TILCUIREA

EPISTOLEI CATRE ROMANI

A slAvitului i prea-lAudatului APOSTOL PAVEL
de

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei

talmacita din elina veche in cea noua

impodobita cu

felurite

insemnari de catre

Nicodim Aghioritul

Indreptarea talmacirii, note ale editiei

inainte-cuvmtare:

Florin Stuparu

Tiparita cu binecuvintarea

Prea Sfintitului Parinte Galaction,

Episcopul Alexandriei

Teleormanului

Editura Cartea Ortodoxa

Bucureti, 2005

COLECTIA TILCUIRI LA SFINTA SCRIPTURA

Coperta:

Mona

Velciov

Editia de fata reproduce traducerea

Veniamin Costache,
de Mitropolia Bucuretilor la 1904

Mitropolitului
tiparita

Editura Sophia, pentru prezenta editie

Descrierea

CIP a

Bibliotecii Nationale a

Romaniei

THEOPHYLAGT, arhiepiscop de Ohrida, st.

TOcuirea Epistolei catre Romani a Slavitului i Prea-Laudatului
Apostol Pavel / de Sffntul Teofilact, arhiepiscopul Bulgariei;
talmacita din
elina veche in cea noua i impodobita cu felurite
tnsemnari de catre Nicodim
Aghioritul; mdreptarea talmacirii, note ale editiei i inainte-cuvintare:
Florin
Stuparu; tiparita cu binecuvintarea Prea Sfintitului Parinte
Galaction, episcopul

Alexandriei

?i

Teleormanului.

Bucureti: Editura Sophia; Alexandria-

Cartea Ortodoxa, 2005

ISBN 973-7740-64-5
ISBN 973-7957-97-0
I.

II.

Nicodim Aghioritul,
Stuparu, Florin (ed.

st.

(trad.)

t.;

trad.)

Teleormanului
22.07

Inainte-cuvintare

Ce

sint Scripturile ?

Cugetul Bisericii este ca Scripturile, adica

catre partaia

Proorocilor

scrierile

ce indrepteaza pe

cu Hristos, catre mintuire, catre viata cea venica,

ale Apostolilor, adica Vechiul

om

sint scrierile

Noul Testament, Tmpreuna cu

scrierile Parintilqr Bisericii.

Apoi, trebuie sa tinem seama ca izvorul Sfintelor Scripturi este Dumnezeu

Insui, dupa marturia Sfintului Apostol Pavel, care ne spune limpede ca toata
Scriptura este insuflata de
trare, spre

de folos spre invatatura, spre mus-

mdreptare, spre in|eleptirea cea spre dreptate, ca sa

Dumnezeu

lui

Dumnezeu
bun

spre tot lucrul

fie

desavirit" (2 Timotei 3:16).

deplin

Cu

omul

acestea,

Apostolul mtarete cuvmtul Prorocului David, care zice: Cuvintele Domnului - cuvinte curate, argint cu foe lamurit, ales de pamint, curafit de apte ori"

(Psalmul 11:6). Inca

pentru ca

SfTntul Apostol Petru

avem mai adevarat

ne indeamna sa citim Scripturile,

cuvintul eel proorocesc, la care bine faceti lutnd

aminte ca la o lumina ce stralucete

m loc Tntunecos, pina ce ziua va lumina i

Luceafarul va rasari intru inimile voastre; tiind mai intii aceasta, ca toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlegare. Pentru ca niciodata nu s-a facut
proorocie prin voia oamenilor,
purtindu-se de

Duhul

Care estefolosul
Proorocul

ci

oamenii

Sffnt" (2 Petru

citirii

1:

cei sfinti ai lui

Dumnezeu

au grait

19-21).

Scripturilor?

Imparatul David, organul Duhului, scriitorul de

Psalmi -

tiind

ca viata duhovniceasca, viata cea adevarata, are ca izvor Scripturile -' ne-a lasat
spre marturie Psalmul 118, care va propovadui venic folosul cuvintului lui

Dumnezeu.
i

Astfel, el scrie: Fericiti

- cei

Damaschin, prologul

Cartea

SfTntul Petru

Sfintul Ippolit al

la

Romei, Despre Hristos

fara prihana in cale, care

intii.

i Antihrist, capitolul

umbla

m le-

gea Domnului

Fericiti

marturiile

tinarul calea sa?

mindri,

ei

CTnd
ce se abat de

cei

la

n-a mingiiat
-mi -am

Doamne,

amin

m-am

mingiiat" (778:52). Minile

zidit; intelepte te-.ma, i

ma voi invata pomncile Tale!" (775:73).

Cei ce secern
r vedea
vor ves
tnm cu K,e
".;
"Mjdulr
mi vie mie mdurarile
i

*
*

" se
ge
spre mmtuirea Ta sufletul meu,
"
intru cuvintele Tale

!
-i^
,
am nadajduit; (775:81). Toate poruncile Tale
sint adevarul" (775:86
Dupa
Vd
mSrtUriile gUrii TaIe "
18
"Cad, de n'u /fi

tost legea Ta gindirea mea,

atunci as fi pierit intru smerenia
mea" (775-92) In
veac nu voi uita fndreptarile Tale,
ca intr-msele m-ai viat" (77593)
Mai muk
t '"

t^ellT'^
Mai mult

(775.98).

gmdirea
cile

mea

Tale

sfnt"

am cautat"

^-

decit tofi cei ce

ma mvaja am

imeles, caci marturiile Tale

Mai mult decit cei batrini am priceput

v
v
\
f 7 7/M nm
tv> *~^* ~_i .....

775:99).

cS porut
^
v

y"x un

Ot
mierea

tru

martunile Tale, ca Tn v^ar

]<*.*\

Wo~*

-i-

,-,

adevarul

.face es,e

mU l,a cetor ce iubesc tegea Ta, ,i

Poate ca acestca ar

Hlnr

ci

Qt

fi

ArTn^ri
ApOS
hlor

D ,h Ik,
mntl
P

W?
f^t

ch "

7^

(7i

65

dc ajuns pentru a m^legc folosul

ScHpturilor Dar

.a-

'.

auTs^^Sr

''

dumnezeie ? tii no tri

^uvimcie urmauor ^rooroParinfi mdemnati de acelasi

m~

BlSeridi Astfe1

Sfintul
Ciprian fntreaba': Dac1
'
PCSte t0t 6Ste V uita Tnva tura
P
i daca toata
-

^
te
!
mel a evlavjei ?i a credmtei vine din
luarea aminte i din ftici? ce

cautam
mai
nvmtor, ce m se cuvme sa voim i
sa nazuim mai mult, decit ca, avrnd^ei
i

nile bine mfipte i casele

noastre intarite

pe piatm cu zid

vim neclatmafi furtunilor si viltorilor

veacului,
Dumnezeu pnn dumnezeiestile porunci ?"
1

>V

In Cuvint despre feciorie.

sa

venim

tar^?t*

catre

KSS

aspfanrik mi
^piaunie
lui

Iar Fericitul Ieronim adauga: Iubete Sfinta Scriptura $i intelepciunea te

va iubi Iubete-o pe ea,

!

ea te va mintui I"

SfTntuI Apostol Pavel zice

i el:

noastra s-au serfs; ea, prin rabdare

Cite s-au sens mai-nainte, spre invatatura

prin mingiierea Scripturilor, sa

avem

na-

dejde" (Romani 15:4).

Efrem Sirul: Frate, cind va veni asupra

smulge atunci sabia aceasta, adica gindete la

i SfTntuI
rea, tu

ta

aducerea aminte cea

frica lui

Dumnezeu,

de trimbita sa ai dumnezeietile
Scripturi. Caci - precum trimbita, strigind, ti aduna pe ostai - tot aa i dumnezeietile Scripturi, strigmd catre noi, aduna gindurile noastre intru frica lui
Dumnezeu. Pentru ca i gindurile noastre sint ca nite ostai ce bat razboi imvei taia toata puterea vrajmaului

Iar in loc

potriva vrajmailor Imparatului. i, iarai

la fel

cum

trimbita, strigind in vre-

mea razboiului, deteapta osirdia tinerilor i a nevoitorilor impotriva luptatorilor - tot aa i dumnezeietile Scripturi deteapta osirdia ta catre lucrarea bu~
imbarbSteaza pe tine asupra patimilor. Pentru aceea, fratele meu,
cit poji mai des sa citeti intru dinsele, ca sa adune gindurile tale, pe care le risipete vrajmaul cu reaua lui meteugire, pumnd intr-insele rfele aduceri
aminte, sau aducmd asupra-ti necazuri de multe ori, sau dindu-ti multe bune
nStafii i te

norociri

pe

i rasfatari.

Caci acestea

le

lui,

ca sa Tnstraineze

om de la Dumnezeu."
Care

este paguba necunoaterii Scripturilor?

Iar Iisus, raspunzind, a zis lor:

rea lui

Va rataciti,

netiind Scripturile, nici pute-

Dumnezeu!" (Matei 22:29).

Pentru ce ne lenevim
raspuns, pina
lui

lucreaza cu viclenia

Hristos?

catre ce

avem vreme? Pentru

Au vi

ne gatim? Pentru ce nu purtam

ce defaimam Sfintele Scripturi

se pare ca cuvintele Lui

ale Sfintilor Apostoli

i
i

grija

de

graiurile
ale

Proo-

nu ne vor osindi in ziua aceea inaintea infricoatului divan, daca nu

vom pazi i nu vom face dupa cum ne poruncesc ele? Ascultati ce zice Domnul catre ucenicii Sai: Cel ce va asculta pe voi pe Mine Ma asculta, i eel ce

rocilor

se leapada de voi de
loc, zice:

Pe

Mine

se leapada

eel ce se leapada

de Mine

de Tatal
i

Meu (Luca

nu primete

10:16). i, in alt

graiurile

Mele, nu

judec, ci are judecator ca sa-1 judece: cuvintul pe care 1-am grait, acela

Eu
Tl

Tl

va

judeca Tn ziua cea de apoi (loan 12:48), adica sfinta Lui Evanghelie i celelalte Sfinte Scripturi ale Sfintilor Prooroci i Apostoli. Asculta i ia aminte la
Sfintele Scripturi, i nu te vei rataci, nici nu vei fi Tmpiedicat de dearta i vii

Scrisoare catre Demetriada

SlTntul

Efrem

Sirul,

Pentru a doua venire a Domnului

Scripturi

pentru citirea dumnezeietilor

t^^tTJ

"-*.
*
JSK!:

* *

Hristos

S ^^

Mine, lucratorule

(Matei
,e

zice

^-.Pentn, aceasta nu Ui dau sloboz^e

le auzeai

Pb

I
Apostoln
Me, i-a, stricat; pentru aceasta, cuvmtul
pe care L-am
ace
fa te
va judeca
zma aceasta de apoi. Du-te de la Mine cad
nu te prime! p Ttine
cea stnmta! Ji-ai hranit trupul tau,
iar sufletul 1-ai ucis. Cum
ti"- z "e
- a intra a1C1 a-Mx pmgari imparatia? Deci, sa
nu lasi sufletul tau si moarT
c, hraneste-1 cu cuvintele
lui Dumnezeu, cu Psalmi,
cu laude, cu cmSi duho-'
vmcesti, cu citinle dumnezeiestilor
Scripturi, cu postiri si privegheriTu
cium, cu lacmm, cu nadejdea si cu

gS
"

mS

cugetarea la bunatatlle'ce

tea i cele

asemenea

lor sint hrana

si

ofs^ie-Tces

viata a sufletului "'

,,De aici au rasarit mii de

rautati, din nestiinta
Scripturilor.

odrasht multa vatamare a eresurilor,

de aici vietile cele
de aici sint ostenelile cele fara
de cfstig. Caci, precum

SXZT-"?^

tot

a?a

?i

cei ce

V
am
:'

fa
cei

purtare

fi

^ele*acm

SfTntul
J

Efrem

CaP a

e h,,t

Sirul,

ne? ' iin,a Care

'

cat

ja

- %ZZ

despre feciorie

tMicim * Pric

Cvff umilicios.

SfTntul loan Casian,

Convorbiri duhovnice^ti
SfTntul Epifanie de Salamina,
in Patericul egiptean

de gr

indreptat din pri-

le vorbeste

aici

ifpsitfLLSna

nu privesc

mai S P US
altadata
ca
raul din lume nu poate
*
;
.
cina ca mci un om nu are grija de
copii, nimeni nu

De

eacopmor.

celei n,ai

Cum

si,

Dumnezeu?

va bine-placea Cretinul lui

Implinind poruncile cuprinse in Scripturi, dupa cum a aratat Mintuitorul

in urma Lui, toti Sfintii Parinti, de pilda Sfmtul Antonie eel Mare: Ori-

unde vei merge, pe Dumnezeu sa-L

ai

maintea

ta totdeauna! i, orice vei face,

marturia din Sfintele Scripturi] i, ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti

degraba! Acestea trei pazeste-le, i te vei mintui!"
In acelasj duh, Sfintul Ignatie Briancianinov ne indeamna si el: Deschisa

ai

zind Sfinta Evanghelie pentru a o

vesnica!

Dupa ea vom

mint cu indreptarul
{loan 12:48).

ei

fi

citi,

judecati

vom

si

adu-ti aminte ca ea hotaraste soarta ta

dupa

felul in care

ne-am

potrivit

fie fericirea vesnica, fie chinurile

primi

pe pa-

venice"

2
-

De

ce sint intr-atit de neocolit Scripturile?

Pentru ca frica de
nii) se

face din credinta

Dumnezeu
i

(inceputul caii vietii, inceputul intelepciu-

din cugetarea dumnezeietilor Scripturi"

Mintuitorul in Evanghelie - ca socotiti a

avea viata venica intru dinsele. i acelea sint cele ce marturisesc pentru
Cercetati Scripturile

Mine" (loan

- spune

5:39).

Pamintul

de pamint este voirea.

dascalii care-1 invata pe lucratorul

lucrarii noastre este firea, iar lucrator

Dumnezeiestile Scripturi

sint sfatuitorii i

nostru de pamint sa dezradacineze obiceiurile rele

faptele bune. Insa, oricit de treaz

si

de

sirguitor ar

si
fi,

sa rasadeasca in launtru
lucratorul nostru

de pa-

mint este prost fara de invatatura dumnezeietilor Scripturi. Caci legiuirea

dumnezeiestilor Scripturi ii da lui pricepere, si putere si faptele cele bune din
ramurile lor, ca sa altoiasca in lemnul firii credinta in necredinta; nadejdea, in
deznadejde; dragostea, in ura; cunotinta, in necunotinta; sirguinta, in lenevire; slava i lauda, in neslava; nemurirea, in murire, i dumnezeirea in ome4
nire." i zice acelasi Sfrnt Parinte: Ingaduie, frate, si asculta dumnezeiestile
Scripturi, ca sa te folosesti

calator

ii

este dulce

Caci

la fel

cum,

un pahar de apa rece -

tot

in

vreme de

arsita,

asa dumnezeiestile cuvinte rou-

reaza sufletul."

2
3

4
5

Pateric, colecjia alfabeticS.

Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice, vol.

SfTntul Petru
SfTntul
SfTntul

Damaschin, prolog

Efrem
Efrem

la

Cartea

barbatului

I,

tntii.

Sirul,

Cuvtnt pustnicesc.

Sirul,

Cuvint dupa asemanarea paremiilor.

Editura Sophia.

Cit de insemnate sint Scripturile?

Bogatul a

grait, i tofi

au tacut

cuvintul lui pina la nori I-au mal tat! Iar

Sfintele

irm
ra.

Dar ce

zice Scriptural Celui ce

Vezi,

finite,

Intoarce urechea ca sa nu auda legile

Celui Prea-Inalt, si El va uri rugaciunea lui
(Pilde 28:9). Ratacire este barbatului a nu sti Scripturile, Insfi Indoit se
rataceste eel ce le tie dar le defaima." 1
Ii

ca Intra a pomeni cuvintele Lui Isi Indrepteaza

omul calea sa
Caci cine pomeneste cuvintele Lui si nu face
bunatatea? Fara numai poate daca

mmic
pe acelea care se pare ca le pomeneste le-a uitat.
Caci unui om ca acesta li
zice Dumnezeu: Pentra ce povestesti tu
dreptatile Mele, si iei Asezamintul de
lege al Meu In gura ta? (Psalm 49:11). Deci
porunceste sa se ia de la dlnsul si
ceea ce i se pare cS are. Unul ca acesta pare ca are
credinta, ca si Crestin se numeste pe sine, iar cu faptele se leapada si este mai
rau declt eel necredincios
Pentra aceea porunceste sa se ia de la dlnsul Duhul
eel Sfint, pe care 1-a luat In
si

spartura
vad, dar nu stiu ceea ce s-a facut, II socotesc
cfi este plin; iar dupa ce se va afla
aceasta, atunci se arata tuturor ca zacea
gol. Tot asa, un astfel de om, cerclndu-se in ziua Judecajii, se afla gol, si atunci se
face aratarea tuturor lucrurilor
lui. Unn ca acestia sint cei ce
vor Intreba pe imparatul In ziua aceea: Doamne
au nu
numele Tau am proorocit, i nu In numele Tau am
facut minuni multe?
!>i, raspunzlnd, Imparatul le
va zice: Amin zic voua, nu va stiu pe voi!
{Matei
7:22). Vezi, frate, ca nimic nicidecum nn am nnni
.to<> r=.; *., *:
*_

minte

Cum se cuvine sa citim

Scripturile?

aminte cu toata inima la clntarea de Psalmi si

la citirea dumnezeiestilor Scriptun si soarbe grasimea ce
se face dintr-Insele In sufletul tau ca
un
prune ce suge pTta, caci dintr-Insele te vei Invata
plafile faptelor bune si va fi
3
,,Ia

bucune

veselie inimii tale."

Fratele meu, trezeste-te cu Intemeiere,

de

si

si

slrguiete-te de-a pururi a te lipi

citirea Scripturii,

lui si

ca sa te Invete cum se cade a scapa de cursele

vrajmasua apuca viafa cea vesnica. Caci citirea
dumnezeiestilor
Scripturi strlnge

Efrem Sirul, Cuvmt dupa asemSnarea paremiilor.

SffntuI Efrem Sirul, Pentru a doua venire
a Domnului i

Sffntul
2

S pentru citirea dumnezeiestilor

Scripturi

fSfmtul Efrem Sirul,

Catre pustnicii din Egipt.

10

da cunotinta catre Dumnezeu. Caci sens este: Indeletniciti-vS i cunoateti ca Eu sint Dumnezeu! {Psalm 47:10). Auzi, fratele men, ca eel ce se indeletnicete intru dumnezeietile Scripturi cu inima adevarata ia cunotin|:a de Dumnezeu? Pentru aceea, frate, sa nu te leneveti de sufletul tau, ci indeletnicete-te intru citire i intru rugaciuni, ca sa se lumineze
mintea ta, i ca sa te faci desavirit i intreg-intelept, Tntru nimic fiind lipsit!"
Sa nu te leneveti de darul ce este intra tine, care s-a dat Jie prin darul lui
mintea care ratacete,

i~i

Hristos! Ci grijete-te

cauta cu de-adinsul

Ca

zeu, ca sa dobindeti fericirea Sfintilor.

cum

vei bine-placea lui

scris este: Ferici|i

- cei

Dumne-

ce pazesc

cumva

sa

aducind asupra ta tiindavie,

poruncile Lui i-L cauta cu toata inima lor {Psalm 118:2). Vezi, nu
te fmpiedi.ee

vrajmaul cind vei voi sa

aruncindu-te Tntru raspindiri

mai cuiind,

toate acestea

i Tngrijiri i

aa, facindu-te fara

iete acestea, el

i{i

da

ca sa

te

citeti,

de

zicindu-ti:

intii

lucrul acesta cit

grija, vei citi! Caci, atunci

osirdie la lucrul miinilor.

opreasca a

Fa

citi.

Ca

el

cind

te sfatu-

arunca in gindul tau

Caci, cind ar vedea ca vreun frate

cu osteneala i cu osirdie i se folosete, el tabarate asupra lui cu pricinile acestea i cu altele, cautmd sa-1 Tmpiedice. Tu dar, fratele meu, sa nu-i
crezi lui, ci fa-te ca un cerb ce inseteaza i dorete sa vie la izvoafele apelor,
adica la dumnezeietile Scripturi, ca sa bei dintru dinsele i sa-fi racoreasca
2
setea ce te arde prin patimi. Bea impreuna i folosul eel dintru dmsele!"
Totdeauna roaga-te lui Dumnezeu sa lumineze mintea ta i sa-ti arate puterea cuvintelor Lui! Caci multi, bizuindu-se pe propriile lor priceperi, s-au
citete

ratacit i, zicind

cazut intru huliri

ca sint intelepti, au innebunit, nemtelegind cele scrise, i au

i au pierit. Deci, daca atunci cind citeti vei afla cuvint greu

de Tnteles, vezi sa nu
tul acesta, caci

cum

Dumnezeu, crede

te invete vicleanul a zice intru sine-fi:

poate sa

fie

aa?

i altele

Nu este aa cuvin-

ca acestea. Ci, de crezi

lui

Mergi mapoia mea,

satano - caci eu tiu ca cuvintele lui Dumnezeu sint cuvinte curate ca un argint cu foe lamurit pamintului i curafit de apte ori, i nimic nu este intru dinsele stiimb sau razvratit. Ci toate sint bune inaintea celor ce le inteleg i drepte celor ce afla cunotinta. Iara eu nepriceput sint i nu le cunosc, insa tiu ca
sint scrise duhovnicete. Caci zice Apostolul ca Legea este duhovniceasca
{Romani 7:14). Apoi, cauta la cer i zi: Doamne, cred cuvintelor Tale, nu graiesc impotriva, ci ma bizuiesc cuvintelor Sfmtului Duh! Deci Tu, Doamne,
mintuiete-ma, ca sa aflu bar inaintea Ta, ca eu altceva nu caut, fara numai ca
i

cuvintelor Lui

i zi

catre vicleanul:

sa

ma mintuiesc,
Sffntul

Efrem

sa dobindesc mila Ta, Indurate."

Sirul,

Pentru a doua venire a Domnului

Scripturi.
1

ibidem
ibidem

11

pentru citirea dumnezeietilor

Datori sintem a primi dogmele Bisericii

dumnezeietile Scripturi
credinta adevarata

socotelile fnvataturilor despre

despre zidirile cele simtitoare

cele gmditoare din

din intrebarea celor iscusiti, ca sa nu

intarindu-ne intru a noastra injelegere,

precum zice

cadem degraba,

SfTntul Dorothei."

Cind sa citim Scripturile?

noaptea sa nu lipseasca cuvintul lui Dumnezeu din gura ta, cugetarea dumnezeietilor Scripturi sa fie lucrarea ta necontenita. Sa ai Psaltire i

Ziua

sa inveti Psalmii, ca, rasarind, soarele sa vada cartea in miinile tale."

STrguiete-te a
ciuni! Gaci,

de

sfintete trupul
te-te inca

citi

intru dumnezeietile Scripturi

cite ori vei vorbi printr-insele

i

sufletul tau.

mai adeseori a

citi

a starui intru ruga-

cu Dumnezeu, de

atitea ori se

Aceasta dar cunoscind-o, fratele meu, sirguie-

Tntru dinsele!"

Ce putere au Scripturile?
Raspunde
ne, la cine

SfTntul Apostol Petru tot printr-o intrebare {loan 6:68):

vom duce? Tu

ne

ai

Doam-

cuvintele vietii celei venice." Iar SfTntul

De nevoie este cTtigarea cartilor cretineti la cei ce pot sa

le dobindeasca. Ca i numai vederea cartilor ne face mai pregetatori catre pacat i ne mdeamna sa ne ridicam catre dreptate. Mare intarire spre a nu pacatui

Epifanie adauga:

este citirea Scripturilor."

Daca

arpele a mucat fara sa uiere,

nu este nici un folos celui ce-i descinta. (Ecclesiast 10:11) Zicerea ca mucatura arpelui care tace este primejdioasa vrea sa spuna ca - daca un simtamint sau un gind diavolesc n-a fost dat
pe fata prin marturisirea catre un cmtaret, catre un barbat duhovnicesc adica, ce
lecuiete demdata rana prin stihurile Scripturii, scotind din inima veninul vata5
mator al arpelui - atunci eel in primejdie nu va putea fi ajutat i va muri."

Au

Scripturile putere asupra patimilor trupeti?

Pentru a dobindi

a ramine stapm pe o desavirita curatie a trupului,

nu-i de ajuns numai postul
sine, de nu-i va fi luat-o Tnainte cainta inimii, o
i

SfTntul Petru

Damaschin, Cartea

SfTntul Athanasie eel

SfTntul

Efrem

Sirul,

tntii.

Mare, Despre feciorie,

Pentru a doua venire a Domnului

Scripturi.

Patericul egiptean, colectia alfabeticS.

SfTntul loan Casian, Convorbiri duhovnicesti.

12

si

pentru citirea dumnezeiestilor

staruitoare ruga impotriva duhului eel necurat

o necurmata cugeiare adinci-

ta in Scripturi"

Nu

de indestulat spre surparea din suflet a naravurilor desMnarii i a izgoni pomenirile ce se mica, i se scoalain trap i fac vapaie tulburatoare, precum a fi cufundat Tntru dorul invataturii i a goni in urma adineste nimic aa

cimii intelegerilor dumnezeietilor ScripturL

Cind gindurile

s-ar face deplin

cufundate intru dulceata gonirii pe urma in-

telepciunii celei inviestierite in cuvintele Scripturii,

omul

lasa

tele sau, i uita toate cele dintr-insa i terge din suflet toate

lucreaza chipurile intruparii lumii.

De

multe

ori, nu-i

lumea

pomenirile care

mai amintete

de trebuinta gindurilor celor din obicei care cerceteaza

in spa-

nici chiar

firea, i insui sufletul

petrece intru uimire prin intimpinarile cele noi care se ridica din

marea

taine-

lor Scripturilor.

i iarai

chiar daca mintea ar inota pe fata apelor, adica a

nu

zeietilor Scripturi, i

ar putea

cufunda intelegerile sale intru

dumnemarea adincirriarii

ca sa priceapa toate comorile dintru adincul ei - destul ii este ei cugetarea

aceasta, prin puterea dorului ei, ca sa-i lege tare gindurile printr-o gindire a

me

ca sa le impiedice a alerga catre firea trupului, dupa cum a zis oarecare din purtatorii-de-Dumnezeu. i zice aceasta fiindca inima este slaba i nu
poate suferi rautatile care o intimpina de la razboaiele din afara i de la cele
minunii

ca gindul eel trupesc este greu. Daca inima nu va zabovi

intru invatatura, nu poate rabda tulburarea navalirii trupului."
din launtru. i

Au

titi

Scripturile putere asupra patimilor sufleteti?

Rugaciunea necurmata este arma cea mai puternica in drumul desaviririi

sufleteti. Sfinta rugaciune este aceea care coboara asupra omului darul Duhului Sfint. Taina rugaciunii - spune Nichita - nu se indeplinete in anumite
ore hotarite, caci toata vremea ce ramine in afara acestora este timp pierdut.
Rugaciunea trebuie facuta deci neincetat. Din citirea Sfintelor Scripturi vine

dupa aceea, se schimba cu dumnezeiasca schimbare.

Trebuie a ne instrui in aa fel ca mintea sa ajunga a pluti oarecum in Legea
Domnului, dupa calauzirea careia se cuvine a ne intocmi i viata. Cind omul
lumina

ii

intelegerii, care,

intr-armeaza sufletul cu cuvintul lui Dumnezeu,

lepciune care-1 ajuta sa deosebeasca ce este bine

faca in singuratate

SfTntul loan Casian,

umple de acea

inte-

ce este rau. Citirea sa se

toata luarea aminte sa fie adincita in adevarurile Sfintei

Scripturi, din care sa

el se

primeasca intr-insul acea caldura care pornete izvorul

Despre duhul

Sfintul Isaac Sirul, Omilia

curviei.

intii.

13

lacrimilor, caci acestea incalzesc

pe

hovniceti care-i invioreaza mintea

om

in Tntregime i-l

umplu de

daruri du-

inima mai mult decit orice cuvinte."

Este nepotrivire in Scripturi?

Socotind eel ce s-a luminat putin toata citirea sau cmtarea Psalmilor, afla
cunotinta i cuvintare de Dumnezeu, i pe fiecare Scriptura marturisita de
cealalta Scriptura. Iar celui ce are mintea inca neluminata i se pare ca
dumnezeietile Scripturi au impotriviri; ci nu este intra dumnezeietile
Scripturi

Sa nu

aceasta!
noastre,

pazi

nu

fie!

[...]

Iar [parutele nepotriviri sint] lucrul neeunotinfei

este dator cineva a prihani Scripturile, ci

precum se

afla, iar

nu dupa voia lor."

cu toata puterea a

le

Pot Scrip turile sa ne rataceasca?

Doar daca nu

citim cu smerenie,

precum arata Sfintii Bisericii:

i indelunga-rabdare a Domnului nostra socotiti-o drept mintuire, precum v-a scris i iubitul nostra frate Pavel dupa intelepciunea data lui, cum
le

vorbete despre acestea in toate epistolele sale,

care sint unele lucruri cu
anevoie de injeles, pe care cei netiutori i neintari|i le rastalmacesc, ca i pe
celelalte Scripturi, spre a lor pierzare" (2 Petru 3:15, 16).

Aadar, daca vrei sa ajungi la cunotinfa cea adevarata a Scripturilor, grabete-te sa-ti insueti mai intii umilinta statornica a mintii, care te duce nu
la cu-

lumineaza
adarul
cu toata bagarea de seama
lumina cunostintei. nici acea slnv

ete-te

narea data de invafatura,

Cine

ci uneltele pieirii, datorita deertaciunii i trufiei. *> 3

tilcuiegte Scripturile?

Atunci [Hristos]
rile" (Luca 24:45).
carji ale Sfi

Scripturil

- spune

mita de catre

Sffntul Ierarh Ignatie Briancianinov. Scriptura a fost intoc-

sfintii

insuflarea Sffntului

Prooroci

nu dupa bunul plac, ci din

Duh: Toata proorocia Scripturii nu se face cu a sa dezlei

Apostoli, intocmita

SfTntuI Serafim
2

de Sarov, Convorbire cu Motovilov

Sftntul Petru Damaschin, Cartea intii.

SfTntuI loan Casian, Convorbiri duhovnice$ti.

14

ca niciodata nu s-a facut proorocie prin voia oamenilor, ci oamenii cei sfin^i ai lui Dumnezeu au grait purtindu-se de Duhul SfTnt (2 Petru
1:19-21). Aadar, cum sa nu fie o nebunie tilcuirea ei dupa bunul plac? Sfintul
gare. Pentru

Duh, Care a

grait prin Prooroci i Apostoli cuvintul lui

prin Sfintii Parinti. Atit cuvintul lui

Dumnezeu,

Dumnezeu,

1-a tilcuit

cit i tilcuirea lui sint

dar

al

Duh. Numai aceasta tilcuire o primete SfTnta Biserica Ortodoxa!

Numai aceasta tilcuire o primesc adevarajii ei fii Cel care tilcuiete dupa buSfTntului

nul plac Evanghelia

intreaga Scriptura leapada prin aceasta tilcuirea ei de

de catre SfTntul Duh. Cel care leapada tilcuirea Scripturii

~
de catre SfTntul Duh leapada, fara nici o indoiala, msai Sfinta Scriptura.
Lucrul fiind atit de Tnsemnat, Sfintele Soboare ale Bisericii au statornicit
un Canon osebit in aceasta privinfa: Se cuvine ca in toate zilele, iar mai cu
deosebire in Duminici, proiestoii bisericilor sa-i invete pe toji clericii i pe

catre Sfinfii Parinfi,

>>

norod cuvintele bunei-credinte, culegind din dumnezeiasca Scriptura intelesurile i judecatile adevarului. i sa nu calce hotarele cele acum puse sau predania Parintilor purtatori de Dumnezeu. Ci, i cuvint scripturistic de s-ar porni,

cum

au aezat luminatorii

pe acesta sa nu-1 tilcuiasca

altfel decit

Bisericii prin carfile lor. i

mai mult intru acestea sa sporeasca,

invatatorii

decit alcatuind

cuvinte ale lor, ca nu cindva, poate, nefiind indestulafi la aceasta, sa cada din
cuviinfa. Caci, prin invafatura mai-inainte ziilor Parin|i invatindu-se, noroa-

bune i cele nefolositoare i vrednice de lepadat ii vor indrepta viaja spre mai bine i nu vor fi vinate de patima necunotintei; ci, luind
aminte la invS|atura, se vor ascuti spre a nu patimi rau i, de frica muncilor
dele cele alese

cel or

ce se g&tesc,

i,

direa
felul:

ii

vor lucra mintuirea."

urmind celor zise mai

sus, acelai Sfint Ignatie adauga: Insuete-|i gin-

duhul Sfintilor Parinfi prin citirea scrierilor lor. Sfintii Parinti au atins
mintuirea. i tu vei atinge acest |el prin mersul firesc al lucrurilor. Fiind

intr-un cuget

intr-un suflet

cu

Sfintii Paring, te vei mintui.

Sfintii Parinti in fericitele sale sinuri.

gindurile, sim^irile

i-a primit

pe

Prin acest fapt, el a dat marturie ca

faptele Sfintilor Parinji

zugravit gindurile, inima

Cerul

ii

sint placute. Sfintii Parinti i-au

lucrarea in scrierile lor. Asta inseamna ca scrierile

Parin|ilor sint calauza neratacita catre Cer, marturisita de Cerul insui.

sub insuflarea sau inriurirea

SfTntului Duh. Minunata este impreuna-glasuirea lor, minunata este ungerea

Toate

lor

de

scrierile Sfintilor Parinti sint alcatuite

sus! Cel care se calauzete

dupa

ele are drept calauza, fara indoiala,

Du-

hul Sfint.

Toate apele pamintului se revarsa in ocean i poate ca oceanul este izvorul

tuturor apelor pamintului. Toate scrierile Parinfilor se reunesc in Evanghelie,

Canonul

al 19-lea al celui

de

al

6-lea Sfint Sinod a toata

15

lumea

toate amintesc de ea, ca sa

ne invete a implini intocmai poruncile Domnului

nostru Iisus Hristos; izvorul

i sfiritul lor, al

tii

Parinti

ne invata

intelegem aa

cum

ineeput, citete

Sa nu socoti
lor Parinti!

cum sa ne apropiem de Evanghelie, cum

trebuie, ce ajuta

mai mult

cum sa citeti

vata

tuturor, e Sfinta Evanghelie. Sfin-

s-o citim,

ce impiedica intelegerea

scrierile Sfintilor Parinti; iar

ei i,

cum

sa o

ca atare,

dupa ce acestea

te

la

vor in-

Evanghelia, citete cu precadere Evanghelia.

ca-ti

e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfinti-

Acesta e un gind

trufa, primejdios.

ghelie Sfintii Parinti ca pe un fiu iubit, ce a

scrierile lor. Multi, toti care i~au lepadat

Mai bine

fos't

sa te aduca la Evan-

pregatit pentru aceasta prin

nebunete

cu trufie pe Sfintii Parinti, care s-au apropiat nemijlocit, cu indrazneala oarba, cu minte i inima necurate de Evanghelie, au cazut in ratacire pierzatoare. Pe acetia, i-a lepadat
Evanghelia; ea Ti ingaduie la sine numai pe cei smeriti.
i

maica i imparateasa tuturor virtutilor. Din citirea cartilor Parintilor deprindem adevarata intelegere a Sfintei Scripturi, eredinta dreapta, vietuirea dupa indreptarul poruncilor evanghelice, adinca cinstire pe care se cuvine sa o avem fata de ele: intr-un cuvint, mintuirea i desaCitirea cartilor Parintilor e

virirea cretina.

Dupa
tilor

ce povatuitorii duhovniceti s-au imputinat, citirea scrierilor Parin-

a devenit calauza de capetenie pentru cei ce doresc sa se mintuiasca

chiar sa atinga desavirirea cretina.

Pe

Sfintii Parinti trebuie sa-i citim

cu nvna, cu luare-aminte

in chip sta-

Vrajmaul nostru nevazut, care urate glasul adeverintei (Pilde 11:15),

urate acest glas mai ales cind el vine din partea Sfintilor Parinti. Acest glas
da in vileag meteugurile vrajmaului nostru, viclenia lui, descopera cursele

tornic.

lui, felul
citirii

sa-1

in care lucreaza el; drept aceea, vrajmaul se

Sfintilor Parinti prin felurite cugetari trufae

arunce pe nevoitor in virtejul grijilor dearte, ca

mintuitoare,

Tl

este ea pentru noi

Dupa toate

hulitoare, se straduiete

sa-1

i cit

ne

dam seama

o urate vrajmaul."

cele zise

mai

sus, e lesne

abata de la citirea cea

Din

lupta prin tnndavie, plictiseala, uitare.

triva citirii Sfintilor Parinti trebuie sa

inarmeaza impotriva

cit

impode mintuitoare arma

acest razboi

de inteles

cita

insemnatate are Ttlcui-

rea epistolelor Sfintului Apostal Pavel, tinind seama ca intru acestea se desco-

pera intreaga taina a intruparii

(a

bunei Sale

vestiri).

Aceasta a

lui
i

Hristos-Dumnezeu, taina evangheliei Sale

fost pricina pentru care ne-am incumetat sa

diortosim (sa indreptam) talmacirea cartii Sfintului Teofilact

Sfintul Ignatie Briancianinov, Experience ascetice,

16

vol

I,

a Sfintului Ni-

Editura Sophia

codim, urmind singura editie

niamin Costache.

tiparita la noi, in 1904,

dupa manuscrisul

lui

Ve-

Trebuie spus ca, in acea forma, cartea era de necitit, atit datorita talmacirii,
pe care Mitropolitul Veniamin nu a mai apucat sa o revizuiasca, dar i primului editor i tipografului, care au adaugat i ei o seama de greeli, pentru a caror desluire a trebuit de multe ori sa mergem la originalul grecesc. Acesta fiind materialul, ne-am straduit totui sa nu facem o alta talmacire,

refacem punctuatia, topica

sintaxa, care

doar sa

ci

nu aveau de cele mai multe

ori nici

o noima. Cu toate acestea, o schimbare tot am facut: am suprimat citeva note

ale Cuviosului Nicodim, i anume acelea in care ii cita pe filosofii pagini (Platon i Aristotel), pe eretici (Orighen, Didim eel Orb), i pe oarecari Fericiti
Apuseni (Augustin, Ieronim, Prosper). Facind aceasta, am cumpanit bine i
paguba. Folosul e ca nu facem publicitate mincinoasei filosofii"
pagineti, ereticilor i unor autori carora - orice s-ar spune - le lipsete duhul
ortodox. In ce privete paguba, putem spune ca nu este de fel, caci cei pe care
folosul,

i-am pomenit nu imbogateau cu nimic tilcuirile marilor sfinti i Tnvatatori antologa^i in josul paginii (sa tinem seama ca notele Cuviosului Nicodim ocupa
mai mult de doua treimi din volumul carfii). Cu alte cuvinte, nimic nu mai
poate fi adaugat dupa cele spuse de insuflatii de Duihnezeu Dionisie Areopagitul,

Maxim

Marturisitorul, loan

ologul, Grigorie

al

Gura de Aur,

Nyssei, Teodorit

Vasilie eel Mare, Grigorie Te-

al Chirului, Fotie, ori

Ambrozie

al

Me-

ma

va intreba cineva: Atunci de ce Cuviosul a tinut sa-i cuprinda i pe aceti pagini, eretici i apuseni lipsiti de duh ortodox?
La aceasta raspundem ca Sfintul Nicodim a vrut (ca de obicei) sa alcatuiasca o
lucrare atot-cuprinzatoare, din care sa nu lipseasca nimeni care a vorbit, fie i
pe departe, de cele tilcuite de catre Sfintul Teofilact. Facind aceasta, Cuviosul
diolanului. Totui, poate ca

tia

tor

ca nu e nici o primejdie de sminteala, fiindca, la acea vreme, Grecul citial unei asemenea carti avea cuno^tintele trebuincioase care sa-1 apere de

inelare.

Ajuni

aici,

ce ar mai

fi

de spus? Pentru cine nu

tie,

vom

zice ca autorul

originar al tilcuirii epistolelor Apostolului Pavel este Fericitul

Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei,

cu scaunul

Sfintitul

la Ohrida, care a trait in veacul

TRIMITERILE CELE PATRUSPRAZECE ALE SLAVITULUI 1

PREA LAUDATULUI APOSTOL PAVEL, TILCUITE ELINETE DE FERICITUL TEOFILACT, ARHIEPISCOPUL BULGARIEI, talmacite in limba cea obinuita acum greceasca i
unpodobite cufelurite insemnari de NICODIM AGHIORITUL TRADUSE IN LIMBA ROMAi

Titlul cartii era aa:

NA DE VENIAMIN COSTACHE, MITROPOLITUL MOLDOVEI 1 SUCEVEI tiparite in zi~

REGELE ROMANIEI, BUCURE$TI, TIlele Majestatii Sale iubitorului de Christos CAROL
P07GRAFIA CARTILOR BISERICETI, 1904.
I,

17

tipaacelea
pe
(vezi-le
Evanghelii
la

tilcuiri
scris
a
lucrari,
acestei
afara
In
XI
sobormcestu
Epistolele
la
si
Apostolilor
rite la editura Sophia), la Faptele
este
Pncina
Teofilact?
Fericitului
tilcuirea
Nicodim
Sfintul
ales
a
ce
De
Bnanciaranov,
Ignatie
Sflntului
si
insuflat-o
i-a
Sfint
Duhul
care
pe
aceea
Evanghehcerceta
a
de
este
incepator
un
pentru
dintii
cea
Datoria
care zice:

fi numit
poate
altfel,
de
Testament,
Noul
(intreg
Testament
Noul
intreg
ile si
Penevanghehca)
tnvafatura
decft
altceva
cuprinde
nu
ca
pentru
evanghelie,
Luca.
si
Matei
lui
Evangheliile
din
Domnului
poruncile
cerceta
va
tru inceput
mai
mult
face
vor
Evanghelii
doua
acestor
a
lucrare
in
punerea
Cercetarea si
mai
Evanghelulor
citirea
La
Testament.
Noului
ale
scrieri
alte
usor de inteles
al Bulgaria.
Teofilact
Fericitul
face
le-o
care
pe
tilcuirii
citirea
adSugata
trebuie
Evana
mtelegere
dreapta
ingaduie
ea
netrecut;
de
este
Tilcuiri
Citirea acestei
mtelegein
calauziti
Lasmdu-ne
practica.
[...]
ei
in
punerea
urmare
ca
gheliei, si

sin
Tilcuiri
carui
ale
Parinte
Sftnt
rea Evansheliei de lamuririle acestui

pnmite

ramine

nu
cartea
inamte
mai
si
titlu
din
deja
mteles
s-a
Dar, cum
Aghiontul
Nicodim
Cuviosului
ci
si a
Teofilact,
Sfintitului
a
este tnsa doar
ultiimtalmacmle
din
noua
bine-cunoscut
scrieri,
de
27
a
autor
(1748-1809),
duhovmNevoinfe
sfdtuire,
Dulce
precum:
folos,
mare
de
car|i
lor ani ale unor
talca
doar
nu
Acesta
Apantisma.
simfuri,
cinci
celor
Paza
cesti, Hristoitia,
cartea dm elma vecne in cea nui
din cele spuse

Sflnta

puo
care
pe
uimitoare,
lucrare
o
alcatuiasca
sa
izbutit
a
Cuviosul
gice Astfel
fost
duhovmcesti.
bunMti
de
vistierie
neprettiita
cuvtnt
drept
tem numi pe

tiparita la Venecia, in 1819.

