebuie sa spun cu voce tare unele continuturi pentru a le tine minte
Pot sa redau cu usurinta pe hartie o forma pe care am vazut-o
Pot urmari cu usurinta o harta
Pot sa-mi reamintesc cu exactitate cuvintele unei personae si tonul vocii ei cateva zile
dupa discutie
Imi amintesc mai repede directia daca cineva imi ofera indicia specific(anumite
cladiri,copaci)
Observ usor culorile si combinatiile de culori
Imi place sa pictez,sa desenez,sa sculptez
Cand ma gandesc la ceva ce am facut in trecut,imi pot reactualiza usor experientele
traite
29

Activitatea 12
Tema
(numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Fisa de lucru
Strategiile mele de invatare

Identificarea strategiilor utilizate in cadrul stilurilor de comunicare
70 min
Fisa de lucru Strategiile mele de invatare
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Numele si animalul rostit !
Elevii se aseaza in cerc. Pe rand, fiecare isi spune numele insotit de un nume de
animal care incepe cu aceeasi litera ca si numele sau. (ex: Petronela-pescarus, Viorelvaca, Cornelia-cal...etc).
Atentie! Al doilea elev din joc va spune mai intai numele si animalul primului, apoi pe
ale sale. Al treilea, va spune numele si animalul primului, apoi ale celui de-al doilea,
apoi pe ale sale.... si tot asa pana la ultimul care va trebui sa spuna numele si
animalele tuturor celor din grup.
Succes!
Desfasurare
Se vor grupa elevii in functie de stilul de invatare dominant (identificat la activitatea
trecuta) si li se va cere sa sa descrie strategiile concrete pe care le folosesc in invatare.
Elevii vor trebui sa realizeze o lista cat mai cuprinzatoare cu strategii si sa le noteze in
fisa de lucru.
Fiecare elev va prezenta strategiile utilizate in cadrul stilului lor de invatare cu
oferirea de exemple.
Se vor compara strategiile utilizate in cadrul stilurilor de invatare dominante (vizual,
auditiv, kinestezic) si se va discuta eficienta lor.
Strategiile mele de invatare
Numele.............................................................................................................................
Stil de invatare
Vizual
Strategii de invatare
utilizate
Auditiv
30
kinestezic

Activitatea 13
Tema
(numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum imi valorific stilul de invatare?

Identificarea strategiilor utilizate pentru valorificarea stilului de invatare dominant?
70 min
Fisa de lucru Stilul meu de invatare
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Atinge ceva!
Rugati toti elevii sa se ridice in picioare. Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect
albastru in jurul lor si cand il gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o
bluza, o esarfa sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori.
Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite culori, va fi declarat
castigator.
Desfasurare
Se imparte elevilor fisa de lucru cu urmatoarea instructiune: Listele primite contin
activitati si strategii care pot fi utilizate pentru valorificarea stilului vostru de invatare
dominant. Bifati strategiile pe care le utilizati.
Se grupeaza elevii in functie de stiul de invatare dominant si li se cere sa discute
asemanari si deosebiri in ceea ce priveste utilizarea strategiilor in cadrul aceluiasi stil de
invatare.
Elevii vor prezenta cateva cateva din concluziile discutiilor de grup si vor da exemple
de situatii in care strategiile au fost eficiente sau ineficiente. Se identifica impreuna cu
elevii modalitati de adaptare a stilului de invatare la situatii specifice de invatare.
31

Stilul meu de invatare
Fisa de lucru
.
Numele.............................................................................................................................
Stil de invatare
Stilul
meu
A. Stil de invatare vizual

1. Caut imagini relevante pentru informatiile pe care trebuie sa le retin
2. Realizez desene sau pictograme si utilizez informatiile pentru a le retine mai
bine
3. Subiliniez datele importante si informatiile esentiale pe care doresc sa le
invat
4. Utilizez culori pentru ideile importante ale materialului
5. Imi realizez propriile benzi desenate
6. Creez postere pentru a retine mai usorinformatiile
7. Vizionez filme si reportaje tv pentru subiscte care ma intereseaza
8. Proiectez harti mentale pentru informatiile care trebuie retinute
9. Scriu informatia esentiala pe cartonase pe care le pun in locuri vizibile
B. Stil de invatare auditiv
1. Citesc cu voce tare materialul de invata
2. Cand citesc materialul de invata in minte, ma asud vorbind
3. Inregistrez anumte texte, dialoguri, liste de cuvinte si ascult inregistrarile de
mai multe ori
4. Vorbesc cu cineva despre materialul pe care trebuie sa il invat
5. Rog pe cineva sa imi puna intrebari despre materialul invatat
6. Adresez celorlalti intrebari despre materialul pe care l-am invata
7. Repet informatiile invatate batand ritmul
8. Creez rime si ritmuri pentru a invata mai repede anumirte informatii
9. Invat in timpce ascult muzica
10. Elimin zgomotele care mi-ar putea distrage atentia de la invatat
11. Ascult la radio abordarea unor teme care constituie subiectul meu de studiu
C. Stil de invatare kinestezic
1. Scriu cuvintele sau regulile ce trebuie invatate cu degetele in aer
2. Ma plimb prin camera in timp ce invat
3. Ascult si privesc la modul in care ceilalti utiizeaza gesturi pentru a semnala
reactiile lor
4. Ma misc in jurul unor obiecte in mod regulat sau continu
5. Imi reorganizez locul de munca
6. In timp ce citesc, evit poziti tipica de citit
7. Reactionez la ceea ce citesc: indic cuvinte cheie, dau din cap cand sut de
acord, ma incrunt, zambesc, fac comentarii pe marginea textului etc.
32

Activitatea 14
Tema
(numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Invat pentru mine?

