Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definirea Programului Experimental Pentru Siteme Cu Contravantuiri Centrice Echipate Cu Disipatori Ce Lucreaza Prin Frecare
Definirea Programului Experimental Pentru Siteme Cu Contravantuiri Centrice Echipate Cu Disipatori Ce Lucreaza Prin Frecare
UNIVERSITATEA
POLITEHNICA
DIN TIMIOARA
FACULTATEA DE CONSTRUCII
DEPARTAMENTUL DE CONSTRUCII METALICE I
MECANICA CONSTRUCIILOR
Ioan Curea 1, 300224 Timioara, ROMNIA
Tel. /Fax. ++40.256.403932
LUCRARE - RAPORT
Definirea programului experimental pentru sisteme de
contravantuiri excentrice cu link detasabil
si noduri grinda-stalp cu dog-bone,
in solutie compusa otel-beton
Coordonator:
Prof. Dr. Ing. Dubina Dan
Doctorand:
Ing. Danku Gelu
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
-2-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Cap.I. Introducere
I.1. Rezumat
In cazul imbinarilor grinda-stalp, a grinzilor si a barelor disipative in sistemele in
cadre cu contravantuiri excentrice se considera ca solutia practica prin care se asigura o comportare
ductila controlabila prin metode de calcul curente este de a nu se dispune conectori intre elementele
de otel si placa de beton armat.
Acest subiect este unul de actualitate, iar in cadrul Universitatii Politehnica Timisoara,
laboratorul CEMSIG, este in curs de derulare o tema de cercetare care studiaza acest fenomen. In
aceasta directie sunt planificate teste experimentale care sa demonstreze comportamentul
elementelor metalice, care considerate in mod ideal lucreaza independent fata de elementele
adiacente din beton. Se va incerca calibrarea testelor experimentale pe baza simularilor numerice
cu element finit iar rezultatele obtinute vor fi folosite ulterior in cadrul unor analize structurale
globale elasto-plastice de tip time-history cu accelerograme.
Aceste analize se vor face pe baza unui studiu parametric care vizeaza siguranta folosirii
unui astfel de procedeu (deconectarea elementelor compuse in zona cu cerinte de ductilitate) in
regiuni seismice cum este si teritoriul Romaniei.
Prezenta in elementele si/sau zonele disipative a doua materiale, dintre care unul este
eterogen cu comportare diferita la intindere si compresiune (cazul betonului), iar celalalt omogen
cu comportare asemanatoare la intindere si compresiune (otelul), conduce la o evaluare prin calcul
dificila a comportarii acestor zone la incovoieri ciclice. In zonele disipative este esential sa se
permita dezvoltarea articulatiilor plastice, cu rotiri mari si ductilitate inalta.
In studiul de fata s-a tratat dimensionarea si analiza unei structuri P+5 in cadre metalice
duale MRF+ECBF cu link scurt, pentru o calibrare corecta a unui model experimental. Analiza
considera un cadru ECBF, considerat cel mai solicitat din intreaga structura. Se va prezenta de
asemenea metoda de dimensionare si verificare conform normelor EC3 si P100/1-2006 precum si
rezultatele analizei structurale (de tip Time-History) pentru 3 accelerograme diferite, respectiv a
analizei de tip push-over. Rezultatele sunt comentate in termeni de performante structurale,
conform P100 si a documentului american FEMA 356, referitor la degradarile structurale postseism.
-3-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
a)
b)
c)
d)
e)
Zonele disipative ale structurilor contravntuite centric - Figura 1 a), b), d) sunt n
diagonalele ntinse, diagonalele comprimate fiind supuse fenomenului de flambaj.
Structurile n cadre cu contravntuiri excentrice constituie o alternativ interesant la
sistemul structural cu contravntuiri centrice. Ele sunt caracterizate printr-un efect de rigidizare
provenit din elementele de contravntuire excentric. Prin acest sistem, fiecare grind este divizat
n dou sau mai multe pri, care lucreaz n mod diferit n cazul aciunii seismice. Partea cea mai
scurt, denumit i link sau element de legtur, reprezint elementul disipativ al grinzii. n
funcie de lungimea acestui element, energia seismic este disipat prin cicluri elasto-plastice de
-4-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
forfecare (pentru link scurt), de ncovoiere (pentru link lung) sau de forfecare i ncovoiere (pentru
link de lungime intermediar).