Cu

aiutorul lui

|ilor Teofilact si

Dumnezeu vom da tiparului

Nicodim

si

celelalte 13 ttlcuiri ale Sfin-

aceste
in
lucram
care
la
Pavel,
la epistolele SfTntului

zile.

2004
Balan
Filotheu
monahul
$i
Florin Stuparu

Ohridei,
al
Teofilact
Fericitului
nuirea

Iulia
Alba
ospafului,
Fartmiturile
Sfintul Ignatie Briancianinov,

18

Romani

Pricina epistolei catre

36

dupa d u Mint zeiesc ul Hrisostom, Teodorit,

Teofilact

Deasa

citire a

om

dumnezeietilor Scripturi aduce pe

nemincinos este Domnul, Care a

zis:

Cautati,

chide voua!" {Matei 7:7). Deci, daca le

vom

Icumenie

vom

37

la cunotinta lor, caci

va des-

veji afla! Bate{i, i se

adeseori

citi

cu

noi

pe

toti

pentru ca

el a

sirguinta,

afla tainele epistolelor Fericitului Pavel, fiindca Pavel i-a Tntrecut

dupa cuviinta

Apostolii intra cuvintul invataturii. i

ostenit

mai mult dectt

totf la

i-a covirit,

propovaduirea evangheliei

38
,

de aceea a

cu Tmbelugare darul Preasffntului Duh. Iar covirirea lnvajaturii acestui

tol

se arata

nu numai din

epistolele sale, ci

mai
Apos-

luat

din Faptele Apostolilor. atunci

cind 1-a indreptat pe slabanog, noroadele din Listra

din Dervi, cetafile Licao-

au numit pe Varnava: Zeus, iar

pe Pavel: Hermes, fiindca acesta era purtatorul cuvintului" {Faptele Apostoniei,

vazind minunea, in limba licaona,

(...)

39

Hermes se socotea de Elini a fi dumnezeul bunei-limbutii.

Epistola catre Romani e cea dintii a Apostolului Pavel nu pentru ca a fost
scrisa cea dintii, de vreme ce mai mainte de ea le-a scris pe cele doua catre

lilor 14:12), caci

Corinteni, iar Tnainte de acestea pe cele doua catre Tesaloniceni. Caci, scriind

doua oara catre Corinteni, despre milostenia ce se trimitea la Ierusalim, zicea: tiu osirdia voastra, cu care pentru voi ma laud catre Machidoneni" (2
Corinteni, 9:2), adica Tesaloniceni. Dar i Epistola catre Galateni este mai
40
inainte decit aceasta catre Romani.
Deci, pentru ce e rinduita intii aceasta?
a

Aceasta s-a
Bisericii, torn
37
38

I,

scris

- dupa

Meletie

in

anul 24 ori 27 dupa inaitarea Domnului {Istoria

foaia 41). (n. aut.)

Episcop de Trica, pe

la anul

990.

(n.

m.)

Nu e vorba de vreo carte a Evangheliei (cum se va arata in am&nunt ceva mai

de buna vestire a mintuirii oamenilor prin Iisus Hristos.

40

(n.

Hermes eel bun de gurii, solul zeilor. (n. m.)

Baga de seama ca - dupa inteleptui Teodorit - cea

le-a scris Pavel, este fntiia catre Tesaloniceni. Iar

19

la vale), ci

m.)

dupa vremea in care

aceasta catre Romani este a aptea, dupa
dintii epistola,

Pentru ca, in dumnezeiasca Scriptura, rinduiala dupa vreme nu se pazete cu

scumpatate. De pilda, cei doisprezece Prooroci - dei nu ii urmeaza, ci sint

dupa vremi - cu toate acestea, in Scriptura cea veche, se afla urmatori unul altuia dupa rinduiala cartilor lor.
Pavel scrie Romanilor intii pentru ca avea datoria de a fi slujitor lui Hris-

foarte departe unul

tos i a
al

de

altul

propovadui evanghelia [buna

doilea pentru ca

Roma

vestire,

cum

ziceam, n. m.]

cei ce locuiau intr-insa era

cap

al

in scris,

lumii, iar eel ce

aceas-

este de folos capului este de folos i trupului. Pavel trimite Tnsa cartea
ta

mai inainte de

a-i

vedea pe Romani,

vada. i scrie intr-insa ca neamurile"

ci

auzind numai de dmii

dorind

sa-i

au fost chemate de Dumnezeu la ereoarecare vreme, dar acum a incetat; ca,

prin Iisus Hristos, a fost dezlegat pacatul lui

Dumnezeu

42

dinta; ca taierea imprejur a fost pina la

ca sa arate ca

Adam i

a chemat toate neamurile,

Ti

a trecut

umbra Legii.

mustra pe Elini

i,

fiind-

ca Dumnezeu, prin fapturile lumii, a aratat lor a Sa cunotinta i puterea Sa

44
iar ei nu au voit a-L cunoate pe Dumnezeu din fapcea pururea vecuitoare
,

pe acelea le-au facut dumnezei. Aadar, ei nu au pazit legea

cea fireasca, infiintata mtru toti oamenii, din care pricina i erau sub pacat.
Mustra insa i pe Evrei, pentru ca nu au pazit legea scrisa i, prin calcarea Lei pe
neamurile
amindoua
mustra
Astfel,
Dumnezeu.
pe
necinsteau
gii, II
turile Lui, ci chiar

pe Evrei - ca pe nite pacatoi

Elini, i

ca

toti

torul

fara de lege,

dovedind

prir

urmare

de aceea aveau trebuinta de MintuiIzbavitorul Iisus Hristos, ca sa le ierte pacatele i sa-i slobozeasca de

erau supui osmdirii

muncii,

osinda.
i,

lui Iisus

Hristos s-au

Elinilor, adica neamurilor"; fi ca,

de vreme ce

din acestea, mcheie spunind ca darul

facut deopotriva

Iudeilor,

?i

au fost chemate neamurile", taierea imprejur

chemarea
i

umbra Legii au

trebuit sa In-

dupa ce s-a taiat imprejur, ci

mai inainte de a se taia imprejur; ?i, din Avram", s-a numit Avraam", adica
tata al multor neamuri", pentru credinta ce a aratat mai inainte de taierea im-

ceteze. Pentru ca nici

cele

doua

Avraam nu

catre Tesaloniceni,

dupS cele

s-a indreptat

catre Corinteni,

dupa cea

dintii catre

Timotei

dupa

Aceasta catre Romani este inaintea celei catre Galateni, a celei catre Filipeni, a
celei catre Filimon, a celei catre Efeseni, a celei catre Coloseni, a celei catre Evrei i a celei
de-a doua catre Timotei, cea mai de pe urma decit toate (in Proteoria, adica inainte-cercetarea
cea catre

Tit.

epistolelor lui Pavel), (n. aut.)

41

42

carte

scrisoare (n. m.)

Sfinta Scriptura

numete neamuri" toate noroadele lumii care nu primisera cuvfntul

adevarului, spre deosebire de Israil, norodul ales

43

Prin Elini" se inteleg aici

nistice intemeiata
44

vecuitor

toti paginii

al lui

Dumnezeu.

(n.

m.)

din TmpSratia romana, mo^tenitoare a aceleia ele-

de Alexandru Machidon, care cuprindea aproape intreaga lume.

existent (n. m.)

20

(n.

m.)

prejur. i arata ca,

dupa ce

pentru ca aceasta sa fie

s-a indreptat, Patriarhul a luat taierea imprejur

semn

vor nate neamurile care vor

la cei nascuti dintr-insul

trai

dupa credinta

lui

se infatieaza lucrurile ce se

semnul

taierii

trup, pina ce se

(pe care a avut-o inainte de

taierea imprejur), ele fiind acei fii" pentru care s-a i

aa, atunci trebuia sa inceteze

dupa

numit Avraam".

imprejur; pentru ca, firete, cind

insemneaza, atunci negreit inceteaza semnele

lor

ce se faceau mai inainte de ele. Iar daca Evreii silesc neamurile" a se taia im-

Avraam, ci sa-1 numeasca pe el

numai Avram"! Caci, de vreme ce Dumnezeu 1-a numit Avraam" pentru ca
urma a se face tata al multor neamuri", atunci neamurile" sint fiii lui i nu
trebuie a se taia imprejur; i nici Evreii, fiii lui dupa trup, nu se cuvine a se
mai taia imprejur, pentru ca sa se faca adevarat numele lui Avraam, al tatalui
neamurilor", de vreme ce nu mai are nimeni trebuinta de taierea imprejur i
nici de restul umbrei Legii, fiind de ajuns doar credinta lui Avraam.
i mai arata ca nu s-ar fi facut izbavire i dar Iudeilor i neamurilor",
daca nu s-ar fi dezlegat mai inainte vechiul pacat al lui Adam, care era semanat intra toti oamenii. i acesta nu se putea dezlega prin altcineva, f ara numai
prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iar Fiul lui Dumnezeu nu putea dezlega
acest pacat altfel, fara numai purtind trup i facindu-Se om, patimind i murind pentru toti oamenii, i astfel, prin moartea Sa, slobozindu-i pe toti de pacat i de moarte. i, precum printr-un singur om, Adam, au intrat in lume pacatul i moartea, tot aa i printr-un alt singur om, Iisus Hristos, s-au dat darul
prejur, sa inceteze

viata.

de a mai numi numele

lui

TTLCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI

CAPITOLUL
1 Pavel,
a Moisi

numele la inceputul scrierilor lor, iar acest fericit Apostol scrie mai
numele sau in toate epistolele. Pentru ce face aceasta? Din doua pricini.

i-au scris
intii

Intii,

pentru ca cei amintiji scriau oamenilor

aflati

de fata sau celor ce erau

depart*

rinduiala alcatuirii epistolelor, Tntru care se obinuiete a se scrie la Tnceput

numele
numele
data,

45

La Epistola

nu scrie inainte
sau, fiindca aceia ll vrajmaeau. Pentru aceasta, ca sa nu se tulbure inauzind de el, i sa nu primeasca epistola, inadins i-a ascuns numele la
trimitatorului.

cdtre Evrei msa, Pavel

inceput. (Vezi la pricina epistolei aceleia.)

Dar pentru care pricina, din SauT, s-a numit Pavel"? Pentru ca sa nu se
arate mai injosit cu aceasta decit Petru, capetenia Apostolilor, care, din Simon",
i

numit Kifa", ce se t!lcuiete Petru" {loan 1:43); i decit Iacov

loan, fiii lui Zevedeu, care apoi s-au numit fii ai tunetului" {Marcu 3:17).
s-a

rob

Multe
facere

Ca

sint chipurile slujirii. Astfel, cineva este

rob

din zidire, pentru ca toate fapturile sint ale lui

aa obinuiau cei vechi a scrie in epistolele lor

- dupa

al lui

Dumnezeu

din

Dumnezeu: Toate -

Fotie [Patriarh

al

Constanti-

nopolei, veacul al IX-lea, n. m.]: Claudius Lysias, prea-putemicului procurator Felix, saiutare!" (Faptele Apostolilor 23:26); ,JFilip, lui Aristotel,

sS se bucure!" Ori

- dupa

acelai Fotie

gura a deschide, nici condeiul

nul, dintru a

a-1

- Pavel pune

misca, fara

fii

sanatos!"; Alexandru, lui Aristotel,

numele sau fiindca nu voia nici

a pomeni facerea de bine dobtndita de la Dom-

Caruia mila avea numele ,JPavel".

inainte

(n. aut.)

23

roabe ale Tale" (Psalm 118:91). Altcineva este rob al lui Dumnezeu din credinta, pentru care acelai Pavel a zis: ,,(...) v-ati supus (adica ati
46
slujit ) din toata inima dreptarului invataturii careia ati fost incredintati"
(Rozice

mani
tos

sint

6:17). Este cineva rob al lui

Dumnezeu

dupa care

din chipul vietuirii,

Hri

48

in toate chipurile acestea.

al lui Iisus Hristos,

lconomiei Hucrarii
nului, suindu-se

de

S-a numit Iisus"

la cele

de jos

la cele

de

sus.

Caci Domnul, dupa intmpare,

Hristos" fiindca S-a uns nu cu untdelemn simtit,

Sflntul

Duh, Care cu adevarat

ca este

este

ci

49

'

mai

desavirit decit untul de lemn.

Iar

cu

cum

ungere care se face fara untdelemn, numai cu SfTntul Duh, asculta-1

zicind pe cmtatorul de Psalmi: Nu va atingeti de un?ii Mei!" (Psalm 104:5) cuvintul acesta fiind despre unii cei mai dinainte de Lege, adica despre Avraam, Isaac i Iacov, cmd nici numele untului de lemn pentru ungere nu era.
46

Pavel tilcuiete ascultarea ca robie

in alta parte, zicind:

dati robi spre ascultare, robi sinteti ceiui caruia

In Ieire f Moisi se numete slujitor

al

Au nu

v3 supuneti?" (Romani 6:16).

Domnului

,,

apostoI",

(n. aut.)

Navi

numesc robi ai Dom~

Domnului" {Iisus Navi

24:29). (n. aut.)

Dupa

ca celuia ce va

(Ieirea 4:10), iar Iisus al lui

era slujitorul s&i" (leirea 33:11). In cartea lui Iisus Navi, aceiai se
nului": Moisi - zice - robul Domnului", i Iisus, fiul lui Navi, robul
14:7; 22:5

titi

Icumenie, Pavel scrie

la inceputui acestei epistole

precum obinuiete a face

in celelalte epistole

- ca

numirea de sluga"

sa aduca pe

Romani

la

iar

nu de

temerea

si

evlavia lui Iisus Hristos. Pentru ca ei erau aa de rnmdri, incit hotarau drept dumnezei pe cei
ce li
voiau. Astfel - precum zice Evsevie (cartea a Il-a, capitolul 2) - ighemonul Iudeii a scris
kesarului Tiberiu ca Iisus Hristos Se propovaduiete Dumnezeu, ca Unul ce face minuni, iar
kesarul i
senatul

nu au primit numele

ci fiindca luase

acesta, dar

numirea lara socotinta

nu pentru ca El
lor!

Aceasta a

ca sa nu se arate ca Iisus Hristos a fost numit

ar

fi

fost nevrednic

fost TnsS

o iconomie dumnezeiasca, pentru

Dumnezeu cu hotanre

Iar Hrisostom, tilcuind acestea irapreuna

a Se numi Dumnezeu,

cu Teofilact (mai

alegere omeneasca.

ales Teofilact lufnd acestea

Hrisostom), zice: Deci, de vreme ce Pavel era rob dupS toate chipurile robiei,
aceasta in loc de o prea-mare dregatorie, zicind: rob al lui Iisus Hristos." (n. aut.)
la

[.

.]

Ci ungerea aceasta se numete

de Duhul -

cum

Duhul, cu numele Domnului,

(Cuvint despre botez). Aceasta insa o

de este Duhul

hristos",

cu numirea Celui

ce,

pune

dupa trup, S-a uns

zice marele Vasilie: Fiindca toata lucrarea Fiului se arata prin Duhul,

Domn Se numete
Hristos, acela

el

de

nu este

ia

uns (hristos) cu numele

lui

Hristos"

din acea zicere apostoleascS: Cine nu are Duhul lui

Lui", ad&ugmd: Iar de este Hristos intru noi...'\ in loc de a zice: Iar
intru noi... " (la fel).
al

dupa Teologul Grigorie, Hristos" S-a numit pentru firea Sa dumnezeiasca, caci
pentru aceasta are loc ungerea omenirii" (Cuvintul al do ilea despre Fiul). (n. aut.)
InsS,

24

chemat de El
Iar aceasta vorba, chemat", e
fel

ca

el

nu L-a cautat

Hristos fiind cautat

nu L-a

nici

chemat de

din cer, prin vederea aceea

Faptele Apostolilor

semn
El.

mai

m capitolul 9.

smeritei cugetari, Pavel aratind ast-

al

pe Hristos de

aflat

Pentru ca

Domnul

sine-i, ci
l-a

stralucita decit soarele,

a venit la

chemat pe dinsul
precum istorisesc

50

apostol,

Pavel a adus aceasta numire spre osebirea de

se

numesc chemati", insa doar pina ce vor

altii,

fiindca toti credincioii

crede, Iar eu

zice

- am

luat

si

Hristos
*i51

Tatal

Ca

a zis

Domnul

catre Pavel: Mergi, ca

Eu

te voi trimite departe, la

neamuri" (Fapte 22:21).

osebit spre evanghelia lui

Dumnezeu,

Adica: ales spre slujba evangheliei". Pavel a fost osebit spre evanghelie
inca i dupa alt cuvmt, fiind adica inainte-hotarit, precum zice Dumnezeu i
catre Ieremia:

Mai

inainte de a te scoate pe tine din pintece, te-am sfintit"

(Ieremia 1:5), adica: te-am rinduit spre proorocie". i Pavel zice pentru
sine-i: (...) cind a binevoit Dumnezeu, Cel ce m-a ales din pmtecele maicii

mele" {Galateni
evanghelie

- ci,

1:15).

52

nu

in deert zice Pavel: Sint

chemat

osebit spre

Romanilor celor mindri, prin cuvintele acestea se arata

vrednic de crezare, ca un ales de Dumnezeu.
scriind

Coresi [Gheorghe Coresi, teolog, filosof

limba evreiascS, zice ca

Saul",

spuna chemat". Iar SfTntul

(capitolul

54

Dupa

al sutei

doctor din veacul

al

XVI-lea, n.m.], tiind

numele cu care Domnul a chemat pe Pavel din

Maxim

zice ca Saul" se tilcuiete ascultare a lui

cer,

va sa

Dumnezeu"

a doua din cuvintele teologice). (n. aut)

Grigorie Teologul, Hristos a fost trimis, e adevarat, dar ca om.

(...) Iar

daca a

ca Dumnezeu, ce dacS? BunS-vointa Tatalui - la Care Hristos aduce din nou pe

cele ale Lui [omenirea cSzuta, n. m.], pe Care II cinstete ca pe un Tnceput fara de
mceput, ca
sa nu para ca este potrivnic lui Dumnezeu - socotete-o a fi trimitere" (Cuvint la
Na$tere). i
fost trimis i

Pavel zice despre Hristos: Socotiti pe Apostolul

Trimisul" (Evrei 3:1). (n. aut.)
i Faptele Apostolilor zic sa SlTntul

bunavestire): i, slujind ei

Mie pe Varnava

Domnului

pe Saul pentru lucrul

la

Duh

Arhiereul marturisirii noastre, adica pe

a osebit pe Pavel spre evanghelie (adica spre

postind

zice

a zis Duhul eel Sftnt: Osebiti-Mi

care i-am chemat!" (Fapte 13:2).

25

(n. aut.)

Propovaduirea

53
Apostolilor *

Dumnezeu", nu numai pentru

viitoare

pe care

se

numete evanghelie (bunavestire) a

trecutele bunatati daruite noua, ci

ni le fagaduiete.

Cu numirea

lui

pentru cele

pricinuitoare de bucurie a

evangheliei", Apostolul mingiie indata pe auzitori, fiindca aceasta nu cuprin-

de

de nenumarate bunatati. Iar evanghelia aceasDumnezeu", adica a Tatalui, fiindca de Tatal s-a daruit i pe In-

vestiri intristatoare, ci vestiri

ta este

lui

sui Tatal

II

arata oamenilor. Fiindca, dei Tatal era cunoscut

Scriptura Veche, El era cunoscut numai Iudeilor,

numai ca Dumnezeu i facator

toata lumea ca e Tata i ca are Fiu.

Fiu, ci
la

al lumii;

nici lor

aratat in

ca un Tata avind

abia prin evanghelie S-a aratat

2 pe care mai-nainte a fagaduit-o prin Proorocii Sai,

Fiindca

huleau propovaduirea evangheliei, zicind ca ar fi fost

noua, Pavel arata cu aceste cuvinte ca era mai veche i decit Elinii inii i se
i

Elinii

preinchipuia Proorocilor. i chiar numele bunei-vestiri se afla la Proorocul

David - care zice: Domnul va da grai celor ce binevestesc cu putere multa"

(Psalm 67:12) -

i la Isaia: Cit sint

54

de frumoase picioarele celor ce bine-

vestesc pacea!" (Isaia 52:7).

intru Sfintele Scripturi

Caci Proorocii nu numai ca spuneau cele ale bunei-vestiri, dar

iar

cu fapta inchipuiau cele

Adica buna-vestire a
nezeu

lui

zise:

precum Avraam,

Dumnezeu, care - dupa

Sftntul

mingiiere catre oameni, prin Fiul ce S-a intrupat

le i scriau,

prin Isaac, a pretnchipuit

Maxim - este

solie a lui

Dum-

Care da ca plata celor ce se supun

dumnezeire nezidita numesc straiui

Lui dumnezeirea cea nezidita a impacarii cu Tatal. Iar

cirea cea dupa enipostatic chip, care nu are zidire, ci arStare neinteleasa intru cei vrednici."

Despre evanghelie", vezi la capitolul 14 al epistolei acesteia catre Romani, ca sa te incredintezi ca Pavel nu numete aici evanghelie" o carte a Evangheliei osebita de cele patru, pre-

cum au

zis unii, mintind. i ia

(adica bunavestire) e a lui

aminte ca - dupa Teodorit - Pavel zice

Dumnezeu

aici

ca evanghelia

dupa putine o numeste a Fiului", zicind:

Martor imi este Dumnezeu, Caruia slujesc cu Duhul intru evanghelia Fiului Sau" (capitolul
1, stih 9). Se arata ca Pavel pune aceleai lucruri uneori in seama Tatalui, iar alteori in aceea a
Fiului, pentru ca, dupa dumnezeire, Tatal i Fiul sint de o fiinta i de o cinste. (n. aut.)
In alta parte, David zice: ,3inevesti{i din zi in zi mintuirea Dumnezeului nostru!"
(Psalm 95). i Isaia: In munte inalt suie-te, eel ce binevesteti Sionului! tnalta glasul tau, eel
Tatal, iar

ce binevesteti lerusalimului!" (Isaia 40:9); (...) mintuirea Domnului binevestind-o" (60:1);

(...) a binevesti saracilor m-a trimis" (61:1). Ci i Ioil zice: In muntele Sionului i in Ierusalim va fi eel mintuit, precum a zis Domnul, i cei ce binevestesc pe care i-a chemat Domnul"
(2:32). (n. aut)

26

Patima

Hristos; iar Moisi mai-nainte a

lui

tarea arpelui
i

de arama,

msemnat Crucea

lui

Hristos prin Tnal-

prin intinderea miinilor sale (cind a batut

prin junghierea mielului. Caci, cind voiete sa faca lucruri mari,

pe Amalic)

Dumnezeu

le

propovaduiete mai-nainte cu multi ani. i - macar ca Domnul zice: ,,Multi

Prooroci au dorit sa vada cele ce vedeti, i nu le-au vazut!" (Matei 13:16) - El

nu au vazut trupul Domnului i Patimile Lui cu ochii cei

fara a spune ca nu le-ar fi vazut cu ochii cei gmditori i prooroceti.
arata ca

simtiti,

dar

3 despre Fiul Sau, Cei ce S-a nascut din saminta lui David dupa trup,
Aici, Pavel descopera aratat

despre Fiul Sau", adica

dumnezeiasca;
jos

iar

al

lui

amindoua

naterile lui Hristos. Caci

Dumnezeu -

adaugind: din saminta

omeneasca. Apoi, mai adaugind

zicind:

a aratat naterea cea de sus

David", a aratat naterea cea de

lui

ca dupa trup", a aratat ca El are

natere i dupa Duh, adica dupa dumnezeire, ca - zice - duh este Dumnezeu"
5
{loan 4:24).
Deci bunavestirea aceasta nu inva{a despre vreun om gol 56 ci
i

Dumnezeu; i iarai, nu despre Dumnezeu gol, ci despre Cei ce

S-a nascut dupa trup din saminta lui David. Fiindca acelai Hristos este
amindoua: i Fiu al lui Dumnezeu, i fiu al lui David. Sa se ruineze dar
57
Nestorie care II numete pe Hristos doar om!
Insa Pavel, asemenea dumnezeietilor Evangheliti, arata aici naterea lui
despre Fiul

lui

Hristos dupa trup, ca prin aceasta ^sa-i povajuiasca pe auzitori la naterea cea
de sus i dumnezeiasca, pentru ca Insui Domnul S-a aratat mai intii ca om, i

apoi S-a cunoscut ca

Dumnezeu.

M,

prin tnvierea Lui din morti, Hsus Hristos,

Mai
Fiul lui

M.

sfinteniei

- - - - _ - _

Domnul nostru,

Pavel a zis ca evanghelia pe care o propovaduiete este despre

Dumnezeu", iar acum adauga i cum S-a cunoscut El ca este Fiu al lui
sus,

55

Teodorit a spus ca adaugarea zicerii dupa trup" Tnsemneaza ca, dupa dumnezeire,
Hristos este cu adevarat Fiu al lui Dumnezeu-Tatai; c&ci vorba dupa trup" nu se poate spune
despre cei ce stnt numai aceasta, adica doar oameni. Lor nu li se potrivea o astfel de ad^ugare,
i

dar aici ~ fiindca Dumnezeu-CuvfntuI ce S-a

inainte

momenit nu este numai om, ci i Dumnezeu mai

de veacuri - dumnezeiescul Apostol, pomenind de sSminfa lui David, a trebuit s&

adauge zicerea; dupS trup", invatindu-ne luminat

cum S-a ftcut fiu al lui David, (n. aut.)

Gol" inseamna

Mare

eretic,

aici (sj in

continuare) doar".

cum
(n.

Hristos este Fiu al lui

Dumnezeu

m.)

ce spunea ca Preasfinta Fecioara nu este Nasc^toare de Dumnezeu,

de Hristos, Care - nu se

stie

cum - ar fi

ajuns sS fie

27

si

Dumnezeu abia dup5 nastere.

(n.

ci

m.)

doar

Dumnezeu.

i zice: Celui hotarit", adica aratat

ca este Fiu
hotar".

58

Toti

De unde?

zeu.

Au mai

Dumnezeu,

al lui

zice

- au

caci judecata,

hotarit

cu dovada, adeverit
alegerea

judecat

hotarirea se zice

au ales ca Hristos este Fiu

al lui

Dumne-

Dintru putere", adica din puterea minunilor pe care le-a facut.

hotarit

ca Acesta este Fiul

lui

Dumnezeu

dupa Duhul

sfinteniei",

adica din Sfintul Duh, prin Care sfintea pe cei ce credeau intr-Insul.

Dar i din

Dumnezeu, pentru ca numare lucru fiind acesta: a pa-

invierea Lui din morti L-au hotarit ca este Fiul lui

mai El singur S-a sculat pe Sine-i din morti,

timi, a muri i a invia. Pentru aceasta, Insui Domnul zicea: Cind Ma veti
inalta de la pamint - adica: atunci cind Ma veti rastigni, i Eu Ma voi scula
din morti" atunci veti cunoate ca Eu sint", (anume: ca sint Fiul lui Dumnezeu") {loan 8:28).

5 prin Care

am luat darul i apostolia

(adica trimiterea), spre ascultarea

credintei
9

Vezi - o
zice:

cititorule!

Nu avem

nimic

al

socotinta bine-multumitoare a Fericitului Pavel, care

nostru, ci toate le-am luat prin Fiul

59

- macar ca

prin

58

Icumenie zice ca numirea hotant" insemneaza cunotinta cea fSrS indoiaia i adevaratS,
caci prin hotariri cunoatem cele pe care le tim cu adeverire, iar nu cu indoiaia". (n. aut.)
59
Procopie zice ca Apostolii au putut sa stapineasca lumea numai prin darul acesta i

nu e parta al firescului StapTnitor, adica al Sfintul ui Duh, nu

fiindca far& Mine nu puteti face nimic {loan 15:5). i Apostolul zice: prin

apostolia ce au luat, caci cel ce

poate stapini,
darul

apostolia ce

am

nu au putut cu adevarat
ruit

am

luat spre ascultarea credintei, fiindca fmparati intelepti i puternici

a stapini, iar Apostolii cei lipsiti

de cele omeneti au

stapinit

pe toata lumea" (tomul 1, foaia 1366 a celor opt c&rti).

Iar Icumenie talmacete darul i apostolia" ca dar spre apostolie".
Iar marele Vasilie tilcuiete aceasta aa: Cind zice Apostolul: prin darul
luat, arata bunatatile date

noua de

la Tatal; iar

arata apropierea noastra i fmprietenirea facuta*

au

bi-

apostolia ce

cind zice: prin apropierea ce o avem,

cu Dumnezeu prin Hristos" (capitolul

8,

De-

spre Sfintul Duh). Din cuvintele marelui Vasilie se arata ca Iisus Hristos este pururea rnijlocitor i Tntru suirea cunotintei noastre c&tre Dumnezeu-Tatal, i intru pogonrea duhovnicetilor

daruri intru noi de la Tatal. Caci,

zeu este de
i

sfintenia

precum zice

tot Vasilie:

Duhul eel unul, prin unul Fiu, la unul Tatal; iar de alta parte, fireasca bunatate,
cea dupa fire i vrednicia imparateasca ajung de la Tatal la Duhul prin Cei unul
la

nascut" (Despre Sfintul Duh, capitolul 18). Pentru aceasta,

Una

Calea cunotintei de Dumne-

Grigorie

al

Tesalonicului zice:

e pornirea voii dumnezeieti, pornind din intii-incepatorul pricinuitor Tatal, inaintind

prin Fiul

aratmdu-se intru Sfintul Duh. i aceasta e aratata din fapte, ca, de

se face cunoscuta ca lucrare" (capitolul

12).

Baga de seama insa ca Hristos pururea Se afia mijlocitor in doua

dupa cum

zic

amindoi

sfintii aratati

mai

aici, toata firea

sus;

ba arhiereu venic", dupa Pavel, care spune:

ca

om - precum invata

(...)

28

feluri: i

unde

ca Dumnezeu -

Teodorit, tilcuind vor-

Iisus a intrat pentru noi ca inain-

Duhul au
zis:

luat Apostolii darul apostolesc, caci

Domnul va va

povatui pe voi spre

tot

Acela (adica Mingiietorul) a

adevarul" (loan 14:13). Iar in

alt

Mie

urmeaza
aici? Nici una!

ale Fiului

smt

|i zice:

- caci

cite suit ale

Duhului

ale Duhului, pentru

am

luat har

pentru a ne face apostoli,

ci

sint

ale Fiului,

ca smt de o

fiinta

Nu am

apostolie", adica:

i,

iarai, cite

smt

ammdoi.
savirit

nimic de

la noi

aceasta s-a facut noua de la darul eel de sus, ca a

mdupleca noi pe oameni este lucru al darului. Caci a calatori i a propovadui
Apostolii, acesta era lucru

isprava a

aceasta era cu totul isprava a lui

i

- mai

zice

vrajbe de cuvinte

- am
i

a indupleca pe cei ce

lor; iar

li

auzeau,

Dumnezeu.

fost trimii spre ascultarea credintei", iar

mtrebari, ori

nu spre
spre Tnchipuiri prin cuvinte. Caci ce Tnsem-

neaza zicerea: spre ascultarea credintei"? Aceasta, da acei ce invata, sa asculte i sa creada fara sa graiasca impotriva. 60
tntru toate neamurile, pentru

La

toate neamurile

numele

- am

Lui,

nu numai eu, ci i ceilalti Apostoli. Fiindca Pavel nu a umblat pe la toate, doar daca nu
ar zice cineva ca le-a
strabatut totui, dei nu m vremea vietii, ci dupa moarte, cmd, prin
epistolele
sale, umbla imprejur pe la toate neamurile.
zice

luat dar,

is
Hristos

Hristos
credinta, fara de care mintea

nu putea mtelege

cum

face minuni numele

lui

Hristos.

Vezi insa

precum

-o

cititorule!

- ca

darul evangheliei

s-a dat Testamentul eel Vechi

te-rnergator, ftcindu-Se arhiereu in veci,

numai

nu

s-a dat

numai unui neam,

Evreilor, ci la toate neamurile.

dupa rinduiala

Melhisedec" (Evrei 6:20). Zice

Teodorit: ,JEste arhiereu in veac nu doar aduefnd jertm, ca o data
a adus jertfi al Su trup, ci
ca mijlocitor, aducind la Tatai pe cei ce cred; c* prin El - zice avem i unii, i altii apropierea catre Tatal, intr-un

Duh

(Efeseni 2:18)." i Insui

lui

Domnul

zice in sfintitele Evanghelii:

Nimeni nu vine catre Tatal f3rS numai prin Mine" (loan 14:6). Vezi i aceasta:
(..,) Care Se
i roaga pentru noi" {Romani 8:34). i
subinsemnarea zicerii: Unul este i mijlocitorul intre
Dumnezeu i oameni" (1 Timotei 2:5). (n. aut.)
i sa nu iscodeasca nasterea i fiinta lui Dumnezeu - dupa
Icumenie. (n. aut.)

29

6 intru care sinteti si voi chemati ai lui lisus Hristos.

Aici, dumnezeiescul Apostol

Romanii, care va

mai mult

aratafi

doboara mindria Romanilor, caci zice: Voi,

ca stapiniji pe ceilalji, nu ati dobindit nici o cinste

decit celelalte neamuri,

ci,

precum propovaduim

Asadar, nu va mindriji! Aceasta se tilcuieste inca

la voi.

Romanii - zice - sinteji chemati

iar nu de sine-va afi venit la dar.
7 Tuturor celor ce

sinteti in

si aji

fost intimpinati

Roma,

iubiti ai lui

la ceilalji, tot asa

i intr-alt fel:

de darul

lui

Voi,

Dumnezeu,

Dumnezeu, chemati

sfinti,

Zice: Eu, Pavel, robul lui lisus Hristos,

nu graiesc tuturor celor ce sint in

Roma de obste, ci voua, tuturor celor iubiti de Dumnezeu". De unde se arata
insa ca Romanii erau iubiti? De la sfintenie! Iar Pavel numete sfin|:i" pe to|i
Crestinii

61

credincioi. i a adaugat aceasta: chemati", aducindu-le aminte de

facerea de bine a lui

din ipa^i (domnitori)

Dumnezeu,

pe voi
de

la fel

din eparhi (guvernatori),

cu aceeasi chemare ca

ca pe aceia.

Dumnezeu asemenea

prosti

Macar de

zicindu-le aa:

pe

cei

de rind

Deci, fiindca

a{i

saraci,

v-ati

Dumnezeu
iubindu-va

nascut trupeste

v-a chemat Tnsa

si

sfintindu-va

fost iubu;i i chemati

tuturor celorlalti, sa

nu va

si

v-ati sfintit

mindri|i asupra celor

63
!

har fie voua si pace

ce va zic voua, celor ce locuiji in Roma? Fie (in loc de: va urez" 64 ) har
voua si pace! Pentru ca Domnul a poruncit Apostolilor, cind intra in casele
oamenilor, sa rosteasca mai intii numirea pacii, spunind asa: i, in orice casa
i

veti intra,

mai

intii

sa zicefi: Pace casei acesteia!" (Luca 10:15). Fiindca

Scriu cu majuscuia cuvfntul Cretin" ca sa ar3t c3

din cei botezafi din toate celelalte

numeste un neam osebit, alcatuit

neamuri. Acesta e norodul eel nou al lui Dumnezeu, noul
el

de vreme ce Iudeii au pierdut aceasta vrednicie, atunci cind s-au lepadat de Hristos-Dumnezeu. (n. m.)
Israil,

Icumenie spune c3 Apostolul a zis mai intii: cei iubiti ai lui Dumnezeu", apoi: chemati sfin{i", ca si cum ar fi zis: Din ce v-a{i chemat, din care osteneli, din care ispravi? De
unde sinteti sfinti? Numai din singura iubirea lui Dumnezeu, caci El - iubindu-ne pe noi in
Iar

dar

si

varstndu-i singele pentru noi

ne-a chemat la sfintenie

si la

mostenirea impara|iei

Lui. (n. aut.)

63

prosti

simpli, umili, slabi (n. m.)

Despre urarea aceasta,

veti citi la 1 Corinteni,

30

unde

am ttlcuit-o

mai pe

larg. (n. aut.)

Domriul a nimicit vrajba cea multa pe care a nascut-o noua pacatul impotri va
lui Dumnezeu, i ne~a impacat cu Dumnezeu. Insa pacea aceasta nu s-a facut
darul

ramma
ridicam
alta vrajba

impotriva

lui

Dumnezeu.

de la Dumnezeu Total i de la

65

Domnul nostru

66

Iisus Hristos!

darul

pentru

ca noi, Cretinii, care eram vrajmai

cut

fii ai lui

Dumnezeu

am

ai lui

citigat

Dumnezeu

ca

tata

ne-cinstiti,

pe Dumnezeu.

67

ne-am

fa-

Deci, de la

Hristos
ar

fi

Roma,

intru voi, Cretinii ce locuiti in

Dumnezeu

vi le-a dat din

inceput

i le

harul

pacea adevarata, pe care

poate pazi pina

m sfirit!

Mai
fiindca

Cu

adevarat, inainte-cuvintarea aceasta este potrivita in sufletul fericitului

Pavel! Caci prin aceasta ne invatam

noi, Cretinii, sa

mulfumim

lui

Dumne-

zeu nu numai pentru bunatatile pe care ni le-a dat noua, ci i pentru acelea daruite celor de aproape ai notii, fiindca acesta este lucrul dragostei. Pavel
paminteti

Apostolul a aratat aezarea

pe Dumnezeul tuturor

ta

o avea catre Dumnezeu, insuindu-i-L

68
oamenilor, precum fac de multe ori i Proorocii
Ci
iubirii

ce

Pentru aceasta, i dumnezeiescul Hrisostom, tilcuind cele mai de sus, zice: 0, minunaurare, ce aduce nenumSrate bunatSti!" (n. aut.)

Baga de seama ca - dupa Teodorit - Apostolul a terminat aici inainte-scrierea epistolei

acesteia: Pavel - zice - robul lui Iisus Hristos, tuturor celor ce sinteti m Roma iubiti ai lui
Dumnezeu, chemati sfinji, Har fie vouS $i pace de la Dumnezeu, Tatai nostru, i de la Domnul
Iisus Hristos!" i, parind a le lasa deoparte

pe toate

roaga lor mai intii darul lui

Dumnezeu, pentru ca prin acesta au dobindit mintuire toji cei ce au crezut; apoi, pacea, priri
care insemneaza toata isprava faptei bune, caci eel ce !mbra|ieaza viefuirea dupa evanghelie,
eel ce se sirguiete a sluji Lui intru toate, se afia in pace cu Dumnezeu. Iar datator ai bunatatilor acestora II arata nu numai pe Tatai, ci i pe Fiul. (n. aut.)
Pentru aceasta zice dumnezeiescul Hrisostom: Iar cind zice fii, descopera vistieria
celelalte, le

tuturor bunatajilor." (n. aut.)

68

i:

Proorocul David zice: Dumnezeule, Dumnezeul meu, catre Tine mined" (Psalm 62: 1),
Mintuiete pe robul Tau, Dumnezeul meu!" (Psalm 85:2) i: Doamne Dumnezeul meu,

31

Insusi

Dumnezeu

am,

Isaac

si

si

face aceasta, numindu-Se pe Sine Dumnezeu al lui AvraIacov", ca sa arate osebita iubire ce are catre stramosii acestia.

Iar Pavel zice

ca multumeste

lui

Dumnezeu

prin Iisus Hristos", caci Hristos

este mijlocitorul si pricinuitorul mulpamirii noastre catre

Dumnezeu, nu numai
pentru ca ne-a fnvajat sa aducem

pentru ca ne-a invajat a mul|umi curat, ci si

mulpamirea aceasta lui Dumnezeu Parintele.

Dar pentru ce multumeste Apostolul? Pentru ca

vesteste in toata lumea".

Cu

aceste cuvinte,

el

credinta Romanilor se

marturiseste pentru dinsii doua

ca au crezut curat, iar apoi ca au crezut cu atita indrazneala, incit

credinta lor s-a propovaduit peste tot, astfel ca, auzind, top: se folosesc prinlucruri: intii

69 c:

urma
car ca tn

Roma propovaduise Petru,

ma-

1,

Pavel multumete pentru credinta ucenici-

urmarea
fericitul

de toata pizma

zavistia.

intru

neincetatft

rugaciunile mele totdeauna,

De vreme

ce Pavel nu-i vazuse inca pe Romani, dar zicea ca ti pomenete

tdeauna, el cheama ca m&rtor pe Dumnezeu, Care cunoate inimile. i vezi

cititorule!

iubire

de Apostol, caci

ii

aducea aminte mereu de nite oa-

meu -

duhul

adica nu cu slujire trupeasca,

Elinilor catre zeii lor era trupeasca

ci

duhovniceasea. Fiindca slujirea

ratacita, iar a Evreilor

nu era

ratacita,

dar

maritu-Te-ai foarte" (Psalm 103:1). i Isaia: Iata\ Dumnezeul meu, mintuitorul

meu"
(12:12); fi iarai: i Dumnezeul meu va fi mie tarie" (49:5). i Osie: Domnul Dumnezeul

meu

Tu" (2:23). i Miheia: Apara-ma-voi de Dumnezeul meu eel prea-tnalt" (6:6). i

Avacum: Domnul Dumnezeul meu e puterea meaM (3:15). i mScriptura cea Noud i in preefti

dania evangheliei (a bunei-vestiri), mul|i din

sfinti II

insuesc lorui pe

Dumnezeu

pe

Iisus

mai ales Teologul Grigorie, zicind: Iisusul meu" (Cuvtnt la Botez). Iar Dionisie
AreopagituI i-L insuete i el pe Hristos, ins* acoperit, zicind: Sa povatuiasc* cuvmtul
Hristosul - de este iertat a zice - Cel al meu" (Despre ierarhia bisericeasca). (n, aut.)
Iar Teodorit spune i pricina pentru care credinta Romanilor se propovSduia
in toata lumea, caci mtru acea cetate aveau tronul imparatii Romanilor din vechime, i de acolo se triHristos,

miteau

atit stapinitorii

neamurilor, cit

i cei

ce adunau dajdiile

cetajilor; inc* i toji cei

ce

aveau daruri imparateti acoio se adunau. i, prin toti acetia, se propovSduia pretutindeni cS i
cetatea Romanilor a primit mvatamra lui Hristos, iar aceasta pricinuia
prea-mare fobs celor ce
auzeau ." Iar ca intru acea vreme Roma era plina de oameni din toata lumea, marturisete istori-

numind Roma norod al lumii". i iarSi zice: ,JSTu ar arunca cineva sageata departe de tinta numind cetatea Romei, pe scurt, cuprindere a lumii" (cartea I), (n. aut.)
cul Athenagora,

32

cea dupa Hristos este i neratacita, adica

aceea a zis si Domnul Samarinencei: Adeva-

era trupeasca si aceea. Iar slujirea

adevarata,
rapli

si

duhovniceasca.