Constientizarea factorilor care motiveaza studiul
70 min
*
Exercitiu de energizare (3-5 min) - Sa ne cunoastem mai bine
Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu persoane pe care nu le cunosc
prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5 minute. La final, se reunesc in
cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a vorbi despre celalalt cu care a stat
de vorba mai devreme.
Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii plac
calatoriile, etc."
Desfasurare
Se identifica impreuna cu elevii motivele care ii determina sa invete si se noteaza pe
tabla.
Exemplu:
- vreau sa stiu cat mai multe lucruri
- imi doresc sa fiu cel mai bun in clasa
- pentru a obtine numai note mari
- pentru a-i face fericiti pe parinti
- pentru a primi recompense (bani, dulciuri)
- pentru a fi pe placul profesorului
Li se explica elevilor ca motivatia pentru invatare este detreminata de mai multi
factori, nu doar de unul singur, iar actiunea lor este conjugata (sociali, contextuali si
personali care determina motivatia).
Se cere elevilor sa evaluaze importanta pentru ei a motivelor notate pe tabla. Se
realizeaza impreuna cu elevii o ierarhie proprie a motivelor. Se impart in perechi si au
ca sarcina sa discute aceasta ierarhie cu colegul de banca.
Se analizeaza impreuna cu elevii ierarhiile de motive incurajandu-i sa impartaseasca
cu colegii ideile discutate in perechi.
Discutii
Care sunt cele mai importante motive pentru care invata elevii?
De ce este importanta identificarea motivelor care determina elevii sa invate?
De ce difera motivele de la un elev la altul?
33

Activitatea 15
Tema
(numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
De ce sa invat? De ce sa invat cum sa invat?

Constientizarea importantei invatarii si a invatarii cum sa invete
70 min
Flip-chart sau tabl
Markere sau cret
Exercitiu de energizare (3-5 min) -"Eu ma mandresc" I "mi-e rusine"
Elevii trebuie s scrie pe o foaie pe care nu o semneaz cel puin 3 caliti care le trezesc
sentimentul de mndrie pentru apartenena lor naional i 3 motive pentru care se simt
jenai de apartenena lor naional. Instructorul noteaz pe o coal mare calitile i
motivele aprute pe hrtiile individuale i elevii le comenteaz (aparin ele neamului
respectiv sau unor persoane care fac parte din acel popor/acea etnie; sunt ele pozitive
respectiv negative indiferent de circumstane.
Desfasurare
Incepei prin a spune participanilor c vei discuta ntr-un mod foarte deschis despre
nvare.
Punctul de vedere al fiecruia este bine venit i ncurajat, participanii sunt liberi s i
exprime satisfacia sau lipsa de satisfacie fa de nvare sau educaie n general.
Imprii tabla n dou coloane
ntrebai participanii de ce cred c exist coala n societate. Care este folosul ei? Rugai-i
s i mprteasc punctele de vedere i notai-le n prima coloan.
Printre rspunsuri ar fi bine s apar indici ai relaiei dintre coal i viaa adult de ex.
coala ca pregtire pentru via. Dac nu apar astfel de meniuni, asigurai-v c le includei
pe list.
Opional Rugai participanii s i imagineze cum ar arta o societate fr coal/
educaie. Ar fi foarte diferit de cea actual? Mai bun? Mai rea?
Rugai participanii s se gndeasc la motivele lor personale pentru care frecventeaz
coala i pentru care nva i notai-le n a doua coloan.
Este foarte probabil s apar un amestec de motive unele provenind din exterior (ex.
pentru a face pe plac prinilor), altele din interior (ex. pentru c vreau s am succes n via,
pentru c mi place s nv). Evideniai faptul c motivele care i dau mai mult putere i
perseveren n nvare sunt cele care vin din interior.
Intrebai participanii dac cunosc conceptul de a nva s nvei. Invitai-i s descrie ce
nseamn acesta.
Evideniai c a nva s nvei se refer la dou mari categorii: a dori s nvei (a fi motivat)
i a ti cum s nvei (strategii de nvare). Insistai pe faptul c se poate nva cum s
nvei, deci dac nu eti foarte bun la coal acum, poi s i mbunteti performanele
depunnd efort i folosind strategii adecvate.
Invitai participanii s reflecteze asupra strategiilor lor de nvare. n ce mod nva? Au
anumite metode preferate? Studiaz n mod diferit la materii diferite (ex. la limba romn
fa de matematic)? Folosesc strategii de nvare n mod contient sau pur i simplu le
folosesc fr a-i da seama de ele?
Aceast parte a activitii v va oferi indicii asupra activitilor pe care s le alegei pentru
sesiunile urmtoare, n funcie de ceea ce tiu deja participanii i de ceea ce au nevoie s
tie.
34

MODULUL 4
CREATIVITATEA
Activitatea 16
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Acomodeaz-te
Elevii vor nva s se acomodeze diferitelor situaii prin
creativitate i s-i dezvolte capacitile de nelegere i
comunicare.
70 minute
Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii
Ghicete n ce lun m-am nscut , exerciiul Trei lumi ntr-una
singur i exerciiul Un extraterestru pe pmnt

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Ghiceste in ce luna m-am nascut ..

3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii formeaz un cerc. Pe rand, fiecare, timp de 1
minut folosindu-se de propria imaginatie va incerca sa exprime prin semne
luna in care s-au nascut. Cel care va reusi sa o ghiceasca primul, va fi
urmatorul care isi va mina luna in care s-a nascut.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura

Elevii i vor exersa abilitile de acomodare la diverse situaii.
25 minute
F de lucru, creion / pix,
Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, ntre care se poate face mai
greu legatura. Cu ct aceasta legatura este mai dificil de facut, cu att mai
interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text
scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa
cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date.
Exemplu: albina, tren, medic.
Posibil raspuns: ,,Un tren se opri ntr-o gara mica. O albina intra, din
greseala, n tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a
prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. Se prezint i se analizeaz
toate situaiile create de elvi.
Cuvintele de lucru: stilou, coco, rachet
35
Fi de lucru
Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura
Alctuii un text scurt, din minim trei enunuri, prin care s realizai o situaie care s
cuptind cele trei noinui/accepiuni ale cuvintelor : stilou, coco i rachet.
.
..
.
..
.
..
...
..
..
.
...
..
.
..
.
..
...
.
...
..
..
36

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
,,Un extraterestru pe Pamnt

Elevii ii vor exersa abilitile de cunoater, nelegere i comunicare,
25 minute
Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru (daca
este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe ntrebari si
raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe
Pamnt, unde toate lucrurile i sunt necunoscute si ciudate. El se ntlneste
cu un grup de copii pamnteni ( ceilalti copii), pe care i ntreba diverse
lucruri despre viata de pe pamnt, de exemplu.
- De ce ploua? De ce mannca oamenii? De ce citesc n carti copiii? De ce
danseaza etc.
,,Pamntenii i raspund extraterestrului si imediat i pun ei o ntrebare de
tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mncati?. Pe
rnd, n rolul ,,extraterestrului intra si ceilalti copii.
Activitatea 17
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
A visa si a lucra n grup

