Rolul figurilor de stil intr-un text

Figurile de stil consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv sau
adverb, scotind in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au
impresionat pe scriitor. Au rolul de a infrumuseta imaginea pe care autorul doreste
sa o infatiseze.
-

de a emotiona cititorul;

de a da mai multa originalitate textului;

Intr-un text, figurile de stil au rolul de a contribui la crearea imaginilor artistice

(vizuale dinamice...) preponderent vizuale si rolul de a crea satisfactie si de a
starni apetitul si interesul lectorului/ cititorului pentru basme (texte). Ele
determina un substantiv, verb printr-un adjectiv, adverb.

Figura de stil este un procedeu (o schimbare sau modificare a limbii) prin care

este sporit expresivitatea unei comunicri.

Figurile de stil acioneaz n fraza la nivelul formal (anacolut, inversiune,
repetiie) sau noional (hiperbol, metafor, sinecdoc) i au ca efect apariia unor
noi sensuri.

Metafora (gr. metaphora=transport, transfer) este o figur de stil prin care

semnificaia obinuit a unui cuvnt sau a unei expresii este nlocuit cu o alta
semnificaie, pe baza unei comparaii subnelese. Prin generalizare, se poate
spune c limbajul figurat este metaforic.
Prin metafor are loc transferul unei noiuni abstracte n planul concret printr-o
comparaie prescurtat. Cuvntul-imagine nlocuiete cuvntul-obiect al unei
comparaii, renunnd totodat la cuvintele care leag cei doi termeni ai
comparaiei (ca, ct, precum, ca, asemenea, astfel etc)
Metafora poate fi ntemeiat pe analogie, pe o personificare, pe sinestezii, pe
simbol, pe antitez, pe alegorie, pe ironie, pe hiperbol, pe metonimie, pe
sinecdoc, pe interogaie.
Prea c printre nouri s-a deschis o poart
Prin care trece alb regina nopii moart. (Eminescu)
Leoaic tnr, iubirea
mi-a srit n fa. (N. Stnescu - Leoaica tnr iubirea)
C vinovat e tot fcutul,
i sfnt -doar nunta, nceputul. (Ion Barbu - Oul dogmatic)

n irul vieii nostru ntreg, se face sear. (T. Arghezi - Toamna de suflet)
i s-o vezi nconjurat de un roi de pierde var. (M. Eminescu)

Comparaia (lat. comparatio="asemnare") este o figur de stil care const n

punea n paralel a doi termeni, pe baza unor asemnri, pentru a scoate n eviden
caracteristicile unuia dintre ei.
Cuvintele folosite ntre termenul comparant i cel comparat sunt:

prepoziii i locuiuni prepoziionale: asemenea, la fel ca (cu), ca (i), ct (i),

aidoma
locuiuni conjuncionale: ca i cum, ca i cnd, dup cum, astfel c, cu chip
c, fr (ca) s
adverbe: ca, asemenea, precum, ct, cu ct, ct i, din ct, cum, parc, de
parc, ca i, dect
verbe: a asemna, a prea, a semna, a vedea, a avea aerul, a face, a zice
Exemple de comparaii
Ea era faimoas ca umbra unui gnd
ntre ape, numai ea era pmnt. (N. Stnescu - Evocare)
i e linite pe dealuri
Ca-ntr-o mnstire ars. (Cobuc)

Marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii ( marci lexicogramaticale/ marci ale subiectivitatii liric-- )

Eul liric este vocea autorului n operele aparinnd genului liric i poate fi
identificat la nivelul mrcilor lexico-gramaticale: verbe i pronume/adjective
pronominale la persoana I sau a II-a (eu, mi, imi, mea, cant, vreau etc). Chiar i
interjeciile pot fi mrci ale eului liric, propoziti interogative (de ce- ai plecat?),
propoziti excamative (nu te-ai uitat o data inapoi!), adjective pronominale
posesive (exemple. "mea" ps:sa determine un substantiv, doar asa poate deveni
adj.), pronume reflexive (ex. "-mi").