De

mchinatori se vor inchina Tatalui in duh

i,

de vreme

in adevar" (loan 4:23).

ce sint multe chipuri ale slujirii

zeu ic'onomisind numai

de vaduve

si

lucrurile sale, iar altul

- ca unul

slujeste lui

purtind grija de

Dumne-

frajii straini si

pentru
diaconi
sase
ceilalti
si
mucenic,
intiiul
tefan,
(precum era
Eu
Pavel:
zice
aceea
de
invataturii
si
a
slujba cuvintului

mese), iar altul cu

Aici
Lui".
Fiului
bunavestirea)
cu
(adica
evanghelia
slujesc lui Dumnezeu cu
este
nu
dar
Tatalui,
si
a
ca
e
zis
a
mai
sus
desi
spune ca evanghelia e a Fiului,

mirare

fiind
Romani,
pentru
avea
grija
de
purtare
cita
arate
nezeu cu evanghelia ca sa
caruia
parte

10 rugindu-ma ca oarecind, cu voia lui

si

Romanii.

Dumnezeu, sa am bun prilej a

veni catre voi.

Acum, Apostolul adauga

u rusaciunile
70
[...]

sale:

Ma rog -

zice

- ca sa

zis

da numai singurului
inchina
si Acesvei
te
tau
Dumnezeului
Domnului
tnsusi Dumnezeu:
este mai
ce
Unuia
ca
6:13),
(Deuteronomul
sluji)
vei
ori

pricinuitor si de a

fi

fapturile, si

de a

fi

Diomsie al
Dumnezeu, dupa

bine. Pentru aceasta,

dup& chip

si

si

ca latria este robie care se da numai lui

dea
sa
se
ca
sa
hotanrea
zis
in
a
7-lea
al
Soborul
dupa asemanare". i
credin|a
si latne
adevarata
dupa
tnsa
nu
inchinaciune,

Gavalilor hotara?te [defineste, n. m.]

zicerea:

citito-

latria, se

tuia singur latrevsi" (adica vei robi

presus de toate

-o

vin la voi, frafilor! Vezi

zice
se
elina
limba
in
care
aceasta,
slujirea
Astfel,

Dumnezeu, cum a

Romani

pricina pentru care-i pomeneste pe

si

sfintelor icoane sarutare, si cinste i

(slujire)

a noastra, care se cuvine doar

firii

dumnezeiesti".

fapte, adica in
tn
si
credinta
in
doua:
in
imparte
se
Dumnezeu
i - fiindca buna-cinstire de
teoretica
In
imparte in doua:
se
slujirea)
ori
robirea
(adica
latria
atunci
si
teorie i in fapta

Dumnezeu, precum

dupa care si tngerii slujesc lui

impreuna cu noi nevazut slujesc" -

ctnta Biserica:

Acum

Putenle cerunlor

asa
aceasta,
Pentru
lucratoare).
(adica
practica
i in
intelegatoare
este
si
cunoscut,
eel
Dumnezeu
lui
hotaraste latria si Nil: ,JLatria, dindu-se
i
Dumnezeu."
lui
legilor
tnaintea
supunerea
[mintaia, n. m.], si trupeasca, avtnd ca semn
zice: ,JLatna
Vasilie
marele
Iar
fapta."
prin
cea
cinstirea
Sfinfitul Teofilact zice: ,JLatria este
slujit. Desi, dupa un cuvint
este
care
acela
catre
neraspindita
este slujirea mtinsa, necurmata si
este
si teea
din
vomfa,
naste
se
si
practica
mai
ales
lui Dumnezeu este

mai temeinic,

slujirea

oretica, savlrindu-se adica prin credinta,

si

prin nadejde

si

prin dragoste, fiindca

tinde catre sfirsit teoretic." (n. aut.)

71
Iar Teodorit zice ca Pavel a adus aici martor

si

lucrarea

pe Dumnezeu ca era hirotomsit invatator al

si
Romani)
(la
dtnsii
dus
la
fi
se
sa
f8ra
tndelungata
tuturor neamurilor, fiindca trecuse vreme
II cheama pe
si
dezvinovateste
se
aceea
De
fara sa-i fi povamit catre adevar prin scrisori.
Stapfnul Dumnezeu

spre marturia bunei sale asezari catre dtnsii. (n. aut,)

33

rule!

- cit

11

mbea Pavel pe Romani

si

cum

se silea ca

sfi-i

vadfi,

nu insfi

afarfi

de ceea ce se cuvenea si de voia lui Dumnezeu.

Noi tnsfi,
ziua de astfizi ori
nu mbim pe mmeni, ori, de iubim pe cineva, il
iubim afarfi de placerea si voia
lui Dumnezeu. Iar Pavel, pentru
multa lui iubire, se ruga lui Dumnezeu ca sfi-i
vada pe Romani; totodatfi, din multa evlavie ce avea
catre Dumnezeu, arfita ca
se supune voii Lui. Pentru aceasta, si noi,
frapllor, sfi ne invfitfim ca, atunci
cind cerem ceva de la Dumnezeu si nu dobindim
cererea, sa nu ne mihnim
pentru ca nu sintem mai buni decit Pavel, care
a rugat de trei ori pe Domnul sfi
ndice de la el pe imbolditorul ce avea, dar nu a
dobmdit cererea, pentru ca
aceasta li era de folos.

11 Caci doresc sa va vad, ca sa va dau ceva dar duhovnicesc

Zice: Alpj cfilfitoresc pentru alte scopuri,
omenesti si lumesti, iar eu doream si voiam sa ma ostenesc pentru a vfi tmpfirtfisi voua,

duhovnicesc. Pavel zice aceasta cugetind smerit, cfici

vat", ci: ca sa va impartasesc de darul ce
am luat", si

cum mic

Romanilor, un dar
nu a zis: ca sfi vfi mincfi fiind acesta

oare-

masurat. Cfici tot binele pe care invajatorii fl aratfi

prin cuvmt si
pnn faptfi spre folosul ascultfitorilor lor este dar, pentru ca,
desi el pare a fi isprava si fapta buna a lor, ispravile si faptele bune
omenesti sint daruri
si

Dumnezeu, avind
despre aceasta

ale lui

trebuinta de dumnezeiescul ajutor ca

sfi

la Filipeni, 1 :29: (...) cfi noufi ni s-a dfiruit

se sfivtrseascfi (vezi

pentru Hristos").

12 spre tntdrirea voastra. $i aceasta, ca sS ma mingii tmpreuna

cu voi
prin credinta noastra laolalta, a voastrd si a mea.
t

Prin cuvintele acestea, Pavel

si

aratfi

in chip ascuns ca

de aceea aveau trebuinta de multa indreptare

Vezi

si

Romanii se clfitinau
intarire. Si, de vreme ce lor

doua catre Corinteni 12:7 i la tilcuirea i subtnsemnarea

zicerii
5
acelem. Pentru aceasta spune si tnteleptul
Teodorit: Iar daca, acolo unde urma mtntuirea
alitor nenumarate mil, dumnezeiescul
Apostol nu a cerut nimic nehotarttor [neconditionat] ci, impreuna cu cererea, a rinduit
si dumnezeiasca voie 5 i la

epistola a

care graindsi rugindu-ne pentru lucruri

simtite [trupesti,
voia lui Dumnezeu?" Vezi si la zicerea: de va
voi

de va voi Dumnezeu" (Evrei

6:3).

vom

nu legam cele ale noastre de

(1 Corinteni 4:19) si la zicerea-

Iacov, ruda Domnului, mustra pe cei

merge in cutare cetate, si vom fi acolo un an si
si

vom ctstiga. Voi, care nu stifi ce se va tnthnpla miine, caci ce

este via|a voasde a ZiCC V i: De Va Voi Domnul 5i de votn vie ui vom
face a^asta sau aceea"
^

negutaton 5 i
1

" l0C

irl
(4:13). Zice
f, !

vom

n. m.],

Domnul"

Pentru aceasta,

nemtelepti care zic asa: Astazi sau imine,

de care iertare sintem vrednici noi

marele Macarie: ,J)aca Apostolii ar fi facut toate

cite le voiau, ar fi sadit pe oameni mtru cunostinfa de Dumnezeu cu putere silnicS,
pentru minunile ce faceau si pentru stapimrea lor de sine, si cu credinta, i cu necredinfa" (cuvintul
27, capitolul
si

6). (n. aut.)

'

34

voi. (Vezi si tilcuirea stihului

18 al capitolului

cem,

i tilcuirea stihului

ca sa

Si

17

al epistolei intii catre

al capitolului 1 al celei

am oarecare rod si tntru

fiindca cetatea

Romei

voi,

ca

era vestita

de-a doua catre Corinteni).

si tntru celelalte
si

imparatea,

neamuri.

si toti

pentru pnvelistile vrednice de mirare ce se

aflau acolo
sa nu socoteasca cineva ca si el doreste sa-i
vada pe

si

Doream

a veni ca sa iau

si

de

74

alergau la dinsa

pe'ntru slava ei

Romani

aceasta, Pavel zice:

Tesaloni-

- ca

tot pentru pricina

la voi oarecare

rod duhovnicesc. Cu aceasta mtimpina totodata i

cealalta banuiala, caci poate ar zice cineva: De aceea erai oprit - o Pavele! - pentru
ca nu voiai a veni la noi dupa
Dumnezeu, ci dupa trup. Raspunzind, Apostolul zice:
Voiam sa vin ca sa iau
rod sufletesc si duhovnicesc. Nu a zis: Doream
sa vin ca sa va catehizez (sa va

cugetmd smerit: ca sa va impartasesc dar duhovnicesc".

Domolind
insa mindna lor, adauga: pentru ca sa iau
oarecare rod i la voi, precum si la
celelalte neamuri". Sa nu socotiti - zice ca voi, Romanii, avind imparatia
sintep. mai bum decit celelalte neamuri.
Nu, pentru ca va aflati intocmai" in
aceeasi nnduiala cu aceia, ca niste Crestini adica. 75
invat), ci,

14 Dator suit i Elinilor,

i varvarilor, i tnteleptilor, gi

celorf&ra de

minte;

15

sinteti in

cuvmtul acesta

zice

osirdia mea, sa va binevestesc si voua, celor

ce

Apostolului este aratator de smerita cugetare.

nu daruiesc nimic. ci rmnlinpsr nnmn^o Qts?,i; ~ a

Iar

land

dupa
Roma.

astfel tncit,

asa:

celelalte

acum ca

dupa

al

Fotie, cuvintul s-a zis

de Apostol cu chip

nnduiala fireasca a cuvintului

oarecare rod i tntru voi, ca si tntru

saritor,

De multe ori ma strguiam a veni la voi, ca sa am

neamuri, dar am fost oprit
acum. insa si asa
P

se mfelege ca:

nu vin in graba i sa va aflu fara roada. Pentru

aceasta
pma sa aflu odraslmd si mtru voi oarecare rod vrednic si
implinit.
Insa e lucru de nedumerire: mai sus a zis ca
credinja Romanilor
lumea,

iar

Eu

sa

am

Am

fost oprit pina

inttrziat

venirea

mea

se propo vaduieste in toata

acum

zice ca vrea sa ia oarecare rod" de la dinsii.

fnsa rod" numeste aici nu doar
pe eel al credinfei, ci si al altor daruri duhovnicesti.
Fiindca, desi Romanii aveau credinta se
ciatinau mtru multe, precum tntru a se
invinui unul pe altul pentru mmcari si intru
multe'altele^Pentru aceasta aveau trebuinta a fi tntariti
de Pavel, ajungtnd implinip (in epistola 67 ca-

tre

Gheorghie

al

Nicomidiei).

(n. aut.)

75

pe

Iar care ispravi le poate opri satana si

care nu, vezi la
noi satana" (Z resa/omcem 2:18). (n. aut.)

submsemnarea

zicerii:

ne-a oprit

Teodorit spune ca Apostolul numeste intelepti"

pe cei ce se falesc cu metesugul de a
vorbi frumos, iar neintelepti" pe cei ce, pentru
lipsa lor de mvStatura, sint numiti asa
de catre
cei ce se zic intelepti. (n. aut.)

36

tar
bine,
face
va
Acela
ca
Pentru
mie.
nu
iar
Dumnezeu,
lui
multumiti
vine sa
si catre Conntem:
zice
ce
(ceea
propovaduiesc
eu am neaparata datorie sa
smt
zice
Osirdnic
Corinteni
9:16).)
Vai mie este de nu voi binevesti" (1
pnpatimesc
sa
am
ca
dinainte
vad
desi
voua,
si
propovaduiesc
va
sa
'asadar
intra
cea
dragostea
si
a
osirdi
pentru
sa inima

mejdii. Intr-atit fierbea sfinta

Hristos

16 Fiindca nu
lui

ma rusinez de

Dumnezeu

De vreme

putere
este
caci
Hristos,
lui
evanghelia

spre mintuirea a tot celui ce crede,

le
sa
voi
a
Pavel
iar
lumii,
slava
ce Romanii erau foarte dedati la
ei
deci
si
necinstea,
toata
suferit
a
lor crucea si pe Iisus, Care

propovaduiasca

astfel de Mintuitor ne-cinstit

atunci el zice aici

urmau a fi rusinati pentru un

ei a
pe
si
invatmdu-i
aceasta
cu
Hristos
lui
evanghelia
de
rusinez
ma
Eu nu
si se
impodobea
si
se
ci
rusina,
se
nu
ca
numai
nu
msusi
el
Caci
nu se rusina.
mai
n
intelepciune,
intra
mindreau
fiindca ei se
lauda cu Cel rastignit. Inca,

socose
care
crucea,
propovaduiesc
va
sa
vin
zice
le
Eu
aceasta:
Tnvata si
puteeste
evanghelia
ca
zis
i
a
dinsa.
pentru
rusinez
ma
nu
si
nebunie,
teste
si
pedeapsa
spre
fi
si
poate
puterea
fiindca

rea lui

Dumnezeu

spre mintuire",

Si-a aratat puterea asupra lui Fa-

Dumnezeu
cum
asa
pedeapsa,
Spre
pieire.
te-am
zice
Dar
ei.
pe
muncindu-i
raon si a Egiptenilor,

cratat,

ca sa arat

9:16).
(Ieirea
Mea")
puterea
asa:
insa
Intra tine taria Mea (intra allele este
eel ce
de
Temeti-va
zice:
ce
Domnului,
al
acela
cuvintul
dupa
pieire,
spre
Iar
zice
Insa
10:28).
(Matei
Gheena"
in
pierde
poate si sufletul, si trupul, a-1
ci
pieire,
si
pedeapsa
pricinuiesc
nu
propovaduiesc
le
Pavel,
eu,
care
cele pe
pncinunu
evanghelia
ca
pentru
cred,
mintuire. Dar cui anume? Acelora ce
primesc.
o
ce
celor
doar
ci
tuturor,
obste
ieste mintuire de

ludeului mai

intii, si

Elinului.

prisosirea
nu
iar
cinste,
de
rinduiala
Aici, zicerea: mai intii" insemneaza
multa
mai
adica
primit
a
nu
dar,
mult
darului, pentru ca Iudeul nu are mai
drep^aceea,
intii;
luat-o
el
a
ca
pentru
dreptate din Lege, ci s-a cinstit numai
mult.
mai
ceva
nu
si
numai,
cuvint
cinstea aceasta este cinste goala, de
scrise, iar Elinul
celei
legii
pazirea
din
Hristos
Acakie zice ca Iudeul a crezut In Iisus
si
fhndca
Ehnilor
tnaintea
Iudei
pe
asa: A pus
zice
Teodorit
Iar
firesti.
celei
legii
din pazirea
zice si
Asa
propovaduiasca.
sa
Apostoli
Sfinftii
pe
trimis
le-a
lor
tntti
mai
Hristos
Staptnul
lummarea
spre
neamulu,
legamint
ca
Tine
pe
^usu-Te-am
Proorocul:
prin
Dumnezeu,
trupesEl
odrasht
a
acestia
din
fiindca
(Isaia 42:6) - neam" numind pe Iudei,
77

neamurilor"

te.

Frumoase

sfnt si

asemanarile ce

le

aduce Teodorit ca sa arate puterea

37

lui

Dumnezeu ascunsa

/7

Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera tntru

dtnsa din credinti

Dupa

ce a spus ca evanghelia este spre mmtuire,

Pavel arata si cum se in^
timpla aceasta, zicmd ca dreptatea lui
Dumnezeu Insusi este cea care ne mtntuieste, tar nu dreptatea noastra. 78
Fiindca ce dreptate aveam noi, care eram
spurcati si stncati? Dumnezeu ne-a indreptat
pe noi nu din faptele noastre ci
dm credinta intru Hristos, care e datoare sa creasca si sa
sporeasca intru mai
multa si mai mare credinja79 Pentru ca nu e
destul sa credem numai din dar
ci se cuvine, dm credinja mcepatorilor,
sa ne suim la credinja cea prea-desavirsita, adica la cea nestramutata
si intarita, pe care si Apostolii
au cerut-o
.

in evanghelie:
aratarea cea

ma in dmp.

Multe -

zice

pe deasupra rece

si,

din cele simtite t i fin ascunsa lucrarea

celor ce

simte fierbinteaia ca de foe.

nu

De

stiu,

nu

le arata nici

aceea, doctorii

fl

lor,

ca

5 i piperul are

fierbinteaia, iar eel ce

numesc

fl

sfar-

fierbinte", pentru putere

ca unul ce nu se vede asa, dar poate a se arata

asa. Tot asa, si griul poate fi si radarina,
si pai, si
spic, insa nu se arata astfel mai inainte
de a se semana in brazdele pamintului. Asadar, si
dumnezeiescul Apostol potrivit numeste putere
a lui Dumnezeu mintuitoarea propovaduire, ca
pe
una
i?i descopera puterea i daruieste
mintuirea numai celor ce cred." (n. aut.)
7
Coresi zice ca dreptatea lui Dumnezeu
descoperita in evanghelie este - dupa Ambrozie
- aceea potnvit careia Dumnezeu da dar dreptilor, iar pacatosilor
le da pedeapsa; iar - dupa
Teodorit - aceea potnvit careia Hristos L-a
impacat pe Parintele S8u in locul nostru.
1
[
Iar Folic (Amfilohia, intrebarea
184) zice ca dreptatea lui Dumnezeu se descopera
intru
evanghelie fiindca in Testamentul eel Vechi
chemarea nu era dreapta, caci nu-i enema si nu-i
lumina pe toti deopotrM, ci doar pe Iudei;
deci nu era dreapta, ci dupa iconomia lui

. . .

zeu, pregatimUalea dreptatii evangheliei.

Insa
ea ..nedreapta ci pe aceea o numeste cale a

nu o numeste pe aceasta dreapta",

acesteia.

turor oamenilor, care sint

Dumne-

de aceeasi

iar

pe ace-

- pentru ca evanghelia s-a dat tucinste - de aceea dreptatea lui DumneDeci

de aceeasi
zeu se descopera intru dinsa si ea se
numeste ..evanghelie a dreptatii". Iar Teodorit zice
ca
..dreptatea lui Dumnezeu se descopera in
evanghelie pentru ca Fiul lui Dumnezeu nu a
iconomisit mmtuirea noastra cu stapinire, nici
cu porunca, ci cu cuvintul a stricat stapinirea mortii
51 cu dreptatea a dres mila. Si astfel, Insui Unul
Nascut Cuvintul lui Dumnezeu, imbracin1 Pa indU Se neatins
de tot P acatul P e ^easta a adus-o jertfa pentru
;
noiit?
noi
f
i, piatind datona T-fini, a ters obsteasca datorie
a tuturor oamenilor." (n. aut
Adica intra mai mare credinta decit aceea dupa
voia omului, in credinta cea dupa ajutorul 5 , descopenrea lui Dumnezeu:
din credinta Proorocilor,
fire si

SiSfJl

>

in credinta evangheliei; din cre-

dinta evangheliei, in credmja celor ce

vor fi [in viaja de veci, n. m.] - dupa
Teodorit si Icumeme. Ca -dupa acesta - mtiia credinta se
aseamana cu saminta, credinta ce se creste prin fapte
se aseamana cu rodirea, iar credinta ce
se implinete din acestea se aseamana

roadelor

cu imbelsugarea

cu dobindirea

ce se pastreaza intru imparatia cerurilor. Din

credinta,
credinta: [
] din credinta lui Dumnezeu, Care fagaduieste, in
credinta omului ce crede ftgadumtei lui Dumnezeu - dupa Ambrozie; [...] din
credinta cea mica si nedeplina a lumii si a
veacului acestuia in credinta mai insemnata
si mai deplina a veacului viitor dupa ceilalti Si
(fericirea)

zicerea:

doua

dm

credinta" insemneaza intiia indreptare,

iar zicerea: in credinta" insemneaza
a

indreptare. (n. aut.)

38

>-

Domnului:
spucare
Avacum
lui
zicerea
din
indreptat,
ne-am
credinta
din
zice, anume'ca
8t)
de
daruite
acelea
ce
vreme
de
Ca,
viu"
fi
va
VlVW**
credinta
~
din
Will
dreptul
r
ne
ilV ca ^Ui-W^/lrU-X
sa
trebme
dreptate
dupa
atunci
oamenilor,
socoteala
covirsesc
Dumnezeu
zicmd:
credintei,
dogmele
iscodim
sa
daca am incepe
fiindca
.

W'Clr

avem

'

'

credinta,

De ce aceasta i

de ce aceea?

- am

18 Caci urgia lui Dumnezeu

paginatatea

nedreptatea

pierde

tot.

se descopera din cer peste toata

oamenilor ce tin adevarul intru

nedreptate.

ca
zis
a
si
bucurie
de
si pricinuitoare
bune
cele
cu
inceput
Dupa ce a
acum
spune
le
Apostolul
evanghelie,
in
descopera
se
Dumnezeu
lui
dreptatea
Intii doar din credinta,
mai
vine
viaza
dreptul
care
cu
darul
ca
aceasta
la
zice
Coresi
Iar
Caci
poruncilor
paza
prin
i
dragoste
i prin

credinta,
prin
implinete
se
i
creste
apoi
iar
lam
i
creten^apulu,
si
5
P
ajuta
a
via
spre
dar
simtite,
t
celei
vietii
izvorul
este
inima
precJm
dar ajuta
gindite
celei
vietii
al
izvor
si
i credinta este inima
asa
celelalte
si
?
nii si stomacul
a crezut
ca
dar
zis
s-a
Bine
bune
fapte
si celelalte
dragostea
si
nadejdea,
si
aceasta
"pre viata
15:18).
(Facerea
dreptate"
ca
lui
socotit
Avraam lui Dumnezeu, si i s-a
sa spoca
viem,",
va
ca
ci
viaza",
din credinta,
dreptul,
ca
zis
s-a
nu
ca
zice
Ia^kumenie
ceva
^al
nu
viata",
zis
a
Si
,
si S a nu tnceteze niciodata.
credin^
tn
reasc"
credinta.
de
fara
dun
trage
a-si
mci
ui,
nici a viet
voieste
nu
dreptul
ca
credintei,
multa dragoste a
ca
u
pen
Aaron:
si
Moisi
stat
au
viu"
fi
va
credinta
din
dreptul
ca
zicerii
a
ar Sipuire
in pustml
m.],
n.
20:10,
Numeri
[vezi
la
Kaddei
a
grairii-tmpotriva
a
la
a
acesua, necreztnd
P
(dupa tilDumnezeu
lor
zis
a
precum
fagaduintei,
pamintul
tn
intra
a
tnvrednicit
Sin nu s-au
(n. aut.)
carp),
cele
din
5
1363
foaia
cuirea lui Apollinarie si a lui Procopie,
raspunde a? a:
*'
nedreptate",
intru
adevarul
Marele Vasilie, tntrebat fiind cum se tine
fapta de care
Dumnezeu,
de
date
sale,
poftele
tntru
rau,
tntrebuinteaza
Qnd cineva
nezeu
luiDum
arul
d
crtsmarmd
cei mulpl,
ca
stntem
Nu
zictnd:
ferit,
Apostolul s-a
cum
dupa
lmgusire,
de
cuvinte
cu
aratat
ne-am
nu
niciodata
Cad
iara?i:
Si
I'll).
Corinteni
cautat slava de
n-am
Nici
marton
este
tmi
Dumnezeu
lacomie.
de
pordri
Hcunse
cu
65).
scurt
pe
6)"
(Hotanrea
2:5,
(i Tesaloniceni
80

^jd

Sauna

bundle

%%

a oameni, nici de la voi, nici de la altii

pentru
raspunde
mustrindu-i,
si,
toti oamenii,
pe
aid
mustra
Apostolul
ca
zice
Zlidorit
toacele
dobi
ca
vieze
sa
lasat
i-a
nu
zidindu-i,
Acesta,
ca
cum
oamenilor,
Dumnezeu, Facatorul
^acescuvintu
iar
raului
a
si
binelu,
si deslusire a
cuvtnt
intr-insii
insuflat
ci
a
necuvtntatoare,
de
dinmn
ma
dreptn
atit
marturisesc
o
aceasta
e
Si
fireascS.
lege
numeste
se
deslusirea
ta si
rodu
dm
mincat
a
porunca
caicat
.
ce a
indata
Adam,
caci
pacatosii:
si
cit
Lelea lui Moisi,
asupr
pncina
a
ji
ascunde
se
tncercat a
a
Dumnezeu,
de
udecata
la
chemat
jSTfltad
ucigind pe
f
Cam
fel
La
stmt.
n-a
ca
zis

?i nici nu a
f&cut
pScatul
tagaduit
a
nu
dar
femeii sale,
i s-a ispitit sa-i
tagaduit
a
tau?"

fratele
Avel,
e
Unde
Lrebat:
fiind
sf
sau
ratele
pe
Lun
pedeapsa
ca
marturisit
a
Dumnezeu,
j
de

~t

ascunda'pacatul, dar, fiind tnfruntat

a tnvatat pe oameni acestea doua:

pentru ca
Iar
dreptatea.
iubi
si
a
nedreptate
de

dar, firea

fS
ra

a cunoaste pe Dumnezeu ca

firii,

atunci

si

*g* *
a

ftcator al totului

cuvenea
se
cum
dupa
folosit
au
nu
ei
(n. aut.)
veci.
de
cea
munca
cu
tngrozit
Dumnezeu i-a

39

si

se

invatatu-

pe cele intnstatoare si puternice a inspaiminta,

tiind ca cei mai multi oameni se trag la fapta buna de frica muncilor.
A a si Dumnezeu, fagaduind sa
dea imparatia, infricoseaza cu gheena. La
fel si Proorocii, mai intii spun
1

bune,

de

la

si

apoi cele rele. Caci

mceput,

lar

nepurtare de grija

cele

Dumnezeu

pe cele rele
si

le

da pe cele bune din voia Sa, chiar

le slobozeste a veni

si

asupra noastra din a noastra

lenevire.

Vezi msa - o cititorule! - intelesul cuvintului:

A venit Domnul - zice aducindu-p ^e dreptate si iertare de pacate;
de nu-L vei primi prin credinta
atunci se descopera si se arata asupra
ta urgia lui

Dumnezeu

din cer intra a

doua Sa venire! Caci zice: Atunci veti vedea

pe Fiul omului venind pe norii
cerului cu putere si slava multa"
(Matei 24:30). Si acum luam urgia lui Dum-

nezeu, dar spre indreptarea greselilor noastre,

iar atunci o

vom

lua numai spre

munca. Acum, vedem ca de cele mai multe ori

smtem ispititi de catre oameni
dar atunci aratat se va da munca de la
Dumnezeu, fiecaruia pentru
natatea

toata pagi-

Iar Pavel a zis: pentru toata paginatatea",

pentru ca adevarata slujire lui Dumnezeu si evlavia este
una, iar paginatatea este de
lui.

multe fund caile ce due pe om la necinstirea

lui Dumnezeu.
dreptatea oamenilor", pentru ca una este
paginatatea

Dumnezeu)
zeu

multe

feluri

A zis inca si-

ne-

(adica necinstirea de

si

alta nedreptatea.

Caci paginatatea se face impotriva lui Dumneiar nedreptatea se face oamenilor.

Si paginatatea ori necinstirea de

Dumnezeu

este greseala a judecatii teoretice, iar

nedreptatea a celei practice
Apoi, caile nedreptapli sint numeroase,
fiindca ea se savirseste in multe chipun: caci nedreptateste cineva pe aproapele
sau in avutie, il nedreptateste in
pnvmta femeii lui, il nedreptateste in privin{a slavei
lui. Iar unii zic ca Pavel a
socotit si nedreptatea in partea teoriei,
adica in dogmele credintei,
si

cea practica

in

Dar ce

si

nu numai

in rautati

este zicerea aceasta: celor ce tin

adevarul intra nedreptate"?

As-

Adevarul^ adica cunostin^a despre Dumnezeu,

s-a semanat in oameni
dintru mceput.
Dar Elinii au tinut cu nedreptate adevarul, cunostinta
aceasta
adica au nedreptafit, pentru ca au afierosit
slava lui Dumnezeu idolilor celor
neinsuflepp, facindu-i zei. Precum, de
pilda, unul ce ar lua bani de la imparaculta:

"r
Pent

cf9 t

3CeaStf'

marde VasJ ]ie - ffl c"ind stihul: deficit - barbatul

care nu a umblat
(
} " adka a necinstitorilor - ^e ca necinstirea
inseamna

catul lata de Dumnezeu. 7

(n. aut)

ch.ar pa-

'

83

Dumnezeiescul loan Damaschinul arata ca cuno

^
tin{a
El mtru firea tuturor oamenilor. i fnsasi
faptura finerea i

te

marirea fmi dumnezeiesti (cartea

scurt,

met

nu

este nici

Dumnezeu

semanat de catre
octrmuirea acesteia - propo vaduies-

despre credinta, capitolul

1). Iar

s-a

Meletie Pigas zice-

o Taptura mtru care sa nu se afle vreo urma

de cuno ? tinta a

nu se poata cunoaste Dumnezeu si astfel,

Dumnezeu, on ca este cu neputinta a f, cunoscut"
sa

lui

fiind El nepriceput, S a se

(torn 3,

40

Despre

Si tn

Dumnezeu,
spuna cfi nu este
lui

crestinism). (n. aut.)

apoi
iar
aceluia,
slava
spre
cheltuiasca
tul ca sa-i

ii

va cheltui cufurii

imparatului
slava
nedreptajit
ca
a
numi
s-ar
vele acela
cele 'necinstitoare de

au acoperit

si

Dumnezeu,

Elinii si ceilalti,

au intunecat cu nedreptate slava

si

tot la fel,

si

cur-

neamunle

au finut cu nedreptate, adicS

cunostinta lui

Dumnezeu, ne-

folosind-o dupa cuviinta.

tntru
aratat
este
Dumnezeu
despre
19 Pentru ca ceea ce este cunoscut
lor.
aratat
le-a
Dumnezeu
fiindca
dinsii,
din
tnteleginduse
lumti,
zidirea
din
20 Ca cele nevazute ale Lui se vad
^
eifara
ca
asa
safie
dumnezeirea,
si
Luiputere
fapturi, adica vesica

de raspuns.
L-au
nu
Dumnezeu,
cunoscindpe
ca,
21 Pentru
si

slavit

ca pe

Dumnezeu

nu l-au multumit,

Dumnezeu,
de
cunostinta
nedreptajit
au
Mai sus, Apostolul a zis ca Elinii
ca
aratat
este
unde
de
$i
idoli.
pe
zei
facindu-i
rau,
intrebuintat-o
au
fiindca
araera
Le
zice:
o
care
pe
aceasta
Din
Dumnezeu?
de
cunostinta
aveau
Elinii

si
Facatorul
caci
Aa,
aratata?
era
cum
Dar
Dumnezeu.
lui
cunoasterea
lor
tata
i
zice
^recum
fapturilor,
a
rmduiala
buna
din
propovaduieste
Se
Ziditorul
11:1).
(Psalm
Dumnezeu"
lui
slava
David- Cerurile povestesc
ale
cele
din
intelegi:
sa
trebuie
cunoasterea lui Dumnezeu? Asa

Dar"ce este

precum
necunoscute,
sint
unele
Dumnezeu,
lui
despre
socotesc
se
ce
cele
toate
cunoscute, precum sint
este fiin^a

si

firea Lui; iar allele

fiinja si firea Lui:

Pavel
care
pe
manrea)
(adica
dumnezeirea
puterea,
intelepciunea,
bunatatea,
Lui.
faptunle
dm
insa
mtelese
nevazute ale lui Dumnezeu",
,

le

numeste aid

le-au
(fapturilor),
frumusetea
de
Bucurindu-se
Si Solomon zice despre Elini acestea:
cSci FScaacestea,
dectt
Stapmul
bun
mai
e
cu ctt
socotit a fi dumnezei. Sa cunoasca asadar
sa
lucrare,
de
si
putere
de
infricoseaza
se
le-a zidit. Iar de
84

torul eel dintru inceput al frumusetii

tnteleaga ei

si
manmea
dm
Caci
ele.
pe
facut
le-a
Cel
ce
din acestea cu clt este mai puternic
(Intelepciunea
inceput
din
eel
lor
Facatorul
priveste
dupa analogie, se

frumusetea fapturilor,
lui

Solomon

13:3).

,.

fire stricacioasa
au
fapturile
ca
zice
Alexandriei
Iar Chiril al

si

ca s-au facut in vreme din

le-a facut trebuie

ce
Cel
ca
tncheierea
tragindu-se
stricaciunea aceasta si din vremelnicia lor
neputinta
cu
este
caci
vreme,
de
inceput
f~ara
adica
negresit a fi nestricacios si pururea vecuitor,
in
se
deplmatati
cite
ca
urmeaza
cinste. De unde
aceeasi
de
o
fie
sa
zidirile
si
ca ziditorul
nedephnatati
cite
iar
Ziditorul;
tntru
afia
se
virtos
mult mai
ftpturi, acestea mai cu osebire si cu
lor. (n. aut
Facatorul
de
si
Ziditorul
de
departe
stnt
si metehne se vad in fapturi, acestea
Iar
capitolul
2)
credinta,
despre
I
85
(cartea
Mai aceleasi le zice si Sfmtul loan Damaschin
iar alte e nemintelese,
sint
unele
dumnezeiesti,
dumnezeiescul Maxim spune asa: Din cele
Vasimarele
?i
inca
Zice
iubire).
despre
cele
din
patra
a
sutei
5
al
(capitolul
oameni"
telese de
luam
Facatorul,
pe
mtelegind
prin fapturi

aM

lie:

Din

lucrarile lui

Dumnezeu

suindu-ne

si

41

Deci Dumnezeu a aratat Elinilor cuno tin|a

Sa, adica cele ce se socotesc de
spre fimta Lui, care suit nevazute de
ochii cei simjiji, dar fnfelese de minte
din
87
buna nnduiala a fapturilor. Unii msa au socotit,
dar nu cu dreptate, ca cele
nevazute ale lui Dumnezeu" ar fi Ingerii. 88
Iar unul din Paring a zis ca putere
purun vecuitoare" II nume te pe Fiul, iar

dumnezeire" pe Duhul Sffnt

cunostrnja bunatatii

pe care

Dumnezeu

a nHelepciunii Lui; caci acestea sint

cele cunoscute ale lui Dumnezeu
le-a insuflat intru tofi oamenii"
(Cuvtntut 1 asupra lui Evnomie). (n. aut )
si

'

Cele nevazute ale lui Dumnezeu, adica cele

ce se teorisesc [se vSd cu mintea, se socotesc cu duhul n m] despre Dumnezeu
dupa fire si pururea vecuire, sint numite de
Sfinta
Scnptura hxmmi ale Lui, ca zice prin Isaia
(capitolul 42, stih 8): (. .) nici bunatatile
Mele
nu Ie voi da celor ciopliti"; i: Acoperit-au
cerurile bunatatea Lui" (Avacum 3:2). Iar
teologii
.

cei yech, si sfinti le

numesc Jnsusiri ale firii lui Dumnezeu", si puteri

ale firii lui DumnetC " [ " ] Iar te logii mai noi a roa
P
P e ** ,e numes c -fnsusiri" i de Dumnezeu". Vezi ins* ca si Pavel numeste aici

TJL
7T- r
phnatat, ak
lui

'

pururea vecuitoare", adica

impreuna ftra de inceput cu El, puterea lui

Dumnezeu, si dumnezeirea si celelalte msusiri ale
fnntei lui Dumnezeu. Iar daca acestea smt
fmpreuna fara de tnceput cu Dumnezeu, atunci smt
si nezidite! Sa raspunda dar
varlaamitenii si achindienii [soiuri de eretici,
n. m.], cei ce le socotesc si le numesc zidite" pe acestea! (n.
aut.)
87

Dar dumnezeiestile msusiri nu pot

fi

in^elese mtrutotul

caci stnt nemarginite si prin

urmare, mai presus de marginita pricepere

a zidirilor celor cuvtntatoare [rationale, n.
1 ale
Ingenlor s, oamenilor - ci doar din parte, atit
eft pot fi cuprinse de cunostinfa zidirilor.
Caci

Dumnezeu fund

desavirsit, este nefnfeles

duPa

fiinja si

dupa

fire, si

cu anevoie

dupa
insusinle dumnezeiesti ale firii Sale.
Si, fiindca e nemarginit, atunci cind
e priceput eel mai
bine Dumnezeu este totodata si nepriceput precum a zis Nichita [din Serres, n. m.1, scoliastul [comentatorul, n. m.]

Teologului Grigorie,

mtelepciunea,

si

i,

fn{eles

fnainte de el, tnsusi Teologul:

Nemargimta asadar e dumnezeirea si anevoie cugetata,

si numai aceasta a lui Dumnezeu
e cu totul priceputa: nemarginirea adica" (Cuvinte
la Pasti i la Nastere). Altfel zis,
mintea mjelege cu
adeyenre doar aceasta: ca Dumnezeu este
neinteles. (De aceea, nici fapturile nu
arata toata

Melebe
Se

si

puterea

Precum nevazutul

Pigas:

in elege a

bunatatea

fi

neinteles. Iar

Dumnezeu,

Tntuneric se vede a

ci
fi

o mica

parte din acestea.)

intuneric, asa

si

netn^elesul

Cum

a zis

Dumnezeu

dumnezeiescul Grigorie al Nyssei zice ca aceasta

e cunostinfa
a fi adiCa t0at3 firea d mai resus de toata

S?J?
I"m
ita {Cuvmtul
1 asupra f
lui Evnomie).
*-

lui

^elegerea obisnu-

?'

(n. aut.)

88

d6S ICUmenie Pe Cde nevazute ale lui Du mnezeu,

*Tadica, precum se vede in cele
ingerest.
zise tmpotriva lui de

^?

si

ereticul Akindin: Puteri

Grigorie al Tesalonicului. Iar

vrednice de lauda sint cele scrise de
marele Vasilie, cind tilcuieste zicerea Psalmului
32:
"
Credin a
"Ded Ce este aceasta? Cum dar
toate Intru credinta? Zice ca: De vei vedea fie cerul,
rmduiala dintr-msul este povajuitoare de credinta
ca
prin sine II arata pe Facator; fie
podoabeie de prin prejurul pamintului, iarasi
si prin acestea se
creste credmj ta despre Dumnezeu.
Caci noi am crezut In Dumnezeu nu pentru
ca L-am cunoscut cu ochi, cei mipesti, ci, prin cele ce
se vad, privind pe cele nevazute cu
puterea mintii.
Dec, toate lucrunle
sint intru credinta: si piatra, daca
o vei privi, i ea are
dovada
a puteri, Celui ce a fBcut-o; si furnica,
si t&i|arul, si albina, ca de
multe ori si Intru cele
prea-mici se arata mtelepciunea Facatorului
a toate. Caci Cei ce a mtins cerul si a revarsat
ne-

i:^l

"T

'

Lm

Ware

42

urmat
nezeu nu a zidit fapturile Sale pentru acest

urmat

prilej,

fante.lor lor.

Deci

ca sa
ia

fie adica Elinii fara

aminte

-o

cititorule!

de

la

multe
afla
ca
se
Pentru
schiopata.
vei
felul acesta de a vorbi al Scripturii,
sa
cuvine
se
asa
care
pe
scripturi,
dumnezeiestii
de acestea tn multe parti ale
si

nu

santor
inarau
David:
(.)
spune
potriva ca din pricina lui
cind
biraiesti
sa
si
Tale
cuvintele
intra
intea Ta am facut, ca sa Te indreptezi
zice:
caci
asa,
nu
e
dar
necuvenita,
pare
vei judeca Tu" (Psalm 50). Aceasta

Dumnezeu". De

pilda,

Doamne
urmeaza
rai din faptele

mele.

Se indrepteaza asadar

Dumnezeu

cind noi ne aratam ne-

dararile

Dumnezeu
pe
cunoscindu.L
ca,
pentru
raspuns,
au ramas si Elinii fara dare de
I-au
nu
89
nici
cuvenea,
se
precum
vrednicie,
nu L-au slavit dupa
din zidire
idolilor.
dat-o
au
mul|umirea
si
slava
ci
Facator,
Ziditor si
,

mulmmit Lui ca

1*

Inotatele
albinei,

marimi

ca pe un

al
prea-subfire
eel
acusorul
bortit
si
ale noianurilor lui este acelasi Care a
suit intra
Lui
lucrurile
toate
Deci
veninul.
reverse
fluier, ca prin acesta sa-si

facut dm intimplare,
s-a
aceasta
zici
ca
nu
sa
necredinta:
credinta Nimic sa nu fie merinde de
tn
facut
nimic
nehotarit,
nimic
rtnduiaia,
de
s-a ivit de la sine. Nimic nu e fara

sau ca' aceea

zadar." (n. aut.)