Elevii vor nva importana viselor i a lucrului n echip,
activiti de creaie importante n viaa noastr.
70 minute
Cele trei schimbri din jurul meu , exerciiul Visul Meu i
exerciiul Poeii veseli

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Cele trei schimbari din jurul meu

3- 5 minute
Desfurarea jocului se aeaz toi copii pe scaune, n form
de cerc. Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris
numele unuia din colegii sai precum si urmatoarea intrebare: Care
sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la mine? De ce? Timp de 2
minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de biletelul pe
care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va
spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul
lor.
37

Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Visul meu
Elevii ii vor constientiza importanta visului de reverie in proiectarea si
planificarea pregatirii profesionala de timpuriu.
25 minute
Elevii vor primii o fis de lucru. Profesorul le explica folosind un
exemplu sarcinile ce le au de facut. La final se prezinta, se discuta si se
analizeaza raspunsurile date de fiecare elev din grupa.
Fisa de lucru Visul meu
nchipuii-v c ai putea lua autobuzul visului.

a) Unde ai merge? De ce?
..
...
.
..
.
..
.
..
.
...
..
b) Ct timp ai vrea s stai acolo?
..
.
.
.
.
38

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Poeii veseli
Elevii vor intelege rolul grupului in creativitate.
25 minute
Coli de scris, creion / pix,
Fiecare juctor scrie pe o foaie de hrtie titlul unei poezii inventate i primul
ei vers. Foile se trec mai departe la juctorii urmtori. Acetia completeaz
strofa cu al doilea vers, care s rimeze cu primul i ncep o strof nou, din
care scriu primul vers. Atenie ca numrul silabelor din versuri s fie ct mai
apropiate. Versurile pot fi hazlii. La sfrit se citesc poeziile i se premiaz
cea mai hazlie sau cea mai frumoas.
Activitatea 18
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Matematica este literatura ??????

Elevii vor nva actul creativ, un act fara frontiere
70 minute
Atinge ceva!, exerciiul Cum s crem o problem haioas de
matematic i exerciiul De ce se aprind stelele noaptea

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Atinge ceva!
3-5 minute
Desfurarea jocului: Rugati toti elevii sa se ridice in picioare.
Explicati-le ca trebuie sa caute un obiect albastru in jurul lor si cand il
gasesc trebuie sa il atinga. Obiectul albastru poate fi o bluza, o esarfa
sau un pantof al unui participant. Se continua cautarea cu alte culori.
Timp de un minut cel care a atins cat mai multe obiecte de diferite
culori, va fi declarat castigator.
39

Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum s crem o problema haioas de matematic

Elevii ii vor forma deprinderea literar efectund corelaie cu raionamentul
matematic.
35 minute
Fisa de lucru, creion / pix,
Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le va explica sarcina de lucru. Se
va arata c este foarte important s in seama de operaiile matematice
(adunare) dar si corelatiile date de tipurile de paranteze. Fiecare cifra
reprezentand unul si acelasi animal.
Fisa de lucru
Problema haioas de matematic

Compunei o problem dup urmtoarea formul literal, despre animalele pdurii:
a+(a+b)+cx[a+(a+b)]=?
..
.
..
..
..
..
..
.
.
..
..
..
...
.
40

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
De ce se aprind stelele noaptea?

Stimularea creativitii
10 minute
Elevii vor trebui s inventeze un rspuns neobinuit la ntrebarea: De ce se
aprind stelele noaptea?
Activitatea 19
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
S crem in preun
Stimularea creativitii i a competenelor de comunicare
50 minute
Depre cine este vorba ?, exerciiul tafeta Povestirii i exerciiul
Interviu cu un personaj

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Despre cine este vorba ?

3-5 minute
Desfurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o
bucata de hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea
ochilor, culoarea parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie
numele sau sa dezvaluie un detaliu evident despre sine.
De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul
grupului va
strange toate foile. Apoi fiecare participant va extrage dintr-o "palarie"

un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot persoana sa). Pe rand se vor citi
toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre cine este
vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune
numele si alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea
sa.
Succes!
41

Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
tafeta povestirii
Stimularea creativitii, imaginaiei i comunicrii
15 minute
Cartonase numerotate
Fiecare copil extrage un cartona pe care se afl scris un numr. Cel care are
numrul 1 ncepe s creeze o povestire pe care o ntrerupe dup cteva
fraze, ultimul cuvnt fiind: i, atunci sau cnd . Povestea este continuat de
copilul care are nr. 2 .a.m.d.
Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Interviu cu un personaj
Stimularea creativitii i competenelor de comunicare
35 minute
Jod de rol. Un elev este reporterul, iar altul este un personaj din povestea
Harap Alb. Se poart o discuie imaginar, n care se mbin elementele
cunoscute din poveste cu elemente din realitate. Se repet jocul pentru
Povestea porcului cu alti doi elevi, pentru povestea Cenusreasa cu alti
doi elevi. In final se poart discutii pe seama relatiilor din poveste si realitate.
42
Activitatea 20
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Furtuna de idei
50 minute
Activitatea este format din exerciiile: exercuiul de spargerea gheii ,
exerciiul i exerciiul

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Salata de oameni
3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii stau asezati pe scaune in cerc. Instructorul ,
care nu are un loc pe scaun, spune : "Sa-si schimbe locul toate fetele/ baietii /
cei cu pantaloni/ cei care s-au spalat pe dinti de dimineata/ cei care s-au rugat
aseara. Elevii vizati incep sa-si schimbe locurile, un scaun fiind ocupat in
acest timp de animator. Cel ce va ramane in picioare va da tonul unui nou
schimb de locuri. Se continua pana ce instructorul ajungand in fata, spune:
"Salata de oameni" si toata lumea isi schimba locurile.
Exerciiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Da jos pisicua ta din copac.

10 minute
Elevii vor primii fisa de lucru. Profesorul le explica sarcina.
43
Fisa de lucru
Da jos pisicua ta din copac
Pisicua ta s-a urcat n copac. Ce faci ca s-o dai jos de acolo? Gsete ct mai multe variante
.
..
.
..
..
...
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
..
...
.
44
..

Exerciiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cel mai haios joc

Stimularea creativitii n grup
35 minute
Elevii sunt impriti n grupe de cate 5 elevi. Sarcin de lucru: Inventai un
joc n care copiii s fie urmtoarele fructele: cais, pepene, pruna, mr,
strugure. Scriei, n caiete, cel mult 4 reguli ale jocului. Prezentai jocul n
faa clasei.
45

MODULUL 5
CUNOSTEREA DE SINE SI DEZVOLTARE PERSONAL
Activitatea 21
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Descriere
Acceptarea de sine
Elevii vor nva s se sccepte
70 minute
Activitatea este format sin urmtoarele exerciii: exerciiu de spargerea gheii
Cum te descriuceilali?, exerciiul Creterea stimei de sine, exerciiul
Autocunoatere i acceptare de sine.

Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Exercitiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Cum te descriu ceilalti?

3-5 minute
Desfurarea jocului: se va incepe jocul prin a ruga elevii sa se gandeasca cum iar descrie intr-o propozitie pe restul colegilor sai. Se va rosti un nume de exemplu:
Cristina. Timp de 10 secunde toti elevii se gindesc cum sa o descrie pe Cristina. Va
fi numit George sa spuna la ce s-a gandit. Mai departe se va cere caracterizare
pentru George. Exercitiu se va termina pana vor fi caracterizati toti elevii din
grupa.
Cresterea stimei de sine
Elewvii vor fi capabili s identifice caliti ale colegilor si s formuleze
complimente celorlali
30 minute
Creion / pix, foaie de scris
1. Aezai elevii n cerc. Pentru aceast activitate i dvs. facei parte din grup.
Spunei-le elevilor c scopul activitii este de a-i identifica propriile
caliti i de a nva s fac i s accepte complimente.
2. Cerei elevilor s se gndeasc la o calitate pe care o apreciaz la colegul
din stnga. Aceasta trebuie s se refere la caracteristici i atribute
personale, i nu la trsturi externe ca :zmbetul, prul, ochii. Rugai elevii
s transmit colegului din stnga ceea ce apreciaz la el. Cel care primete
complimentul, rspunde simplu Mulumesc.
3. Discutai cu elevii importana formulrii i acceptrii complimentelor.
ncheiai Exercitiul prin abordarea temelor prezentate la Discuii
Discutii:
o Ce a fost mai dificil: s identifici o calitate sau s primii un compliment?
o Cum v simii atunci cnd suntei n postura de a face un compliment?
o De ce credei c este important s ne identificm propriile caliti?
46

Exercitiul 2
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Autocunoastere si acceptare de sine
Elevii for fgi capabili :-sa identifice aspectele
fizice,intelectuale,spirituale,emotionale si sociale ale sinelui

-sa inteleaga relatia dintre acceptarea de sine,comportament si sentimente
-sa creasca sentimentul puterii interioare a copilului
-sa isi dezvolte capacitatea de a utiliza limbajul pozitiv(pentru a face fata
autoinvinovatirilor).
Durata
Materiale
Descriere
35 minute
Creion / pix, foaie de scris
Se explica elevilor ca Exercitiul va fi centrata pe problema identitatii apoi
Li se cere sa se descrie prin identificarea a trei cuvinte sau fraze pentru
fiecare dintre categorii; in ce fel v-ati descrie cuiva ..?
Discutie : Cat de dificil a fost sa va descrieti ; exista vreo relatie intre
aceste categorii ; in ce fel v-ati descrie cuiva ?
Concluzie ; aceste aspecte compun identitatea, iar faptul ca se simt
puternici sau slabi intr-un domeniu ,nu inseamna ca sunt la fel in toate.
Activitatea 22
Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Din fericire/ din nefericire

3-5 minute
Desfurarea jocului: acest joc poate fi jucat pe perechi sau n cerc. Primul juctor
ncepe povestirea cu: din fericire cnd m-am trezit azi diminea era frumos.... Al
doilea continu din nefericire, linitea gndurilor mi-a fost tulburat de.... Al
treilea continu din fericire... i tot aa procedeaz i restul grupului.
Exercitiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Emotii
Elevii vor fi capabili .-sa invete ca ceilalti nu ne controleaza sentimentele

sau emotiile si nu sunt responsabili pentru nefericirea noastra
-sa invete ca unele emotii ne ajuta ,iar altele nu(utilizarea dialogului cu sine
pentru obtinerea controlului emotional)
-sa inteleaga faptul ca furia poate fi evitata si controlata(efectul de reactie in
lant al emotiilor negative,exprimarea,,sanatoasa si mai ,,putin sanatoasa a
emotii
-sa identifice emotiile celorlalti,sa analizeze consecintele emotionale,
60 minute
fise individuale de hartie pe care sunt trecute cuvinte care desemneaza
47

emotii.
Descriere
Treceti pe fisele individuale urmatoarele cuvinte care desemneaza emotii:
iubit, speriat, ingrijorat, trist, rabdator, confuz, nervos,jignit, jenat,gelos,
speriat, schimbator, descurajat, frustrat, inspaimantat, fericit, vinovat, rau,
confortabil, schimbator, curajos, groaznic, sensibil, teribil, mahnit, neajutorat,
diferit, bucuros, plin de ura, deprimat
Discutam conceptul de emotie care ne ajuta, ne conduce la lucruri pozitive,
ne fac placere sau ne dau energie, dar si emotiile care nu ne ajuta, ne conduc
spre relatii negative, spre sentimente negative fata de noi insine, proasta
dispozitie, comportamente nepotrivite.
Se cere grupului sa sorteze cuvintele in Ajuta si Impiedica. Elevii sunt
incurajati sa-si impartaseasca experientele pe masura ce sorteaza cuvintele.
Discutii ;
Intrebari referitoare la continut; care lista are mai multe cuvinte, ce credeti
ca diferentiaza emotiile care ne ajuta de cele care nu ajuta ?
Intrebari de personalitate; ce fel de emotii ai de obicei, ce fel de emotii tiar placea sa ai, ce poti face sa nu ai emotii care nu te ajuta ?
Concluzie- elevii sunt ajutati sa faca deosebirea intre diferitele tipuri de emotii,
sa constientizeze ca pot evita emotiile care nu i ajuta sau nu le pot face fata.
Activitatea 23
Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Sa ne cunoastem mai bine