Cadrele necontravntuite sunt folosite pe scar larg pentru structurile n cadre cu nlime
redus sau medie. Ele sunt capabile s ofere o capacitate suficient de disipare a energiei, datorit
numrului mare de zone disipative. n acest mod sunt satisfcute cerinele necesare pentru a
preveni cedarea, chiar i n cazul seismelor severe. n schimb, devine din ce n ce mai dificil s se
compatibilizeze cerinele ntlnite n cazul strilor limit ultime cu cele prevzute n cazul strilor
limit de serviciu (exprimate n general prin limitarea deformaiilor laterale), odat cu creterea
nlimii structurii. Aceasta se datoreaz n primul rnd reducerii rigiditii laterale cu nlimea,
chiar dac numrul zonelor disipative se mrete n ansamblu.
Zonele disipative ale cadrelor necontravntuite sunt caracterizate prin formarea articulaiilor
plastice, localizate la extremitile elementelor de cadru, de preferin n grinzi, iar numai n
cazurile limit i n stlpi. Comportarea cadrelor metalice necontravantuite, cu structura mixta otelbeton la seismele recente a fost nesatisfacatoare, din mai multe cauze, unul din ele fiind si acela al
proiectarii prin care se considera sectiunea de otel singura la evaluarea sectiunii.
In cazul structurilor compuse apare insa problema de a controla formarea articulatiilor
plastice, impunandu-se ca acestea sa se formeze in prima faza in grinda compusa. Exista
diferente majore de comportament intre elementele disipative ale structurilor metalice si cele
ale structurilor compuse in principal datorita integrarii betonului in comportamentul general.
In plus, trebuie sa se tina cont de faptul ca proiectarea antiseismica a structurilor nu trebuie
sa se faca tinand cont numai de rezistenta elementelor structurale, ci mai degraba tinand cont de
comportamentul structurii per ansamblu. Comportamentul unei structuri sub actiunea seismica
depinde de urmatorii parametri:
-
-5-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
anumite performante.
Inca de la inceputul anilor 90, s-a dorit gasirea unor solutii constructive (si nu numai)
prin care si in cazul grinzilor compuse sa se respecte principiul grinda slaba stalp tare, prin care
se asigura controlul avariilor structurale in cazul unui cutremur.
In prezent exista unele prescriptii de proiectare referitoare la favorizarea formarii
articulatiilor plastice in zonele concepute ca fiind disipative, fie prin folosirea de materiale
performante, fie prin proiectarea imbinarilor astfel incat sa nu se produca cedarea prematura a
acestora. In mai multe institutii de cercetare din intreaga lume s-au dezvoltat programe
experimentale in acest sens:
Fig.3. Nod grinda-stalp (grinda compusa) testat la Instituto Superior Tecnico, Lisabona
-6-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Fig.5. Incercari pe noduri grinda compusa stalp efectuate la INSA Rennes, Franta
-7-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
In momentul de fata exista programe de calcul tot mai performante care pot modela
(prin intermediul elementelor finite) astfel de structuri, elemente particulare ale acestora (imbinari,
reazeme speciale) precum si caracterul compus al sectiunilor.
In ceea ce priveste nodurile grinda-stalp in care se doreste disiparea energiei seismice
prin plastificarea grinzii si nu a stalpului sau a conexiunii, exista o solutie constructiva foarte
ingenioasa si anume reducerea sectiunii grinzii in apropiere de conexiune, astfel incat sa se
favorizeze formarea articulatiei plastice in aceasta zona. Acest concept a fost dezvoltat in anii 80
de catre Prof. Andre Plumier si testat in cadrul unui program experimental sponsorizat de compania
ARBED. Dupa implementarea acestui procedeu, tot mai multi proiectanti si cercetatori au adoptat
acest principiu, denumit mai apoi conceptul de dog-bone.