89

Fotie spune ca Elinii

L-aU cunoscut pe Dumnezeu, nu dupa

cunostinta lui

fiinta si

dupa

tire, ci

prin

In oameni. i ce este cunostinfa lui

tnainte purtator de grija, ca e bun, ca e

Dumnezeu

dupa ctt e cuprinsa

Dumnezeu? Aceea ca este facator al totului, ca e mai
si tntrezarind acestea
cunosctnd
Insa,
tnainte.
zis
am
stapln si ca se cuvine a-L cinsti, precum
i a-I mulDumnezeu
pe
siavi
de
a
loc
tn
aici
si,
inalte despre Dumnezeu, Elinii au ratacit de
zei fapturile si
facind
necinstit,
L-au
ei
vazuta,
aceasta
ca pentru oameni a zidit lumea
fapturi si

tumi

chipurile fapturilor

si

inchinindu-se

lor.

nu se cunoaste fiinta lui Dumnezeu, anume

Pentru ca si marele Vasilie - sttnd impotriva

i bine a zis inteleptul Fotie ca, prin faptura,

ce este El, ci bunatatea

si

purtarea Lui de grija.

le-a zidit
ce
celui
fiinta
la
suie
se
zidiri
din
aminte,
cineva
lui Evnomie, care zicea ca, lutnd
cele fadin
fScatorului
fiinta
n.
m.]
[deduce,
analoghisi
- li raspunde asa: Cum e cu putin?a a
si ale mestesutntelepciunii
ale
puterii,
ale
aratatoare
sint
cute? Eu nu vad asa, caci fapturile
puterea
toata
cuprinda
sa
ele
ca
nevoie
nu
e
nici
i
gului, nu tnsa ale tnsesi fiinjei facatorului.
de
ci
lucran,
in
sa
priceperea
toata
puna
nu-si
ziditorului, tntimpltndu-se uneori ca mesterul sa
impotri(Cuvintul
2
mestesugului"
lucrurile
puterile,
multe ori sa-si foloseasca oarecum slab

va

lui

Evnomie).

i, fiindca aici cuvintul este

despre fapturi,

insemnez ca fapturile cele simtite s-au tacut

pentru cinci pricini:

si, din
lor
Facatorul
Ziditorul
si
pe
vedem
sa-L
oglinzi,
1) Pentru ca, tn fapturi, ca tn niste
e cu
Caci
acestora.
facatorul
este
Dumnezeu
ca
credem
fiinta fapturilor, sa-L tntelegem si sa

neputinta a se face singure fapturile pe sine, a se aduce

43

pe sine de

la nefiinta la fiinta, fiindca

ci

s-au zadarnicit in cugetele lor

intunecat

p inima lor netntelegatoare s-a

22 Zicind a fi intelepti, au innebunit,

Aid, Pavel spune pricina pentru care au cazut mtru
nesocotinta

Elinii

zi~

mintii

pe Cel

fM de trup cu trup, s-au aratat zadarnici [fara fobs,

cotinjele lor

nu au putut ajunge

la desavirita cunostinfa

n".

m.], pentru ca so-

a lui Dumnezeu.

ca inima Elinilor a fost nem{elegatoare'\ pentru ca

nu au voit sa
cupnnda cu credinta intregul cunostintei lui Dumnezeu. De unde
i zice

s-au ratacit

insa

intr-atit, incit

sa lase totul la propria lor judecata? Dintru a se

socoti pe

aceasta covirseste hotarele puterii lor

tatea Facatorului lor, iar din intelepciunea i

?i

puterea Ziditorului. i

- pentru

din bunatatea fapturilor, sa mtelegem bunadin puterea zidirilor, sa cunoatem intelepciunea

firesti. Si,

a zice cuprinzator

sfi

vedem

fn fire credinta

i',

intru cele

de acum, sa ne tncredinfam de bunatatile gindite ce vor s8

fie, pe care avem a le
dobindi. i aceasta e ceea ce a zis Apostolul putin mai
inainte: Cele nevazute ale Lui se vad
simtite

dm

zidirea lumii, intelegindu-se din ftpturi." i Dionisie

Areopagitul zice ca cele vazute sint
chipun ale celor nevazute, si cele simtite ale celor gindite".
i, in alt loc: ,J>rin fnsasi mtreaga
zidire a lumu ce se vede se intrevad cele nevazute
ale lui Dumnezeu" (Epistola catre Tit).
2) Zidirile s-au f5cut spre mvatfitura si pilda noastra, ca printr-msele
sa ne invatam atit

mestesugurile, cit

a ne departa de rautati i a lucra bunatatile. Sa ne

departam de'rautati,
adica sa fugim de firea cea rapitoare a lupului, de
pomenirea de rau a camilei, de minia pardosului, de nerodirea sadurilor neroditoare si
de cele asemenea. i sa lucram bunatatile, urmind
si

nerautatea furnicii, iubirea de osteneaia a albinei,

bunele rodiri ale sadurilor si ale celorlalte
ftptun. De aceea, si Solomon ne trimite uneori
la furnica: Mergi la furnica - o lenesule' si
nvneste, vazind caile ei" (Pildele lui Solomon 5:6), iar
alteori la albina: (...) si invata-te cit e
de lucratoare si cit de cinstit isi face lucrarea" (la fel). Pentru
aceasta, si Teodor Studitul,
intra

o mvajatura a

sa,

numeste Iumea aceasta scoaia".

3) Pentru ca, din fapturi, sa

dobmdim

trebuintele

si

hrana cele de nevoie

si celelalte inta-

ritoare ale trupurilor noastre.

4) Ca,

dobmdind din

fapturi cele mtaritoare ale vietii noastre,

sa

multumim pururea Data-

torului bunatatilor acestora trupesti.

5) i cea

Dumnezeu,

mai de pe urma:

Ziditorul

ca, prin toate bunatatile acestea, s8

raminem siavind pururea pe

Facatorul nostru, caci pentru acest sfirsit a zidit

Dumnezeu lumea ca
sa fie siavit de catre fapturile cele cuvtntatoare. De
aceea a zis dumnezeiescul David- Cerunle povestesc slava lui Dumnezeu" (Psalm 18:1). i
parimistul zice: Toate lucrurile'bomnului cu dreptate suit", ori, precum a taimacit
altul: Toate lucrurile Domnului - pentru
Dinsul" (Pildele lui Solomon 16:1), adica toate lucrurile
lui Dumnezeu s-au facut pentru slava
Lui. Pentru aceasta a zis si Teologul Grigorie:
Toate fl lauda si-L siavesc pe Dumnezeu cu
glasuri negraite, ca pentru toate se mulfumeste, prin
mine, lui Dumnezeu. Caci, cu adevarat
lauda acelora de la care primesc eu pricina de a-L
lauda se face lauda a noastra" (Cuvint la
duminica Tomei). (n. aut.)
si

44

sine a

fi

fara de minte

23

mai nebun

decit a te inchina pietrelor

fi

Elinii cunotinta lui

Dumnezeu au

om

stricacios,

cit aceasta,

schimba cu un altul pe care nu-1 are. Aveau

Dumnezeu, dar au vindut-o i au luat alta pe
il

nu omului insufletit macar, ci chipului neinsufletit

facindu-i dumnezei pe idolii oamenilor. i, ce e mai rau de-

inctt s-au inchinat

Pentru ca cunotinta de

neasemanarea toate
de nimic decit

ceea ce aveau, pentru ca slava nestrica-

dat-o

s-au povirnit a se inchina

au innebunit,

fiintele

-au

celor tintoare, erpilor adica,

vai!

Dumnezeu ce

i atita

Tnsei chipurilor celor tintoare.

trebuiau sa o aiba, care covirete cu

afierosit-o zidirilor celor

Dumnezeu este

toate. Iar slava lui

Proniator (purtator de grija)

lui

lemnelor?

al celor tiritoare.

care nu o aveau. i astfel au pierdut

de

lucru e mai

au schimbat slava nestricaciosului Dumnezeu intru asemdnarea

chipului omului celui stricacios, p alpasarilor, i al celor cu cite

Cel ce schimba vreun lucru

tului

alt

fi

patru picioare

aadar

au innebunit, pentru ca ce

intelepti! i, pentru aceasta,

fi

cu neasemanare mai

El cunoscut ca Facator

a avea toate celelalte msuiri cuvenite

al totului i

Dumnezeu.
mai

i cine a facut greelile acestea? Egiptenii, cei

acetia se inchinau chipurilor celor tiritoare

ca

filosofi decit toti,

erpilor.

datpe ei Dumnezeu intru poftele inimilor lor spre

necuratie, pentru a-fi necinsti trupurile lor intru sine-i,
25 ca unii ce au schimbat adevarul lui Dumnezeu intru minciuna, fi au
cinstit fi au slujit fapturii mai mult decit Facatorului, Care este

24 De aceea

i-a fi

binecuvintat in vecu
I-a dat" vrea sa

cada in poftele

lor,

Amin!

spuna ca

ca un doctor care ingrijete

vazindu-1 ca face neoiinduiala

mai multa boala, adica

90

vede

Dar

i-a lasat i i-a slobozit

il

nu pazete

dieta

lasa sa~i faca voia sa

Babilonienii se inchinau celor tintoare

in Sfinta Scriptura, in Istoria omoririi

pe

cauta pe bolnav, dar apoi,

pe care

sa

Sfinta Scriptura obinuiete a

dupa Icumenie,

balaurilor ca unor dumnezei,

cele bune,

cuviinta celor potrivnice, dar

n. m.].

Deci

nu

pricina slobozirea

se

al

celor opt c&rti)

(n. aut.)

Tngaduinta
i

lui

Dumnezeu -

dupa Teodorit, care

nepricinuitor de rele. El arata ce se cuvine a face

silete socotinta

- fiindca ingaduie

precum

91

balaurului i a darimarii lui Bel, unde e scris c&

Procopie (foaia 556, tomul 2

Dumnezeu e pricinuitor de
tii,

numi ca

i-a rinduit-o, il lasa in

nu se vindece de boala.

Proorocul Daniil a omorit balaurul caruia se inchinau Babilonienii.

91

Elinii cei intelepti" sa

oamenilor,

ci lasa Ioc st&pinirii

de sine

zice:
i

ne-

[libertS-

a se face cele potrivnice, putind a le opri, dar nesuferind a

45

le

92

oarecan

zicerea aceasta: i-a dat Dumnezeu",

au in Jeles-o cum ca ocara si
necmstea ce s-a facut de dmsii catre
Dumnezeu i-a dat pe ei, precum obisnuim a
zice ca pe cutare om ,,1-a pierdut
argintul", cu toate ca nu argintul
1-a pierdut, ci
intrebuintarea cea rea a argintului; sau
,

precum zicem ca pe Saul

m loc de: reaua intrebuintare a fmparaplei"

i-a pierdut imparatia",

Asadar,

si

slujitorii idolilor

pe Solomon

au

fost dati spre necura|ii pentru

a lor rautate
a fi necinstipl de alfti, ci ei msisi se

Drept aceea, nu aveau nevoie

necinsteau
pe sine-si
caci a a smt patimile cele necurate,
ele li necinstesc pe cei ce le
tac. Dar pentru care pricing
au fost daji intra necurafia patimilor?
Din necinstea si ocara ce o faceau lui
Dumnezeu: pentru ca eel ce nu baga
seama pe
94
Dumnezeu mdata se strica macar ca e
viafa, precum zice si David: Zis-a
nebunul intra inima sa: Nu este
Dumnezeu!"; apoi, spune si pricina:
Mncatu-s-a si unt s-a facut intra mestesugurile
sale" (Psalm 13:1)
Asadar, Elinii au schimbat adevaratele
msusiri ale lui
,

Dumnezeu

tatile

cuvenite

Dumnezeu,

lui

si

drep-

le-au dat mincinosilor dumnezei. 95

Deci zicerea: au cmstit" arata ca au
cinstit fapturile, iar zicerea: au
slujit" msemneaza
robia pnn lucrarile pe care le aduceau
lor, caci slujirea este cinstirea
cu fapta.
Vez, insa - o Cititorule! - ca Pavel nu
a zis doar atit, ca Elinii au slujit
faptura , ci ca i-au slujit mai mult
decit FScatoralui", marind vinovatia
lor
din asemanare. Dar Facatorul zice - este binecuvmtat si prea-slavit
in veci
si

adica nu S-a pagubit cu nimic

pentru necinstea si ocara Elinilor, fiind
binecuvmtat in veci cu adeverire si ffira mdoiala,
caci aceasta inseamna amin" 98

opn ca

sa nu se faca de siia

nevo.e ceea ce se face, eg vrednice

de lauda sfnt bunatatile cele
de buna vo,e - a num.t mgaduima ca
pricina" (foaia 1603, tomul al celor
opt carfi). (n. aut '
Care este Fotie, caci asa a tflcuit el pe i-a
dat". (n. aut.)

Iar

unu

dascaii zic ci trupurile Elinilor se

necinsteau de sine-si
trupul lucreaza si patimeste de sine
aceasta patima. (n. aut.)
9j

Se impute, putrezeste, se descompune.

(ri. m.)
Iar
rit zic ca Pavel nume te
-adevar al
?

Jf?

^
r^lVf
rauar doh

l
m

la care se

de

l Elinii
mchma

Z ' Cerea:

ILtS

mai

Dumnezeu Caruia

^
"
SlltuTuf
~

t'S,

n,e ' CS

iar

(n. aut.)

duhul men" (Romani

noi, la zicerea: decit Facatorului",

vor
f5ptUri iar
FaCat0rUluL

a zice hotarftor adica Eli-

nemUrit7i.ne

^
f
I

Dumnezeu

sluJesc

^
S (precum
EhnUor - 7
dm care multi
SlUJ

lui

eu - adel

SeViria

>

^ Iar unii din dascalii

pentru intelepj,

Dumnezeu" numele
ca Dumnezeu este D

lui

" Zice
se numesc dumnezei fn chip mincinos.

Iml 6Ste

"

(nZt)

1:9).

^^

cu patima malahiei caci

**

Platon

** CUvJntul Apoiofu u et

Aristotel) siaveau

m arginit, dar slujeau 5

trebuie a Se tntdege a a
?
leP j EUni SlUJeau ftpturii

ffin

cum

fcpturilor

pe un facator al

ca unor Z ei

se ia de ' a dreptul,

"*

co^Jt

precum

tori

zic si

** dec* Facatorulu"" (n. aut.)

\
* In toata Scnptura Veche,
;
zicerea: amin" se afla numai In trei
parti: In Cartea tntii Parahpomena 16:36
Cartea a doua a lui Neemia 5:13 i 8:8.

t\L rr

'

46

Iar

mtru

Scr^uTceaNoua

ca
i
necinste,
de
26 Pentru aceasta,
de
cea
afara
ceafireasc&tntru
rinduiala
muierile lor i-au schimbat

Dumnezeu

i-a

datpe

ei la patimi

five*

partufemeie$ti,
a
tntrebuintare
lasind
fireasca
inca,
barbatii
27 lafel $i
ruinea
barbat
cu
barbat
altul,
catre
unul
lor
s-au aprins tntru pofta
lor.
ratacirii
cuvenita
rasplatirea
sine-i
lucrtnd-o si luind tntru

Dumlui
ei
a
de
departarea
si
lepadarea
Aid, Pavel numeste iarasi dare"
preCa
fapturii.
slujit
au
si
mchinat
nezeu, care s-a facut lor pentru ca s-au
povatuirea
lasat
au
ca
pentru
Dumnezeu,
despre
cum s-au stricat ei in dogmele
facut
s-au
asa
faptura
lor
pricinuia
le-o
care
catre cunostinja Facatorului pe
care
muierile,
cu
indulcire
fireasca
lasat
au
pentru ca
spurcaji

si

si

intru viejuire,

au cazut tntru aceea afara de

mai indulcitoare, si
adica tntru culcarea cu barba|ii, care este

mai lesnicioasa

si

fire

mai grebarbajilor,
aveau
ce
cele
1
lasat
au
adica
tnsemneaza,
aceasta
toasa. Caci schimbarea"
piris
mare
tnsa
arata
Apostolul
aveau.
le
au cinstit mai mult altele, pe care nu
au
care
pe
firea
barbatilor,
al
femeilor
si
al amtnduror neamurilor, adica al
rusiJucru
un
faceau
Elinilor
muierile
caci, dupa ce a zis acoperit ca
si

mai

grea,

si

calcat-o:

si pentru barbati
zice
rusine),
de
nos (pe care nici nu
si
tntarttare
multa
arattnd
aprindere"
prin
ca s-au aprins unul catre altul",
luca
tnsa
zis
a
Nu
barbafi.
cu
culcarea
pofti catre

se cuvine a-1 scrie aici,

nestimparata pornire a
creaza pofta, ci

slup>o
au
firea
tnsasi
ca
aceasta
cu
atattnd
rusinea",

si

au ru-

urmare

lucrau rau, adica puneau

al lorusi
lucru
aceasta,
necurafia
tntru
toata strguinfa

departarii

tncercau,
o
care
pe
tndulcirea
tnsasi
avtnd
ratacirii lor catre idoli si munca
inca
caci
aceasta
zice
Pavel
Iar
necurajie.
fiindca era afara de fire si plina de
tu,
Crede
zice:
Si
gheena.
si
iad
este
n n.it P! eS.i fncreriinteze oe Romani ca
i

se afl&
zicind:

tnsemneaza asa", cu adevarat",

de multe ori si
Caci toate fa g aduintele

lui

Dumnezeu,

precum

tnsusi Pavel a tflcuit aratat,

prin El, amin" (2 Coclnd pomeneste numele Tataiui, vezi

tn El, stnt da;

si,

ce sl&vejte Pavel pe Dumnezeu

zicerii. (n. aut.)
subtnsemnarea
si
la
4:20
Filipeni
catre
Epistola
la
judecata asupotnvita
99
este
Rautatea
proverb:
obstesc
Pentru aceasta se si poarta acest
si mai
munceste
Mutate
se
tntru
viiaza
ce
pra raului." Zice si dumnezeiescul Hrisostom Cel
Sufletul
zis:
a
Sirah
Si
statui,
16).
inainte de gheena, fiind tmboldit de constant*" (Pespre
ruprecum
ca,
Pentru
el"
(6:4).
pe
face
tl
va
rau pierde pe eel ce-1 are si bucurie a vrajmailor
a
care
sale
maicu
pfntecele
manfnea
vipera
gina fierului mantnea pe eel ce o naste, ori precum
Sodreptate
avea
aceea,
De
lucreaza.
il
ce
eel
zamislit-o, asa si pacatul mantnea desavirsit pe
penfumul
i
dinp.,
pentru
vatamatoare
e
lomon a zice despre pacat acestea: Precum agurida
(n. aut.)
10:26).
Solomon
lui
(Pildele
savtrsesc"
o
tru ochi, asa si faradelegea pentru cei ce

rinteni 1:20). Iar pentru

!
m

Crestine, ca fapta aceasta necurata ce

o faceau Elinii le era lor
vreme ce nu crezi cuvintele despre munca iadului

28 i, precum

ei

nu au

cercat a avea pe

Dumnezeu

munca de

intru cunotinta, asa

necuvenite.

De

a pomenit Pavel aceeasi noima si a folosit

aceeasi zicere: i-a
dat
i pretutmdem zice ca pricina
lepadarii lui Dumnezeu e pagmatatea
oamenilor. 1 acum zice ca, precum ei nu
au cercat a avea pe Dumnezeu intru
cunostinja", pentru aceasta si Dumnezeu i-a
dat in patimi, aratind ca necinstea
intru Dumnezeu a Elinilor nu se nastea
din necunostinta lor, ci din cugetare
Pentru ca nu a zis: precum nu au cunoscut
pe Dumnezeu", ci: precum nu au
cercat (adica nu au judecat) a avea pe
Dumnezeu intru cunostinta", deci de
voie au ales pagmatatea, Asadar, pacatele
nu se nasc de la trup, 'precum zic
oarecan eretici (maniheii adica), ci din judecata
mintii celei stricate (vezi la
tilcuirea ziceni: facind voile gindurilor
lor", Efeseni 2:3).
trei ori

Deci mai intii ei nu au judecat a-L cunoaste

pe Dumnezeu,
nezeu i-a lasat sa cada in minte neiscusita si
100
nedesluitoare.

Scriptura, intoarcerea

parasirea lui

si

atunci

De vreme

Dumce in

Dumnezeu

se numete dare", oarec'ari

din sfinp au folosit o frumoasa pilda prin
care se arata cuvintul i-a dat pe ei

Dumnezeu",

Daca cineva i-ar mchide ochii

nu ar voi sa vada soacadea apoi in groapa - am zice ca soarele,
nearatindu-se, a aruncat
zicind:

rele, si ar

pe cutare in groapa, nu doar ca soarele s-a miniat

i a aruncat pe om, ci pentru
ca nu a luminal ochii omului aceluia. Iar a nu
lumina soarele de unde a urmat^
Din pricina celui ce si-a inchis ochii i nu a vazut
soarele. Tot la fel, si Dum
nezeu i-a dat pe Elini in patimile necinstei.
Cum? Pentru ca nu a fost cunoscut
300

TV
Din

zicerea aceasta a Apostolului tragem

tncheierea ca dogmele rele, si pagmatatea si
necredinta nasc viafa rea si stricatl Caci, de
vreme ce Elinii nu au cercat a cunoaste pe Dumnezeu si a crede in El, din necunostinta si
necredinta aceasta au facut cele necuvenite si
au
vietuit o viata plinS de toate pacatele.
De aceea a zis Fericitul Teodorit: pagmatatea s-a facut
temehe nelegiuini. Precum si dimpotriva, viata
cea rea si stricata naste dogme rele si stricate
si face pe oamera necredinciosi
si necinstitori de Dumnezeu.
i aceasta iarSsi se arata in cuvintele Apostolului Insuji, ca el a zis
catre Timotei: (...) avind constiinta buna,
pe care unii
epadind-o s-au primejduit tntru credin a" (J
Timotei 1:19); si iarSsi: Radacina tuturor relet
lor este mbirea de argint, pe care
poftind-o, unii au ratacit din credinja"
(/ Timotei 6- 10)
Asadar un rau la fel de mare smt dogmele rele
si viafa cea rea, si, de asemenea,
viata rea si
dogmele cele rele, pentru ca una este nascatoarea
celeilalte^i eel ce o are pe.una ajunge si la
cealalta. Despre aceasta, prea-intelepte
te a zis Teologul Grigorie: Mie tntocmai rele imi sint
viata rea i basmul strain (dogma mincinoasa);
ori pe care o iei din ammdoua, pe amtndouA
le

48

de

a nu

dinii. i iarai,

cercat
lui

fi

cunoscut de unde a urmat?

la

aceea ca nu au

101

nu au judecat a-L cunoate.

Vezi i tilcuirea stihului 19 a! capitolucelei catre Efeseni, care mult se potrivete la zicerea aceasta.

al

De

29 Plinifiind de toata nedreptatea,

Vezi - o

cititorule!

- ca

Elinii

aveau toate patimile cu covirire, Apostolul

zicind aici ca erau plini de toata nedreptatea", caci ajunsesera la insai

ma-

urma
tru care cazusera:

de curvie,

Cu numele curviei

a cuprins impreuna toata necuratia, obtete

de viclegug,

Adica mteleptii Elinilor erau

plini

de vrajmaie asupra aproapelui,

de lacomia de averi,
i

plini

de pofta avutiilor

de rautate;
i

plini

*__

de pomenirea de rau.

102

plini de pizma, de ucidere,

*

Uciderea se nate totdeauna din pizma: Avel a fost ucis fiind pizmuit, iar
Iosif s-a primejduit a fi ucis de catre pizmuitorii frati ai sai. Pentru aceasta a
zis fi marele Vasilie: Acestea facindu-le, Cain se arata intii ucenic al diavo
101

La

acestea, zice

Tnteleptul Meletie Pigas:

Dumnezeu

da intru minte neiscusita, ca

sa faca cele necuvenite pentru pacatele mai dinainte, fiindca nu au cercat - zice - a avea pe
Dumnezeu intru cunotinta. De aceea, pacatele cele de-al doilea smt totodata si pacate, i

munci ale pacatelor.

. .

As/adar, pacatele acestea, fiindca sint munci, au ca pricinuitor pe

nezeu, caci El

i-a lasat

simtire pentru

marimea

Dum-

sa cada intr-insele pe cei ce nu aveau simtire, ca sa poata veni intru

necuviintei, ori, daca nu, a se

mvederata a se face rusinea

rautatii,

cugetul, feciorelnici, n. m.]" (cartea

Iar

ii

munci

intru cele

ce se induicesc

mai

spre abaterea celor ce aleg a fi intreg-intelepti [curati cu

intii

despre cretinism),

(n. aut.)

Icumenie numeste rautate" sirguinta de a face rau aproapelui.

49

(n. aut.)

lului,

pizma

uciderea de la dinsul mvatindu-se, pacate surori pe care Pavel

le-a impreunat, zicind: plini

de pizma

de ucidere" (Cuvint despre pizma).

de sfada, de vicleug.

Din pizma

se nate

necurata prigonire

viclenia care se face pentru pa-

gubirea celui pizmuit. Marele Vasilie aa hotarate [definete, n. m.] vicleugul: Vicleug este eel ce se face spre vrajmauire iscoditoare, cind cineva,

inchipuind ceva bun, ca o amagitura,

il

pune inainte

prin acesta lucreaza

cele ale vrajmauirii" (hotanrea 73 din cele pe scurt).

de naravurirele;

Rea naravire"

este rautatea cea ascunsa in adincul sufletului care

- precum

supra se arata unsa cu bunatate. Marele Vasilie zice: Raul narav

socotesc

- este intlia rautate,

30 birfitoriy

de

fa|a; iar graitori

de rau", pe cei ce

de Dumnezeu", pe cei ce urasc pe

ocaritori, mindri, trufai,

S-a

cind face rele,

poate pocai. Sa

el

ii

Dumnezeu i

fratii lor

intr-ascuns, cind

necinstesc invederat;

uritori

de Dumnezeu.

sint uiiti

Pentru ca -

bine de ar face cineva,

Cu

pierde plata binelui aceluia.

mai

cit

apoi se mindrete? Pentru ca pacatosul care e

tii

nu

104

suit la virful relelor, la mindrie.

dar apoi s-ar mindri

fel).

Dumnezeu,

Pavel numete birfitori" pe cei ce elevetese pe

se afla

103

ascunsa, a deprinderii" (la

graitori de rau> uritoride

pe dea-

insa ca mindria este defaimare de

virtos insa

mindru nu se

Dumnezeu,

iar trufia

este defaimare de oameni, din care se nate ocara asupra oamenilor. Pentru ca
eel ce

defaima pe oameni pe

din afara,

intii

vedem

toti ii

ocara, apoi

ocarate

i ii

calca. Insa noi, cei ce privim

cunoastem maica

si

nricina ocarii. trufia.

Teodorit zice ca rau nSravai nume^te pe cei ce cugeta spre vrajmaie

gesc vatamarea aproapelui". (n. aut)
Icurnenie numete mindri" pe cei ce se

nu

le au, iar trufai"

mmdresc cu

meteu-

bunatatile lor impotriva celor ce

pe cei ce se falesc tntru cele pe care nu

le

au ca

cum

le-ar avea. Iar

marele Vasilie zice: Mindru e eel ce se Tngimfa pentru cele ale sale i se ispitete a se arata
mai presus de ceea ce este; iar trufa, eel ce nu se marginete Tntru cele legiuite, ci ti isvodete cale osebita

de dreptate

de buna-cinstire de Dumnezeu."

cei ce se faiesc in zadar, (n. aut.)

50

i Teodorit

numete trufai" pe

dei trufia este, firete,

ocara.

intii

(13:11)

105

mai

decit ocara. Pentru aceasta a pus Pavel

intii

Pentru aceasta a zis

- cuvint pe

Isaia: i

care marele Vasilie

mai

ocara celor mindri o voi smeri"

talmacete aa: Drept aceea, tot paocarn, mai intii atingindu-se de ocaritor
ll

nascocitori de rele,
Elinii i slujitorii idolilor

nu se indestulau cu

rautafile

pe care

le

aveau mai

urmeaza
din cugetare

* 106

sirguinta.

nesupui nascatorilor lor (neascultatori de

parinti),

Prin aceasta, Pavel arata ca Elinii se luptau chiar cu firea insai

31 neintelegatori, nestatornici intru aezaminte,

Firete ca Elinii erau neintelegatori, pentru ca cei ce
rilor lor,

ce

aezaminte"

alt

bine pot sa gindeasca

nu

se supun nascato-

sa inteleaga? Iar nestatornici intru

numete pentru ca nu ramineau intru cele ce se invoiau, adica

erau necredincioi i nu pazeau incredintarea.

Vezi

si

ii

la

Diogene Laertiu,

si

ca

vei afla

au socotit patimile cele rele in loc de

tofi inteleptii Elinilor

Pentru aceasta,

zei.

si

au petrecut viata rea

dumnezeiescul Ieronim a

si

zis,

pe Proorocul Osie: Cu anevoie este a afla eretic cucernic!" Ci si Sfimitul Ambrozie

zice: ,3rS de buna-cinstire, si ceea ce pare a fi bunatate este rSutate,
cSci nu tinde spre
mintuire, frindca nu e bine-piacuta lui Dumnezeu" (la Meletie Pigas). (n. aut.)
106
Marele Vasilie, vorbind despre afiatorii relelor, zice ca sint cei ce, afara de relele obistilcuind

nuite

si

cunoscute de cei multi, mai nSscocesc

cititorule!

- cum

afla

mc5

~o

oarecare altele." Vezi tu insuti

Apostolul a pus aici una dupa alta faptele rele ale Elinilor, caci, precum bu-

n&atile atirna una de alta

tatea, facerea

si

- cum am

zis la

de bine" (Galateni 5:22) -

submsemnarea

tot

Pentru aceasta a zis dumnezeiescul Grigorie

asa
al

si

zicerii:

indelunga rabdare, buna-

rautatile si patimile se atirna

Nyssei: Drept aceea,

si

una de

alta.

vatamarea a ceva din

cele dintru noi se intinde asupra intregii vieti lSuntrice. i, cu adevSrat

- dupa

cele ce zice

Apostolul - toate se aseaza impreuna, ca, de patimeste un madular, impreuna doare

tot trupul"
(Despre feciorie, capitolul 14). Zice si marele Macarie: Toate sfnt legate una de alta: ura e

de minie, minia de mindrie, mmdria de slava desarta, slava desarta de necredinta,

necredinja de impietrirea inimii, impietrirea inirnii de lenevire, lenevirea de trindavie, trindavia de nepurtarea de grija, nepurtarea de grija de nerabdare, nerabdarea de iubirea de
Tndullegata

ciri, si celelalte parti

ale rautatii sint spinzurate una

lanjul rautatilor legate

nesupui parintilor".

una de

alta si la capitolul

(n. aut.)

51

de

aita" (cuvintul 40, capitolul 1),

al epistolei

Vezi

a doua catre Timotei, la zicerea:

netmpacati, fara dragoste, nemilostivi -

Radacina tuturor
se pricinuiete a

rautatilor aceasta este: raceala dragostei, caci din aceasta

se imprieteni cineva cu fratele sau, nici a-1 primi, nici a-1

nu

aceea a zis Mintuitorul: Cind se va inmulti nelegiuirea, se va rati

dragostea multora" (Matei 24:12). i - cu toate ca insai firea omeniei pe care
o avem ne unete unul cu altul, precum i neamurile dobitoacelor cele de un

milui.

fel se

De

aduna unele cu

altele

- Elinii nu au inteles

aceasta.

32 ace?tia, dei au cunoscut dreptatea lui Dumnezeu, cum ca cei cefac

unele ca acestea sint vrednici de moarte, nu numai cafac acestea, ci
i binevoiesc

Mai

cu cei ce

le fac.

sus, Apostolul a aratat

ca

Elinii,

nevrind sa cunoasca pe Dumnezeu,

s-au umplut de toata rautatea. Iar acum, arata ca acetia nu smt vrednici de
iertare, caci de voie fac cele impotriva, neputind sa spuna ca nu cunosc binele

- pentru ca
firii. Si,

Dumnezeu, fiind povatuiti de legea

placeau de asemenea i cei ce fac relele i ii ajutau la

tiau dreptatea i

inca mai rau,

le

porunca

lui

cele rele, ceea ce e o rautate de nevindecat.

107

Dumne'zeiescul Isidor Pilusiotul nu primete pe cei ce indrepteaza zicerea aceasta, ca

fiind gresita, i citesc aa: (...) nu numai cei ce fac acestea, ci i cei ce impreuna binevoiesc
cu cei ce le fac" - vrind ei sa arate ca a binevoi cineva cu cei rai e un pacat mai mic, iar a face
relele unul mai mare. Sfintul - am zis - nu primete acestea, ci spune ca zicerea Apostolului e
dreapta precum se afla scrisS. Deci zice: Fiindca a grei
este pricina

mai grea

mai mare de munc& decft doar a

a lauda totodata pe cei ce greesc

grei, potrivit s-a zis: (.

.)

nu numai

Caci eel care, dupa ce a gresjt, osindete

pacatul va putea cindva a-i cistiga sufletul, mare ajutor avind osindirea pacatului spre a se
pocai. Iar eel ce lauda rautatea se lipseste pe sine-sj de ajutor spre a se pocai. Deci, de vreme
acestea le fac, ci

binevoiesc cu cei ce

le fac.

ce socotinta aceasta este stricatS i e a unui suflet ce bolete fara vindecare, dupa cuviinta eel
ce lauda pacatul celui ce a gresjt se judecS cu mult mai aspru" (in Epistolii).
Pentru aceasta zice i Teodorit: Acetia nu socotesc destul a face relele, ci alcatuiesc si
laude celor ce fac cele asemenea. Acesta e hotarul eel mai de pe urma al nelegiuirii, ca trebuie
nu numai a un nelegiuirea altora, ci si a se ingretoa de a sa. Aceasta pare ca Tnsemneaza zice-

Se lauda pftcitosul intru poftele sufletului s^u, i eel ce nedreptatete se binecuviriteaz& {Psalm 9:23)."
Zice i dumnezeiescul Hrisostom: Nu numai a nvni rautatea, ci i a lauda pe cei ce vietuiesc tntr-insa, aduce munca prea-cumplita celor ce viaza Tntru rautate, caci a p&catui i a lauda pe cei ce pac&tuiesc aduce mult mai mare pricina de muncS" (din cuvintul la Saul).
Dar i marele Vasilie zice ca: Mai cu sirguinta sS luSm aminte de sine-ne, nu cumva, din
rea aceea a Psalmistului:

pricina harului trimis catre noi, s^ tndreptam vreo necinstire, sau vreun

om

purtindu-ne cu Tnduplecare fata de ele, cci Vai, celor ce zic raului bine
lor ce

pun lumina

intuneric,

sau vreun cuvint,

binelui rau,

tntunericul lumina, celor ce fac amarul dulce,

(Isaia 5:20)." i iarai zice: Cel ce ajuta celor rai

52

dulcele

sj

ce-

amar

fndraznefte intru faptele cele rele, acesta

urmeaza
zeu se va face dupa adevar asupra tuturor prea-curvarilor

3 i socoteti tu, omule carejudecipe

pacatoilor.

cei cefac unele ca acestea,

facindu-le i tu, cum ca vei scapa dejudecata lui Dumnezeu?

4 Au doar defaimi bogatia bunatatii Lui, i a ingaduirii ia
indelungii-rabdari, netiind ca bunatatea lui Dumnezeu te aduce la

pocainta?

dupa inima ta nepocaita iti invistiereti

osinda in ziua urgiei i a descoperirii dreptei judecati a lui
Dumnezeu,
6 Care va rasplati fiecaruia dupa faptele sale:

5 Ci dupa impietrirea

ta i

tie

i
pacatele
insei
cu
rai
celor
rasplatea
se
idolilor
slujirea
ca
a
zis
Mai sus
necuratiile pe care le faceau, acelea fiindu-le lor destula osinda, in loc de

i alta
munca. Iar
munca pentru tine, omule, pentru ca nu vei scapa de osindirea lui Dumnezeu!
osmvreme
ce,
de
scapat?
n-ai
osinda
a
ta
de
ea,
cind
scapa
de
vei
Caci cum

acum

dind pe

altul,

le arata i

pe tine insuti

munca pe

care o vor primi: Este

zice

te-ai osindit.

nu ai fost muncit inca, defaimi din aceasta pricina boDumnezeu, sa tii ca mai cu seama aceasta iti va pricinui

i daca tu, fiindca

gafia bunatatii lui

mai multa munca. Pentru ca indelunga-rabdare i ingaduirea lui Dumnezeu

este mmtuitoare i folositoare celor ce o folosesc spre indreptarea lor, dar celor ce o cheltuiesc spre a adauga i alte rauta|i se face pricina de mai mare
munca, nu din pricina mdelungii-rabdari dumnezeieti, ci din pricina tmpietrinu Dumnerii pacatoilor. Ca - zice - tu, pacatosule, iti invistiereti urgie, iar
zeu. Pentru care pricina? Din pricina inimii tale neinduplecate spre bine i impietrita, fiindca, atita vreme cit tu nu te moi nici cu bunatatea, nici cu indelunga-rabdare a
alt

lui

Dumnezeu,

si

nici

cu

frica

nu

te

indupleci spre bine, care

lucru este mai impietrit decit tine?

Baga.de" seama ca Pavel a luat zicerea aceasta (Care va rasplati fiecaruia dupa faptele
lui") intocmai, cuvint cu cuvint, de la Parimistul {Pildele lui Solomon 24:12), %x de la David,
care zice i el la fel in Psalmul 67:11. Iar dumnezeiescul Maxim, ttlcuind aceasta, zice: CTnd
vei auzi Scriptura zicind ca Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui, sa Tntelegi ca
109

Dumnezeu nu raspiatete bune dupa cele ce se fac

bune;

ci

dupa cele ce se

fac

urmTnd

afara de scopul eel drept, chiar daca par a

telul eel drept, caci

judecata

lui

Dumnezeu nu privete

fi

la

cele ce se fac, ci la scopul lor" (capitolul 37 al sutei a II-a din cele despre dragoste). (n. aut.)
110
nu se moaie nici de dra[...] Iar dumnezeiescul Maxim a zis ca inima cea impietrita
goste, nici

cu pocainta, nici cu pedepsele, nici cu bataile, nici cu TnvatatuDumnezeu" (la Coresi). Pentru aceasta a zis Isaia: Ai tnvirtoat inimile

cu rugaciunea,

nici

cu darurile lui
noastre ca sa nu ne temem de Tine" (capitolul 63: 17).

rile i

54

(n. aut.)

$i, zicind: ^ziua urgiei", zice si:

Dumnezeu".

Dumnezeu

i in chip potrivit,

se face cu urgie. Deci zice ca mai

a tuturor pacatelor,
tirea si

a descoperirii i a dreptei judecap! a

ca sa nu socoteasca cineva ca judecata
intii

se face descoperire

si

lui
lui

aratare

abia apoi, dupa masura pacatelor aratate, se face rasplaurgia, savirsindu-se astfel dreapta judecata. Pentru ca, in lumea
aceasta,
si

faptele oamenilor fiind ascunse,

vor arata cele ascunse ale

Baga de seama - o

nu totdeauna se face dreptate; iar atunci cind se

fiecaruia, urmeazS a se face dreapta judecata.

- stihurile acestea, pentru ca trebuie sa prileirir. Jar Eu am impietrit inima lui Faraon" (ca-

cititorule!

cepi drept cuvintul acela al

aceasta Ja

ca mai aceea o talmaceste aici Pavel, cu alte ziceri. Vezi despre

zicerea: Deci dar, pe care voieste miluieste, si pe care voieste im-

pietreste"

(Romani 9:18).

pitolul 4:21),

**

fapti

cinste $i nestricaciune;

De vreme

ce mai sus a zis ca Domnul va rasplati fiecaruia dupa faptele

sale, acum, vnnd a face cuvintul mai blind, Pavel incepe aici de la
cele bune
ce va rasplati atunci Domnul. Deci - zicind: celor ce, dupa staruinta in fapta

buna" - arata doua

ca nu se cade a se lenevi cineva i a trindavi, ci trebuie sa staruie intru bine pina la sfirit; al doilea, ca nu se
cuvine a
nadajdui cineva doar intru credinta, fiindca are trebuinta i de fapte bune.
lucruri: primul,

Iar zicind: i nestricaciune", deschide ua i cunotinta despre inviere.

Apoi - fiindca
sfirit, ci

osinda

toji

avem

vor scula pentru slava

munca - de aceea a zis: slava
unii se

vintului aa se tilcuiete:

slava cea viitoare

cit i

sa ne sculam din morti, insa

t'oti

pentru acelai

pentru imparatie, iar

cinste". Iar toata cuprinderea cu-

Dumnezeu - zice - va da

cinstea

nu

care totdeauna

altii

pentru

viata venica celor ce cauta^

aduc aminte atit de aceasta,

de nestricaciunea pe care au s~o dobindeasca intru invierea din morti.
i

ii

Staruind

pentru
nic toata ispita ce vine asupra-i, acela cauta cu adevarat slava, i cinstea
i nestricaciunea, adica dobindirea bunatatilor celor nestricacioase
care se dobindesc odata cu trupul eel nestricacios.

(...) i a dreptei judecafi a lui

Apostolului, dar Sfintul Teofilact

ca e de prisos. (n. aut.)

Dumnezeu"; acest i" conjunct nu se af!5 in scrisul

Teodorit o au in tilcuirea lor. Iar Icumenie o judeca cum

55

8 iar iubitorilor deprigonire - care nu se supun adevarului, ci se supun

nedreptatii - minie iurgie.
9 Necaz i strtmtorare peste tot sufletul omului ce lucreaza raul, al
ludeului mai intii, si al Elinului;
Prigonire" se numete impotrivirea fara temei. Deci zice: Celor iubitori
de a birui prin cuvint, le va urma necaz i stnmtorare. Cu aceasta, Pavel arata
ca oamenii se fac rai nu din necunotinta, ci din iubirea de a birui, fi pentru

Dar

aceasta sint neiertati.

a se supune nedreptatii

rului e greeala a alegerii lor, fiindca

se supun". i vezi

ca va rasplati
gia

nacazul,

cum

cele rele.

ci

nu zice ca

sint

nu se supune adeva-

siliti

sau tiranizati,

ci

ca

Dumnezeu va rasplati viata venica, nu insa

Nu zice ca Dumnezeu va plati celor rai minia, i ur-

a zis ca

cum ca relele acesmsuire a firii lui Dumne-

aceasta a lasat-o a se intelege nehotantor,

faptelor lor. Pentru ca a face viu este

tea vor

urma

zeu, iar

munca nu ne vine de

Dumnezeu,

la

ci

din lenevirea noastra.

omului", smerete mindria Romanilor, pentru

ca - macar imparat de ar fi cineva, daca lucreaza raul, adica daca staruie in rautate i nu se pocaiete - nu va scapa de osinda. Pentru ca nu a zis: celui ce a
lucrat", ci: acelui ce lucreaza", facind raul cu sirguinta i cu staruire. i, de
Iar zicind: peste tot sufletul

vreme ce a dobindit mai multa invatatura din Lege, Iudeul este i vrednic a lua
mai multa pedeapsa, caci cei puternici, cu putere se vor certa" (Intelepciunea
mult.
mai
munci
vor
se
atit
intelepti,
cu
sint
mai
cit
i,
cu
Solomon
6:6).
lui
10

slava, si cinste si pace tot celui ce lucreaza binele,

Elinului
11 Caci nu este cautare

114

ludeului mai

intii, si

la fata la

Dumnezeu!

urma
ca nici netaierea imprejur a neamurilor" nu
vatama. i, dupa ce va arata aceasta, socotete sa vorbeasca de credinta ce
indrepteaza pe om. Aceasta socotinta avind-o dar, el clatina mai intii obiceiurile Iudeilor, i vezi intelepciunea lui: el povestete cele mai-nainte de venirea
Iudeilor

nu

folosete la nimic

Hristos
Si

112

luind ca o dovada marturisita ca Elinul se va

Iar toata cuprinderea (tot periodui, fraza) aa se alcatuiete, adic^:

Celor ce cu staru-

Dumnezeu le va rasplati viata venica\ slava, i cinste i nestricaciune;

de prigonire - care nu se supun adevarului, ci sint supui nedreptatii - li se va

inta cauta lucrul bun,

iar iubitorilor

rasplati

minie

epistola 167 catre

1

13

114

Aa mchipuie cuprinderea aceasta

Gheorghe al Nicomidiei). (n. aut.)

i urgie.