3-5 minute
Desfurarea jocului: Elevii trebuie sa se grupeze doi cate doi (preferabil cu
persoane pe care nu le cunosc prea bine) si sa discute unul cu altul despre ei timp de 5
minute. La final, se reunesc in cercul mare si fiecare elev va lua cuvantul pentru a
vorbi despre celalalt cu care a stat de vorba mai devreme.
Ex: "Eu am discutat mai devreme cu Maria. Are 12 ani, e in zodia gemeni, ii
plac calatoriile, etc."
Exercitiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Cunoastere si autocunoastere prin intermediul colegilor
elaborarea profilului personal al elevilor prin identificarea trasaturilor de

personalitate specifice
48

Durata
Materiale
Descriere
60 min
coli
Desfasurarea activitatii:
Se explica elevilor ca vor sustine o proba de autocunoastere prin
intermediul colegilor. Se scrie pe tabla o lista cu mai multe trasaturi
personalizate pozitive si negative, care pot caracteriza pe orice tanar. Elevii o
vor scrie pe coli:
- prietenos dusmanos;
- inteligent mediocru;
- vesel trist;
- politicos nepoliticos;
- glumet sobru;
- harnic lenes;
- apropiat retras;
- atragator respingator;
- talentat netalentat;
- discret iscoditor;
- celebru obscur;
- distins grosolan;
- bland aspru;
- fericit nefericit.
Fiecare elev trebuie sa-si aleaga trei trasaturi pozitive si negative care
considera ca i se potrivesc. Acestea vor fi subliniate.
Instructorul citeste numele elevilor din grupa si ei noteaza pe o foaie de
hartie cate trei trasaturi pozitive si trei negative care considera ca se potrivesc
cel mai bine fiecarui coleg. Biletele sunt anonime.
Dupa ce au fost stranse toate biletele, se trece la totalizarea atributelor
si la ierarhizarea lor, de la cele cu frecventa mare la cele cu frecventa redusa.
Parerile care reprezinta totalitatea vor fi considerate semnificative. Apoi se
compara cu lista pe care a facut-o fiecare elev despre sine, la inceputul orei.
Fiecare elev are posibilitatea sa constate concordanta sau discordanta dintre
parerea lui si aprecierile colegilor.
Instructorul va comenta cateva situatii care pot aparea si va spune
elevilor ca proba nu s-a incheiat aici, ea conduce spre interpretari si analize
mult mai profunde din partea fiecarui elev. Fiecare elev isi va analiza propriile
aprecieri si pe cele ale colegilor, iar daca discordanta este prea mare, el
trebuie sa-si puna intrebarea: Ma cunosc suficient? Va realiza ca este cazul sa
tina cont si de parerile colegilor si sa se autoanalizeze mai mult. Elevul trebuie
sa-si analizeze comportamentul pe care l-a avut pana in acel moment si sa-si
dea seama cand si unde a gresit.
Daca se obtin prea multe biletele necompletate, elevul in cauza trebuie
sa-si puna intrebarea daca nu cumva este o fire prea inchisa, nu s-a lasat
cunoscut, inteles suficient de colegi. Trebuie sa ia masurile de rigoare.
In final instructorul le poate cere elevilor, pentru a verifica notabilitatea
probei, dar si capacitatea de auto- si inter-cunoastere a elevilor, sa ridice
mana cei care au fost in concordanta cu colegii si cei care nu au fost.
Concluzia va fi: elevii se cunosc sau nu se cunosc suficient.
49
Activitatea 24
Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Salata de fructe
3-5 minute
Desfurarea jocului: Participantilor li se dau denumiri de fructe (para, pruna,
pepene). Participantul din mijloc numeste un fruct si participantii care sunt acel fruct
trebuie sa-si schimbe locul intre ei. La semnalul "salata de fructe", toti participantii
trebuie sa-si schimbe locul, ramanand mereu un participant fara loc, spre hazul
tuturor.
Exercitiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Harta inimii
Cunoasterea si discutarea caracteristicilor comune si a diferentelor dintre

indivizi in cadrul grupului.
Durata
Materiale
60 min.
Descriere
Exercitiu joc 1:
Impartiti fiecarui participant cate o copie a formularului "Cunoaste-te pe tine
-Harta inimii".
Rugati participantii sa completeze formularele. Cele patru zone trebuie
completate astfel:
A. trei calitati personale;
B. trei lucruri din viata pe care fiecare ar dori sa le schimbe;
C. trei lucruri pe care fiecare le face bine;
D. trei cuvinte care i-ar placea fiecaruia sa fie rostite despre sine.
Rugati-i sa se grupeze cate cinci pentru a discuta cele scrise. Incurajati-i sa
iasa din cercul obisnuit de prieteni si sa stabileasca noi contacte cu alti
colegi.
Lasati-le foile la indemana (eventual lipite pe un perete) pentru a avea
posibilitatea sa isi impartaseasca parerile in continuare.
La sfarsit intrebati elevii ce au invatat in timpul acestei activitati. De obicei,
participantii discuta probleme comune.
Instructorul poate sa sublinieze importana impartasirii ideilor pozitive pentru o
buna comunicare dar si a diferentelor care pot aparea intre membrii
grupului.
Fise de lucru "Cunoaste-te pe tine - Harta inimii".
50

lat ce intrebari pot fi puse:
- Ce ati invatat despre voi insiva?
- V-a surprins vreun raspuns de pe vreun formular?
- Ati descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru?
- Puteti face consideratii generale despre cei de aceeasi varsta cu voi
numai privind formularele celor din grupul vostru?
CUNOASTE-TE PE TINE - HARTA INIMII
NUME
Completeaza spatiile inimii notate de la A la D dupa cum urmeaza:

1. Scrie trei calitati la personale care ti plac cel mai mult.
2. Scrie trei lucruri din viata ta pe care ti-ar placea sa le schimbi.
3. Scrie trei lucruri pe care le faci bine.
Scrie trei cuvinte careti-ar placea sa fie spuse despre tine.
51
Activitatea 25
Tema
( numele
activitatii )
Durata
Descriere
Transmite impulsul
3-5 minute
Desfurarea jocului: elevii stau n cerc i se in de mini.
Conductorul jocului va transmite un impuls (1, 2, 3 strgeri de mn) ctre
partenerul din dreapta. Acesta va trebui s transmit impulsul mai departe,
spre dreapta. Jocul se ncheie cnd conductorul de joc primete impulsul pe
care l-a transmis la mna opus.
Exercitiul 1
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
CUM MI-AR PLACEA SA FIU
-explorarea unor noi cai de comunicare in legatura cu personalitatea lor