-8-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Fig.7.1.. Specimene testate de Prof. Andre Plumier reducerea sectiunii grinzii prin conceptul dogbone
In general reducerea sectiunii (implicit a talpii profilului) se poate face prin doua
moduri, cel de-al doilea fiind cel mai eficient deoarece se evita concentrarea eforturilor in
colturile taieturii (decuparea fiind dupa un arc de cerc).
-9-
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
- 10 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
unde:
Vpl,link rezistenta plastica a sectiunii la forfecare
Mpl,link rezistenta plastica a sectiunii la ncovoiere
fy valoarea nominala a limitei de curgere a otelului
tw grosimea inimii linkului
tf grosimea talpii linkului
b latimea talpii linkului
d naltimea sectiunii linkului
Verificarea de rezistenta a linkurilor se efectueaza prin satisfacerea urmatoarelor
relatii:
unde:
VEd, MEd, NEd sunt efectele de calcul ale actiunilor, respectiv forta taietoare de calcul,
momentul ncovoietor de calcul si forta axiala de calcul
Npl,Rd rezistenta plastica a sectiunii linkului la forta axiala
Linkurile pot fi clasificate functie de lungimea lor e n urmatoarele categorii:
- scurte
- lungi
- intermediare
Linkurile demontabile realizate cu mbinare cu suruburi si placa de capat partiala
sunt substantial mai flexibile n comparatie cu linkurile conventionale, fapt ce a fost
demonstrat de incercarile experimentale efectuate in cadrul CEMSIG. Calculul global
alstructurii trebuie sa tina cont de rigiditatea reala a linkurilor demontabile. Pot fi
identificate urmatoarele surse de deformatie care trebuie considerate la determinarea
rigiditatii linkului demontabil:
a) deformatia de forfecare a inimii linkului (g)
- 13 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Fig.10.
din
Planul
care
structurii
a fost
extras
cadrul analizat
- 14 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Din aceasta structura a fost extras un cadru de fronton, si anume cadrul din axul 1,
deoarece acesta este incarcat cu forte gravitationale mai reduse. Cadrul are o configuratie pe
5 nivele si 3 deschideri, deschiderea centrala fiind contravantuita excentric, iar cele
marginale fiind necontravantuite. Deschiderile au fiecare 4.5m, iar inaltimea de nivel este de
2.4 m. Elementul disipativ (Link-ul) din cadrul contravantuit are caracteristicile unui link
scurt (lungime 0.3m) si a fost modelat in 2 etape, initial ca un link fix (nedetasabil), iar
ulterior s-a incercat si modelarea acestuia ca un link detasabil, prin diminuarea rigiditatii la
forfecare acestuia. Aceasta ipoteza provine din faptul ca intr-un link demontabil rigiditatea
este afectata de efectul de pierdere a rigiditatii datorita alunecarii in gaurile suruburilor
(datorita tolerantelor si a alungirii acestora) fenomen cunoscut sub denumirea de efectul
de pinching - si de rotirile de la capetele linkului care apar in timpul unei incercari ciclice
repetate.
Aceasta structura a fost aleasa deoarece dimensiunile ei fac posibila extragerea unui
singur cadru (cel mai solicitat) pentru a putea fi mai apoi testat in cadrul laboratorului
CEMSIG, dorindu-se astfel corelarea rezultatelor obtinute pe cale numerica cu cele
experimentale.
- 15 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
7.83 KN/m
b) Incarcarea utila:
SLU: G + E + 0.4Q
SLU: G + E + 0.4Q
SLS: G + q E + 0.4Q
Spectrul de proiectare folosit a fost cel pentru localitatea Bucuresti (spectrul elastic/q),
avand perioada de colt Tc = 1.6s si derivat din spectrul elastic.
2.5
1.5
0.5
0
0
- 16 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Inregistrarile folosite au fost furnizate de INCERC Bucuresti. Cea mai puternica dintre
accelerograme (Vrancea 1977, componenta NS) are valoarea maxima a PGA=0.19g.