Lipsete graiul va

Se intelege ca va

Fotie, spre

fi". (n. aut.)

fi

rasplStit

de Dumnezeu".

56

(n. aut.)

mai multa lSmurire

(in

munci pentru relele ce face, de vreme ce calca

legea cea
""
mimi - dm aceasta trage incheierea ca se va si

fireasca scrisa in

cinsti pentru bunatatile ce face

urmeaza
cea scrisa si taierea imprejur sint asadar de
prisos, i nu numai de prisos, ci si
pncinuitoare de mai multa munca ludeului. Caci,
daca Elinul se osmdeste
pentru ca nu a mvatat cele bune de la fapturi
si din legea cea fireasca, cu mult
mai virtos se va osindi Iudeul, care, pe linga
invatatura fapturii si a firestii
115
legi, a mai pnmit-o si pe aceea a
Legii sense.
Deci - o cititorule! de vre-

urmeaza
Aici msa, Pavel nu numeste Elini" pe
slujitorii idolilor, ci pe cinstitorii
de Dumnezeu ce se supuneau legii firii, precum
a fost Melhisedec, si Avimeleh imparatul Gherarilor,
,,Iudei"

numeste pe

si

lov,

Ninivitenii

si,

in

urma, Corneliu.

La

fel,

mai Tnainte de venirea lui Hristos. i, fiindca se sirguleste sa arate ca taierea imprejur nu are
nici o putere, Apostolul se mtoarce la
vremile cele vechi si arata ca atunci nu era nici
o osebire intre Elinul cinstitor de
cei

Dumnezeu

si

lui Hristos,

cmd obiceiurile

tate

mai mult

- daca mai Tnainte de venirea

- Iudeul nu avea nici o mtaie-

Iudeul ce facea cele bune. Pentru ca

Iudeilor erau felurite

decit Elinul, cu cit

mai virtos nu avea nici o intaietate dupa venirea lui Hristos, cmd Legea a ramas nelucratoare?
Acestea le zice InsS Pavel ca
sa doboare mindria Iudeilor, care nu primeau
pe cei de alte neamuri.
Slava, si cinste si pace - zice - va da Dumnezeu
ludeului si Elinului Dar

cum

se tilcuiesc acestea? Asculta: slava lumii,

si

cinstea

si

celelalte bunatati

au totdeauna vrajmasi si tulburari, pentru ca

stnt zavistuite si se vrajmasuiesc
de catre oameni. Chiar daca nu le vrajmasuieste
careva din afara, totusi eel ce
are bunatatile acestea e tulburat totdeauna
din launtru de cugetari. Iar slava si
cinstea ce se dau de la Dumnezeu au pacea,
pentru ca nu se vrajmasuiesc si
pentru ca pncinuiesc celor ce sint slavi^i si
se cinstesc netulburarea si pacea
cugetelor. 1 - pentru ca parea lucru de necrezut
a primi slava si cinste de la
Dumnezeu Elinul, care nu auzise nici Legea, nici Proorocii de aceea spune
aici Pavel pncina, ca aceasta se intimpla
fiindca Dumnezeu este necautator la
fata
adica nu face voia oamenilor, ci cerceteaza
doar faptele. Deci
,

Elinul

fiindca

nu

se osebeste de ludeu

mic nu-1 opreste a se

cinsti si el

crani^i a mcetarii Legii,

ca

dupa

tu,

fapte, ci

dupa lucrarea

intocmai cu Iudeul.

Iudeule,

nu

te fall

de

alt

neam

De

binelui, atunci ni-

aceea, in

urma nelu-

asupra celui de alt neam, pentru

vremea cind Legea era in puterea sa si cind obiceiurile
tale infloreau

de aceeasi cinste cu tine era

3CeaSta

'

si

eel

care lucra binele.

Uind Zicerea aceea a lui Isaia: " Le ea a dat " s r e

ajutor" (capitolul

P
SO, stih 20) -a z IS i marele Vasilie:
5
Mare ifi era 5 i iscusinta cea din fire ce este tntru tine
spre bine. Ci Dumnezeu, plinind aceasta, ti-a
adaugat si povatuirea cea din Lege, ca o ducere
de mina. (n. aut.)

J nT

57

gresit fara de Lege, fara de

Lege

Lege au greit, prin Lege

facatorii Legii
se vor indrepta.

116

lar
Iudeul,
cu
intopmai
cinsteste
se
Elinul

Mai sus, Apostolul a aratat ca si

Ehnn
ca
Pentru
Iudeul.
greu
mai
munceste
se
pedeapsa,
acum arata ca, dupa
De
sense.
celei
Legii
invatatura
avea
fara
a
adica
zice - au gresit fara de Lege",

Legea
neavind
usor,
mai
munci
vor
se
adica
aceea fara de lege vor si pieri",
anume:
Tnseamnfi,
aceasta
lege"
de
fara
zicerea:
scrisa' care sa-i ptrasca. Caci
Legn
invatatura
avind
gresit
a
fiindca
fara osindirea Legii scrise". Iar Iudeul,
mai
Legea
fiindca
osindi,.
va
se
adica
celei scrise, prin Legea scrisa se va judeca,
urmare
, 118

darul

osinda.

padin
ori,
feluri:
doua
in
tndrepteaza
se
Tflcuind zicerea aceasta, Coresi zice ca omul
prin
credinta
prin
face
se
.
indreptarea
drept".
catos, se face drept; ori, din drept, se face mai
ci tacatocredinta!),
(lata
Legii"
auzitorii
nu
ca
fapte. Si prin amindoua se face indreptarea,
sine-si se
pe
insusi
omul
dar
Tndrepteaza,
Dumnezeu
indrepta".
vor
se
lucrarea!)
(iata
Legii
rii
te
,^rate
Sirul:
Efrem
Sfintul
zis
si
a
ce
ceea
gateste spre Tndreptare. Se potriveste cu aceasta
duh
de
fea
trupul
precum
Caci,
te-te!
cunoa
?
cunoscStor? Din faptele tale
1,6

numesti pe sine-ti
sti Scnptunle,
nu
a
omului
e
Ratacire
moarta.
este mort, asa si cunostinta fara de lucrare este
ziceau
caci
Pateric,
este
si
scris
Ca
defaima.
dar Tndoit se rataceste acela ce le stie, dar le
cineva
Sfintei
supune
se
a
Crestin:
la
Dumnezeu
batrinii: Acestea stnt ceie pe care le cauta
ftcut
au
Proorocn
batrin:
un
zis
a
iarasi
Si
Scripturi si a se sili sa faca cele zise acolo.
dinsn
du
a
venit
au
ce
cei
Iar
intr-tnsele.
P
scria
ce
cartile, si au venit parintii nostri si au lucrat
in terestre
pus
le-a
sens
si
le-a
si
acesta,
neamul
le-au invatat pe de rost. A venit insa

[pervazuri.'rame, n. m.],
117

deca",

iasindu-lenelucratoare."(n. aut.)

juvor
Legese
pnn
si
Lege"
fara
de
zicerea:
Si Icumenie, unit cu Teofilact, tilcuieste
tiru,
legea
numai
caicat
au
unii
ce
ca
usor,
mai
Elinii se vor muncii, Insa

adaugmd ca

si

greu, fiindca au caicat

legea

firii, si

Legea

scrisa. (n. aut.)

mai
^
osindi
vor
se
ca
nu
1,8
invatam
ne
Apostolului,
al
acesta
Baga de seama cum, din cuvfntul
deosebire,
cu
ci
Lege,
dupa
i
Lege
de
tnainte
deopotriva cei ce fac unul si acelasi pacat mai
vremilor. De
osebirea
dupa
si
fiecaruia
deplinatatea
dupa cunostinta, si dupa puterea, i dupa
ata miia dar
ca
poate
mic
eel
caci
mari,
cei
P
pentru
aspra
aceea a zis Solomon: Judecata va fi
zicind in
hotant,
a
Domnul
Si
Solomon
6:6).
cei puternici tare se vor certa" (Infelepciunea lui
i s-a pus mult,
ce
celui
Si,
cere!
va
se
mult
i
Evanghelii: Tot celui ce i s-a dat mult,

iar Iudeii

si

Sfintitele

si Isidor
Scolasticul
Evdemon
lui
scria
aceasta,
mai mult fi vor cere! (Luca 12:48). Pentru
pedeapsa,
iti raspund
aceeai
luat
au
nu
gresind,
aceleasi
Pilusiotul: .fiindca ai scris ca mulpl,

greeli, nu
mtru
Care,
Judecatorului,
scumpatatea
ca asta se intfmpia din pricina ca multa e
si cerceteaza osedregatoria,
si
pacatuit
a
ce
celui
cauta numai felul pacatului, ci si cunostinta
ce
aceeasi
suferi
Pfdeapsa
vor
nu
fadndu-1,
felul de via^a. Cad, acelasi pacat

birea vremii

de dupa

dar, ci eel dintti

mai blinda,

eel de-al

de dupa Lege si eel

iarai, acelasi, scnSi,
(epistola
86).
nescapata"
doilea mai grea, iar eel de dupa dar pedeapsa
cei
pe
aparare
de
fira
pedepsea
n.
mj
lui Moisi,
a
[veche,
,Ugea
zice:
Diaconul,
loan
lui
ind
lui
evangnelia
noua,
cea
[legea
darul
venit
ce pacatuiau mai presus de iertare. Iar dupa ce a

mai

inainte

de Lege,

si

eel

58

..

r~^ wtu

UIU

. cea

vecwer ^aci,

lata, ai aratat

ca n-ai

folosit

nimic din

Lege. Drept aceea, tu ai mai multa trebuinfa

decit Elinul de darul lui Hristos
Caci nu te-ai tndreptat la Dumnezeu din
auzirea Legit, fiindca auzitorii Legii se
pot socoti cucernici si cinstiti in fata oamenilor,

nu insa

zeu; ci facatom Lsgii, acestia sint cei ce se

indrepteaza la

si

maintea

lui

Dumne-

Dumnezeu.

14 Caci
ft
acetia,

neavtnd Lege.

ceea ce arata lucrul

le,

marturia

lor

Cmd

vorbeste fmpotriva Iudeilor, Pavel foloseste

cuvintele cu atita mfelepciune, melt se arata cS nu zice nimic
Tmpotriva Legii celei vechi. Pentru
aceasta spune aici, ca si cum ar malta si ar
mari Legea, ca cei ce nu au Lege dar fac faptele legii firesti, supunmdu-se acesteia

cuvmtului constiintei eel

insuflat
sinea lor - aceia smt minunati si laudati, pentru
ca, fara a avea trebuinta de Legea scrisS, au implinit totusi poruncile
ei, mtiparind in inimile si
in constiinta lor nu slove, ci fapte bune.
si

Hristos, n. m.], acesta

munceste mai mult decit Legea si mai amar pe cei ce au

pacatuit si
nu s-au pocait. 1 legea cea noua ingroze te cu
muncile fiindca, pacatuind, cei ce s-au in?
vredmcit de atita dar i s-au ridicat la imparateasca
cinste sint vrednici de mai multa munca'
Pentru aceasta a zis Pavel: Stricind cineva
Legea lui Moisi - fara de indurare (adica ffira de
mila, si neaparat i farS iertare), prin marturia
a doi sau trei martori - moare, adica se ucide cu
pietre. Cu cit socotesti - zice - ca se va
invrednici mai mult de munca eel ce va defaima
pe
Acela ce ne-a slobozit si ne-a cinstit, ocarfndu-L
prin cele ce face?" (epistola 1 67)
i Teodont zice: ,^rin acestea, Stapinul
ne invata ca, de la cei ce suit desavirsit intru fapta
buna, cere fapta buna cea mai mare. El ii rabda
indelung pe cei care gresesc mult, dar sfintilor
nu le impartaseste aceasta iertare" (La cele nedumerite
ale Scripturii, Intrebarea 43)
i marele Vasihe zice acestea putine,
dar infricosate cuvinte: Judecata urmeaza damlui,
si va

cerceto Judecatoml

11

cum ai tntrebuintat cele daruite" (Cuvtnt despre smerita cugetare).

(n. aut.)

Teodont tilcuieste zicerea aceasta asa: Ca dumnezeiasca

lege cere fapta
ce au avut cugetari bine-cinstitoare de Dumnezeu
mai inainte de Legea lui

lnteleptul

martunsesc cei

Moisi, care si-au impodobit viata cu fapte

bune, lor insile facindu-se puitori de lege."
Baga de
seama ca - dupa oarecari moralisti - trei sint vredniciile
catolicesti (adica peste tot cuprinzSoare) asupra carora se reazema legea fireasca,
pe care e dator a le pazi eel ce nu voieste a rataci din calea faptei bune:
1) sa nu faci altera ceea ce nu voiesti a pi se
face tie; 2) slti faci
sie-ti ceea ce voiesti a-si face aljii lorusi:
3) s3 faci altora ceea ce voiesti a-ti face tie altii. Cea
dintu se numeste vrednicia dreptului; cea de-a
doua, vrednicia celui cinstit; i cea de-a treia

vredmcia cuvunfei ori a celui cuviincios. Iar Domnul

le-a cuprins pe toate trei intru aceste cuvinte: .Deci, toate cite voi^i a va face
voua oamenii, asa facefi si voi lor, ca in aceasta
se cupnnd Legea i Proorocii" (Matei 7:12). Iar unul din
imparatii vechi ai Romei, preamarindu-se desi era necredincios si slujitor de idoli,
a scris aceasta invatatura a Domnului, catoliceasca [atotcupnnzatoare, n. m.] si unita cu legea
fireasca, deasupra usilor palatului sau, ca
s-o citeasca to^i cei ce intrau. (n. aut.)

59

de cea scrisa, de cea fireasca i de

cea care se socotete prin fapte. i zice: Neamurile, care nu au Lege" (care
lege? cea scrisa, firete) fac cele ale legii". Ale carei legi? Ale celei ce se socotete prin fapte. Apoi: Acetia, neavind Lege" (care lege? cea scrisa), ii sint
Apostolul vorbete Tnsa

trei legi:

Cum i in ce chip? Intrebuintmd legea fireasca i cuvintul contiin-

lorui lege".
tei,

de

aici

care arata lucrul legii". Al carei legi? Al celei ce se socotete prin fapte.

120

precum
cerea urmarea cuvintului, dupa care se cuvenea a zice aa: Caci, cind neamurile cele fara de Lege fac cele ale legii fn chip firesc, negreit sint mult mai
bune acelea decit Iudeii ce se invata din Lege" Insa nu a zis-o aa, ci mai lin:
Din acestea, arata ca firea oamenilor
ca neamurile ii sint lorui lege".
Soeotete dar intelepciunea

lui

Pavel, caci n-a Tnfruntat pe Iudei,

dobindea de la Dumnezeu toata purtarea de grija i pronia i in vremurile

vechi, mai dinainte de a se da Legea, totodata astupindu-se gurile celor ce zic:
Pentru ce nu a venit Hristos in lume dintru mceput ca sa mvete pe oameni lu~
crarea binelui? Caci Pavel raspunde lor ca Dumnezeu a pus dintru mceput in
oameni cunotinta binelui i a raului, iar dupa ce a vazut ca nu ispravete ni122
mic, a venit El Insui, in vremile cele mai de pe urma.
iprin cugetarile lor iniru sine-i piiindu-se sau dezvinovatindu-se,

123

120

Bag& de seama cum Coresi i insuji Teofilact zic cS aeeast& lege a faptelor e cea a lui
Moisi, adica Legea scrisS, i uita-te la Romani 3:27. (n. aut.)
121
Coresi zice ca [...], dup& Hrisostom, Teodorit i Icumenie, prin neamuri'\ se inteleg
A

aici

acelea ce nu au crezut in Hristos, dar faceau din fire oarecari bunatati ale contiintei, Pen-

Dumnezeu

S&u in c&mara imparateasc& a inimii, i.a scris

legi pe lespezile inimii i judecator 1-a facut pe dreptul cuvtnt care urmeaza contiintei. Iar
martori a pus inchipuirile, care ori ajuta, ori marturisesc impotriva. Pentru aceasta, de aceti
tru

ca

i-a pus divanul

judeful

i'

judecatori a zis David: S-a Tnsemnat peste noi lumina fetei Tale'* {Psalm 4:7);

Mineinoi

fiii

oamenilor, in cumpene" (Psalm 69:9).

trivntcul tau in grabs !"

rinti. (n. aut.)
122

iar

precum

tilcuiete

a zis: Impaca-te cu po-

avva Dorothei

incsi

data, la sfiritul veacuriior" (Evrei 9:26)

al capitolului

Tilcuind cuvintul aeesta, Macarie eel

povara - pe
altii

ai

carei

povatuindu-i

cugetele ca

pirii,

oameni

ii

aa este

ocirmuiete
i

PS-

getele, ci indata le

4 de

Mare

i-i

la

i la:

Galatenl

zice:

zicerii: (...)

iar cind a venit plinirea noas(n. aut.)

Precum

ar

fi

o corabie avind multa

iconomisete cirmaciul, pe unii certindu-i,

iar

inima, avind cirmuitoare mintea, contiinta ca mustratoare,

CS zice: prin cugetarile lor intru

cum contiinta nu judedi impreuna cu-

sau dezvinovatitori ori r&spunzatori.

sine-i pirindu-se sau dezvinovatindu-se.

Vezi aadar

mustr& pe cele care ascult& de pacat? Caci nu minte - pentru ca ce

Dumnezeu in ziua judec^ii? - ci se marturisete

XV, capitolele 33, 34). i ia aminte c&, dupa oarecari

inaintea lui
(cuvintul

i alti

subinsemnarea stihului 4

tra", la

pe

legea contiintei,

Domnul

Pentru ce a venit Hristos in vremile cele mai de pe urma, vezi la tilcuirea

acum,
123

- adica cu

i iarai:

c% totdeauna era mustrind"

moraliti, contiinta se hota-

rate (definete) aa: Contiinta este acea lucrare a sufletului prin care aeesta

60

ar zice

judec& dac&

16 in ziua cind Dumnezeu vajudeca, prin

oatnenilor, dupa bunavestirea mea.

Iisus Hristos, cele ascunse ale

Pavel invata aid ca, atunci cind vom fi judecaji

getanle noastre vor sta de fata, unele osmdindu-ne,

toji

oamenii de obste, cu-

iar allele

raspunzmd spre

Vnnd

insa sa creasca temerea,

nu a

ca Dumnezeu va judeca pacatele, ci

cele ascunse" ale noastre. Fiindca oamenii
judeca numai greselile vazute,'iar
Dumnezeu le va judeca pe cele ascunse, prin Iisus Hristos,
adica Tatal prin
Fiul, pentru ca Tatal nu judeca
pe nimeni, ci toata judecata
zis

a dat-o Fiului"

faptele lui sint ori

nu unite cu legea." Drept aceea, din hotanrea

aceasta, se

vede cum consti-

e o cugetare tmplinita (silogism), a carei propunere

[premisa, n. m.] mai mare [majora n
m.J cuprmde legea, propunerea mai mica [minora, n.
m.] cuprinde fapta, iar mcheierea [coneluzia, n. m.] cuprmde hotanrea daca fapta
este sau nu unita
inta

cu legea.

De

pilda, contiinta oa-

memlor, ca o carte a legii, zice: Furul pacatuie te!"

lata propunerea [premisa, n. m.j mai
5
mare. Constanta furului marturiseste propunerea
mai mica, zicind: ,u fur!", i aceeai con?tnnta aduce asupra- i hotanrea tntru incheiere

[concluzie,
n.

Pentru aceasta se
si

judecator.

si

numeste constiinta canon (reguia)

Ca acestea

arata Apostolul prin cuvintele

m.]

al faptelor

de

si zice:

omului,

aici, vezi si la

,JEu pacatuiesc'"

pM adica, si martor

subinsemnarea

zicerii-

Ca, de ne-am judeca pe noi insine, nu ne-am

mai
osindi" (7 Corinteni ll:3l). (n aut
2
Icumenie spune ca cugetele pirasc pe cei ce au
sa se munceasca, iar cugetele celor ce
^
au sa se mdrepteze raspund spre dezvinovatire.
Arata insa ca, de vreme ce nimeni nu este fara
de pacat, cugetele ii mustra si pe cei ce au sa
se indrepteze, pentru ale lor pacate de iertat,
dar
biruiesc cugetele celor ce au ca raspuns
de ajutor neputinta firii si iubirea de oameni a
lui
Dumnezeu. Iar asupra celor ce au sa se munceasca
biruiesc cugetele ce ti pirasc ca au pacatuit
fara lertare si fara pocainja. Insa
si ptra (ostnda) cugetarilor ptrttoare,
si indreptarea celor dezvinovatitoare singur Judecatorul le aduce.
Iar mfeleptul Teodorit, pentru ca
sa adevereze cum ca constiinta omului piraste
ori dezvinovate 5 te in chip firesc, aduce ca pilda pe frajii
lui losif. Caci, cind a pus Iosif pe
fratii sai in
mchisoare timp de trei zile, ei, tmboldindu-se i
mustrihdu-se de catre constiinta lor/nu luau
aminte la mtimplarea de faja, ci, aducindu-si
aminte de faradelegea facuta de d'insii cu 20 de
am mai mamte, ziceau unii catre alfii acestea: Cu adevarat
sintem intru pacate pentru fratele
nos ru, ca am trecut cu vederea necazul
sufletului lui cind se ruga noua, si nu
l-am ascultat. Si
pentru el a vemt asupra noastra necazul
acesta" (Facerea 42:21). Iar Ruvin, oarecum
dezvinovatindu-se, le aduce aminte de cuvintele
ce le zicea spre ajutorul

zicmd sa nu nedreptatifi pe copilas, si nu m-ati

ascultat?
Asasi Avimeleh, imparatul Gherarilor, avtnd marturia
re can-e

piere?

mima

Dumnezeu

Au

si

Nu am

grait

voua

Si iata ca stngele lui se cere!" (la fel)

contiintei, a raspuns spre dezvinovati-

pentru Sara, femeia

doar nu mi-a spus

curata

lui Iosif:

mtini curate

el:

am

Avram, zicmd: Doamne, neam nevinovat si drept

Sora a mea este! Si nu mi-a zis ea: Frate al meu
este! Intru
lui

facut aceasta" (Facerea 25). Asadar, urmeaza

ca la judecata
vntoare acei care au viejuit in afara de
lege ori stnt pMfi de constiinta ca au pacatuit
si ca se
muncesc de Dumnezeu cu dreptate, ori constiinta
raspunde pentru dtnsii spre dezvinovatire,
aratmd ca au pacatuit intru netiinta. (n. aut.)

61

evanghedupa
asa:
Hristos"
Iisus
prin
zicerea:
(loan 5:22). Sau vei intelege
Apostolul
Hristos".
Iisus
prin
mie
afierosit
s-a
vestire, n. ml], care
lia

[buna

propovaduire,
sa
evangheliceasca
prin
adica
arata aici ca prin evanghelia sa,
dinamte
invatat
i-a
ce
acelea
ci
nou,
nu invata pe Romani vreun lucru strain si
adica judecata

i firea,

si

126

munca

[osinda, n. m.].

numeti Iudeu,

$i te odihneti in

Lege, $i te lauzi

17Iar dac& tu te
intru Dumnezeu,
Lege;
din
invadndu-te
de
folos,
cele
alegi
18 i cunoti voia Lui i

Dupa

ce a zis ca nu

lipseste nimic spre a se mintui

fireasca face faptele Legii scrise,

stite ale Iudeilor, intru

Pavel numara acum

care nadajduind

ei se

si

Elinul care prin legea

faptele cucernice

cin-

si

mindresc asupra neamunlor.

Si,

cinstit
este
precum
atunci,
cinstit
era
care
mai intii, ei aveau numele de Iudei",
penIudeu",
numesti
te
ci:
Iudeu",
acum acela de Crestin". Insa nu a zis: esti

martunsete
.marturisire". Si

parte

zice

tnveti care fapte trebuie sa

faci, ci ai

Legea

scrisa, care te invata toate

cu

tnles-

.5

Si

mare mindrie
a neamumor

uc

v lc -

lire cu tine, adica

de
o
celor
oamenilor
impotriva
nezeu
faci
s&
trebuie
ce
deslusit
adica
folos,
me ce sti voia lui Dumnezeu si cele de

cuvenite
cele
zica
sa
va
folos"
de
caci
faci
ce sa nu

19

i te

si

si

folositoare fiecaruia.

dintru
celor
lumina
orbilor,
povapiitor
a
nadajduie?ti fi

intuneric,

Lege
in
avind
pruncilor,
al
tnvatator
minte,
tndreptator celor fara de

20

inchipuirea cunotintei

yi

a adevarului -

fi
va
nu
dacS
nimic,
la
foloseste
nu
Pavel zicea mai sus ca auzirea Legii
ci
Dumnezeu,
la
drepti
sint
zice
Legii
unita si lucrarea: Caci nu auzitorii
al Letnvatator
Chiar
si
anume:
mare,
mai
facatorii ei." Iar acum zice ceva si
ci si
folosi,
vei
te
nu
nimic
ca
numai
nu
Legii,
gii de esti, dar nu faci cele ale
cu
mult
mai
mindreau
se
ludeii
ce
mai mult te vei munci! Cad, de vreme
Aposris
de
vrednici
arata
ii
si
aceasta
mai virtos de la

vrednicia mvataturii,
tolul.

125

126

De

pruncilor"
invatatori
orbilor",
povatuitori
aceea, numindu-i

Despre evanghelie, vezi

Teodorit

iata", si

la capitolul

14

al acestei epistole catre

scrie: vezi", altii: iata", iar anil: ..dacS".

nu daca", macar

Mai

Romani,

ce-

stih 24. (n. aut.)

drept se vede ca este vezi"

(n. aut.)
scrie.
se
asa
izvoade
multe
mai
cele
ca in

62

si

on

lelalte, el

mustra mmdria

tuitori", i

lumina"

lor.

si

si

sine~si:

pova-

pe nemernici [venetici, n. m.] i pe

cunoastere de curind,
numeau ..lntunecafi", si

la

ft'

fara de minte". i zice:

puirea cunotinJei

numeau pe

invajatori"; iar

si

neamurile ce ajunsesera
pranci"

Pentru ca aceia asa se

Tu - o

a adevarului in fapte

si

- nu

mvajatorale Iudeu!
ispravi, ci

ai

tnchi-

doar intra Legea

scrisa,

dar nadajduiesti ca printr-msa inchipuiesti intra tine fapta buna.

De aici, se
intimpla un lucru asemenea precum, de pilda, cind cineva are
chipul Jmparatultii, dar nu urmeaza zugravirii aceleia; iar
cei ce nu au chipul ll urmeaza

pe

el intra adevar, fara a-1

!n sufletele ucenicilor

vedea. Deci: fiecare mvatator zugravete

si

ascultatorilor sai cunostinfa binelui

daca invatatoral acela face

virsit; iar daca nu face faptele,

Iar

Apostolul

inchipuie

a adevarului.

fapte potrivite cu invatatura sa, el este desael este la fel cum erau Iudeii pe care ti mfrunta
si

aici.

Unii insa au socotit ca mchipuirea" ar

fi

Tnchipuirea cea mincinoasa

plasmuita, inchipuita intra cele din afara ale cunostintei, iar

adevarata si buna-cinstire de Dumnezeu. 127

21

si

deci, eel

cejudeci pe

altul,

pe

sine-ti

si

nu cunostin|a cea

nu tejudeci? Cel ce

128

propovaduie&i a nu fura, fun?

22 Cel ce zici a nu prea-curvi, prea-curveti? Cel ce

te tngretoezi

de

idoli, furi cele sfinte?

23 Cel de te laud in Lege, prin calcarea Legii ll necinste$ti pe

Dumnezeu?
127

Icumenie
inchipuiete cu tnchipuirea cunojtintei i a adevarului. Prin
tnchipuirea cunojtintei" se
Tntelege a sti", iar prin tnchipuirea adevarului": a face".
Pentru ca acela arata cu adevSrat
cunotinta legii, care plinete legea prin fapte. Vezi si la capitolul
3 al epistolei a doua catre
Timotei, stihul 3. (n. aut.)
128

Pentru aceasta

buie a mv^ta (pe

altii),

cu cealalta a impinge."
Zice

zicea

Teologul, in stihurile cele lrnpatrite iambice: Ori nu treori a invata cu chipul [exemplul, n. mj; adica nu cu
o
a trage, iar

[...]

mM

[.. .]

Isidor Pilusiotul: Nici cuvintul, nici fiitarnida nu lipsete

celor ce cuteazS a lnva^i
(pe altii), ficind insS cele fmpotriva acelora zise. Caci cei ce nici
nu fac faptele bune, dar nici
nu se apucS a invSta (pe altii), poate ca mai masurat se vor pedepsi;
iar celor ce se mSresc
pentru invStatura, dar nu fac cele ce zic, pedeapsa le va fi neaparata
si neiertatS" (epistola 150
i

catre presviterul

Teopempt).

marele Vasilie zice: Vrednicia de crezare a invatatorului face cuvintul

mai bine primit,
i pe cei ce ll fnvata ti face mai cu luare
aminte" (tomul 1, cuvintul al 17-Iea). Iar dumnezeiescul Hrisostom zice asa: Ucenicii se aduc la rivna
celor bune cind au pildele de la lnva^tor."
i

(n. aut.)

63

24 Caci, din pricina voastra, se hulegte numele

neamuri" (Isaia 42:5), precum este scris.

lui

Dumnezeu

tntre

w
w
r

Apostolul vorbete cu chip intrebator, ruinind pe Iudeii aceia care se

fa-

tilharirea
129

de

afierositi laidoli.

rea de argint,

ei

luau cele afierosite idolilor pentru miravul citig.

Apoi, o zice pe cea mai grea:

Cum tu - care te lauzi cu Legea scrisa, fiindca

Legea - cum aadar necinsteti pe Dum130

Trei vinovatii numara aici Apostolul: 1) ca sint
nezeu prin calcarea Legift
necinstitori; 2) ca necinstesc pe Dumnezeu, Care i-a cinstit; 3) ca necinstesc pe
te-ai cinstit

de Dumnezeu

Dumnezeu cu msai

mijlocirea Legii cu care au fost

pe Proorocul

ocarasc pe

Isaia,

Dumnezeu,

cinstiti,

fiindca o calca.

mustra de la sine insui, aduce ca martor i pin al

indoita facind mustrarea i zicind ca ei nu numai ca

Apoi, ca sa nu para ca
lor

luat

i ai

ii

pe

ci fac i

altii

sa-L ocarasca. Caci, prin faptele

lor, ei

de
a
pricina
se
face
care
LegiU
impotriva
cele
chiar
invata
ci
invata
Legea,
nu

pe Dumnezeu, Datatorul Legii. Astfel, cei ce ii vad pe dinii strioare

Dumacetia?
i
oameni
ca
nite
iubi
Dumnezeu
a
aadar
Trebuia
zic:
cati
nezeu, Care iubeste asemenea oameni, este El adevarat? Si altele asemenea.

huli oamenii

129

nu

de cele

Inteleptul Fotie intelege furtul

idolilor. i'zice

Dumnezeu i

ca cei ce urasc pe

idoli,

sfinte

ca

furt al banilor afierositi lui

Dumnezeu,

dar fur& cele sfmte, prin furtul aceasta, ocarasc pe

slujesc dracilor al caror iaca era idolul. (n. aut.)

marele Vasilie ca, precum prin lucrarile cele bune aducem slava
El celor ce
lui Dumnezeu, tot aa, prin lucrarile cele rele, hulim pe Dumnezeu. Caci ce zice
zice
Apostolul
Iar
neamuri.
intre
hulete
Meu
se
numele
pricina
voastra,
Din
pacatuiesc?
aa: Prin calcarea ta de Lege, ocarati pe Dumnezeu. Caci trecerea cu vederea i defaimarea
130

Pentru aceasta zice

de

legilor este ocara asupra puitorului

intr-o

casa in care se traieste rau

lege, la fel

cum

necinstea

sj

ruinea celor ce se fac

intru care e minie i strigare, ocara i ris, des^tare si

mverunare - se intoarce asupra celui ce stapinete casa. De aici, urmeaza aadar sa Tntelegem ca, precum intru lucrarile cele bune Se siaveste Dumnezeu, aa incurtru cele rele se siaveste diavoliil ; caci, daca iau madularele lui Hristos i le fac madulare
desfrinare, necuratie

viei,

eu.mut slava de

cum va, aducind slava

impreuna cu

la
i

Cei ce

ma

mintuiete la eel ce

ma

pierde...

lauda diavolului prin pacatul nostru, sa ne

dinsul. Caci,. cind se lupta mintea

Deci sa ne temem ca nu

dam

cu patima, daca, prin

rusjnii celei venice

staruire i rugSciune,

incununeaza pe Dumnezeu, oarecum prin sine. Iar

cind se va muia ?i se va supune indulcirii, sluga i rob fccindu-se pacatului, el adauga prilej
de lauda, i de inaitare i de mindrie vrajmaului" (tilcuire la zicerea: Aduceti Domnului
izbutete sa-i biruiasca patima, Cretinul

slava

si

cinste!",

de

la

Psalmul 28).

(n. aut.)

64

25 Caci taierea imprejur folosete cu adevarat daca vei face Legea;

daca eti calcator de Lege, taierea ta imprejur s-afacut netaiere

iar

imprejur.

Fiindca Iudeii aveau la mare cinste taierea imprejur, Pavel nu zice de la

inceput ca taierea imprejur este lucru de prisos i nefolositor; ci o primete cu
cuvintul, iar cu fapta o doboara, zicind: Marturisesc ca taierea imprejur folo-

cu adevarat, insa doar daca tu, eel taiat imprejur, vei pazi totodata i poruncile Legii. Iar de vei calca poruncile LegiU taierea ta imprejur s-a facut netaiere imprejur. Nu a zis ca taierea imprejur e nefolositoare (ca sa nu arate ca
sete

o ocarate), dar

Apoi, cu cuvintul acesta,

inima. Pentru aceasta, zice
taiate

pe Iudeu de dinsa.
Apostolul il arata pe Iudeu netaiat imprejur cu

1-a lipsit desavirit

imprejur cu trupul,

Dumnezeu,

i toti

cei din

mile lor" (capitolul 9, stihul 26).

imprejur
ascunse

de doua

gindite.

De

casa

lui Israil sint netaiati

imprejur cu

doua vazute

ini-

doua

taieri

simtite, iar celelalte

doua

aceea, Apostolul vorbete aici de

netaieri imprejur:

De

prin Ieremia: Toate neamurile sint ne-

imprejur vazuta, dupa trup, este cind cineva

pilda: taierea

se taie imprejur in trupul sau; iar taierea imprejur gindita

dupa duh

este

a indulcirilor de prisos. Apoi, netaierea imprejur

cea simtita i dupa trup este cind cineva este netaiat imprejur la trup; iar netaierea imprejur gindita i dupa duh este cind cineva, avindu-i sufletul ca i al
lepadarea patimilor trupeti

neamurilor", nu taie de la

el nici

o patima

o indulcire.

nici

131

Deci Pavel zice

Cind eti taiat imprejur dupa trup, dar nu faci nici un lucru al LegiU atunci,
dupa duh, tu eti netaiat imprejur. Pentru aceasta, Dumnezeu iti poruncete sa te
tai imprejur la inima: Taiati-va imprejur Dumnezeului vostru i taiati imprejur
invirtoarea inimii voastre, barbatii lui Iuda!" {Ieremia 4:4). Precum dimpotriva,
aa:

de va face lucrarile i poruncile Legii, el

imprejur dupa duh, pentru ca a taiat de la sine-i patimile i indulcirile

eel ce este netaiat imprejur la trup,

este taiat

trupului. Aceleai cuvinte le zice Apostolul

131

Iar

Teologul Grigorie v Tn cuvintul

la

in continuare. Asculta:

Naterea Mintuitorului, a

zis aa: Taie-te

impre-

Cuvlnt pe care Nichita Scoliastul il tilcuiete aa:

Taierea imprejur duhovniceasca e lepadarea Tndulcirii trupeti i a celor de prisos, care nu
sint de nevoie. Caci nici o indulcire nu e de la Dumnezeu sj nu se face dupa Dumnezeu. Indulcirea este prisosinta, a c&rei inchipuire este netaierea imprejur, care nu e nimic altceva de-

jur,

curmS acoperammtul de

la natere!"

cit piele, prisosinta a vietii indulcitoare. Iar

esc, care s-a revarsat la tot

tere,

acoperamintul de

la

nastere este pacatul stramo-

neamul, caci acesta se adauga peste suflet numaidecit dupa na-

dar se curma cu sabia mintuitorului botez

cu

cujitul

Duhului facator de

viata." Altii zic

ca acoperamintul de

la natere" sint cugetele

patimase

cunotinta, cea inso^ita cu trupul ca un oarecare nor

1 1 al epistolei

catre Coloseni). (n. aut.)

65

si

picla dintr-insele, iar

acoperamint (vezi

altii

ca e ne-

capitolul 2, stihul

1
""3r* v**' p**4&fHs

inurepianie
ndreptarile Legii

va socoti nettiierea lui imprejur

ca taiere tmprejur?

0St l

nU ZiCe CS netSierea ?mpre ur biruie

taie
J
tmprejur, pentru ca
r^i
r
aceasta s-ar ft socotit asupritoare
si greu de primit celor
ce auzeau, ci spune ca"
ne^erea .mprejur se va socoti ca taiere
tmprejur. Drept

ZfTT
V ^
La
UCr

^^

**

aceea,

bUnS (adicS Cele

adevX

de Dumnezeu)

adevarata netaiere Tmprejur este

fapta rea i pacatul.
Vezi msa ca Pavel nu a zis: cmd
eel taiat Tmprejur va pazi
Legea"
pentru
ca ar ft urmat sa raspunda ludeul
si sa zica:
fel,

S^ST^
tZl^/
T

Vreme Chiar

zel
zeste

^
i

Sta '

D
PaVd

'

cum

ZiS:

WU-

putmfa
netaiat TmpreM

este cu

1UCrU

a
'

Cfnd Cd

netaiat

^Prejur p^

indreptanle Legn, aceasta se va

socoti lui negresit ca taiere
Tmprejur
Care smt msa mdreptarile Legit?
Acelea care se vad ca TndrepteazS
pe
Tprin
lucrarea lor, pentru <* taierea
Tmprejur nu este lucrare si fapta,
caci ce ce se taia Tmprejur
patimea i simjea dureri Tn
taierea imprejur nu se poate
numi Tndreptare a Legit, caci ea
numai cu scopul de a nu se amesteca
cu cei de alte neamuri. 132

cTpZS?
Lp.^e!
'

s^IudeuM

27 lar eel din fire netaurt imprejur, plinind Legea,

28

care,pnn slova Legn siprin taierea

tmprejur,

te

vajudeca pe tine

esti

caicatordeilge
trup

este taiere imprejur;

29

"nt CUm tMerea imprur este *~ inimu

:
? a carui
ZTnuh,7
intra
Dahul, nu m slova;
laud& nuedela oameni,
de
Ce

Si

ci

Dumnezeu.

Aid, Apostolul arata Tnvederat ca

smt doufi netaieri Tmprejur: cea din
cea din vointa, care este - precum
am zis tnainie. _ cTnd cineva ', l!

la

fire si1

^H rZl nu are TITJ

taiata sau

SSSiSHSHSSS
66

curmata

nici

o patima

si

tndulcire trupeasca. i

doua

taieri

imprejur: cea la trup

va

patimile

judeca (adica va osindi)

nu

taierea imprejur (fiindca ar

Iudeu, care te araji taiat

fi

parut ca ti mfrunta), ci

imprejur cu trupul, dar

eti netaiat

imprejur

pe tine, pe
nu
Apostolul
acestea,
cuvintele
prin
Deci,
Legil
indreptarile
cu inima, calcind
pe
necinstete
ci
cinstind-o,
mult
mai
vede
se
caci
necinstete taierea imprejur,
dreptarile Legii

lamurit

Iudeu
*.A

arata

pe

a ofa tn/Uu

doar trupeste,

ci

Iudei ca toate le faceau spre aratare, zicind:

r>\

ne>\

intni acr.nnQ

nu imnlineste

rare,

injelege duhovniceste

si

nici

Nu

eel intra ara-

o hotarire a Lesii

si jertfele, si

sfmbetele,

curatirile si

deschide
Duhul",
intra
inimii
imprejur
a
taiere
zicind
toate obiceiurile
crede
vorbeste
si
Hristos
lui
Bisericii
vie|uiri
a
darului si duhovnicestii
legii. i,

drum

din^a, caci credinfa se lucreaza cu inima

{uirea trebuie sa fie buna,

Elini sau de alt

la cinstitorul

ale Legii,

134

zis

Pentru aceasta a zis

desavfrita

preface

iar

de Dumnezeu

precum am

curmare

nu judeca dupa trup

si

neam, sa nu

si

are lauda de

si

cind auzi despre eel netaiat imprejur,

te gindesti la slujitorul

si

mai

la

sus.

omul cu

si

si

vie-

despre

inchinatorul la idoli, ci

fapte bune, care

nu

stie

insa de cele

135

dumnezeiescul Maxim, hotSifnd ce este taierea imprejur a

mii tntru Duhul", care se face

cu duhul,

Dune-

dupa ceea ce se vede.

pretutindeni
ca
aceasta,
este
acestea
toate
din
iese
care
incheierea

zeu, Care cerceteaza inimile

Iar

si

la

din cele dupa sim^ire

dupa minte,

ini-

la cele sim^ite i gindite

care
Duhului,
a
mijlocire
de
fara
cea
venirea
prin
fireti,
lucrSrilor
a

i trupul, i sufletul

cu

totul spre cele

dumnezeieti (capitolul 47 din

intlia suta

a celor

teologhiceti). (n. aut)

dinaintea
cei
pe
aici
in|elege
Apostolul
Elini",
prin
ca,
lucru,
i Teodorit zice acelai
Dumnezeu
de
cinstirea
iubeau
ci
idolilor,
fnchinau
nu
se
care
Dumnezeu
inomenirii Fiului lui
135

fapta bunS,

precum Melhisedec,

Avimeleh

i altii. (n. aut.)

67

CAPITOLUL III
1

Ce este aadar mai mult al ludeului? Sau care

tmprejur?
2 Este mare in toate privintele.

estefolosul taierii

Mai in, pentru ca lor li s-au

incredintat

cuvintele lui Dumnezeu.

3 C&ci ce

este

daca unii nu au crezut? Au doar necredinp

netrebnica credinta lui Dumnezeu ?