si a celorlalti;
-experimentarea unor modalitati noi, creative de autoexprimare;
- sa isi clarifice propria imagine si sa isi edifice increderea in sine;
Durata
Materiale
60 min.
fise individuale de lucru
Exercitiu joc 1:Daca as fi.....
Imagineaza-ti ca esti o floare.Ce floare ai vrea sa fii?Povesteste-ne desprea aceasta
floare.Spune de ce ai ales-o?
Exercitiu joc 2:
Se cere ellevilor sa-si imagineze ca a venit Zana cea buna care vrea sa-i ajute
indeplinindu-le drei dorinte:
Prima dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te inzestreze cu trei calitati pe care nu le
ai,ce i-ai cere?(exemplu: Eu as vrea sa fiu mai cuminte.)
A doua dorinta: daca ar fi sa-i ceri zanei sa te ajute sa te schimbi in bine ,ce defecte i-ai
cere ca printr-o vraja sa le faca sa dispara ?(exemplu :Eu as vrea sa nu mai fiu........)
A treia dorinta: pentru cea de-a treia dorinta cere-i zanei ce vrei tu.
Se discuta despre:
Ce ti-ar placea sa spuna despre tine domni profesori?
Ce ti-ar placea sa spuna despre tine parintii tai?
Exercitiu joc 3:
Scrie in fiecare balonon dorinte care speri sa se indeplineasca in viitor si numeroteazale
in ordinea importantei.
Se discuta despre:
De cine depinde indeplinirea fiecarei dorinte in parte?
Ce crezi ca trebuie sa faci pentru ca dorintele sa devina realitate?
Sunt usor sau greu de realizat?
52

Fi de lucri exerciiul 3
53

MODULUL 6
STIL DE VIATA SANATOASA
Activitatea 26
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Personalitatea hainelor - form de exprimare
Durata
Materiale
Descriere
70 minute
Cartonae, aparat foto
Cunoasterea modului de exprimare al hainelor - cunoasterea a cteva stari

evocate de haine: aroganta sau apartenenta, acceptare sau nonconformism, pasiune
sau doliu, renuntare sau iubire, veselie, respect
Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de

spargerea gheti.
Cele trei schimbari din jurul meu

Desfurarea jocului se aeaz toi copii pe scaune, n form de cerc.
Fiecare elev va primi cate un biletel pe care este scris numele unuia din colegii sai
precum si urmatoarea intrebare: Care sunt cele trei schmbari pe care le-ai face la
mine? De ce? Timp de 2 minute, fiecare elev se gandeste la raspuns in functie de
biletelul pe care l-a primit. Parerile vor fi prezentate, ulterior grupului care va
spune daca este de acord cu afirmatiile prezentate de catre colegul lor.
Se formeaz doua grupe. Fiecare grup se consult si stabilesc cum
s se mbrace a doua zi cand se organizeaz o prezentare de mod intitulat Cum
ar trebui sa te mbraci la scoal. Vor fi stabilite temele de prezentare ale hainelor
iar aici copii sunt lsati sa aleag stilul vestimentar pe care vor s-l reprezinte.
- Trist
- Arogant
- Fericit
- Nonconformist
- Furios
- Iubire
- ndrgostit
- Respect
- Prsit
- Anxios
Vor fi invitat parinti, profesori, prieteni ca spectatori. Va fi numit un juriu
alcatuit din parinti si profesori cu un presedinte de preferat o persoan din
domeniul modei care vor primi cartonase cu numerele de la 1-10 si vor juriza
fiecare stil vestimentar.
Se construieste temporar un podium chiar si imaginar sau se folosesc
spatiile dintre bnci ca si cum ar fi un podium pe care vor defila copii pe ritmuri
special alese pentru fiecare tema. n urma jurizrii se va stabili grupa castigatoare
care va fi premiat.
54

Activitatea 27
Tema
( numele
activitatii )
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Puterea e n tine?
Crearea unor deprinderi practice privitoare la combaterea stresului
80 de minute
Carti, reviste, cartonase cu imagini
Exercitiul de energizare:
Descriere joc:
Daca vesel se traieste fa asa:
*
*
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
*
La fiecare strofa, in loc de :
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
-se pocneste din degete;
- se fac toate miscarile
1. Tot mai multi copii au dificultti de adaptare, stresul fiind numit si boala secolului.
Principalele cauze ale afectiunilor de acest fel la copii sunt lipsa ndelungat a
parintilor de acas, cei mai afectasi fiind cei ce au parintii plecati la munc n
strintate ori care muncesc foarte mult. O alt cauz ce creeaz dificultti copiilor este
divortul parintilor, lucru care le d probleme de comportament, dificultti de
concentrare, de nvtare, de adaptare.
2. Copii vor nvta unele tehnici de relaxare, cum s se alimenteze si cum s
triasc sntos.
Vor fi nvtati cum s se fereasc de factorii de stres precum alcoolul si tutunul, dar si
ce activitti s fac pentru a se relaxa.
Tehnica imaginatiei (imageria dirijat) - Stim cu totii faptul c cei mici au o

imaginatie bogat.Pentru a-i ajuta s se relaxeze vorbim cu ei si crem mpreun o
mic poveste. Se vor vedea n unul din personajele gndite de ei.Pe lng divertisment
vor cpta mai mult ncredere, pentru c , dup cum stim eroii din poveste nicodat
nu dau gres.
55

o Rsul nu putem ignora faptul c stresul afecteaz un copil atat fizic , ct si
psihic. Pe lng bucurie, relaxare si detasare, rsul reduce teama si tensiunea.
Aici putem folosi cartonaje cu bancuri si povesti haioase, cartonase cu imagini
haioase, cartii cu bancuri sau povesti.
o Terapia prin muzic este cunoscut faptul c muzica poate alina
orice tip de stres sau de ncordare. Punem n surdin muzica, de
preferat instrumental. Relaxarea prin muzica poate fi combinat cu
exercitiile fizice sau cu dansul.
o Binemeritata pauz - fie c si scrie temele, fie ca deseneaz vom
determina copii s ia o pauz n care s fac altceva: plimbare prin
parc.
Reguli: Participantii nu vor avea voie s se judece ntre ei sau s rd unii de altii
Exercitii
Exercitiul 1: Numiti trei calitati pe care le vedeti la partenerul vostru. Calitatile
trebuie sa fie strict legate de dans si cat se poate de specifice. Spuneti-i-le ca sa le stie.
Ex: va conduce bine la standard, are o pozitie frumoasa sau ramane calm atunci cand
tu te enervezi in cazul in care ai gresit. S-ar putea sa fiti surprinsi de calitatile pe care
partenerul le apreciaza la voi. In saptamana aleasa
pentru exercitiu puteti sa hotarati spre exemplu sa dati
feed-backul la sfarsitul antrenamentului si sa-i spuneti
spre exemplu la care dans/ figura v-a condus foarte
bine.
Exercitiul 2: Numiti trei aspecte pe care vedeti ca
partenerul de dans ar trebui sa si le imbunateasca.
Amintiti-va e doar un exercitiu. Spuneti calm si fara
repros ce aveti de spus. La fel ascultati ceea ce partenerul are de spus despre voi.
Chiar daca uneori pare ca celalalt te pune la zid cu critica lui, gandeste-te ca acela este
punctul lui de vedere. Indiferent ca tu vezi altfel lucrurile.
Aici puteti da feed-back-ul dupa dansul in care ati observat ca partenerul face ceea ce
voua nu va place sa faca. Nu incepeti discutii care pot degenera in cearta. Doar spuneti
ce aveti de spus, plus eventual dati o replica/ explicatie.
56