- 18 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
3.4. Modelare
Mecanismul de functionare al articulatiei plastice in link-uri este dat de o curba fortadeplasare de tip rigid-plastic cu ecruisare si degradare :
Fig. 17. Curba forta-deplasare dupa care functioneaza articulatia plastica in link-ul disipativ.
- 19 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
q=
u
e
Link
Vrancea 77
Fix
2.2
0.4
Vrancea 86
Vrancea 90
Demontabil 2
0.4
Accelerograme
Fix
0.6
VR77
5.5
Demontabil 1.8
0.6
VR86
3.3
Fix
2.4
0.6
VR90
Demontabil 1.6
0.6
Link fix
Link detasabil
2.6
Analiza de tip push-over efectuata pe modelul initial metalic a relevat faptul ca structura initiala
tinde sa formeze articulatii plastice in stalpii MRF atunci cand deplasarea atinge valori mai mari.
Pentru un comportament satisfacator in aceasta privinta s-a trecut la un otel cu performante mai
ridicate ca material pentru stalpii MRF. (S235S355)
Dupa aceasta modificare, structura se comporta satisfacator conform ipotezelor de disipare a
energiei, dupa cum se poate observa in figurile urmatoare:
- 20 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Urmatoarele diagrame prezinta diferentele intre structura cu link fix, respectiv demontabil in
functie de accelerograma folosita:
20.1. Vrancea 77 structura cu link fix
Relative story drift
2.5
lambda
2
1.5
1
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
m eters
- 21 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
m eters
lambda
2
1.5
1
0.5
0
0
0.005
0.01
m eters
- 22 -
0.015
0.02
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
m eters
lambda
2
1.5
1
0.5
0
0
0.005
0.01
m eters
- 23 -
0.015
0.02
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
m eters
S235/S355
link fix
VR86
VR90
Limit St.
VR77
SLS
0.001303
0.001488
0.001610
SLU
0.005047
0.003610
0.007880
CPLS
0.006326
0.004878
0.009400
S235/S355
link det
VR86
VR90
Limit St.
VR77
SLS
0.001509
0.001574
0.001558
SLU
0.004195
0.005565
0.008523
CPLS
0.005980
0.007718
0.013100
- 24 -
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
- 25 -
Danku Gelu
Link
Lambda
Raportare PNCDI II
44H1
Stare
limita
Vrancea 77
Link fix
Vrancea 86
Link
Link fix
detasabil
Vrancea 90
Link
Link
Link
detasabil
fix
detasabil
Valori
FEMA
0.4
SLS
0.005
ULS
0.042
0.094
0.055
0.042
0.1
0.075
0.11
1.22
CPLS
0.058
0.049
0.072
0.064
0.097
0.090
0.14
Link
41H1
Lambda
Stare
limita
Vrancea 77
Link fix
Vrancea 86
Link
Link fix
detasabil
Vrancea 90
Link
Link
Link
detasabil
fix
detasabil
Valori
FEMA
0.4
SLS
0.005
ULS
0.034
0.047
0.065
0.1
0.073
0.078
0.11
1.22
CPLS
0.058
0.049
0.075
0.064
0.095
0.094
0.14
26
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
In parte a doua a acestui studiu de simulari numerice, aceeasi structura a fost
considerata, avand aceeasi geometrie si caracteristici, dar grinzile au fost inlocuite cu grinzi
compuse. Acest fapt a dus la cresterea rigiditatii structurale per ansamblu. Producerea
articulatiilor plastice a fost favorizata prin considerarea unei conlucrari intre beton si grinda de
otel doar in zonele in care nu se asteapta formarea articulatiilor, adica la o distanta de 2h (hinaltimea grinzii) fata de imbinarile grinda-stalp si inafara link-ului.
Analiza incremental-dinamica a dat rezultate similare cu prima configuratie structurala,
cu precizarea ca atat deplasarile relative de nivel cat si rotirile in link au valori mai mici decat
in cazul unei structuri cu grinzi metalice.