De vreme

ce Pavel

lor

vaface

Sa nu fie!

prin cuvmtul ce a zis, ca nu este Iudeu eel

intra
aratare" -a scos afara toate cele ale Legii, acum
dar, vazind ca se naste oarecare stare impotriva, el se lupta si o surpa pe
aceasta. Care este msa starea impotriva? Ca - zice - daca cele ale Legii nu
folosesc, atunci

pentru ce au fost

alesi Iudeii, cei

ce pazesc acestea, dintre toate neamurile? Cu

Tntelepciunea sa,
Apostolul strica dar aceasta stare impotriva, zicind
ca este mult folos ludeului'
Dar, prin aceasta, nu vorbeste de ispravile Iudeilor,
ci de darurile lui Dumnezeu; caci nu a zis ca Iudeii tntrec celelalte neamuri
fiindca au ispravit
oarecari

fapte bune, ci pentru ca lor li s-au incredintat

cuvintele lui
lucru este facere de bine si dar al lui Dumnezeu,
iar

ce Tnseamna aceea ca

Dumnezeu", care
nu merit al Iudeilor. Dar

s-au incredintat"? In loc de au luat", a zis:

fncredintat", intelegindu-se ca ei s-au aratat
vrednici la
li

Dumnezeu de

cuvintele Lui date de sus

si

li

s-au

a primi

proorociile.

Zicind acestea, Apostolul se vede ca raspunde spre

ajutorul Iudeilor, dar
apoi iarai li mustra, aratind ca nu au crezut
cuvintelor lui Dumnezeu, 'prin
care El l-a cinstit. Insa mustrarea aceasta o
aduce ca din partea altcuiva, ce
ar zice unele ca acestea: i ce folos ca au
primit Iudeii cuvintele lui Dumnezeu, de vreme ce nu au crezut? i Pavel
dezleaga aceasta stare impotriva
dind raspuns nu pentru ajutorul Iudeilor, ci pentru
slava lui Dumnezeu. Pentru ca zice: Daca nu au crezut Iudeii,
ce rau a pricinuit aceasta lui Dumnezeu? Au doar necredinja Iudeilor va face
nelucratoare credinta lui Dumnezeu, adica incredinjarea cuvintelor lui
Dumnezeu si facerea de bine a Lui?
Ba, caci Dumnezeu nu numai cS nu e vatamat
de necredinta acelora, dar inca
Se si siaveste mai mult prin aceasta, ca iubitor de
oameni Pentru ca'si Iudeilor, care aveau sa-L necinsteasca
prin necredinta lor, Dumnezeu le-a facut
.

bine.

Cum am

vazut, Pavel i-a aratat pe Iudei vinovati

Iar Teodorit tilcuiete aa zicerea aceasta,

zictnd:

Sa zicem ca

si

nici

osindip! din in-

un

om

n-a adus lui

Dumnezeu cuvnncioasa 5 datornica multumire i marire, ci

toti s-au aratat nemultumitori
tre El (caci aceasta msemneaza zicerea:
tot omul este mincinos"). Au doar
i

ca-

nemultumirea

oamenilor are sa pneinuiasca micsorarea slavei

68

lui

Dumnezeu? Ba!" Aceasta o

zice Fericitul

sei acelea

cu care

ei se

impodobeau, adica din Legea pe care o primisera de

Dumnezeu.

la

precum este
4 Fie dar Dumnezeu adevarat, i tot omul mincinos,
scris: Drept eti Tu intru cuvintele Tale gi biruitor cind veijudeca
Tu" (Psalm 50:6).

Pavel a zis ca unii dintre Iudei nu au crezut. Apoi - fiindca era

aratat ca nu doar unii, ci toti nu au crezut - ca sa nu se arate ingreuietor lucrul

Mai

sus,

scriprea-Tnteleptete,
cuvintul
alcatuiete
Apostolul
facea,
se
intr-adevar
ce

Pavel

i in alt loc:

Chiar daca noi nu credem, El ramine credincios, ca nu poate a Se tagadui

pe Sine-Si" (2 Timotei 2:13).

137

(n. aut.)

Cuvintul acesta 1-a luat Pavel de

Psalmist, care zice: ,JEu

la

am

uimirea mea:

zis intru

Tot omul e mincinos!" {Psalm 115:2). (Coresi spune ca marele Vasilie, tilcuind zicerea: inPsalmii
ca
in
zic
si
Ieronim
Aquila
iar
mintii
mele";
rapirea
mtru
a
zis:
tru uimirea mea",
evreiesti se citeste asa: fntru tulburarea mintii mele".) Pentru ca Samuil li fagaduise lui Damintit.
toti
au
insa
credinta,
ostilor
marii
mai
prietenii
i
iar
sa,
fiica
Saul
pe
vid imparatia,
oamenii erau mincinosi mai inainte de daruri, iar Dumnezeu a adeverit in
evangheliile Sale, adica in bune-vestirile Sale, iar omul a mintit. i tot omul e mincinos, fie
pentru c nu este desavirit i statornic" - precum au taimacit Teodotion, i Teodorit si Eftii
Aquila
taimacit
cum
au
dupa
si
minciuna",
umbra
omul
este
pentru
ca
fie
Zigabenul
mie
Asadar,

to^i

Ieronim, fiindca numai intru

(Iar

Dumnezeu

este neprefacerea,

Simmah a taimacit zicerea aceasta asa:

tot

si

pururea vecuirea

si

adevarul.

omul minte").

Iar SfTntul Grigorie al Nyssei tilcuieste malt aceasta zicere, zicmd:

Marele David -

tnal-

oarecum din sine - a vazut biriele, neinteles i necuprins de gind, si a strigat intru fericita uimire acel glas pe care toti tl cinta: Tot
omul e mincinos ! Iar aceasta este - dupa gindul meu - ca tot omul care vrea sa giasuiasca
tilcuind negraita lumina este cu adevarat mincinos, nu pentru ca waste adevarul, ci pentru ca
tindu-se cu cugetul, prin puterea Duhului,

Ti

si

iesind

1). (n. aut.)

cu neputinta sa povesteasca" (Cuvint lafeciorie, capitolul

este
138

Iar aceasta: (.

biruiesti cfnd vei

prin Natan".

Zosim zic
Iar

.) si

rau Tnaintea

Ta am

judeca Tu", asa se tilcuieste

Macar ca Apostolul

aa: (.

.)

ca sa

ficut, ca sa

la acelasi Coresi: (.

oameni a

lui

.)

intru cuvintele

Tale

si

biruiesti intru cuvintele

Tale prin care ziceai ca

Dumnezeu,

ci isprava,

sa

ca sa biruiesti mustrindu-ma

a luat zicerea aceasta la credinta cea prin fapte. Iar Isihie

Teodorit zice ca acest ca" nu arata pricina,

iubirea de

Te indreptezi

toti s-au abatut."

ca noi nu pacatuim ca sa aratam

El Insusi da izvoarele facerilor de bine, lucrind mfn-

ci

de sine-si stapinitori [liberi, n. m.], unii se supun lui

Dumnezeu, iar altii se impotrivesc Lui. Drept aceea, cei dintii se mintuiesc, iar cei de al doilea
se osindesc. Dumnezeu insa, Cei ce face bine si celor ifli,- Se va dezvinovati la judecata i le
va arata binele pe care 1-a facut lor. Ca asa zicea si catre Israilitepi: Norodul meu, ce ti-am
tuirea noastra. Iar oamenii, fiindca sint

facut

si

cu ce te-am mihnit? Ori cu ce te-am suparat? Raspunde-Mi!" (Miheia

7:3).

Dupa care,

aduce aminte facerile de bine ale Sale. Asa zicea si prin Ieremia: Ce greseaia au aflat intru
Mine parintii vostri, de s-au departat de Mine foarte, si au mers in urma celor desarte si s-au
le

zadarnicit?" (Ieremia 2:5).

Dupa care,

iarai povesteste binele facut lor. (n. aut.)

69

'i

ind aceasta ca o parere,

ieste aceasta lui

Fiindca

lor!

Sa zicem ca top: nu au crezut; ce rau pricinuDumnezeu? Caci El mai mult Se indrepteaza din necredinja

- de

zeu ludeilor,

astfel:

s-ar judeca

si

s-ar cerceta facerile

de bine ce a facut Dumne-

iar apoi

nemulfumirile rasplatite de Iudei catre Dumnezeu - negresit ar birui Dumnezeu, precum zice David.
Iar aceasta: Fie Dumnezeu adevarat!", se intelege in loc
de: Arata-se si

dovedeasca-se ca

Dumnezeu

e adevarat!

139

5 Iar daca nedreptatea noastra int&rete dreptatea lui Dumnezeu 140, ce

vom zice? Ca Dumnezeu este nedrept, aducind asuprd urgie? (Ca om
vorbesc.)

6 Sa nufie! Caci atunci cum va mai iudeca Dumnezeu lumea?

oarecari

Daca Dumnezeu, Care ne-a facut binele si Caruia noi I-am

fost nemultumitori, Se arata inca mai drept prin aceasta si
biruieste in judecata
Sa (precum a zis David mai sus) - fiindca, din multa Sa iubire de oameni, face
Iudei, zicind asa:

bine celor nevrednici

atunci pentru ce

munceste, de vreme ce noi I-am pricinuit

Sa? Dumnezeiescul Apostol

de-amanuntul, zicind:
cesti,

nu

Se minie dupa aceea pe noi si ne

a Se tndrepta si a birui in judecata

strica impotrivirea aceasta prea-mfelepteste si

De vreme

ce

Dumnezeu

te

munceste,

tu, eel

cu

ce te mun-

esti pricinuitor al biruinfei lui

Dumnezeu, fiindca ar fi nedreptate ca

tu, pricinuitor al biruinjei lui Dumnezeu, sa fi
muncit de Dumnezeul ce biruieste. Ci, fiindca Dumnezeu nu este nedrept - ca,
de ar fi nedrept, cum are sa
judece lumea intra dreptate? - fiindca - zic - Dumnezeu cu adevarat
nu este
nedrept, apoi cu dreptate te munceste pe tine. Drept aceea, nu
fiindca ai pacatuit te-ai facut pricinuitor al biruinfei lui Dumnezeu, caci
Dumnezeu putea a
birui in judecata Sa si intr-alt chip, chiar daca tu nu ai fi
pScStuit.

un om zic", se intelege aa: Eu zic acestea despre Dumnesine-mi, dupa socoteala omeneasca, adica precum este cu
putinja a
urmeaza

Iar aceasta: ca

zeu de

la

Iar Fotie tilcuiete zicerea: fie" aa: Socoteasca-se,

mfeleaga-se, cugete-se ca
e adevarat! (n. aut.)

zeu
1

Dumne-

Af\

Acelai Fotie (Atnfilohia, 67) zice c&: Aici, zicerea: intarete

dreptatea nu se leaga
de fiinta dreptafii lui Dumnezeu, ci s-a luat de Apostolul in loc de:
Nedreptatea noastra face
aratata dreptatea lui Dumnezeu, precum intunericul,
alaUirindu-se luminii, o face sa strataceasca mai mult celor ce o privesc; i precum amarul, alaturindu-se
cu dulcele, Tl face a parea
mai dulce celor ce-1 mantnea. Caci un lucru, alaturindu-se cu cele dimpotriva,
mai mult se
vede." (n. aut.)

70

face

Dumnezeu

au socoteala negraita

avea trebuinfa de dezvinovatirea

coviresc cugetarile oamenilor, fara a

apararea noastra.

CM, daca adevarul lui Dumnezeu, prin minciuna mea, a prisosit spre

slava Lui, de ce dor mai sintjudecat ca pacatos?

8 $i de ce n-amface cele rele, ca sa vina cele bune, precum sintem huliti
i precum spun unii ca zicem noi? Osinda acestora este dreapta.
Aici, Apostolul repeta iarai aceeai intelegere, ca sa
zicind:

am

Daca Dumnezeu

greit

am

S-a slavit

Dumnezeu? Nu

chiar de cununi, ca unul ce

m-am

ma osindesc,

caci doar

ca eu

am

lu-

de ostnda pentru aceasta,

sint vrednic

facut pricinuitor de a

Impotrivindu-se dar catre aceasta, Pavel zice aa:

tu, atunci negreit este adevarat

aratata,

aratat drept i adevarat pentru

S-a

facut faradelege, pentru ce dar

crat spre slava lui

o faca mai

De este

Se

slavi

ci

Dumnezeu!

adevarat ceea ce zici

ceea ce zic Elinii despre noi, Cretinii. Caci

daprisosit
a
pacatul,
inmultit
unde
s-a
ca
spunind
Pavel
pe
auzindu-1
Elinii,
rul", ne luau in ns i ziceau ca Cretinii se indeamna aa: Sa facem cele rele,

urmeaza
primi ca adevarat cuvintul acesta pe care-1 zici tu, Iudeule, anume ca
Dumnezeu Se arata bun i Se slavete pentru a ta rautate i nemultumire. Insa,
fiindca cuvintul de mai sus al mincinoilor Elini e neadevarat - iar osinda lor

vom

este dreapta", adica

cu dreptate se vor munci - atunci

adevarat, cind zici: Pacatuind, eu pricinuiesc lui

Dumnezeu

sa Se slaveasca. i, pentru ca acest cuvint al tau

osindit de

Dumnezeu ca

pacatos. Fiindca

nezeu, ci pentru socotinfa ta cea rea

nu

ai

nici cuvintul tau

nu

este

sa Se indrepteze

nu e adevarat, de aceea

pacatuit pentru slava lui

eti

Dum-

iubitoare de mdulcire.

precaden

a
11

Nu

Nu

unul!
este eel ce intelege, nu este eel ce cautape Dumnezeu.

10 precum este

scris:

este drept nici

12 Toti s-au abatut, impreuna s-au netrebnicit. Nu este eel a ft

bunatate, nu este pina la unul" (Psalm 13).
\)j
(Psalm
13 Mormint deschis este gitlejul lor, cu limbile lor au viclen
5:9); venin de aspida este sub buzele lor" (Psalm 139:3);
14 gura lor este plina de blestem i de amaraciune" (Psalm 9:29);
15 picioarele lor sint grabnice spre a varsa singe" (Pildele lui Solomon
1:16;

haia

19:7);

&
71

/ 7 $i calea pacii

nuau cunoscut-o " (Isaia 59: 7,

18 nu estefrica

lui

Dumnezeu

8);

inaintea ochilor lor" (Psalm 35:1).

Dupa

ce dumnezeiescul Apostol a zis mai sus

ca Iudeii au ceva mai mult
decit cei de alt neam, pentru ca
Dumnezeu le-a incredintat si a dat in miinile
or Legea - acum arata aici ca ei nu au
nimic mai mult, incit, nepazind cele ce
li s-au incredmfat, mai
mult se invinuiesc. Adica: aveau ceva mai
mult fiindca
fusesera alesi de Dumnezeu, dar - de
vreme ce cu faptele lor cele rele au necinstit pe Dumnezeu, Care li cinstise
i li alesese - acum nu numai ca nu au
vreun pnvilegiu, dar i vinovatie au mai multa.
Zice apoi ca din partea ludeilor:
Dar ce? Avem noi vreo precadere", vreo intaietate,
mai mult decit neamunle" pentru ca am primit Legea i taierea imprejur?

Nicidecum>" - adica
mci unul, pentru cfi ?i Iudeii au pacatuit asemenea
cu neamurile", ca sa nu
zic ca au pacatuit mai mult decit
neamurile". Dar de unde e aratata aceasta"?
De la Prooroci, si mai ales de la David si de la Isaia,
pentru ca acestea - de lanu este drept nici unul", pina la: de blestem
si de amaraciune este plina
gura
lor - sint cuvinte ale lui David. Iar
acestea - de la: iuti sint picioarele lor"
pma la: calea pacn nu au cunoscut-o" - sint cuvinte
ale lui Isaia.

ale lui David. Apostolul

ii

aduce asadar ca mustratori

impreuna-glasuiesc unul cu

mai cunoscuti, care si

pentru care, dupa cuvintele
cei

lui Isaia, le

Isaia vorbeste aratat despre Iudei,

apoi
cele de mai sus.
_

Apoi iarasi
Iudeilor pe Proorocii

ai

altul.

zice iar pe ale lui

si

David

tot

Aceasta e pricina
David. i fiindca

despre acestia

i ia aminte, frate, ca, indata ce se

abate de la bine,

omul

le zice

pe

se netrebniceste

fimdca rautatea nu e altceva decit numai o

abatere a miscarilor firii spre rau'
Abaterea de la bine scoate pe om afara din
fire si il face rau i netrebnic
pen
tru ca firea nu-1 mai foloseste la
lucrari bune. Pentru aceasta a zis
David- Toti
"
s-au abatut, impreuna s-au netrebnicit!" 141
'

^Iar

sfarimare

sufletul asa

ticalosie" este pacatul, pentru ca nici

si

precum

un lucru nu sfanma

zdrobeste pacatul, din pricina prapastiilor lui.

Caci fapta
buna, fund o insusire buna a firii noastre,
ne face sa umblam pe calea dreapta
i neteda; iar rautatea, fiind
afara de fire, ne face sa ne purtam
cind in sus
cind in jos, si de aceea facem mi carea
noastra ostenitoare. i las de a mai po
meni muncile de dupa viaja aceasta pe care
ni le gateste noua pacatul
Iar pnn calea pacii", vei intelege
vietuirea cea dupa Dumnezeu, ca
aceasta este calea netulburarii si a pacii.
Pentru aceasta a zis Domnuf Luati
jugul Meu asupra voastra, si vefi afla odihna
sufletelor voastre" (Matei 11:29).
il

Icumenie zice cS impreuna s-au abatut"

insemneaza ca
s-au abatut de la bine. (n. aut.)
Iar

72

i Iudeii, 5 i

neamurile"

"
toata
ca
Lege,
sint
in
celor
ce
le
zice
Legea,
19 i stim ca, toate cite zice
toata
sa
se
faca
Dumnezeu
lui
judecata
sub
si
astupe
gum sa se

lumea. Pentru

ca, din faptele Legii,

Pentru ca sa nu spuna

Iudeii:

nuseva indrepta nici un trup,

Aceste cuvinte ale Proorocilor nu ni s-au zis

a zis, Legea le zice Evreilor, celor ce sint in

Pavel arata ca, toate cite

Iar
altora?
graiasca
sa
dat,
li
s-a
lor
care
Legea,
ca
era
nevoie
Lege. Fiindca ce
lui
ale
carti
cinci
cele
numai
si
nu
Veche,
cea
Lege" numeste toata Scriptura
David.
lui
psalmii
Isaia
si
lui
cuvintele
numit
,JLege"
Moisi, precum si aici a

noua!

neinfrinata
si
Iudeilor
fala
arata
gura",
toata
astupe
Iar aceasta: ca sa se
Iudeilor,
limbii
a
aceasta
pornirea
oprit
a
pornire a limbii lor. Deci Proorocul
sa
ca
falindu-se
graiau
pacatuiau
si
Iudeii
ca
zice
nu
Insa
care curgea ca un riu.
stie ca
sa
ca
Prooroci,
de
mustrati
fost
au
aceasta
li se astupe gura, ci ca pentru
zis
au
Iudeilor
gura
astupa
a
pentru
numai
pacatuiesc si ca se falesc. i nu

acestea Proorocii, ci

si

nezeu, adica osindita

si

ci

avind trebuinta de

- o

Iudeule!

- ce

Dumlui
judecata
sub
lumea
e
toata
ca
arata
a
pentru
sale,
faptele
din
indrepta
se.
a
neputind
mdrazneala,
fara

ajutorul altuia,

te falesti

anume de

darul lui Hristos. Drept aceea, tu

cu Legea, de vreme ce

si

tu esti vinovat judecapli,

Legift
faptele
din
indrepta
neputindu-te
lumea,
toata
cu
intocmai

20 caciprin Lege vine cunotintapacatulul

21 Dar acum, in afara Legii s-a aratat dreptatea
marturisita fiind de Lege i de Prooroci.

Daca

Zice:

tu, Iudeule, te faleti

cina de mai mare munca, pentru

cei

cu Legea, sa

Legea

tii

lui

Dumnezeu,

ca Legea

ti

s-a facut pri-

te-a facut sa cunoti ce este pacatul.

lucruri din Legea lui

Unele
aa:
aceasta
zicerea
tilcuiete
Teodorit
Baga de seama ca
nu
S&
ucizi!,
nu
Sa
prea-curveti!,
nu
Sa
Moisi se potriveau cunotintei firii, precum:
t^u
i pe matatai
pe
Cinstete
tau,
aproapelui
asupra
furi!, Sa nu mMuriseti minciuna
pe
face
acestea
din
fiecare
ca
tiau
Legea
primit
nu
au
cei
ce
ica ta!, i cite ca acestea. CSci i
fiind poca
Lege
de
Puitorul
hotMt
le-a
altele
Iar
pe
rnunci.
om vinovat de mustrari i chiar de
142

- precum

tinerea simbetei, jertfele i

imprejur,
taierea
trivite
nu
e destul
acestora
implinirea
numai
Dar
lucruri.
altor
ale
inchipuiri
care sint
cele ca acestea
ca, dm fapApostol
dumnezeiescul
zis
i
aceea
a
i
de
ele,
de
impartait
a-1 arata drept pe eel
i intru tilspune
Aceleai
le
Dumnezeu.
tnaintea
lui
trup
tele Legii, nu se va indrepta nici un
2:15)."
ei
(Efeseni
tnvataturile
i
poruncilor
legea
cuirea zicerii: (. .) desfiintmd (. .)

numai Iudeilor din vremea aceea

eu

am

la lucrarea
privitoare
Legii
partea
insemnat undeva
Legii
preotilor
cea despre jertfe, i puneri-Tnainte i a celorlalte lucrari nnduite
i se p&zete
lucreaza
i
stapinete,
Legii
morala
a
partea
facut nelucmtoare; iar

preoteasca

a Tncetat

s-a

ca,

dupa venirea

lui Hristos,

venirea Mintuitorului. Pentru aceasta a zis

dupa
tii: sa nu

ucizi, sa

nu prea-curveti"

Domnul

celelalte. i vezi

slobozenie v-ati chemat, fratilor" {Galateni 5: 13).

73

catre tmarul acela: ,JPoruncile le

subinsemnarea

(n. aut.)

zicerii:

Caci voi spre

Iar

unuia ce cunoate pacatul

apoi pacatuiete, mai

aceasta s-a intimplat din lenevirea

mare munca li va fi. InsS

nu ai fugit de pacat, pe care 1-ai

143
asupra-ti mai mare munca.
Deci, cum

ta,

fiindca

cunoscut prin Lege, i astfel ai tras

vei scapa de munca? Primind dreptatea lui Dumnezeu" - care s-a dat fara
Lege, adica credinfa in Hristos - pentru ca Dumnezeu ne indrepteaza, macar
ca nu avem faptele Legit, fiindca toate le poate. i bine zice ca s-a aratat", ca
sa se inteleaga ca dreptatea aceasta, veche fiind, era ascunsa. Iar ca nu era
noua, ci veche, o spune numaidecit, zicind ca ea se marturisea de Lege i de
Prooroci". Fiindca i Legea lui Moisi, i Proorocii, ziceau ca dreptatea lui

Dumnezeu

este vrednica de a se primi pentru

afara de Lege, este totui placut

vechimea ei. i, cu toate ca este

intru insai Legea a se indrepta oamenii cu

dreptatea aceasta.

22 Iar dreptatea

lui Dumnezeu vine, prin credinta in Iisus Hristos, la

1

toti

AA

ipeste tod cei ce cred

23 fiindca

au

caci

nu

este osebire,

de slava lui Dumnezeu,

24 indreptindu~se cu darul Lui, prin rascumpararea cea in Hristos.
toti

greit $i sint lipsiti

Zice: Dreptatea aceasta, adica indreptarea cu care ne mdrepteaza Dumnezeu, vine la toti prin credinta in Iisus Hristos. Caci, purtind fiecare dintre noi
credinta, toti

nu este

luam de

la

osebire. Caci Iudeii,

neamurile'\ pentru ca
pacatul,

Dumnezeu

nu au

fugit

de

i ei
el.

indreptarea

macar ca au
au

luat

neamurile" adica), Iudeii erau

Iudeii, i Elinii

Legea, nu

greit; fiindca, dei

fi, macar ca nu au

fiindca

mai vrednici decit

au invajat din Lege ce este

pacatuit

sint

atit

de mult ca Elinii (ca

Dumnezeu, la fel ca
Elinii, fiindca cine pacatuiete dobindete necinste i ruine, iar nu slava i indraznire. Insa tu nu te deznadajdui! - pentru ca tofi - i Iudeii, i Elinii - se
indrepteaza, fara de plata, cu darul lui Dumnezeu. Care dar se face prin raslipsiti i ei

de slava

lui

adica prin desavirita rascumparare pe care a savirit-o Hristos, pentru

ca El S-a dat pe Sine-i plata de izbavire i astfel ne-a indreptat pe noi.
platire,

AQ

Ghenadie zice ca Legea a fecut pe oameni sS cunoasca pScatele nu numai penopri pe om de la pacat, ci i pentru a-i pedepsi pe cei ce nu ascultau Legea i faceau paPentru ca, de nu ar fi pedepsit pe cei ce pacatuiau, Legea nu i-ar fi facut pe oameni sa
Sfintul

tru a- 1
catul.

cunoasca, prin cercarea

prin pedeapsa simfita a pacatului, ca pacatul e rau, caci cercarea e

mai adeveritoare decit cunotin|a goala. (n. aut.)

Dupa

Teodorit, acest la toti" insemneaza pe Iudei, iar peste toti"

din celelalte neamuri.

(n. aut.)

74

msemneaza pe

cei

intru
credintu
prin
curatitor,
dinainte
hotarit
L-a
Dumnezeu
Care
Pe
25
45
singele Lui/ cu sa-i urate dreptatea Su, pentru slabanogirea
pacatelor mai inainte facute
26 tntru ingaduinta lui Dumnezeu; ca sa-i urate dreptatea Sa in vremeu
de ucum, spre ufiEl tnsui drept p indreptind pe eel ce traiegte in

credinta lui lisus.

Aid, Pavel pomenete de curatitor" i de singe" ca sa mduplece pe Iudeu cum ca iertarea pacatelor i indreptarea se face intru Hristos. i zice aa:
singele
cu
dezleaga
se
pacatele
crezut
ca
ai
Iudeule!
tu
o
daca
Pentru ca,
oilor, cu mult mai virtos trebuie sa crezi ca se dezleaga cu singele lui Hristos.
$i - daca curatitorul Legii, care era Tnchipuire a lui Hristos - avea o asemenea
putere, cu cit

mai

virtos o are adevarul? Iar curatitor" se

mintul [capacul, n. m.] sicriului Legii

146
,

numete acopera-

care avea de o parte

de

alta doi

Heruvimi. Acoperamintul acesta, curatitorul, arata cu adevarat firea omeIar

dumnezeieti.
Sale
al
firii
acoperamint
un
era
ca
care
Hristos,
neasca a lui
firea Sa omeneasca, inchipuita de curatitor, se slavea de Puterile Tngereti,
care

fi

slujeau pentru unirea ei cu

Dumnezeu-Cuvintul dupa

unitul ipostas.
147

hotarita
vechi
era
din
arate
ca
sa
dinainte",
ca
hotarit
L-a
ca
Pavel zice
izhavirea nrin singele lui Hristos, oentru ca sa vindece slabanogirea", adica

Tilcuind acestea, Coresi zice ca aici sint arState pricinile mdreptSrii, din care cea tncepatoare este Dumnezeu, cea de-a doua este Hristos, iar cea lucratoare este singele lui Hristos.
145

paIar pricinuirea Impartairii a toate trei este credinta. i acestea toate pricinuiesc iertarea
catelor. [...] (n. aut.)
146

Despre curator, Sfinta Scriptura zice acestea: i a fccut (Vaseliil) curatitorul deasupra sicriului, din aur curat, i pe amindoi heruvimii de aur, un heruvim la o margine a curatftorului, i un heruvim la marginea a doua a curatitorului, umbrind cu aripile lor peste curatitor" (leirea 38:6). Iar cum ca curatitorul avea inchipuirea lui Hristos, vezi.4a capitolul 9 al
epistolei catre Evrei, stih 5.

Din

curatitor se facea aratat arhiereul, cind liturghisea buna-voin-

de oameni i milostivirea lui Dumnezeu. i cum ca Hristos S-a facut curatitor al

aitora, i nu al Lui-i, mai inainte a marturisit dumnezeiescul David: Nu va da lui Dumnezeu
imblinzire pentru Sine" (Psalm 48:1), despre care, tilcuind-o, marele Vasilie zice: Nu va da
ta, i

lui

iubirea

Dumnezeu

tire, ci
147

imblinzire pentru Sine, ci pentru lumea toata,

cad El nu

are trebuinta de cura-

Insui este curatitor." (n. aut.)

Icumenie zice ca Tatai a hotarit dinainte pe Fiul drept curatitor, iar Fiul i-a varsat
singele, dar a impreuna-lucrat i SfTntul Duh. Drept aceea, mintuirea noastra este dar obtesc
al Sfintei Treimi. Pentru aceasta, i Sfintul Grigorie al Nyssei zicea ca Cretinii se cuvine a
mul|umi intocmai i Tataiui, i Fiului pentru mintuirea lor: ,JEu zic ca cei ce primesc cu smeIar

renie propovaduirea Crucii

a Invierii trebuie a da deopotriva multumire

tre Tatai, caci

mintuirea tuturor oamenilor a fost dar

Caci nu s-ar

f&cut mintuirea noastra daca

fi

nu

s-ar

75

fi

al voin|ei Tataiui, iar

catre Fiul,

ca-

Fiul a savirit-o.

pornit spre lucrare buna-vointa a Tataiui

'

urmat

msa si:

intru ingaduirea lui

bunatate

milostivire

si

slabanogii

Dumnezeu", ca sa arate ca, desi au dobindit multa

de la Dumnezeu, oamenii au staruit a se aseamana cu

si

mortii

48

Acestea s-au facut msa ca sa se arate dreptatea lui Dumnezeu",

adica
pentru a se vedea ca Dumnezeu nu este doar drept, ci poate
totodata a ridica si
pe cei omoripl de pacat, aratmdu-i si pe ei drepji. La fel, aratarea
bogajiei este

cmd cineva nu e numai bogat, dar poate a-i face bogati si pe aljii. Deci
- zice - sa nu te rusinezi tu - o Iudeule! - pentru ca te indreptezi in acest chip,
pentru ca si Dumnezeu Se arata", adica Se impodobeste si Se
slaveste, prin
atunci

ne indrepteaza' pe noi, oamenii, intru o vreme cind a crescut pScatul

cind ne-am deznadajduit ca niste slabanogi si ca niste omorip:
de pacat.

faptul ca
si

Asadar,

cum te rusinezi tu,

27 Deci, unde
Nu,

Mai

Iudeul, de aceasta slava a lui

lauda?Afost inlaturata! Prin care

Dumnezeu?
prin afaptelor?

lege,

ci prin legea credintei.

dumnezeiescul Apostol a aratat ca prin credinta ne indreptam. De

aceea, potrivit rl intreaba acum pe Iudeu, si-i zice: Unde e dar lauda
ta - o Iudeule! - si grairea ta cea cu fala? Nu zice: Unde \\\ este fapta
buna? - caci Iusus,

catre noi, prin insai a

Sa Putere;

Putere a Tataiui, ne-am invatat din Scripturi ca este Fiul"

{Cuvintul 12 asupra lui Evnomie), Zicind msa tik trebuie sa
multumim Tataiui i Fiului ase-

menea,

iar

a cuprins impreuna, flra sa-L numeasca, i pe Sfintul Duh, pricina

cea saviritoare a mintuirii noastre. Pentru ca, unde este Tatai i Fiul,
acolo trebuie sa fie i SfTntuI Duh,
pentru unirea i fireasca nedespartire a Sfintei Treimi. (n. aut.)
sfintul

Iar Fotie, intru

fie
i

o unire

tilcuind zicerea aceasta, zice aa: In

pedepsiti pentru slabanogirea

iubirea de

de oameni a
trebuit sa-i

oameni a
lui

lui

vremea

in care ar

trebuit sa

omonrea lor cu pScatele, oamenii s-au fericit de ingaduinta

Dumnezeu. Iar dupa aceea - cmd trebuiau a se poc*i, i in ciuda iubirii
i

Dumnezeu - eadeau

Dumnezeu -

intru aceleai pScate. Iar

pedepseasca pe oameni nu numai pentru p^catele dinainte, dar

poc&au
zic

fi

(ba'chiar creteau rautatea), in ciuda iubirii Sale de oameni intru o

ce a facut Dumnezeu-Cuvintul ? S-a dat pe Sine-i ca
rkscumpSrare

izbavete pe oameni de pedeapsa

motenitori ai imparatiei Sale.

Cu

de munca,

ci

fi

indrepteaza,

i fi

atunci cind ar

fi

pentru c5 nu se

vreme ca aceasta i nu numai ca Ti

mintuiete

li

face

adevarat, acesta este

un dar ce nu are masura! Aceasta este o

daruire ce covirete toata puterea daruirii! i este
mtr-adevar o dovada de negraita dreptate, i
nu de dreptate omeneasca, ci dumnezeiasca, mai presus de om. De
aceea a zis i Pavel ca
aceasta putere este numai a Lui, adica doar a lui Dumnezeu,
i nu a vreunei alte zidiri.
Iar Icumenie, tilcuind zicerea: ca sS-i arate dreptatea
Lui in vremea
aceasta e aratarea dreptatii prin care Dumnezeu a
adeverit fagaduinjele

de acum", zice ca
ftcute lui Avraam,

anume ca

intru saminta lui se vor blagoslovi toate neamurile

nevrednici. i bine a zis Sfintul

Maxim

ca

ca aceasta este dreptatea

Insui pentru cei pacato$i. (n. aut.)

76

Dumnezeu va
lui

mintui pe cei

Dumnezeu,

a patimi El

vorbeste doar de lauda. i raspunde

el insusi la intrebare:

nu o aveau, ci
ca
Pentru
ce?
Pentru
loc.
si
vreme
are
mai
nu
adica
Lauda ta a fost inlaturata
mai
nu
acum
iar
Hristos,
veni
de
a
inainte
mai
vremea a te lauda in Lege era
Finefolositoare.
si
netrebnica
aratat
s-a
lauda
este vreme pentru aceasta, caci
inne
sa
trebuinta
avut
mai
fi
am
nu
indrepta,
indca, de ar fi putut Legea a ne
lecu
Oare
ludeilor?
lauda
lepadat
s-a
sa
zice
drepteze Hristos. Dar cu ce lege
va
acestea
face
va
ce
omul
ca
zice
care
Moisi,
gea faptelor", adica cu Legea lui
deii

149

vietui prin ele" (Leviticul 18:5)?

Ba -

tos,' credinta care indrepteaza pe om in

zice

dar, iar

ci

cu legea credinjei intra Hris-

nu pentru

faptele lui. (Vezi insa

ca
pentru
Hristos,
intra
credinta
si
lege"
tot
ca Pavel numeste
cititorule!
credinta
intra
lauda-te
Iudeule!
o
Deci
Iudei.)
la
cinstit
legea" era un nume

-o

Moisi.
lui
Legea
nu
in
iar
indrepta,
poate
te
care
in Hristos,

faptele
am
omul,
indrepteaza
se
credinta
f
caprin
28 Socotim asadar
LegiL
neamurilor"?
i
al
iar
nu
ludeilor,
al
numai
este
29 Oare Dumnezeu
Cu adevarat, si al neamurilor"7
**
imprejur,
taierea
indrepta
va
Care
Dumnezeu,
30 Fiindca este un singur
credinta.
prin
imprejur,
netaierea
iar
din credinta,

Fiindca mai sus a aratat ca

Hristos,
Iisus
lui
singele
intra
sta
indreptarea

Din
asa:
zice
si
cuvintul
aici
incheie
Pavel
iar nu intru faptele Legii, acum
i sa
credinta.
prin
indrepteaza
se
omul
tot
ca
toate cele mai sus zise, socotim
- o Iudeule! - de ti se pare ca lucrul este fara cuviinta. Caci oare
nu

te tulburi

Dumnezeu
te

este

Dumnezeu

mintuiasca numai pe

in parte

si

Dumnezeu numai

nu

si

pe

tine, iar

tot

spune ca credinta
dinta ca

pentru

ei sint luptatori

Dumnezeu

toti

neam? Nu! Cu cuvinchip mai infruntator, vrind a

omul de

alt

Apostolul rusineaza pe Evrei intr-un

atita vreme cit nu marturisesc ca se mintuiesc

tele acestea,

deopotriva.

de Dumnezeu.

si

neamurile", prin

Caci, cu aceasta, ei

tuturor oamenilor

Dumnezeu
Deci zice: Dumnezeu
al

unor oameni, ca sa

al

este unul

si

si

isi

arata necre-

ca poarta de grija

acelasi,

si al

Evreilor,

taiat imeel
pe
(adica
imprejur"
taierea
indrepteaza
si al neamurilor", Care
eel
pe
(adica
imprejur"
netaierea
iar
prejur), nu din Lege, ci din credinta";
imprejur
taierea
de
pomenind
i,
credinta".
prin
netaiat imprejur) o primeste
inamai
putin
cu
zise
cele
iarasi
aminteste
si de netaierea imprejur, Apostolul
lipsesc
cind
atunci
foloseste
nu
imprejur
taierea
inte, cu care dovedea ca nici

pentru
pricini:
doua
din
faptelor"
a
lege
numeste
Iar Coresi zice ca Legea lui Moisi se
iar nu i fenfaptele,
numai
cuprinde
ca
pentru
i
facem
ca hotaraste i invata ce se cuvine sa
149

cirea. (n. aut.)

77

ar

<toS *- *

toprcJUr

31 Deci,

sine,

pen, c S anrfndona

^e stric/tm Ugea prin credi^i? Si nufie! a

tmlrim Legea!

Hristos
intareste

Legea Pen

m T'

"

"' 7"'

CS Credil*> l"u Hristos

Hristos

gea, ci mai mult o intareste \Z

pen. ca

cuin fa ln *tos
Hristos
nu necinste te Le"
A

iTsrii'SE^sir!.-ssr

era

CAPITOLUL IV
vraam
aci,

aaca Avraam s-a tndreptat

dinfapt,

Dumnezeu.
3 Caci cezke Scriptura? i a crezut Avraam

lui Dumnezeu si s-a

*

socotU lui (credinfn adicS)

ca dreptate" (Facerea

Dupa

150

duPa

ce a deslusit mdestul
ca

toti

si

ca^t^^
g

si

Fii; tA-

trap? Dreptate-

De

am lui Dumnezeu,

nostru,

Iudei

1"%'

unde, dir
?i i

a
*-*-

Xpte Ba

s-a socotk lui spre

au nu s-a"ndreptat

d,

legarea acestei nedumeriri

se
bunatatite - cum zice Iacov -

din c

AVmm
"

dinta cac

dr^ta^

"*

din care

'
to Mesia, adica in
Hris os Si

'

fo

*-*
"^ du

Parintde

"**
***"*
"
'

^P^*
ViliZt 71 f

^^1^ ^
fapte

fo,osit

P*

*
" Avraam P^tele
PC jertfdnic?"
2:21). Dez-

asenSf

aVM

Avraam
*
*"
2^1 T ^ "ft
1

78

'

CU adevarat

de

<

fa P te

ce nu credea

lucru. Caci a se

mcredinja cineva desavirsit i a crede ca Dumnezeu

poate nu
numai a slobozi dm munci, ci si a face drept pe eel
ce si-a petrecut viata fntru
necinstirea de Dumnezeu, aceasta cu adevarat
este mare lucru. De aceea credinta celui ce crede una ca aceasta i se
socoteste spre dreptate", adica Dumnezeu nu primeste credinta lui ca sa-i dea plata
pentru ea, ci ca sa-1 indrepteze.
Drept aceeaaduce si el lui Dumnezeu ceva,
credinta adica.

Deci, dupa ce a aratat de la Avraam ca

dreptatea, adica tndreptarea, se
naste dm credmfa, Pavel il aduce martor pe
David, care fericeste pe omul caruia Dumnezeu nu-i socoteste pacatul.
i din aceasta arata mai mare covirire:
pentru ca, daca este fericit acela care primeste
iertare de pacatele sale in dar
cu mult mai virtos e fericit eel ce, aratind credinta
in Dumnezeu, se fndreapta
din aceasta credinta. Pentru ca acela, iata,
se fericeste de David, si nu s-ar
fi

urmat
fericirea este lucru
virful

mare

Caci

mai mare decit indreptarea, fiindca aceasta este

tuturor bunatatilor pe care ni le da noua Dumnezeu. 154
i

9 Deci fericirea aceasta - in vremea taierii imprejur ori in vremea

155
netaierii imprejur?
Caci zicem: i s-a socotit lui Avraam credinta
intru dreptate".

10 Deci cum i s-a socotit?

and era taiat imprejur, sau cind era netaiat

imprejur? Nu intru taierea imprejur,

Zice:

ci intru netaierea

imprejur!

Daca

aceasta' fericire se potriveste aceluia caruia

Dumnezeu nu-i socoteste pacatul, adica celui ce s-a indreptat,
iar Avraam s-a

indreptat, atunci

Avraam

s-a invrednicit si

and era

netaiat imprejur, ori

de

fericire.

Sa vedem dar cmd

cmd era taiat imprejur? Cu

s-a indreptat

Avraam-

adevarat, cind era ne-

imprejur! Deci fericirea cea mai de sus cade,

adica se potriveste, mai
mult la netaierea imprejur decit la taierea imprejur.
taiat

Iar
_

Tcologul Gngone, tilcuind zicerea de mai sus a

lui

David, zice ca fericiti - cei

carora h s-au lasat nelegiuirile arata desavtrsita

curare a pacatelor. Iar aceasta: i cei carora h s-au acoperit acatele, arata ca
curajirea s-a facut pe deasupra, iar nu intru
P
adinc. Iar
aceasta: fencit- barbatul caruia nu-i va
socoti Domnul acatul, arata o a treia
P
rmduiala, a
pacatosilor al caror lucru i fepta nu sint laudate,
?
dar care sfnt socotiti nevinovati, caci poate
au ftcut pacatul intra necunostinja si de sila, ori
cu scop bun" (Cuvint la Sfintul Botez)
Iar dupa alfi tilcuitori, pacatele se lasa"
prin Sfintul Botez si se acopera" prin credinta
si
nu le socote ? te pe ele Domnul (Nichita, tntru
tilcuirea cuvtntului de mai sus al Teologului)
Iar Dialogul ,n Psalmul al doilea din
cei ai pocaintei, zice ca pacatele se acopera
precum se

acopera rariile cu plasturul.

(n. aut.)

e
a Zke Sfintul Grigorie a!
,
'I'
,
,
{Cuvint la intiia fericire).
(n. aut.)

ff

Ny ssei

ca -fericirea este cuprinderea a

tot binele"

155

Lipseste zicerea: cade", precum ttlcuieste mai

jos Teofilact,

80

ori:

se potriveste". (n. aut.)