Activitatea 28
Tema
( numele
activitatii)
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
Sa vorbim despre drepturi

Sa-i facem pe elevi sa inteleaga diferenta intre dorinte si nevoi; Sa introducem
ideea ca nevoile bazale pot fi considerate drepturi. Activitatea da posibilitatea elevilor sa
vada de ce anume au nevoie pentru a supravetui si a creste sanatosi si sa realizeze ca
drepturile sunt diferite de impliniri personale si materiale.
50 minute
Un set de carduri Dorinte si nevoi pentru fiecare grupa de elevi.
Deschiderea acestei activitati se va realiza printr-un exercitiu de spargerea ghetii.
Despre cine este vorba ?

Desfurarea jocului: Fiecare membru al grupului primeste cate o bucata de
hartie pe care va scrie cateva lucruri despre el: inaltimea, culoarea ochilor, culoarea
parului, varsta, etc. Atentie!!! Nimeni nu trebuie sa-si scrie numele sau sa dezvaluie un
detaliu evident despre sine.
De ce? Pentru ca, dupa ce au scris toti, instructorul grupului va strange toate foile. Apoi
fiecare participant va extrage dintr-o "palarie" un alt bilet (aveti grija sa nu fie tot
persoana sa). Pe rand se vor citi toate biletele si cu totii vor fi atenti sa ghiceasca despre
cine este vorba. La final, fie ca a fost descoperit, fie ca nu, fiecare isi va spune numele si
alte caracteristici, de data aceasta, despre personalitatea sa.
Succes!
1. Elevii vor fi impartiti in grupe de cate 4 membri si fiecare grupa va primi un set de
carduri Dorinte si nevoi.
2. Cerinta este urmatoarea: Trebuie sa-si imagineze ca oficialii din guvern se asigura sa
indeplineasca tinerilor lucrurile de baza de care ei au nevoie sau si le doresc. Cardurile
reprezinta lista de dorinte si nevoi pe care oficialii au realizat-o. Acestia doresc ca si
tinerii sa adauge inca 4 itemi care lipsesc.; intreaba perechile care ar fi itemii care ar
completa lista si sa ii scrie pe cardurile goale.
3. Anunta grupurile ca guvernul din motive politice si economice trebuie sa
indeplineasca doar 16 itemi in loc de 24 cati sunt pe carduri. Sarcina grupurilor este sa
decida asupra a 8 carduri care vor trebui returnate.
4. Dupa ce sarcina 3 a fost indeplinita anunta grupurile ca vor trebui sa mai returneze 8
carduri.
Discutii:
Care itemi au fost eliminate mai usor in prima runda ?
A fost a doua runda mai dificila decat prima ? De ce ?
Ati intampinat neintelegeri in grup ?
Care este diferenta intre dorinta si nevoi ? Care itemi reprezinta nevoi si care
dorinte?
Aceste dorinte si nevoi sunt aceleasi pentru toti oamenii ?
57
Alimente
Apa
Televizor
Oportunitatea de ati exprima parerea
Bicicleta
Ingrijire medicala atunci cand ai nevoie
Fast food
Propriul dormitor
58
Protectie impotriva discriminarii
Educatie
Bani de buzunar
Vacanta
Adapost
Calculator personal
Oportunitatea de a practica propria religie
Haine dupa ultima moda
59
Aer curat
Un walkman personal
Protectie impotriva abuzului si neglijarii
Centre de joaca si recreere
60

Activitatea 29
Tema
( numele
activitatii)9
Obiective
Durata
Materiale
Descriere
Cum ne petrecem timpul liber?