In ceea ce priveste deplasarile relative de nivel, acestea se pot regasi in urmatorul tabel:
Max Inter-story Drift S235/S355link fix
Limit St. VR77
VR86
VR90
SLS
SLU
CPLS
VR86
VR90
SLS
SLU
CPLS
27
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
m eters
lambda
1.5
0.5
0
0
0.002
0.004
0.006
0.008
0.01
meters
28
0.012
0.014
0.016
0.018
0.02
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
meters
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
meters
29
0.015
0.02
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
0.015
0.02
meters
lambda
1.5
0.5
0
0
0.005
0.01
meters
30
0.015
0.02
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Dupa ce s-a observat ca structura are un comportament satisfacator si in acest caz, s-au comparat rotirile in link-urile cel mai solicitate,
dupa cum urmeaza :
CPLS
Caz 1
Caz 2
Caz 3
Caz 4
Caz 5
Caz 6
Caz 7
Caz 8
Caz 9
Caz 10
Caz 11
Caz 12
32H1
1.2200
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
35H1
1.2200
0.0000
0.0000
0.0138
0.0000
0.0000
0.0276
0.0000
0.0000
0.0061
0.0000
0.0000
0.0158
38H1
1.2200
0.0356
0.0838
0.1176
0.0228
0.0399
0.0801
0.0346
0.0880
0.0962
0.0991
0.1009
0.0645
41H1
1.2200
0.0664
0.0946
0.1905
0.0571
0.0788
0.1167
0.0483
0.0909
0.1385
0.0952
0.0822
0.1019
44H1
1.2200
0.0581
0.0748
0.0951
0.0496
0.0639
0.0904
0.0496
0.0741
0.0873
0.0600
0.0672
0.0825
Cutremur
77
86
90
77
86
90
77
86
90
77
86
90
Tipul de link
Structura
Link fix
Link detasabil
Link fix
Link detasabil
Avand in vedere rezultatele obtinute, s-a dorit ca in pasul urmator sa se treaca la calibrarea corecta a modelului experimental. Pentru
acest model se va extrage un cadru contravantuit cu link din structura, iar acesta va fi incercat in mai multe configuratii, in care se va asigura
sau nu conlucrarea intre beton si metal pe link, pentru a vedea in ce mod se poate influenta mai eficient un comportament disipativ al grinzii
compuse. Configuratiile structurale a cadrului si a grinzii compuse se pot vedea mai jos:
31
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
In vederea obtinerii unor rezultate cat mai apropiate de comportamentul structurii reale
si pentru a se putea intelege pe deplin felul in care articulatiile plastice se dezvolta in cazul
link-ului se doreste incercarea urmatoarelor specimene :
1. Cadru cu grinda din otel cu link fix scurt (e=300 mm), solicitat in regim monoton si ciclic
- 2 specimene
32
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
2. Cadru cu link detasabil scurt cu grinda din otel solicitat in regim monoton si ciclic
-
2 specimene
3. Cadru cu link fix scurt cu grinda compusa otel-beton o incercare cu conlucrarea totala intre
beton si otel, prin dispunerea conectorilor ; o incercare fara conectori pe link (incercari ciclice)
- 2 specimene
33
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
4. Cadru cu link fix scurt detasabil cu grinda compusa otel-beton in prima incercare se vor
intrerupe conectorii in zona link-ului disipativ pentru a se favoriza formarea articulatiei
plastice ; in cea de-a doua incercare link-ul va fi dotat cu conectori (incercari ciclice)
-
2 specimene
34
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
35
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
36
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
In urmatoarele imagini se pot vedea cele doua montaje experimentale (care au fost
proiectate si sunt deja date in executie) care se vor incerca in mai multe configuratii, cu grinda
metalica, respectiv cu grinda compusa:
37