11 lar semnul taierii imprejur l-a luat ca pecete a dreptatii pentru

credinta lui din vremea netaierii imprejur, pentru afi el tata tuturor
celor netaiati imprejur care cred, spre a sesocoti i acestora dreptatea,
12 gi tata al taierii imprejur, dor nu numai al celor ce sint taiati
imprejur, ci i al celor ce
parintele nostra

umblape urmele

Avraam pe cind era

credintei pe care o uvea

netaiat imprejur.

Aici, Pavel dezleaga o impotrivire, caci poate cineva ar zice:

Daca Avraam

s-a indreptat cind era netaiat imprejur, atunei pentru ce s-a mai taiat imprejur?
La aceasta, Apostolu! raspunde ca Avraam a luat semnul taierii imprejur ca o

pecete ce pecetluia

propovaduia ca

mdreptat din credinta, credinta pe

care a aratat-o mai Tnainte, cind era netaiat imprejur. Drept aceea - fii'ndca

amindoua acestea
prejur

se socotesc lui

prin netaierea imprejur

jur", adica al neamurilor".

asemenea cu
ca

el, incit i

Dar

el

el s-a

Avraam:

netaierea imprejur,

taierea

im-

se arata tata al tuturor celor netaiati impre-

caror netaiati imprejur? Al acelora care ered

acelora sa li se socoteasca credinta spre dreptate", adial

aceia sa se faca drepti. i iarai, prin taierea imprejur, Avraam se arata tata
al taierii imprejur", adica al Israilitenilor. Dar nu este tata al celor
ce se aseai

mana

lui

doar prin taierea imprejur,

ci al

celor ce

urmeaza

si

credintei ce s-a

Avraam
irm

moarte
nezeu poate sa faca saminta lui nascatoare de viata i sa-i dea fiu.
Deci toata noima (in^elesul) este aa: Avraam a crezut i s-a indreptat in
vremea cind era netaiat imprejur, pentru ca sa fie tata al neamurilor celor netaiate imprejur. Iar apoi, a luat taierea imprejur ca pecete i semn al
credintei
aratate pe cind era netaiat imprejur, pentru ca sa fie tata i al Israilitenilor celor
taiati

imprejur,

anume

al

acelora care

umbla pe urmele

credintei sale

pe care

a avut-o cind era netaiat imprejur. Caci, daca lipsete credinta aceasta, in zadar
se falesc cei taiati imprejur

cu taierea imprejur, la fel cum ar arata cineva o punga pecetluita pe dinafara, dar fara nici un ban inauntru, ci dearta i seaca. i, in
ziua de astazi, fiecare Evreu este ca o punga pecetluita pe dinafara cu ceara, dar
fara a avea in launtru vistieria credintei careia taierea imprejur ii este pecete,

13 Fiindca nu prin Lege a primit Avraam i semintia lui fagaduinta ca

vor moteni lumea, ci prin indreptarea din credinta.
14 Caci, daca cei din Lege sint motenitori, atunei credinta s-a
zadarnicit i s-a stricat fagaduinta,
4

Mai
Lege,

ci

sus, Apostolul a aratat

din credinta

lui

ca dreptatea (adica indreptarea) nu s-a facut din

Avraam; iar acum arata ca nici fagaduinta pe. care a
81

dat-o

Dumnezeu

Patriarhului

nu

s-a facut din Lege, ci tot din credinfa care 1-a

Dumnezeu? Aceasta: a se
blagoslovi intra Avraam toate nea-

mdreptat pe Avraam. i care a fost fagaduinta

Avraam motenitor

face

al lumii,

adica a se

murile lumii. i zice ca, daca motenirea ar

fi

zadarnicit, adica ar fost lucru deert

grija pentru credinta,

daca fagaduinta

fi

lui

fost data prin Lege, credinta s-ar

mai fi purtat
data de Lege} Dar

netrebnic. Fiindca cine ar

Dumnezeu

lui

ar

fost

fi

4.

aceasta nu e aa, fiindca

caci

Avraam nu

a motenit fagaduinta cu mijlocirea Legii

unde era Legeal - ci cu mijlocirea

Avraam lui Dumnezeu,

credintei,

precum

este scris: i a crezut

s-a socotit lui spre dreptate" (Facerea 15:6).

15 caci Legea pricinuiete minie;

caci,

unde nu

este lege,

acolo nueste

nici calcare delege.

Cu

aceste cuvinte, Apostolul arata cum, prin Lege, se strica fagaduinta lui

Dumnezeu, zicind ca Legii

urgie

aduce blestem

cum mai

poate

fi

ii

urmeaza calcarea,

pedeapsa.

156

iar

de

aici

Legea

pricinuiete

Aadar, eel ce este vino vat de pedeapsa

vrednic sa ia motenirea

16 De aceea, motenirea fagaduita

fagaduinta?

este din credinta, ca safie

dap a dar,

spre afi adevarata fagaduinta la toata semintia, nu numai la cea din

Lege, ci i la cea din credinta lui Avraam - care este tata al nostrual
tuturor,

17 precum

Tata al multor neamuri te-am pus pe tine

(Facerea 17:5) - tnaintea lui Dumnezeu, Caruia a crezut,

De vreme
fndreptat

este scris:

ce Legea pricinuiete urgie, Apostolul arata

a motenit fagaduinta lui

Dumnezeu

aici

99

ca Avraam s-a

din credinta, ca toate sa fie

Dumnezeu. Darul insa intra ce lucreaza? Intru a fi adevarata

fagaduinfa." Dar oare nu cumva i darul are calcare, precum Legea, ca sa fie
neadevarate i acelea ce se dau in dar de la Dumnezeu? Nu! Ci, fiindca totul
este dar i mila a lui Dumnezeu, atunci urmeaza ca i cele ce se dau sint adevarate la toata seminjia lui Avraam, adica la toti cei ce cred. i nu numai la
dupa darul

cei din

lui

Lege, adica la Evreii cei

taiati

imprejur, ci

i la

cei din

neamuri", ne-

Avraam, nascuti din dmsul din credinta.

De aceea, eel ce nu are credinta nu este nici saminta a lui Avraam, care e tata
al nostra, al tuturor", adica al credincioilor, precum este scris ca: tata al
taiati

imprejur, care sint saminta a lui

multor neamuri te-am pus". Caci Avraam este tata

precum Dumnezeu
156

este parinte al tuturor, adica

Teodorit zice cS urgie" numete pedeapsa.

82

(n aut.)

al

tuturor credincioilor,

nu dupa inrudirea

fireasca, ci

dupa insusirea

credinjei. Pavel a

adaugat

si

aceasta: Caruia a crezut", ca sa

ca Avraam a luat rasplatirea credintei spre a fi parinte al tuturor

credincioilor. De aceea, daca tu - o Iudeule! - nu
marturiseti ca Avraam este tata
al nostru, al tuturor, imputinezi cinstea primita
de Avraam pentru ca a crezut.
arate

a Lelui ce mviaza mortu i cheamape

cele ce

nu sint ca si cum

arfi.

Pavel arata aid ceea ce spuneam mai sus, anume ca Avraam a crezut
ca
Dumnezeu poate nu numai sa invie un trap mort, aa cum era al sau, ci sa-1 si
arate nascator

de

alt

zicerea aceasta: si

sa arate ca lui

ce nu erau
5>

trap viu.

cheama pe

Dumnezeu

fii ai

aceea zice

cele ce

nu

Celui ce invie mortii". Iar

aici: al

sint

ca

cum

nu-I este cu neputin|a a-i face

ar fi", a adaugat-o ca

Avraam pe

fiii lui

cei

Nu a zis ca face si zideste cele ce nu sint, ci ca le

cum noua ne e lesne a le numi pe cele ce sint, tot ast-

acestuia.

numeste", fiindca, asa

fel i lui

De

Dumnezeu Ii

este lesne a le

numi pe

cele ce

nu
m

157

sint.

w'

18 Maipresus de nadejde, Avraam a crezut intru nadejde ca sevaface

tata al multor neamuH,

Sa nu
Caci

cum

socoteti
s~ar

fi

zice

ca

Avraam

a fost cinstit in zadar

fara dreptate!

cinstit fara dreptate eel ce, afara

158

reasca, a crezut intru nadejdea in

de nadejdea omeneasca i fica se va face parinte al multor

Dumnezeu
neamuri"? Dar nu al Ismailitenilor - pentru ca aceia nu
am dupa credinta, ci dupa fire - ci al acelor neamuri
Avraam dupa credinta.

s-au nascut din Avra-

care se aseamana cu

157

Ambrozie) zice ca - prin cele ce nu sint", pe care Dumnezeu le

cheamS ca i cum ar fi" - se inteleg neamurile", care nu sint saminta a "lui
Avraam i norod
ai lui Dumnezeu, dar sint chemate de El ca i cum
ar fi astfel.
Allii inteleg ca aici e vorba de inainte-hotarirea lui Dumnezeu,
Care, pe cei nenascuti, ii
Iar Coresi (dupa

are in minte ca

atotputernicia lui

nascuti. Iar altii tn|eleg naterea lui Isaac, care

Dumnezeu. La

fel

a fost tilcuita, de Ambrozie,

mortii", adica: Celui ce face vii pe nenascatori",

nu a
i

fost

zicerea:

precum pe Avraam

dupa

dupa
Celui ce mviaza
fire, ci

pe Sarra.

Iar Hrisos-

torn, prin morti", intelege aici

Dumnezeu

neamurile", pe paginii cei morti din pricina necinstirii de

a pacatelor, pe care Dumnezeu ii arata vii, prin buna-cinstire de
Dumnezeu i

prin faptele cele bune.

zicerea aceasta a Apostolului, sint potrivite cuvintele minunatei

Iuditha: Ai gfndit,
i s-au fScut cele ce ai gindit, i s-au tnfatiat cele
ce ai voit i au zis: lata, de fata sintem!
(Iuditha 9:5). (n. aut.)
i, la

Severian zice i el intr-un glas ca Avraam, lipsit de nadejdea fireasca,

a crezut intru
nadejdea puterii lui Dumnezeu, Cei ce i-a fagaduit". i Teodorit zice:
(...) afara de nadejdea
cea dupa fire, fntru nadejdea fagaduintei lui Dumnezeu". (n. aut.)

83

19 dupa

cum

Aa vafi semintia ta!" (Facerea 15:5); i,

credinta, nu s-a uitat la trupul sau eel omorit, mat de o

s-a spus:

neslabind in

suta de ani aflindu-se atunci, i la omorirea pintecelui Sarei;

20 i nu

s-a indoit, prin necredinta, defagaduinta lui

Dumnezeu,

cu credinta, dind slava lui Dumnezeu

21 ifiind desavirit incredintat ca, ceea ce afagaduit, puternic

ci s-a

intarit

este

face.
4
4

**.

ce a zis ca Avraam, dincolo de nadejdea omeneasca, a crezut in nadejdea puterii lui Dumnezeu, Apostolul amintete aici cum Dumnezeu i-a fagaduit Patriarhului ca semintia lui va fi numeroasa ca stelele cerului i ca ni-

Dupa

sipul marii". i

Avraam nu

a slabit,

credinta in inima sa,

nu a socotit ca trupul sau

de sterpiciune nu va mai putea zamisli.

s-a indoit de fagaduinta lui

omont de multa batrinete

ci s-a intarit in

Dumnezeu,

caci

nu
eel

cuvintele acestea, Apostolul arata ca eel ce crede trebuie sa aiba multa

putere, caci multi necinsteau i defaimau credinta, zicind ca ar fi lucru ce se
face fara osteneala, i mareau faptele, care cer sudori i osteneli i au trebuinta

Cu

de putere pentru a

fi

savirite.

De

aceea, Apostolul zice ca eel ce crede are ne-

intarit
precum
s-a
necredintei,
cugetele
departeze
sa
puternic
ca
suflet
de
voie
in credinta i Avraam. Cum i in ce chip? Cu aceasta, ca a dat slava lui Dumnezeu i nu a crezut cugetarilor omeneti, ci a socotit cele vrednice de slava i

marirea

lui

Dumnezeu

s-a incredintat desavirit ca

Dumnezeu

po'ate a le

pe cele cu neputinta de facut. Ca aceasta este slava lui Dumnezeu. De

aceea dar, eel ce nu crede i iscodete mult, acela nu slavete pe Dumnezeu.
Si, fiindca Avraam nu era de o suta de ani intregi, pentru aceasta a zis Pa-

face

vel

cu indoiala ca era mai de o suta de

ff\

ani".

22 Pentru aceasta, credinta lui i s-a fi socotit intru dreptate.

23 Insa nu s-a scris numai pentru dinsul ca i s-a socotit lui spre
dreptate,

24

ci se

va socoti fi pentru noi, cei ce credem in Cel ce a sculat din morti

pe Iisus

159

Hristos,

Domnul nostru,

Avraam cind a zis: Stapine

Doamne, dupa ce voi cunoate c&-l voi moteni (pamintul din Hanaan adica)? {Facerea
15:8) S-a indoit aadar!" i, dezlegind nedumerirea, zice vk Avraam a crezut, precum se vede
fagaduinta
implini
care
se
va
in
cerceta
chipul
acelai capitol al Facerii, dar
Coresi, nedumerindu-se, zice: Dar

cum de

s-a indoit

mai sus din

precum tilcuiesc Ambrozie, Hrisostom i Teodorit, (n. aut.)
160
Scriptura zice c& Avraam era de o suta de ani cind s-a nascut Isaac (Facerea, capitolul
Isaac, Avraam
5). De aici, se socotete eg, atunci cind a luat ftgaduinta c& va nate pe fiul s^u
era de nouazeci

noua de

ani

i trei luni. (n.

aut.)

84

inviat pentru

noastra.

wmdca

a zis multe lucruri mari despre Avraam,

si cineva ar fi putut mtreba: Si ce se potnvesc acestea
noua, Crestinilor, o fericite Pavele? - Apostolul arata ca pentru noi s-au
sens acestea si ca noua ni se va socoti
spre
dreptate credinja, numai de o vom avea,
crezind intra Dumnezeu, Care a inviat pe Iisus, dupa firea Sa omeneasca.
Iar daca tu, Crestine, te mdoiesti ca
pop sa fn indreptat, ia aminte la Iisus, Care a
sters toate pacatele tale Care a
munt dar nu pentru pacatele Sale, caci nu avea
pacat, ci pentru pacatele luse cuvenea, caci cum putea sa fie tinut
de

Care a inviat, dupa cum

moarte si de iad Cel fara pacat? Asadar pentru
aceasta a murit a inviat', ca sa-i
slobozeasca pe oameni de pacat si sa-i faca
drepti.
Deci - precum Avraam a crezut ca trupul lui",
care era ca mort, are sa invie
- asa sa crezi 1 tu ca Iisus a murit si a inviat, si \i se va
socoti si tie spre dreptate credmfa aceasta, precum i s-a
socotit si stramosului
mii. 1

nostra

Avraam
*P

CAPITOLUL V
/ Drept aceea, mdreptindu-ne prin credinta,

prin

Domnul nostru Iisus Hristos,

avem pace cu Dumnezeu,

2 prin Care avem si apropiere, prin credinta, la darul acesta tntru

care
stam si ne laudam, intru nadejdea slavei lui
161

Dumnezeu.

Iar Coresi, tilcuind acestea, zice:

1) rodul dreptatii noastre este pacea, 2) nadejdea
slavei, 3) marimea de suflet,
4) bucuria, 5) prietenia, 6) infierea, 7) viata venica.

Baga de seama ca - dupa

Avem

Sfintul Grigorie Tesaloniceanul

avejn

trei feluri

de pace

pace cu noi tnsine, cfnd gonim de la noi patimile

si cugetele cele rele din sufletul nosru 5 i nu sintem tulburaji de ele. Avem
pace cu aproapele nostru, cfnd facem tot ce putem
penmi a se impaca fratele nostru si nu-i pricinuim nici
un felde sminteala. Avem pace

Dumnezeu, cind pazim poruncile

si

si

voile Lui si

vreoporunca.

cmd nu

ne mustra constiinta ca

am

fi

catre

calcat

Iar purtatorul

de Dumnezeu Calist, socotind despre pace mai pe larg,

o tmparte in patru. Si
zice ca una este pacea trupului, cmd
acesta fsi primeste toata odihna si fnlesnirea care nu
este pace, ci pare numai, caci pricinuieste
sufletului multa tulburare. Iaralta pace este
cea a
simturi or, cind - fugind cineva de lume
si de ale lumii, ori inchizindu-se pricinuieste simtunlor sale pace prin liniste i prin fuga, nici
vazind, nici auzind, nici graind de cele ale lumii
Este apoi a treia pace: cea a sim|uriIor
si a sufletului laolalta, cind, impreuna
cu pacea simtunlor, si sufletul este in pace din partea
cugetelor, si puterile sale sint in pace prin liniste
si prin
pazirea minpi si a mimii. Aceasta pace este atunci
cind cineva se roaga curat, si plinge mai cu

85

ce

vreme
de
Caci
viepli.
petrecerea
despre
vorbeste
In acest capitol, Pavel
si
apoi
vorbete
defaimat,
le-a
faptele
iar
a zis lucruri mari despre credinja,

despre fapte

si

despre viejuirea Crestinilor, pentru a

nu

mdreptat,
ne-a
credinta
ce
vreme
de
Caci,
in seama.

le socoti noi

nebagate

nu mai paca-

atunci sa

placuta Lui.
cea
noastra
vietuirea
prin
tuim, ci sa
Hristos.
Jisus
nostra
Domnului
mijlocirea
Dar aceasta cum se va face? Prin
El
ajuta
va
pacatosi,
eram
care
noi,
pe
mdreptat
Pentru ca Hristos, Care ne-a

avem pace cu Dumnezeu

Insusi sa

avem

ne pazim

si

sa

apropiere, adica

raminem

am

intra dreptatea aceasta, fiindca printr-Insul

fost adusi, catre dar. Deci

departe
eram
care
pe
noi,
acesta
darul
la

- daca Hristos ne-a adus

- cu mult mai

Dar cum am

virtos

ne va

si tine

fost adusi la darul acesta,

in ce

acum, dupa ce ne-am apropiat.

care
la
acesta
darul
este
i
ce
credin{a.
noi
chip? CU credinta, adica aducind si
prile-am
care
pe
bunatatilor
tuturor
dobmdirea
ne-a adus Hristos? Aflarea si
mit prin Sfintul Botez. i intra

acest dar - zice

Apostolul

stSm, avind adeve-

nicad
nu
si
totdeauna
stau
dumnezeiesti
rirea si neprefacerea, caci bunatatile
sa
nadajduim
ci
luat,
am
ce
cele
ciodata. i nu numai ca avem cu adeverire

luam

si allele

caci zice:

in nadejdea bunatatilor viitoare, care,

Ne laudam

fiindca sint spre slava lui Dumnezeu,

pentru ca sa se slaveasca Dumnezeu.

ni se vor

da

negresit, desi

162

&

nu

le

meritam,

bine tiind ca

aduce

in
desavtrsita
face
se
pace
patra
cuvinte.
dulceata i ia aminte cu dulceata la dumnezeietile
toate. Atunci, el
pe
zidit
le-a
ce
Celui
Duh,
Sfint
neziditului
suflet ctnd omul va primi venirea
toatft mintea, ca
covirseste
care
pacea
are
si
osebita,
se lumineaza, i se bucura, si viaza viata
pace Duh,
de
facatorului
bucuriei
vedeniei,
si
si
insufletirii,
si luminarii, si

urmare a

lucrSrii,

Celui ce insufia tn initna enipostatic

si lucrator.

si
schimbatoare
este
pricing
aceasta
din
osteneaia
si,
Pacea a doua si a treia se ctstiga cu
desavlrsitului
oprirea
intru
si
trupeasca
osteneaia
ftra
face
se
nedesavlrsita; iar cea de-a patra
n. m.]
lucrare,
fel
de
nici
un
tngaduita
era
nu
le
sabatism [sarbatoarea simbetei, ctnd Evreilor
care
Dumnezeu,
lui
pacea
zicerea:
vezi
la
si
(capitolul 82 din cele netiparite). Despre pace,

covirseste toata mintea" (Filipeni 4:7); si la: iar

Dumnezeul

pacii" (Filipeni 4:9). Zice

51

nu
se
Duh,
Sfintului
lucrarea
fara
care,
patimi,
Marcu Asceticul: ,JPacea este izbavirea de
(n. aut.)
CXCII).
capitolul
duhovniceasca,
legea
afia!" (Despre
zicind:
Alexandrinul,
162
Chiril
Sfintul
aici
aduce
este asemanarea pe care o
Prea-buna

buna mireasma ce este

intr-tnsele

Socotesc ca, precum mirodeniile cele mai

ispitirea pe
prm
tnfoctndu-se
cuvios,
sufletul
i
doar atunci ctnd se impreuna cu focul, tot asa
este mbune
ce
fapte
feluritei
aratarea
lucratoare
care o patimeste si prin durere, face mai
alese tsi arata

despre Patriarhul lacov).

adecu
sint
dragoste
de
pricinuitoare
?i
lauda
fn tticuirea zicerii acesteia, prea-vrednice de
mbi
Dmtru
a
necazun?
in
laudam
ne
unde
De
zice:
vUrat si cuvintele tnteleptului Fotie, care

tr-msui" (cartea

intti

86

4 $i rdbdarea

cercare, iarcercarea nadejde, iar nadejdea

nu

rusineaza,

Nu

ne laudam - zice - numai intru bunatatile ce or sa fie, ci

mca mai mult
ne laudam intru necazurile de fata ce le avem. Sa nu va
tulburap! zice

fra-

Jilor Crestini,

din pricina ca ne necajim, fiindca necazurile acestea

sfnt lauda
Crestinilor. Caci necazul pricinuiete rabdare, rabdarea
cercare, iar cercarea Tl
alege pe eel ce se ispiteste. Si, dupa ce este cercat
si cugeta in constiinfa sa cea
buna cum ca pentru Dumnezeu patimeste, omul nadajduieste
ca va lua plata
pentru necazurile sale. Iar aceasta nadejde nu cade, nici nu
rusineaza

pe

eel ce

nadajduieste. Intru aceasta a zis Iacov, fratele lui Dumnezeu:

Fericit e omul
care rabda ispita, ca, lamurit facindu-se, va lua cununa
viefii, pe care Domnul a
fagaduit-o celor ce ll iubesc pe El" (Iacov 1:12). Caci
nadejdile

oamenilor,

nefiind adevarate,

rusineaza pe cei ce nadajduiesc intr-insele; iar nadejdile

lui Dumnezeu nu sint asa, fiindca Acela ce
da cele bune, adiea Dumnezeu, este
nemuritor si bun. Si noi, cei ce vrem sa luam bunatafile, desi
vom muri,
li

vom

viejui iarasi, deci

nu e

nici

o impiedicare ca sa

se adev'ereasca.

i63

pe Dumnezeu, caci tot eel ce iube 5 te se bucura cind patimeste pentru

eel iubit. Dar de
unde s-a revarsat acea dumnezeiasca iubire si a cuprins toata inima
noastra? Din PreasflntuI
Duh, Cei ce S-a dat noua, incit totul este al darului celui de sus.
Si sintem prea-datori sa-L iubim 1, daca se tnttmpla a patimi ceva, sa nu ne departam de iubirea
Lui. De ce? Pentru ca El
ne-a iubit pe noi mai intii! Si pe cine? Pe noi, care
eram vrajmasi i Iuptatori Tmpotriva Lui
Ai vSzut covirsirea? Ai v3zut ctt de mare e datoria? Adauga
i ceea ce e mai mare mca: nu
numai ca ne-a iubit, dar S-a si lasat a fi necinstit pentru noi, a fi
foarte

palmuit,

rSstignit si socotit

mtre cei morti. i, prin toate acestea, a aratat iubirea Sa

catre noi. O, iubire care infricoseaza
pe Ingen, care i-a suit pe oameni la ceruri i a stricat tirania

Cine nu-L iubeste pe

un mbitor ca Acesta? i cine ar putea saviri ceva vrednic de
o iubire atit de mare, sau cine ar
putea rasplati ctt de putin din datorie? Fiindca, de ar muri
de zeci de mii de ori, nu face vreun
lucru mare, caci patimeste pentru Facatorul s3u de bine,
pentru Cei ce-1 iubeste, iar nu pentru
vrajmasi si Iuptatori, precum a patimit i patimeste Acela
pentru fiecare din noi. De aceea,
cmd patimim, sintem datori a ne bucura i a ne veseli c& ne-am invrednicit
i noi a suferi ceva
pentru un lubitor atft de mare, chiar daca intr-o mica masura"
(la Icumenie). (n. aut.)
Iar Fotie zice ca Pavel a tnceput de la zicerea: spre
nadejdea slavei lui Dumnezeu" i a
sfirsit la: iar nadejdea nu ruineaza"
ca s3 arate ca nadejdea cea dintii este a incepatorilor
necercati cu necazurile si cu ispitele, iar cealalta a celor
desavirsiti, care, ceremdu-se prin necazun i aratindu-se neindoiti, au deplinatatea i ajung la ctstigarea
celor nadajduite. Asa de
pilda, a nadajduit Avraam, dupa batrtne|e si dupa
sterpiciunea Sarei, ca va ajunge tata al neamunlor. Aceasta e inttia nadejde, mare cu adevarat, dar necercata.
Mai tirziu, Dumnezeu 1-a
cercat pe el si 1-a lamurit cu o infricoata topitoare,
cmd i-a poruncit sa aduca jertfa pe fiul
s3u. Iar Avraam nu s-a indoit, ci s-a sirguit sa-1
junghie pe Isaac, f3ra a socoti si a zice: i
cum ma voi face eu tata al neamurilor daca tnjunghii pe acesta? Aceasta
este nadejdea
diavolilor!

cen

desavirita, care dobtndeste cele nadajduite.

Iar

marele Vasilie

tilcuind zicerea: i din toate necazurile

mele m-a

izbavit", din Psa,

mul 33 - zice c8 - daca necazul lucreaza rabdare, iar rabdarea cercare atunci eel ce se leap8da de necaz se lipseste pe sine-si de lamurire. Deci, precum nimeni
nu se tncununeaza daca

87

5 caci dragostea lui Dumnezeu s-a revarsat in

Duhul Sfint ce S-a dat noua.

inimile noastre, prin

a
care
pe
iubirea
la
de
plecind
fie
or
sa
ce
Apostolul adevereste bunatatile
fi necredincios,
nu
Sa
Pavel:
zice
acestea
Cam
noi.
aratat-o Dumnezeu catre
cade!
nu
venice
cele
bunatatile
pentru
avem
omule, caci nadejdea pe care o
aici ne-a
de
inca
incit
mult,
de
atit
iubit
ne-a
Dumnezeu
de vreme ce
Caci
ne
nu
sa
putea
ar
cum
Duh
Sau
Sfintul
prin
Sai, fara de osteneala,
facut

dea

fii ai

si

cununile,

dupa

revarsat dragostea

lui

ostenelile ce

Dumnezeu

am

in inimile noastre" e in loc de:

belsugata se arata Tntru noi dragostea

noastre

Duhul

Sfint

pe Care

ni

suferit pentru dragostea

L-a

lui

Dumnezeu,

fiindca

Sa? Caci ,, s-a

Bogata si im-

avem

in inimile

dat.

cei
pentru
murit
a
vreme,
la
noi,
fund
neputinciosi
6 Caci Hristos, inca
necinstitori.

bun
eel
pentru
iar
cineva,
muri
va
greu,
cu
7 Si abia pentru
poate indrazneste cineva sa moara,
inca
ca,
aceea
prin
noi
intru
Sa
dragostea
8 dor Dumnezeu intareste
noi.
pentru
murit
a
Hristos
noi,
pacatosi fiind
ne
Lui,
singele
prin
acum
noi
indrepttndu-ne
9 Cu atit mai virtos dar,
vom mintui printr-lnsul de urgie.
eel drept,

Dumnezeu

s-a revarsat in inimile

Pavel a zis ca dragostea

dragostei
marimea
arata
acum,
Iar
noua".
dat
noastre prin Sfintul Duh ce S-a
neputincei
noi,
pentru
Hristos
luat-o
lui Dumnezeu din moartea pe care a

Mai

lui

sus,

si fapta
dreptatea
precum
neputinta,
este
pacatul
ciosi", adica pacatosi, caci
a
Hristos
Algazia
catre
epistola
in
dupa Ieronim,
buna sint sanatate. Si
a
faHristos
Dar
inmultise.
se
pacatului
a
aceasta
murit atunci cind neputinta
ci si
pacatosi,
numai
nu
eram
care
noi,
pentru
cut inca mai mult, caci a murit
om
un
pentru
chiar
cineva
muri
ar
abia
Dumnezeu, cu toate ca

de
pacatosii
noi,
pentru
Hristos
muri
a
Iar
drept.

necinstitori

si

necinstitorii

de Dumnezeu

este desavirsirea dragostei

numai pnn necazun. i

necazurile stnt cu adevarat ca o

se poate arata nici lSmurit decft

nu
nevoitori,
iarasi zice la tflcuirea aceluiasi psalm ca, pentru
huhti,
binecuvintam;
ocariti,
fiind
cind,
slava,
parinteasca
hrana i iscusinta care ti due catre
(n. aut.)
iaudam."
ne
necaz
pentru
necajiti,
multumim;
mingiiem; dosaditi ori obijduiti,
noasvoia
de
neputinciosi
164
eram
mtntuim:
1)
ne
Fotie zice c'a aveam trei impiedicari ca sa
si necinsUton de
deasupra
pe
eram
ajutor;
mult
2)
tra iar nu dupa fire, si de aceea ne trebuia
El, si fi cinsteam pe
cu
razboi
bateam
si
Dumnezeu
nostru
Dumnezeu, caci gonisem pe ajutatorul

nu are impotriva-luptatori,

tot a?a

dumnezei; 3) eram

88

Iar zicerea: la

vreme"
insemneazS: vremea potrivita si inainte-hotanta"
_
caci Hristos a murit pentru noi la
vremea cuvenita, precum spune si aceasta:
cmd a venit plmirea vremii". 165 Deci, fiindca
Hristos a murit nent *,.
moartea
tos ne va izbavi pe noi, cei care
ne-am mdreptat, de urgia ce va sa fie' Caci de vreme ce ne-a dat lucrul mai mare, adica
a ne indrepta - cum sa nu ni-1 dea
1 pe eel mic, adica a ne izbavi de urgie? (Iar
urgie" este munca ce va sa fie dupa Teodont.) Si, dupa ce ne va mintui de
urgie, cum sa nu ne dea
si

bunata-

cele vesnice, pentru multa iubire cu

care ne iubeste? Ni le va da negresit'
daca vom ramine pma la sfirsit intru darul
si dragostea Lui.

tile

10 Caci - dacS, vrajmaifiind, ne-am impacat cu Dumnezeu

prin
moartea Fiului Sau - cu mult mai vtrtos, impacindu-ne,
ne vom
mintui intru viata Lui.
Apostolul pare a zice aceleasi lucruri ca mai
mainte, msa injelegerea cuvmtelor lui este osebita. Fiindca, mai sus, a zis
ca eram pacatoi; apoi, a zis ca
ne-am mdreptat; iar apoi a zis dupa asemanare
[prin comparatie (n.
)] ca
daca Hnstos ne-a mdreptat cu moartea Sa
pe noi, cei pacatosi - cu mult mai
virtos ne va mintui acum, dupa ce
ne-am mdreptat. Iar aici, pomenind de

moartea
aa:

si

Daca

tnvierea

lui

Hristos, aduce mtelegerea iarasi

dupa asemanare

si

zice

ne-am impacat cu Dumnezeu prin smgele si moartea

Fiului
Sau, cum sa nu ne mintuim acum cu viata
si mvierea Fiului Sau? Pentru ca
daca Dumnezeu-Tatal nu a crufat, nici nu S-a
scumpit atunci a da pe Fiul Sau'
atunci

L-a dat pentru impacarea noastra,

cu viata Fiului Sau?
ci

cum sa nu ne

mintuiascS mai virtos acum'

11 $i nu numai atit, ci ne i laudam intru Dumnezeu

prin Domnul
nostru Iisus Hristos, prin Care am luat acum
impacarea.

Nu numai
tru aceasta,

ca ne-am mintuit

zice

ci

ca ne-am mintuit fund pagini,

ne

si

laudam

intru

Dumnezeu pen-

mai ales ca ne-am mintuit nu prin

5 ' fiind inSa " e " a iubk Bunu1 Kul lui Dumu,
i sufletul i-a pus pentru
:
c
dragostea Sa cafre no.. Si
- daca atunci, cmd ajunsesem tntru attta rautate, ne-a iubit,
si ne-a
ndicat si ne-a mdreptat, smgele S5u dtndu-i
pentru slobozirea noastra - cu mult mai virtos,
dupa
ce ne-a mdreptat astfel i ne-a f&cut ai Sai,
ne va apara de aici inainte, cmd nu mai trebuie ca

El sa
moara ._n 1C i no. nu mai ajungem la atita neputinta
si rautate ca mai mainte. Pentru
aceasta dar
trebuie sa avem adevarata si f5ra indoiala
nadejdea ftgSduintelor celor bune. (n. aut
Vezi cum se tilcuieste mai pe Iarg zicerea:
cind a venit plinirea vremii" in subinsemnarea la Galateni 4:4. i de ce a venit Hristos
Tn cele mai de pe urma vremi, vezi la zicereaiar acum o data, la sfirsitul veacuriior"
(Evrei 9:26). (n. aut.)

7j^f\ ^J

'

89

Domnul

pricinufiind
noastre,
laudei
pricinuitorul
nostra Iisus Hristos". El e

itor i al

tmpacarii noastre cu

Dumnezeu.

prin
$i,
pacatul
lume
in
intrat
a
om
12 De aceea - precum printr-un
pacat,

care

pentru
oamenii,
toti
la
trecut
a
moartea
i
moartea tot aa

toti

au pacatuit.

radala
mtoarce
se
noi,
pe
mdreptat
ne-a
Dupa ce a zis ca Domnul Iisus
in
intrat
au
doua
acestea
ca
arata
cina raului, adica la pacat si la moarte, si
acestea
ca
arata
va
apoi
Iar
Adam.
prin
lume printr-un singur om", adica
Hristos.
Iisus
prin
adica
om,
printr-un
tot
s-au pierdut" (ori s-au stricat")
Pentru
Adica:
pacatuit"?
au
toti
care
Dar ce inseamna zicerea: pentru
lui
pricina
din
si
murit,
a
cazut
si
a
acela
Adam, au pacatuit toti oamenii. Caci
ar
ft pacum
ca
si
oprit,
pomul
din
s-au facut muritori si cei ce nu au mincat
w.

-.

catuit

166

166

si ei.

Iar Fotie tilcuieste zicerea: pentru care

toti

au pacatuit" asa: De aceea - zice -

munm

iar noi,
tnceputul,
ftcut
el
a
Cad
el.
cu
impreuna cu Adam, pentru ca pScatuim impreuna
Acelai
sporeasca.
sa
ftcut
1-am
i
savirit
1-am
avind prilejul, nu am oprit raul, ci impreuna
.penaceasta:
ca
zice
Fotie
tot
CCXLI),
Amfilohia (mtrebarea

lucru

il

zice

Icumenie. Iar in

toti au greit
ca
pentru
adica:
pricina,
ci
persoana,
tru care toti au greit", nu araw
zipacat,
stramoescului
impartairea
despre
Intr-un glas vorbete i Sfinpltul Teofilact
(adica
anabaptitn
i
armenii
carpocratienii,
Multe socoteli eretice au rasarit, caci
ctndtoti oanu
ca
socoteau
Duh)
de
luptatorii
(poate
ras-botezatorii), cei mai noi, i sacramentarii
din cei
nascuU
pruncn
numai
ca
zis
au
calvinii
menii s-au tmpartasit de pacatul acesta." Iar
alfti
Iar
necredmciosi.
din
nasc
se
cei
ce
dar nu si
credincioi nu se tmpartasesc de acest pacat,
si plecarea c&tre pamintii,
a
e
care
adevarului,
au zis ca pacatul stramosesc este necunostinta
stramopacatului
ale
certari
ci
stramosesc,
pacatul
timi care e a vointei. Dar acestea nu slnt
toti du P a lucrarea
la
imparte
se
care
omului,
fiinta
sesc Altii au zis ca pacatul stramosesc este
si In fire. Iar
fiinta
in
fiecaruia
schimbindu-se
n. m.]
.

ptngarita a voirii

de sine

[vointei libere,

neamul omenesc, ziceau ca

cu toate ca au lepadat stramosescul pacat de

Iar socoteala
imitare.
simpia
oarecare
dupa
imparte intru aceasta
la tot

pelagienii,

el se

Bisericii sobormcesti i

eel drept si
cuvtntul
la
de
abatere
e
drept-siavitoare este ca pacatul stramosesc nu
pacatul straasemenea,
De
toate.
a
Facatorului
neimplinire a datornicei ascultari Intru porunca
ac^stora^si
a
radacina
si
pricina
ci
rau,
mosesc nu e necunostinta mintii si plecarea voii spre
lor, pina si la mmaicii
pintecele
din
chiar
pina i la cei sfintiti
el se imparte la toti oamenii
necredin
nasc
se
ce
pruncn
la
doar
nu
si
Nascatoarea
sasi Doamna noastra de Dumnezeu
^cu
lucratoare
tmpartasirea
a
du
tntr-adevar
attrnare, ci
ori
P
imitare
simpia
a
du
nu
i
dinciosi;
P
al StinCanonul
121
(dupa
pacat
acestui
iertarea
spre
el Tocmai de aceea se boteaza pruncii
el.
cu
lucrator
i
adevarat
cu
tmpartasiti
sint
tului Sinod din Cartagina), pentru ca ei
el a gresit?
ce
vreme
de
dintr-insul,
nasc
cei
se
Dar de ce se imparte pacatul lui Adam la
(Pidalion).
nou
din
tipanta
noastra
cartea
Canon,
numitului
subtnsemnarea
la
aceasta
Vezi

are fiinta, ci

90

Lege.
tfiind Legea.

Moisi

dupa asemanarea calcarii de poruncS a lui

Adam, care
chip al Celui ce urma sa vina. 167

pacatuisera,
este

Pavel vrea sa arate ca, pentru pacatul lui

Adam, cei ce nu au mincat din
pom, i deci nu au pacatuit ei insisi ca Adam,
se socoteau i ei ca si cum ar fi
pacatuit 1 de aceea mureau. Asadar
aceasta arata, astfel: Pacatul - zice
c - era
in lume si
ce s-a dat Legea, adica pacatul a
stapmit si mai inainte de
Lege. Dar care era pacatul acesta, oare
pacatul ce urmeaza din calcarea legii?
Cum sa fi fost astfel pacatul, de vreme ce inca nu era Legea?
Caci se socoteste
pacat doar atunci cind este lege si cmd
oamenii o calca. Dar - de vreme ce a
Moisi
pnn Moisi ', arata aid Legea - dupa Teodorit caci zice: Au pe Moisi adica Legea - i pe Prooroci", Luca
16:19); iar Apostolul zice: (...)
in
ziua de astazi, cind se cite te Moisi adica Legea - un acoperamint

"
zace
peste
slc
v
mima lor", 2 Corinteni 3 1 5) ---moartea
zice si
mai inainte de a se da Le^a, atunci si
pacatul, prin care a imparatit moartea,
a
tost mai inainte de a se da Legea.
Caci nu ar fi imparatit ea daca nu ar fi
fost
pacatul, care pricinuieste moartea.
i - de vreme ce s-a aratat ca
pacatul nu
era cunoscut din calcarea Legii
(fiindca nici calcare de lege nu era) ramine

pM

pM

lt

stZt?

U Un mgur cuvlnt:
"P entru care
,

2 caTne S

f Cei J
dm

r^ n

Adam

Um ZK
De aC6ea

J",!-

Iar ChipuI materiaInic

te l0gii

t0

au gre it", a aratat

toli

'

"

'" Patlmaa

?i

aici

care se

ca din pricina

lui

Pacatul

-du, <*oarea viare a semin ei

t

marturisim ca mnul nostra lisus Hristos,

ca unul ce nu
tltf
?,
x
S-a nfceut dm saminja, este mai presus
de pacatul stramosesc. (n. aut
UP a CoreS1 ' Adam a fost chi P al lui
108 fndca amindoi smt pSrinti
ai nostrr
aa
x ,
T
,3r HriSt S dUpS
ap0i Adam
prin aceea ca
'
* Hristos se ase

nlc^nnS
b r 1 ah:"" H*
'

T?

?1

H^

^^

fireSC

Pe Pamtnt '

,
cinuitor
al
P"

**
Hristos

Pe de aka Parte '

Tntre ei Se afla ci

- o-

P ieir .
pricinuitor al mintuirii; 2) Adam a ImnL!il
3 ^
part*
,t pacatul
eel unul la toata firea omeneasca,
iar Hristos a mintuit-o si a
slobozit-o pe
a P5 tele 1
CCl Stram eSC ?i de Cde di
3 > Adam "-a desptit d'e
"**
"
DumnLt
H
Dumnezeu, ar Hnstos
ne-a impacat si ne-a unit cu Dumnezeu;
4) Adam ne-a omorit vremel-

Z S"

de mlTrrte

'***

CreSi

3)

la

Adam

nu

s "a

^^^ ^^

Stnt trei stari: ! >

iS^X
Hnstos;
def i
Hnstos pM
5

'

,nvi3t pentrU Ve?nicie; 5)

da7
aC

la

'

**

cea de l a

la sffrsitul lumii. Intru

ffi

ct pricinuitor de pacat fngeri-

(adka de neP^acere

tntru

Ju)

?i

Adam pM la Moisi; 2) de la Moisi pfn5

cea

impact,
tn a doua
crescut, iar in a treia s-a pierdut.
Si una era mai mainte de Lege, alta
sub Lege* 'mLeze
sub dar si tntru dar. i primele doua smt
stari de moarte, iar aLa stare
delata n
dintfi,

pacatul a

ZZn

m)

91

asadar ca pacatul a fost acela

nu au

peste cei ce

ratit si

porunca de

la

al lui

pacatuit ei

Dumnezeu

si

narea calcarii de porunca. a

nici
lui

din pricina caruia moartea a unpainsisi (fiindca acestia nu au luat lege si

Adam,

nu au

Adam

calcat-o), dar au pacatuit

si

s-au facut partasi pacatului aceluia

Hristos p^ntni nrp.asta

calcarii
sau
si
pacatului
vinovati
facut
i-a
vechi

desi

- nrecum Adam

de porunca pe

u: +, ?~v.;i

toti

Hristos i-a indreptat pe

nu au pacatuit ei fnsisi tot asa si

Pentru
mdreptare.
de
vrednice
fapte
facut
acestia nu au

aceia

dupa asema-

oamenn,

Ar^inin vp.snir. adica a lui Hristos, noul

eel

oame

to|i

aceasta,

al

Adam

Adam.