- Sa identifice resursele timpului liber;
- Sa aprecieze timpul liber ca prieten sau dusman;
- Sa-si imbunatateasca organizarea si folosirea timpului liber.
70 minute
Coli, pixuri/creioane
Ghiceste litera !
Desfurarea jocului: Participantii sunt impartiti in doua echipe. Fiecare
participant extrage cate un biletel dintr-un bol, pe fiecare biletel fiind scrisa cate o litera
diferita. Dupa ce au primit biletelele, la semnalul instructorului, fiecare va mima cu
ajutorul corpului, litera sa si fara a comunica verbal sau prin semne explicite, acestia vor
trebui sa se aseze cat mai repede in ordine alfabetica . Sirul care termina primul corect
castiga.
Atentie: instructorul trebuie sa pregateasca doua boluri cu aceleasi litere inauntru pentru
ca echipele sa aiba sanse egale de a castiga. Biletelele vor fi scrise din timp util, anterior
jocului .
Elevilor li s-a solicitat anterior orei sa caute semnificatia unor cuvinte legate de timp liber:
cei trei
D: destindere, divertisment, dezvoltare . Se verifica definitiile gasite de
elevi.
Prezentarea notiunii de timp liber elevilor
Timpul pe care il avem la dispozitie se divide in timpul necesar pentru scoala si munca
independenta de acasa, pentru pregatirea temelor, dar si timp liber, utilizat pentru joc,
distractii, plimbari,si timp de odihna, consacrat in special somnului.
Ce intelegem prin timp liber? O perioada din viata omului( zilnic, saptamanal, anual) in
care se poate conduce dupa propriile imbolduri, alegand acele activitati si preocupari care
corespund cel mai multinclinatiilor si dorintelor proprii. Un ansamblu de activitati in care
individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte fie pentru a se reface, fie pentru a se
distra, dupa incheierea activitatilor obligatorii. Timpul in care trebuie sa faci ceva util,
aducator de castig si succes, in care sa inveti ceva care iti va folosi in viitor, din care
iese ceva.
Iata deci care sunt cele trei functii de baza ale timpului liber (cei trei D):
DESTINDERE (odihna), DIVERTISMENT (distractie),DEZVOLTARE (cultura).
Daca intre aceste trei functii se realizeaza un echilibru, personalitatea se dezvolta
armonios.
Impreuna cu elevii se discuta despre diferitele modalitati in care ei isi petrec timpul liber
si daca au suficient timp liber dupa rezolvarea temelor pentru acasa si pregatirea lectiilor pentru
a doua zi. Daca analizam activitatile de destindere, divertisment si cele de dezvoltare,
observam ca ele nu se exclud, ci au multe puncte comun.
61
Se vor prezenta elevilor activitati care servesc tuturor celor trei componente de timp
liber. Exemplu pentru divertisment am ales televizorul, pentru destindere
excursiile, pentru dezvoltare jocul. In cadrul fiecarei activitati prezentate, elevii vor
povesti cate o intamplare reala.
Activitatile de timp liber trebuie sa se incadreze in regimul zilnic ca sa nu iroseasca si sa
nu stanjeneasca timpul si fortele necesare invatarii ( apar cazuri de practicare in abuz a unor
activitati distractive ca vizionarea TV, unele jocuri sportive sau chiar jocurile pe calculator).
Activitatile, chiar daca au un continut folositor si placut, daca sunt practicate abuziv, fie ca
supraincarca timpul, fie il irosesc. Astfel, bogatia timpului se poate pierde , indreptandu
spre oboseala, superficialitate si pasivitate.
Deci, timpul liber poate deveni un bun prieten sau un dusman al omului.
Se prezinta in continuare proverbe si zicatori pe aceasta tema.
Un tanar isi poate risipi ziua, dar anii pretul clipei il vor invata(Goethe).
Ce poi face astzi nu lsa pe mine.
Gndete astzi i pentru mine.
Lucru cel mai dificil pentru om este sa-si organizeze timpul liber (Goethe).
Muncim ca sa ne castigam timpul nostru liber (Aristotel)
62

Activitatea 30
Tema
( numele
activitatii )10
Obiectiv
Durata
Materiale
Descriere
O zi obisnuita din viata mea - evaluare

Incurajarea elevilor privind dezvoltarea unui stil de viata ordonat, eficient, civilizat
50 minute
Coli, creioane/pixuri
Animalul
Desfurarea jocului: elevilor li se cere s se prezinte ca i animal, alegnd
animalul care are cele mai multe caracteristici cu ale lui. Ex: Eu sunt Mia i sunt o
cprioar pentru c sunt dinamic i graioas.
Activitatea de evaluare de astazi consta intr-o recapitulare a insusirilor invatate pe
parcursul activitatilor anterioare.
Se va distribui elevilor o fisa de lucru individuala.
Acestia vor fi ajutati de catre instructorul de educatie atunci cand va fi solicitat.
63
Fisa de lucru
Reguli de comportament pentru micii pietoni
Decizia
Este corect ?
De ce ?
Am ntrziat la coal i autobuzul
tocmai a sosit n staie. Alerg dup
acesta i m urc din mers.
Este cea i, din cauza aceasta,
carosabilul, umed. Sunt mult mai
atent la maini i la asfalt.
Am cobort din autobuz i vreau s
traversez. Trec prin spatele
acestuia, ca s pot vedea mainile
care vin.
Pietonii merg pe trotuare.
Copiii se joac pe strad.
Reguli de igiena alimentara

Decizia
Pt. a fi sntos trebuie s mnnci:
carne, brnz, ou, legume, fructe
La ore fixe.
Ct i trebuie
Alimentele trebuie s fie ct mai
proaspete.
Este necesar ca n buctrie aerul
s fie curat, fr praf, fum sau
mirosuri caracteristica
Coul de gunoi indispensabil n ori
ce buctrie trebuie golit n fiecare
zi, iar din cnd n cnd trebuie
splat.
Prosoapele de vase sau de
buctrie au un rol nsemnat pt
meninerea igienei.
Toate alimentele ca: pinea, untul,
brnza, carnea etc, precum i toate
cratiele i oalele cu mncare se in
totdeauna acoperite.
Este corect ?
64
De ce ?

Programul meu cele mai importante aspecte
Activitatea
Ora
Durata
Ma trezesc de dimineata la ora

Mananc de dimineata la ora
Plec la scoala la ora
ntoarcerea de la coal la ora
Somnul de amiaz la ora
Efectuarea temelor (scrise i orale)
Jocuri, activiti recreative, alte

activiti n familie
........................................................
.........................................................
Activiti educative
suplimentare......................................
...........................................................
Culcarea la ora
65
Persoana de sprijin/ care

rspunde/controleaz Mama/ tata/
alt pers (care?)

Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Dirigentie Cls. Viiviii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

MODULUL 1. COMUNICAREA EFICIENT

MODULUL 3. NVARE EFICIENT

MODULUL 5. CUNOATEREA DE SNINE I DESVOLTARE PERSONAL

STIL DE VIA SNTOAS

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

optiunilor educationale si profesionale;

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Asculta ceea ce spun

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Comunicare asertiva, pasiva, agresiva

Consecinte ale comunicarii pasive

Consecinte ale comunicarii asertive

Consecinte ale comunicarii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Limbajul corporal negativ

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Suresele de sprijin care m pot ajuta

Exercitiul de spergerea ghetii

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

n viitor vreau s m autoeduc n urmtoarele privine:

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Foaia de informaii - Sprijinul personal

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Alte surse de sprijin

Ce tim despre stres ?

Exercitiul de spergerea ghetii

Una spun i alta fac

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Care sunt cauzele apariiei stresului?

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Identificarea factorilor de stres

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Exercitiul de spergerea ghetii

Cum reacionm la furie

Se elibereaz mai mult glucoz i adrenalin n snge

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Stai sobru/Nu rde

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Ce stil de invatare am?

Imi place sa discut materialul de invata cu un coleg

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Imi plac discutiile in grupuri mici

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Strategiile mele de invatare

Strategiile mele de invatare

Material elaborat de profesor, psiholog educational specialist Misu Slatculescu

Cum imi valorific stilul de invatare?