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
38
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Datorita faptului ca acest cadru EBF a fost adaptat posibilitatilor de testare existente, si
cadrul din care au fost extrase cele 2 specimene (EBF si nod grinda-stalp) a fost recalibrat
pentru a corespunde noilor cerinte. Mai departe, noua structura a fost din nou supusa analizelor
de tip push-over si time-history (folosind accelerograma Vrancea 77 ), rezultatele fiind
satisfacatoare, dupa cum urmeaza:
39
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
lambda
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
-0.01
0.01
0.03
0.05
0.07
0.09
0.11
0.13
0.15
meters
40
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
41
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
Denumire
Tip specimen
Specificatii
Grinda
Procedeu de
incarcare
1.1
GMLF_M
Cadru EBF
Grinda metalica
cu link fix
Metalica
Monoton
1.2
GMLF_C
Cadru EBF
Grinda metalica
cu link fix
Metalica
Ciclic
1.3
GMLD_M
Cadru EBF
Grinda metalica
cu link detasabil
Metalica
Monoton
1.4
GMLD_C
Cadru EBF
Grinda metalica
cu link detasabil
Metalica
Ciclic
1.5
GCLF_C
Cadru EBF
Grinda compusa
cu link fix
Compusa
Ciclic
1.6
GCLFC_C
Cadru EBF
Grinda compusa
cu link fix
Compusa
Ciclic
1.7
GCLD_C
Cadru EBF
Grinda compusa
cu link detasabil
Compusa
Ciclic
1.8
GCLDC_C
Cadru EBF
Grinda compusa
cu link detasabil
Compusa
Ciclic
2.1
GM_M
Nod grinda-stalp
Nod grinda-stalp
cu dog-bone
Metalica
Monoton
2.2
GM_C
Nod grinda-stalp
Nod grinda-stalp
cu dog-bone
Metalica
Ciclic
2.3
GCS_C
Nod grinda-stalp
Nod grinda-stalp
cu dog-bone
Compusa
Ciclic
2.4
GC_C
Nod grinda-stalp
Nod grinda-stalp
cu dog-bone
Compusa
Ciclic
42
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
unde 1 - y /4
2 - y /2
3 - 3y/4
4 - y
5 - 3x2y
6 - 3x4y
7 - 3x(2n)y , unde y este deplasarea atinsa la curgerea elementului studiat.
Deplasarea de curgere y va fi gasita in urma testului monoton, deasemenea
conform procedurii ECCS.
In perioada imediat urmatoare se va trece la incercarea in laboratorul CEMSIG a
tuturor specimenelor prezentate mai sus, cu extragerea rezultatelor necesare finalizarii
partii experimentale a tezei de doctorat.
43
Danku Gelu
Raportare PNCDI II
BIBLIOGRAFIE
ENV 1993-1-1. (1993) EUROCODE 3: Design of Steel Structures. Part 1.1.
General Rules and Rules for Buildings. Brussels: CEN, European Committee for
Standardisation.
ENV 1994-1-1. (1992) EUROCODE 4: Design of Composite Steel and Concrete
Structures. Part 1.1. General Rules and Rules for Buildings. Brussels: CEN, European
Committee for Standardisation.
ENV 1998-1-1. (1993) EUROCODE 8: Earthquake Resistant Design Of
Structures. Part1.: General Rules and Rules for Buildings Seismic Actions and General
Requirements for Structures. Brussels: CEN, European Committee for Standardisation.
http://www.kuleuven.ac.be/bwk/materials/Teaching/master/toc.htm - ESDEP course
Ciutina, Adrian, 2003, Comportamentul seismic al imbinarilor cadrelor
necontravantuite metalice si compuse: studiu experimental si simulare numerica, teza de
doctorat INSA Rennes.
A. Aldea, C. Arion, A. Ciutina, T. Cornea, D. Florea, L. Fulop, D. Grecea, A.
Stratan, R. Vacareanu, 2003, Constructii amplasate in zone cu miscari seismice puternice,
Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara
M.A.Conti, V.Piluso, G. Rizzano & I.Tolone, Seismic Reliability of Steelconcrete composite frames, STESSA 2006, Taylor & Francis Group, London
Bungale S. Taranath Ph. D., S.E., Wind and Earthquake Resistant Buildings,
Taylor & Francis Group, 2005
44