!'"

prin
daca,
caci
darul;
cu
este
precum
15 Dar nu este cu greeala
168
lui
hand
vtrtos
mai
mult
cu
multi
,
greseala unuia, au murit cei
unui
darul
prin
multi,
intru
prisosit
Dumnezeu i darul Lui au
.

singur om, lisus Hristos.

pacatul
ca
greit;
a
care
unul
acel
seamana cu cea adus
multe
de
tndreptare
spre
darul
iar
este spre ostndire,

16 i darul nu
dintru unul
gregelL
Hristos

zice

- nu

cu mult mai mult.

greseasca unul,

si

ne-a folosit pe noi doar

Adam,

ne-a vatamat

ci

sa
incit
rau,
atita
face
putut
a
lui
moara,
sa
si
osindeasca
se
sa
toti eel nascuji dintr-msul
Dumnelui
darul
prisosi
va
virtos
mai
cu mult
insisi

Adam

Caci - daca pacatul

chiar fara a gresi ei

zeu-Tatal

atit eft

nu numai

revarHristos
lisus
lui
al
Sau,
Fiului
al Lui, ci si al
169
Dumnezeu
lui
darul
fi
va
nu
i
asupra multora.

sindu-se cu imbelsugare

precum

168

tot

Pavel a

ttlcuit

mai

tnainte,

Aici zicerea: cei multi" se ia in loc de: toti",

din
cei
top.
Caci
ostndire."
spre
fost
au
oamenii
unuia,
toti
greseala
prin
precum,
zicind:
iar nu unn
osmditi,
fost
au
si
murit
au
Adam, mostenind zamislirea si nasterea prin samrnta,
smgele
este
acesta
acesta
toti,
dintru
Beti
asa si altii nu. Asa si acel cuvtnt al Domnului:
gindindu-ne
toti
pentru
de:
loc
in
intelege
se
Meu, care pentru voi si pentru multi se varsa",
(n. aut.)
stnt
multi.
to^i
aceia
si
fiindca
mare,
mai
la partea cea
acestea
intra
ca
zice
Fotie
169
tnteleptul
Prea-bine ttlcuind aceste cuvinte ale Apostolului,
,

...

fiImpotnvirea,
asemanare.
a
du
si
asemanarea
P
tmpotrivirea,
lucruri:
trei
arata
se
si mpacarea cu
Dumnezeu
catre
vrajba
indca sint potrivnice intre ele: pacatul si nepacatuirea,

covirsirea

si mmtuirea, scularea si viata.

moartea
Dumnezeu, ostndirea si
pnnasa
toti,
la
ele
re
urmat
au
printr-unul Adam
precum
caci,
este,
iarasi
asemanare
Iar
unul
cu
impreuna
ca
faptul
vedefn
se
covirsirea
tr-unul Hristos au urmat tuturor cele bune. Iar
nu
mmem
bune
cele
tn
dar
voie,
de
cele
lor
Adam au ajutat catre rau si cei multi, prin pacatele
relele pe care
ceva:
tn
vede
mai
se
i
isprava.
a ajutat, ci singur darul lui Hristos s-a facut si
dat si
s-au
h
inca
acestora
ci
pierdut,
lui nu numai ca s-au
stranepotii
si
Adam
pricinuit
le-a
faptul ca
in
ales
mai
amtat
s-a
aceasta
covirsirea
Icumenie,
a
du
Iar
Hristos.
la
de
bunatati
P
a
e
vo.e
de
cele
pacatele
si
inca
ajutor
ca
luat
a
Adam,
lui
pacatul
tnceput
ca
avtnd
moartea,
ajutorul
fara
tuturor
asupra
intins
s-a
Hristos
oamenilor, si asa i-a omortt pe toti; iar darul lui

tndreptarea; pieirea, caderea

92

si

Sre5eala adiC4 paCa,Ul Cd ostndit

"'
. "variu-se de
ta
a Adam smgur, s-a facut
spre osmda tuturor striinepotilor
lui, adica spre
moarte ? , mca sp re mai multe picate,
si asa au ajuns oamenii
a f staSiti'de

AdZ

03

'

dan" '"

DUm " eZeU S

muSe
Id ^
"
^ 1
fll!7.!T' "rl-'
-

"

. ...

Si

CUt s P re fnd.pta.r

"^ P"

?' '<*

s-au racut

cet

Adam, ci inca
in urma

Hristos uc^iegina toate pacatele

""",
de catre Adam, s-a facut noua mdreptare,

""* "*

_,
f^,
faC
dupa ca^ea

Poruncii

t%l~*
adica n
ne-a mdreptat prin Sfintul Botez.

i7 Ca - <fe vreme
pnntr-unul -

pentru greseala unuia, moartea a imparatit

cu mult mai virtos cei ce au luat
prisosinta harului $i
ce,

darul dreptatn intru vrnta vor tmparMprin

unul Iisus Hristos.
IS Deaceea -precum, prin greseala
unuia, intru top, oamenii a intrat
osmdirea- tot asa si, prin tndreptarea unuia,
intru toti oamenii
intrat indreptarea

vietii.

mincmd
imparateasca moartea peste
virtos

toti

oamenii, cu mult mai virtos noi,

credinciosii

am

- zic

Hri
Hristos

mica parte de bunatate, ca sa ne

indoim de bunatatile cele viitoare pe
care
nadajduim sa le dobindim de la El? Ba,
ci bunatatile Lui s-au
prea-mmum
noi cu pnsosmta darului, incit
ne asemSnam cu

to

unul ce, fund dator mult a fos"

fost slobozit

nenumarati
cinste,

mat

dm

bam

mZTlf
f
numa, ca nu cred,
nnn

si

si

s-a iertat datoria, ci,

pe linga acestea, a

tnVier
ci ? i

a dat Prin HristOS

necredincio ilor Iudei si Elinilor care
*
nu
f"
hulesc si razboiesc credinfa lui
Hristos. Caci toti

'

J^f o

n Uind

Zicerea aceasta
'

P n
caTele
cateie lumn, cumpanindu-se
du se cu

rl*rnin

'

te indoi H
dar,

du "iezeiescul Hrisostom

?i

*
"
^ "T""'par ca o
acesta,

"^
^^
no T rNu
f
Nu iT
noi daton.
at

si

si,

credinciosii, si necredinciosii. (n.

aut.)

t!?

luat

intrind in palatul imparatesc,

s a mvrednicit si de mulS
s-a facut fiu al imparatului. 170
Deci, mcheind intelegerea cuvimdor

fiindC

mor^

temnita

omule, vazind

atita

s-a stI s scinteia

93

scula

Z
dm

^
^ SS5^ P^ ^mu dS
iSX2^S^^
ta S

zice ca atft

de mare ca-

itUi

picaturS de apa tn fata noianului marii Cu

PentrU "0i
nchi
t
erarn

bogatie de bunatati, nici nu cauta sS

aceea a morfii i a pacatului, atftaMian

peste ea (Cuvintul 1 la Epistola
cStre Romani).
>

se

al

afliTZ

P gramadindu

se

sale Apostolul zice:

vem't

bLtemul

De aceea dar -

asa

cum,

prin greseala lu.

unul, a

sus a
ma.
ce
ceea
(vezi
ca
oamenilor
tuturor
i ostnda asupra

tot asa

greseala", adiea pacatul

numeste
o
aeum
Tudeeata",

Zat

Adam eel

lu,

Adam) -

oamemt,
i darul.a top
blagos.ovenia
venit
a
5
unuia Hristos
pacatului, indreptare; in locul mortn, viata.

S'&paaek
a dat

lor,

in locul

s,

i
s-aufacutpacato
?
om,
singur
unui
19 Ca - vrecum prin neascultarea
dreptt se vor
om
singur
unui
,
ascultarea
multi - tot a$a, prin

cei

face cei multi.

173

este tautologie

nu
precum prin grese ala unuia

In aceste graiuri apostoliee

fiindca mai sus a zis:

zice a 5 a:
lar Chiril al lerusalimului

Nu am

pacatuit no,

cum

(...),

atit

sapari Ci
pnnmdrepta-

ar putea

asa

st

?tt"*^*";

Hristos pendat-o
a
care
pe
rascumpararea
bogata este
ar vo, e. sa se
de
diavoln,
pe
top
inca
si
de ajuns spre a mintui

" ^XeotgSetkaTde

matmmwm
^SSEKSESS^

,ru noi

cu Patoa SaTcit ar

*SS
*&&

fi

invrednicit

fiTferTcuTi^tru ca prin ea ne-am

9
^eeasta, Gheorghe Coresi

3d

zice:

cu

atitea

damn.

(n. aut.)

F ilosofii spun ca moattea ar

fi

fireasca,

J*

grese a.a nnni

^W^IJ*
0<W>

1.1ft -fl
moartea
naste
savirs.ndu-se,
zice: ,J>acatul,
uSi Iacov fratele Domnului
fiapfca
nepoa
pedeaps*

este dupa fire, ei e ostada,

tea ei dovedesc ca moartea nu
^on
vou> cea
este
tata
it
i
deprindere,
5
mafca a pacatului este pofta cea dupa
in
tatalui, adica a vomtei, este
saminta
i
dulcea(a,
maicii este pomirea si

rila
*vohin

ite

tirziu

ca mapui esfe

fe^S^
J
unul"

mai

de

*bH

Iar

saminta

L"m Cactprectm acol'o printr'un om

stricarea mortn
tot printr-un om s-a facut
173

Repetare a acelorai

lucruri. (n.

a inceput moartea, adiea

(n. aut.)

m.)

94

pnn Adam,

a 5 a 5 , a,c.

rea unuia

r - dumnezeiescul

Apostol talmace te acum ce este acea gre-

muip

adica

to|i

oamenii s-au facut vinovap! muncii

osindiji morjii.

Hristos?

moarte
zdrobit,

si

noi

ne-am

20 Iar Legea a

slobozit din osinda

ei.

intrat ca sa se tnmulteasca greseala;

pacatul, acolo

si,

unde

a prea-prisosit darul;

s-a tnmultit
'

Fiindca Apostolul a aratat ca topi cifi s-au

nascut din Adam s-au osindit
lai apoi s-au mintuit de Hristos,
unna dar a se nedumeri cineva si a zice: Si ce
a facut Legea atifia ani, daca Hristos
ne-a mintuit, i nu ea? La aceasta raspunde Pavel si zice ca Legea a intrat" (in loc
de: s-a dat") la o vreme, iar nu
de la bun inceput, si a sporit pacatul,
fiindca da multe porunci pe care oamenii
le calcau, inmuljind astfel
pacatele. Iar acest ca", aici,

nu

prava, adica: Aceasta a urmat de la

isprava
s-a dat ca s& rnipufineze pacatul
si sa-1

si sfirsitul

strice,

dm pncma lenevirii oamenilor, nu a firii Legii.

Si
sosit

dm

- de vreme

arata scopul, ci is-

lucrului. Fiindca

Legea

dar s-a facut lucrul dimpotrivft

ce, prin Lege, a prisosit pacatul

darul lui

Dumnezeu

a pri-

mai presus de pacat prin Hristos, caci

nu numai ca a slobozit pe oameni

pacate, ci i-a

si

mdreptat

si i-a

facut ceresti i fii ai lui Dumnezeu.

De
aceea, Pavel nu a zis ca a prisosit
darul", ci ca a prea-prisosit", ca sfi
arate
astfel

mulpmea si imbelsugarea darului.

21 pentru ca, precum a tmparatit pacatul prin

moarte, asa s&
$mparateasc& si darul prin dreptate spre viata
vesnica.

Fiindca mai sus a zis ca a prea-prisosit

darul, Apostolul arata aici si
bmecuvintarea lucrului, ca sa nu fim
necredinciosi. Si zice ca pacatul a fost

imparat, iar moartea ostas intr-armat

de pacat. Deci - daca a imparatit pacatul
peste noi, oamenii, avind moartea
ca ostas al lui - cu mult mai vtrtos va
imparap peste noi darul lui Hristos. Iar
darul acesta are cu sine si indreptarea,
stricarea pacatulm, si, prin stricarea
pacatului, strica

impreuna

si

moartea

si

aduce viata vesnica. Deci s-a facut ca un

razboi intre doi potrivnici, i pacatul
avea ca ostas al sau moartea, iar darul
avea ca ostas al sau dreptatea. Apoi,
174

Tflcuind acest loc, Ghenadie. Patriarhul

Constantinopolului, zice ca aceasta se potriveste cu ceea ce zice acelasi Pavel
In Epistola catre Galateni: Deci
ce este Legea? Ea a fo t
adaugata pentru calcarile de lege" (Galateni 3:19)."
(n. aut.)

95

omortnd
pacatu.
cu
tmpreuna
imparatul pacat,
pe
omont
1-a
dreptatea
viafa vesica.
oameni
tntru
inttat
a
si atunci

si

moartea,

CAPITOLVL
1 Deci, ce

VI

vom

sa prisoseasca
ca
pacat,
tntru
oare
zice? Ramine-vom

2 SaZufie! Noi, care

am

murit pacatului,

cum vom mai vietui

intr-insul?

Rindca

unde
acolo
ca
sus
mai
zis
a
Pavel

Pave ob 1? nmeste

a-1 ztce

de

uejon

priso.it
s-a inmultit pacatul a

SaS^SS23L SU

^ prin
Atunci,

cum o

sa

viem

iarasi

supune aceluia.

m
c* **
3 Au nu m

m0aHea
tntrU
teZat

b
'
ne
"""
tn HHstOS

moarte,ca
unpreuna cu El tntru
ingropat
ne-am
4ATaZ,pZTolz,
-a,asa
Tatalm
da*..
prin
*p1e2m Hristos S-a sculat din morfi,

umblam ji noi tntru innoirea

chipul
Aici, Apostolul adauga
Si zice ca

IZL

lui

murim

|i

vietii;

pricina pentru care noi

Botez,
pacatului fiindca, prin Sfintul
ne-am botezat ca sa murim si

Hristos'adica

am

g***
mtru

ne-am botezat

mbu area

Hnstos cru
pentru
fost
ce
a
ceea
lucrul. Ota,
cu
murit
a
Acela
precum
mortii,

"s
176

Judecata, rationament",
Intra allele, se zice: au

cum zicem

nu

stiji,

noi astSzi. (n. m.)

fraplor

(...)". (n.

96

am.)

177

cea

mormintul, aceast

178

tea

desi

nu in

acelai

Pentru ca Hristos

fel.

177

in aezamintele apostoleti: Deci botezul se da intru moarpecetluirea

Duh;
Sfintului
locul
in
in locul ingroparii; untul de lemn

Pentru aceasta s-a scris

Domnului: apa -

ieirea
impreuna-murire;
de
semn
afundarea
e
marturisirii;
adeverirea
e
in locul crucii; mirul
din apS, de impreuna-inviere" (Cartea 3:17).
pentru ca - dupa
Iar Pavel a pomenit intii moartea, al doilea ingroparea, al treilea invierea,

botezului,
apa
in
[scufundaji
tngropati
fie
murit
sa
au
cei
ce
nevoie
ca
e
marele Vasilie
invie
adica,
ridice,
sa
[sa
se
scoaie
se
mortii
sa
asemanarea
intru
ingropat
m.], pentru ca eel

n.

n.

o
ca
launtric
sau
omului
fata
nemaiavind
Hristos,
intru
care
e
m.], prin darul lui
sa
Hristos,
lui
singele
prin
iertare
luind
i
pacatele
arzindu-i
pirlitura de oala; ci, in foe
decit
mai
mult
Hristos,
intru
cele
indreptarile
innoita,
sa
viata
prin
sine,
intru
straluceasca

Dumnezeu

[Adica
evanghelie
intru
cineva
boteaza
se
Cum
Botez.
despre
(Cuvint
toata piatra scumpa"
(n. aut.)
intru buna vestire a lui Hristos, nu intru vreo carte a Evangheliei, n. m.]).

numele
in
botezam
ne
zis
sa
Domnul
a
pentru
ce
este
nedumerire
Lucrul vrednic de
intru Hristos".
botezam
ne
aici
sa
zice
Pavel
iar
Duh,
Sfintului
i
al
Fiului
Tataiui, i al
in
cuprinde
Hristos
lui
numele
zice
ca
care
Vasilie,
marele
de
dezlegata
Aceasta nedumerire e
este a
lucru
acelai
Deci
Sfintului
Duh.
ungerea
uns,
i
eel
pe
Fiul
i
a
uns,
scurt i pe Tatal ce
Iar cuHristos.
intru
botezat
ne-am
ori
ca
Treime
Sfinta
intru
botezat
zice cineva ca ne-am
pomeApostolul,
faptul
ca
tulbure
nu
sa
nimeni
i
pe
acestea:
vintele marelui Vasilie sint
178

zice: Citi
cad
Duh
Sfintului
i
al
Tataiui
numele
deoparte
ori
lasa
multe
nind de botez, de
Hristos
in
Citi
iarai:
i
(Galateni
3:27);
imbracat
v-ati
Hristos
in
in Hristos v-ati botezat,
v-ati botezat, intru moartea Lui v-ati botezat

caci

numele

lui

Hristos este marturia totului,

ungerea, pe Duhul... Uneori insa pointr-un trup i intru un Duh ne-am botezat

pe Fiul eel uns,

pe Dumnezeu
menete doar pe Duhul la botez: Ca toti - zice Duhul
boteza
intru
veti
Iar
voi
va
i
aceea:
aceasta
unete
cu
(7 Corinteni 12:11). i se
botez
la care s-ar cheacel
desavirit
zice
e
ar
ca
nu
nimeni
aceasta,
din
Dar,
(Fapte
Sfint
1).
(savfririi botezului), cea
predania
necaicata
ramine
trebuie
a
caci
Duhului,
ma doar numele

aratind

ce L-a uns,

data intru darul eel de viata facator" {Despre Sfintul Duh, capitolul 12).
in
botezau
Apostolii
ca
pentru
mai
intii
nedumerindu-se
Fotie,
injeleptul
Iar

numele Domadevarat dupa

cu
botezau
Apostolii
zice:
i
nedumerirea
apoi
dezleaga
Hristos,
nului Iisus
i al Fiului i al
Tataiui,
numele
in
boteze
sa
predanisit
au
unii
altora
i
porunca Domnului
legea stapinea

propovaduirea inconjura

Duh. i dogma
a
naterea
de
savireau
ca
pentru
Hristos,
nu
lui
numele
boteaza
in
ca
lumea. Se zicea insa
Lui,
numelui
chemare
a
aceasta
prin
m.]
Duh,
n.
din
i
din
apa
naterea
Botez,
[Sfintul
doua
*pe
invatatura
Lui
tainica
dupa
i
Hristos
lui
legea
dupa
botezului
darul
dadeau
ci fiindca le
i
Hristos
intru
i
Hristos,
lui
numele
intru
botezau
aadar
ca
zice
care le-o daduse lor. Se
Sfintului

se latea pretutindeni,

intru numele Domnului Iisus pentru

ca, botezind pretutindeni, intareau legea lui Hristos,

nimic scazind, nimic adaugind, ci intru

numele

Tataiui, i al Fiului i al Sfintului

Duh

ierur-

propovabotezau,
ce
cei
Deci
apropiau.
se
la
cei
ce
invatatura
tainica
curatitoarea
.i
ghisind
sfintite slujiri, era fiacestei
al
invatator
incepator
i
ca
Hristos
Iisus
nostru
Domnul
duind pe

cu numele lui Hristos. Adica Apostolii boteslava

propovaduind
Domnului,
porunca
legiuiete
precum
Invatatorul,
dat
zau precum le-a
nu
inm.],
[persoana,
n.
ipostas
osebit
de
Hristos'\
numele
Fiindca
Celui ce a invatat tainele.

resc a zice ca boteaza intru numele

semneaza numai Domn

lui

Hristos

nimic mai mult,

ci i slava, cinstea i lauda.

97

noi,

murind

intru botez

dupa

pacat,

vom

in via

w 179

dupa fapta buna.

Hristos S-a sculat din morti prin slava Tatalui", adica prin Sine-i

dumnezeire
lar

180

mai jos

(caci slava Tatalui" este Fiul)

ne-am

zice: Citi in Hristos

aa

noi

vom

- precum
prin a

Sa

invia cu alta

ne-am botezat. Prin

sa savirim naterea de a doua (adica

botezat, intru moartea Lui

ne-am botezat, insemneaza ca trebuie

botezul) dupS invatatura Aceluia i dupa cum ne-a fost predanisit. lar zicerea: intru moartea
Lui" nu inseamna ca savirim naterea de a doua cu chemarea morjii Stapinului - Sa nu fie!
Ca aceasta faradelege a cutezat s& zic& Evnomie, eel ce nu-L credea pe Fiul de o frin# cu Tatai ci C& aceia care se boteaza in numele Tatalui, i al Fiului i al Sflntului Duh urmeaza
mortii Mintuitorului intru Sfinteie Simboale i intru infelegerile cele ascunse... Fiindca i Israilitenii, urmind lui Moisi, au strabatut pe jos firea cea umeda [apa Marii Roii, n. m.] ftra a-i
acest Tn Hristos

uda picioarele" (Amfilohia, intrebarea 42).

Vezi i tilcuirea stihului 12, la capitolul 2 al epistolei catre Coloseni i subinsemnarea de
acolo. lar ca trupul celor ce se boteaza trebuie a se acoperi cu totul cu apa in sfin^ita scaidatoare, marturisete i Sfintitul Dionisie Areopagitul, zicind:

s-a luat ca inchipuire a morfii i

Acoperirea cea materiala cu apa

a ingroparii. Deci invatatura simbolica il povajuiete in chip

pe eel ce se boteaza cu sfinfenie ca, prin cele trei afundari in apa, el urmeaza moartea
cea dumnezeiete incepatoare a ingroparii de trei zile a lui Iisus, datatorul de viaja (Despre ietainuit

rarhia bisericeasca, capitolul 2).

Baga de seama ca Apostolul

ne-am botezat, dar nu adauga de catre cine, cu

toate ca e aratat ca de preoti, ca sa-i invete pe preoti a cugeta smerit. De aceea, tilcuind zicerea: iar voi va veti boteza intru Duhul Sfint" (Fapte 1:5), i dumnezeiescul Hrisostom zice:
Nu a spus: eu va voi boteza intru Duhul Sfint, ci: va veti boteza, invajindu-ne sa cugetam smerit. Ca aceasta este aratata din marturia lui loan, care spunea ca el nu boteaza decit cu
apa i ca: Acesta va va boteza pe voi cu Duhul Sfint i cu foc (Luca 4:16)" (Cuvtntul 31 la
Fapte), De aceea, nu fac drept cei ce zic: Eu va botez!" (n. aut.)
zice aici ca

Pentru aceasta, sint cu adevarat minunate

narile facute

vrednice de o minte imparateasca asema-

de marele Vasilie, cu care se potrivete fiecare Cretin care se boteaza. i zice ca

lina, cind se vopsete in vreo culoare, toata se preface i se inchipuiete in culoarea aceea.

mai potrivit a zice: fierul pus in focul aprins de aerul ce se sufla in el mai bine se cunoade are vreo rugina i mai lesne se cura|a. i ii schimba nu numai fafa, ci ii leapada i in-

Ori,
te

virtoarea, fScindu-se

mai moale

orice unealta ar voi. i,

face tot foe el insui, ci

mai indeminatic, ca meterul sa poata face dintr-insul

fScindu-se straiucit, de unde mai inainte era negru, nu numai ca se
scinteiaza, lumineaza i infierbinta i pe cele ce se apropie de el. In

acest fel trebuie a se face

cuvint care mustra

Cretinul care se boteaza in foe, adica in cuvintul invataturii,

cearta rautatea

arata darul faptei

bune

i al

poruncilor dumnezeieti,

pe eel botezat sa urasca nedreptatea i sa se ingretoeze de ea, precum zice David:

Nedreptatea am urit-o i m-am scirbit {Psalm 118:163), ca sa vina intr-o dorire de a se cu-

incit face

rati

prin credinta intru puterea singelui

Cum

Domnului nostru

Iisus Hristos" (Cuvint despre botez.

se boteaza cineva intra evanghelie), Deci pentru aceasta noi, Cretinii care ne botezam,

lepadam toata impietrirea i nesupunerea i sa aratam toata supunerea i ascultarea intru

poruncile Domnului. i sa stralucim ca fierul eel infocat, arzind cu Duhul - dupa acelai
Vasilie. i nu numai noi sa ne luminam de catre Soarele drepta|ii Hristos, ci sa-i luminam i
pe altii (tot acolo). (n. aut.)
sa

Caci Teologul Grigorie, prin slava", intelege dumnezeirea. Intru

spre Fiul, el scrie aa: Iar
;

Dumnezeu

S-ar zice

mi

98

al

al

doilea cuvint de-

Cuvintului, ci al Celui ce Se vedea, pre-

cu vietuirea cea noua adicS. Pentru ca, daca curvarul se va face mtreg-injelept [curat cu cugetul, feciorelnic, n. m.], iata, intra el s-a facut i moarte, i viaf a, adica rautatea a murit Tntru dinsul, iar fapta buna a inviat i viaza.

inviere,

fast saditi
fi parti

fast

sa se nimiceasca trupul pacatului, pentru a nu

mai sluji noi

pacatului.

ca
ci
Hristos,
mortii
lui
asemanarea
impartait
cu
ne-am
ca
Pavel nu
dintr-insa.
urmeaza
rodul
ce
aratind
sadire
prin
saditi",
impreuna
fost
a zis

am

Domnului, ingropmdu-se

Pentru ca trupul
181

Iar noi

lumii.

fiindca ne

mgropam

in

in pamint, a adus rodul mintuirii

cum El a fost ?nTmpreuna saditi - ne facem par-

apa dupa pacat aa

gropat in pamint dupa trup, facindu-ne astfel

182
motenind
, deci i a invierii Lui,
tai intru asemanarea mortii Lui

daca

ta venica,

vom

arata invierea prin faptele

bune

noi via-

[ale credintei, n. m.].

pe Pavel zicind: Dumnezeul

i, dei ziHristos-Dumnezeu."
al
lui
adicS
slavei,
Parintele
Iisus
Hristos,
nostru
Domnului
cem cS Tatal L-a sculat din mor|i pe Hristos, nu e nimic necuviincios, c&ci L-a inviat dupa

cum i Tata nu al

Celui ce Se vedea,

ceea ce era ca om,

ma

iar

ci al CuvTntului... Asculta-1

nu dupa ceea ce era ca Dumnezeu, de vreme ce

moartea - precum zice Teodorit. (n. aut.)

181
Iar marele Athanasie, tilcuind numirea impreuna

tot

ca

om a primit Pati-

Precum

saditi", zice:

nului, tngropindu-se in pamint, a rasarit lumii mintuire, tot aa

trupul St&pi-

trupul nostru, ingropindu-se

ne-a odraslit noua dreptatea." i Teodorit zice: ,JFiindca a numit mintuitorul botez
inchipuire a mortii, cu schimbarea numelui in rasadire a aratat luminat invierea, caci tnin botez,

vederat rasare ceea ce se rasade^te."

182

Chiril Alexandrinul zice ca

(n. aut.)

asemanarea mor|ii" este moartea

lui

Hristos, caci Hristos

nu a ramas mult Tntru moarte, ci a treia zi S-a ridicat.

Iar Icumenie zice aa: Vezi bunatatea lui Dumnezeu, ca noi murim moartea Domnului
numai intru fnchipuire i intru asemanare, dar de invierea Lui ne vom impartai intru adevar i
lucrator." Iar
s-a facut

dumnezeiescul

Tmpreuna

sadit

Maxim

tilcuiete zicerea aa:

cu asemanarea mor|ii

Cel ce i-a

lui Hristos. i eel

omont

voia pacatului

ce a inviat voia dreptatii s-a

cu invierea Lui" (capitolul 23 a sutei a asea din cuvintele teologice).

Zice i marele Vasilie: ,JFacindu-ne impreuna saditi cu asemanarea mortii lui Hristos, tmpreuna cu E! ne vom scula din morti. Caci prin sadire se intelege ca, in aceasta viata, omul
nostru launtric trebuie sa inchipuie masura inomenirii Lui, prin innoirea vietii i ascultarea
pina la moarte intru incredin^area adevarului graiurilor Lui, ca sa ne facem vrednici de a zice

facut impreuna sadit

cu adeverire: Dar de acum nu mai viez eu,

ci Hristos viaza intru

mine." Iar pentru

dire inseamna ceea ce a adeverit acelai Apostol, zicind: Caci, daca

impreuna

vom

invia" (Cuvtnt despre botez).

(n. aut.)

99

am

viitor, sa-

murit impreuna, tot

Pentru ca omul. nostra eel vechi", adica rautatea

183

s-a rastignit impre-

una cu El", adica, prin botez, s-a ingropat asemenea cu trupul

anume

sa se strice trupul pacatului",

parti,

lui Hristos,

ca

rautatea aceasta, alcatuita din osebite

care era ca un trap. Altfel spus, ca sa se strice trupul nostra eel pacatos

(sau zamislit intra pacat

nimicit,

nu pentru a

pacatuiasca.

- dupa

se pierde

De

Coresi).

aceea zice ca trupul trebuie sa

a se topi ca trupurile moarte,

ci

fie

ca sa nu mai

184

7 Caci eel ce a murit s-a indreptat de pacat

Pavel zice aceasta pentru tot omul:

Ca - precum

eel ce

moare

se indrep-

teaza, adica se libereaza

care te-ai botezat

omorit in ce privete pacatui, ramii totdeauna mort in

privinta

185
lui.

De

te-ai

inceteaza de a mai pacatui

aceea zice

tot aa i tu, Creatine,

marele Vasilie: S-a indreptat de pacat,

adica a scapat, s-a slobozit, s-a curatat de tot pacatui, nu numai de eel prin
fapte

prin cuvinte, ci

de eel

al

aducerii aminte celei patimae" {Cuvintul 1

despre botez).

8 lar daca am murit impreuna cu

impreuna cu El,
1

Hristos,

credem ca vom

i viepii

S*^

Dupa

Teodorit, omul eel vechi" este socoteala cea rea, iar dupa Fotie, viata cea Tnve-

chita in pacate. i se

numete om" pentru aplecarea

pe care o au oamenii catre viata cea uoara. Vezi

omul

eel vechi

de faptele

tinerea nedezlipita

tilcuirea zicerii: (...)

oarecum

eel vechi

numete toate pacatele

fireasca

dezbracindu-ne de

lui" (capitolul 3:9 al epistolei catre Coloseni), fiindca

omul

Iar marele Vasilie zice ca

e frumoasa.

spurcaciunile, care ara-

impreuna ca madulare ale sale" {Cuvintul 1 despre botez). i iarai zice ca - precum Cel
rastignit, primind judecata de moarte, S-a departat de cei ce vietuiau cu Dinsul de demult,
ajungind mai presus de cei ce se tirasc pe pammt - tot ap acela care, prin botez, s-a rastignit
impreuna cu Hristos a scapat de toti cei ce vietuiesc in veacul acesta, inaltindu-i cugetarea
ta

catre petrecerea cea cereasca" (la

fel).

Marele Vasilie insemneaza inca

aceasta:

De vreme

ce invatatura despre botez este prea de nevoie Cretinilor, Apostolul zice inca o data ca omul
nostru eel vechi impreuna s-a rastignit i cele de aici incolo, ca, prin repetare, sa inchipuiasca mvatatura aceasta in sufletele Cretinilor mai cu intarire, urmind astfel lui Iosif, care a tilcuit

de doua

ori visele lui

i Fotie zice

Faraon"

ca trup

Icumenie arata insa

al

(la fel). (n. aut.)

pacatului" este, cu alte cuvinte, insui pacatui

cum

unii

au

inteles ca acest cel

(n. aut.)

ce a murit s-a indreptat de pacat"

insemneaza botezul - intru care impreuna am murit i ne-am ingropat cu Hristos, i ne-am
indreptat de pacat - nemaifiind un al doilea botez, ca sa murim intr-insul i sa ne indreptam.
Iar Coresi arata

se

ca dumnezeiescul Hrisostom

supune robiei

robia pacatului

cit este viu, iar

Teodorit zic ca - precum robul se rinduiete

dupa ce moare nu mai

este supus ei

Cretinul eel omorit prin botez. (n. aut.)

100

tot aa se

sloboade de

9 tiind ca Hristos, inviind din morti, nu mai moare, caci moartea nu

mai are stapinire asupra

Lui.

10 Caci ce a murit a murit pacatului o data pentru totdeauna; iar ce

traiete traiete lui Dumnezeu.
11 Aa

p voi, socotiti-va afi morti pacatului

186

p vii lui Dumnezeu in

Domnul nostru.

Hristos Hsus,

Aici Apostolul pare a spune iarai aceleai lucruri, dar nu e aa: pentru ca,

mai

sus, zicea despre

pacatului, iar

acum

cum

trebuie noi, Cretinii, sa

vorbete despre

cum

trebuie sa

raminem totdeauna morti

avem totdeauna in sine-ne

dupa Dumnezeu. Caci, daca am murit impreuna cu Hristos

prin botez, credem ca totdeauna vom avea intru noi invierea vietii Lui celei
187
noi,
fiindca i Hristos, dupa ce a inviat, viaza pururea, fara a mai muri.
188
Iar ceea ce El a murit
[dupa firea Sa omeneasca, n. m.] a murit pentru
pacatul nostru, iar nu pentru ca era vinovat i vrednic mortii, caci era fara de

invierea vietuirii

186

Foarte bine sfatuiete dumnezeiescul Grigorie

dupa botez

pacatului

ai

intru

Nyssei ce trebuie sa spuria Cretinii

trebuie sa se fereasca apoi de lovirile diavolului: Cfnd simtim

cuvine a

lovirile diavolului, se

ne-am botezat

cum

a!

rosti

impotriva

apostoleasca zicere: Citi intru Hristos

lui

moartea Lui ne-am botezat. Caci, daca ne-am faeut impreuna-inchipuiti

mortii Lui, pacatul este negresjt mort mtru noi, fiindcS a primit boldul botezului

precum

curvarul ucis cu sulita de cStre rivnitorul Fineas [vezi Numerii 25:7, 8, n. m.]. Deci trebuie sa

zicem: Fugi de

la

mult invoit cu

tine, ti

bunS!

a fugit de

clevetete, mortul
alta viat^

mintesti

mi

sj

sa

ma

- caci

vrei sa jefuieti

un mort, pe

eel care, fiind

pierduse simtirile cStre indulciri, dar care, dupa aceea,

tine.

Mortul nu iubete

trupuri, mortul

nu minte, nu rivneste cele ce nu

s-a indreptat viata,

Acestea

iarasj:

mine, rau-numitule!

am

nu

ti-a zis:

Cale

e ispitit de bogatie, mortul

nu

nu ocarasie pe nimeni! Catre

se cuvin,

Tnvatat sa defaim cele din lume, sa dau deoparte cele pa-

grabesc catre cele ceresti!" (Cuvint la Botezul lui Hristos).

sint graiurile

de de-

unui suflet cu adevarat nascut a doua

oarii!

i,

dupa putine,

Acesta e glasul

aduce aminte de marturisirea facuta inaintea lui Dumnezeu intru

predanisirea Tainei (adica" in vremea botezului), prin care a fagaduit ca, din dragoste catre
DTnsul, va def&ima toata odihna si Tndulcirea" (la fel).
omului eel nou,

cum vom vietui impreuna cu Hristos,

impreuna vom Tmpaniti, dacS ne vom feri de

dumnezeiescul Chiril Alexandrinul, t^lmacind

Iar
zice:

al celui ce-sj

Cu adevSrat vom

spurcaciunea trupului
(...) urind si

vietui

impreuna cu El

vom

uri

- precum

zice oarecare din sfinti (adica Apostolul Iuda):

haina cea intinata de trupul lor {luda 1:23)

si

daca

vom

cinsti

Tnfnnarea cea

de Dumnezeu, aducind ca pe un dar lui Iisus Hristos, Celui ce a murit pentru noi, viata
noastra intru fapta buna" (Cuvintul al doilea la Pasti). (n. aut.)
DupS Teodorit, eel ce moare impreuna cu Hristos viaz<i impreuna cu El in viata fericirii
[viata cea venica, n. m.], iar altii zic ca viaza impreuna cu El in noua viata a darului [de dupa

iubita

intruparea Dumnezeu-Cuvintului, n. m.] (la Coresi). (n. aut.)

Traducatorul, Veniamin Costachi, vrea ca a muri" sa

in care

ceva" e complement

direct, (n. m.)

101

fie

verb tranzitiv: a muri ceva'\

lui

Dumnezeu", adica viaza cu dumnezeiasca putere a

lui

n.

m.J viaza

Dumnezeu-Tatal

pururea

moarte
intru cele dintii, adica intru

moartea pacatului

Tntru invierea imbunatatitei

Hristos

Hristos

mult mai mult

tie

va pazi in viata aceasta acum, cind sintem

190
vii.

12 Deci sa nu imparateasca pacatul in trupul vostru eel muritor, ca sa

ascultati de el intru poftele trupului;

Ca

nu ne tinea i nu ne stapinea cu sila, ci de voia

noastra, dumnezeiescul Apostol nu a zis: sa nu tiranizeze'Yci: sa nu imparateasca pacatul", pentru ca imparatia, spre deosebire de tiranie, este stare a
sa arate ca pacatul

acelora ce sint stapiniji cu voia

i, zicind: in trupul

191

lor.

nostru eel muritor", a aratat doua lucruri.

Intii,

ca

nici

nu sint statornice i nu ramin, fiindcS trupul

deci nu se cuvine sa-i facem lui har cu indulcirile
cele mihnitoare i ostenitoare nu sint statornice, i

bunatatile indulcitoare ale trupului

este muritor

vremelnic,

acestea. i, al doilea, ca nici

nu se cuvine sa fugim de mihnire i de lupta impotriva indulcirilor.

Tot cu zicerea: muritor", Pavel ne aduce aminte ca moartea trupului e urmarea pacatului. Deci tu, Cretine, sa nu mai slujeti pacatului, care aduce
moarte! i cum imparatete pacatul? Aa, daca ascultam de el cu poftele trupului. Dupa firea sa, trupul nu vatama, ci ne vatama doar atunci cind,
printr-insul, ascultam i ne supunem pacatului. Vezi insa - o Creatine! - cit de
mare este darul pe care ni 1-a dat Hristos: caci Adam a pacatuit, cu toate ca nu
deci

CSci Hristos S-a fnaitat

oamenii, la
190
191

impreuna cu firea Sa omeneasca, ridicindu-ne pe

o vrednicie nespus mai mare decit aceea pe care a avut-o Adam in Rai. (n. m.)
la ceruri

Coresi zice ca intru Hristos" inseamna dupa asemSnarea

lar marele Vasilie, ad&ugind la zicerile

inva|a pe ascuns a

fi

mor|i pacatului

i vii lui

murim

pacatului

nezeu intru Hristos

lisus.

i,

De

lui Hristos". (n. aut.)

de mai sus

ale Apostolului, zice: Apostolul

Dumnezeu

in Hristos lisus.

tos a murit i S-a sculat din morfi pentru noi, tot aa

morfii Lui,

noi,

Cad, precum

noi, botezindu-ne intru

prin suirea din botez, ne scuiam ca din morji

ne

Hris-

asemanarea

viem

lui

Dum-

aceea, sa nu mai murim, adica sa nu mai pacatuim, pentru ca

moare (Jezechil 18:4). i, precum pe Acela moartea nu-1 mai stapinete,

pe noi sa nu ne mai stapineasca pacatul, adica sa nu-1 mai facem, caci cel ce face pa-

sufletul, pacatuind,

aa nici

catul este rob al pacatului {loan 1:34)" (Cuvtnt la botez.

buna-vest ire),

(n. aut.)

102

Despre cum se boteaza cineva

intru

avea trup muritor

192

iar noi, Cretinii, chiar

daca vrem, biruim pScatul

avind trup muritor, cu darul Lui,

nu pacatuim.

13 nici sa aratati madularele voastre arme ale nedreptatii in slujba

pacatului, ci sa va puneti inaintea lui Dumnezeu ca vii, sculati din
morti, ji madularele voastre ca

Unde

sint ereticii

arme ale

dreptatii lui

Dumnezeu.

manihei, care zic ca trupul este rau din fire?

arma,

iar

193

Sa auda

arma
arma
arma
arme

slujba pacatului!", fiindca eel ce pacatuiete de multe ori nedreptatete

pe

irm

pasub
supune:
va
bine
a
este
mai
care
sub
este intre
manumind
Deci,
vii?
facut
Care
v-a
Dumnezeu,
sub
ori
omont,
care
v~a
cat,
dularele drepta];ii arme", Pavel arata - precum am zis mai sus - ca trupul nu

Dumnezeu

pacate

arma a dreptatii i a faptei bune. i de aceea,

pe care Tl ducem, se cuvine sa fim sub arhistrategul

este rau, pentru ca se poate face

in razboiul nevazut

194

arm
fletelor noastre.

195

14 Cacipacatul nu va va
Zice:

Mai

stapini, fiindca

nu

192

120

al

193

aveaji botezul, care sa

Iar

ca

sinteti

sub Lege,

sub dar.

ci

inainte de venirea lui Hristos, trupul vostru, Cretinilor, era

lesne biruit de pacat, pentru ca nici Sfintul

nici

nu

Adam nu

era de fata ca sa va ajute,

va omoare in ce privete pacatul.

avea trup muritor,

Soborului de la Cartagina.

Duh nu

ci

a fost zidit intre murire

De

aceea, Le-

nemurire, vezi Canonul

(n. aut.)

Intr-adevSr, maniheii, ucenici ai lui

Mani (216-276), urau

trupul,

pe care

ll

socoteau

zi-

dire a dumnezeului celui r&u". (n. m.)

194

o carte a Cuviosului Nicodim Aghioritul. (n. m.)

195
De aceea a zis Coresi c& p^catosul Ti tntrebuinteaza madularele ca unelte ale pacatului:
mtinile, pentru a bate pe alp; limba, pentru a grai de rau; ochii, pentru a privi cele rele; ure,JR&zboiui nevazut" este

si

le tndrept
eel
Iar
omul
pieirii.
in
caile
alerga
pentru
a
picioarele,
clevetirile;
auzi
chile, spre a
o
limba,
milostenie;
spre
tntinde
mtinile,
le
bune:
faptei
ale
unelte
ca
trebuinteaza dimpotriva,

mica spre lauda

si

nunate; iar urechile

Sfintilor Parinti.

marirea
si

Mai

le

lui

Dumnezeu;

ochii, spre a privi fapturile lui

deschide spre sfStuirile

aceleasi le zice

si

si

cele mi-

tnva|aturile dumnezeietii Scripturi

Teodorit. (n. aut.)

103

Dumnezeu

si

ale

gea, mvatindu-va ce se cuvine a face, n-a ispravit nimic. Dar, dupa ce a venit
Hristos, lupta

si

biruinta s-au facut lesnicioase,

a inceput un razboi

macar ca pentru

noi, Crestinii,

mai mare, fiindca si ajutorul ce ni s-a daruit este mai

mare. Dar pacatul nu ne va birui si nu ne va stapini, daca noi nu nevom supune lui de voia noastra. 196 Fiindca noi nu mai sintem sub Lege - care doar sa
ne porunceasca sa facem fapta buna, dar sa nu ne dea nici un ajutor - ci avem
darul, care nu numai ca ne-a iertat greselile trecute, dar ne si pazeste sa nu mai
gresim in

197

Vezi

viitor.

si tilcuirea zicerii: (...) si

toate facindu-le, sa stati"

(Efeseni 6:13).

15 Dar oare atunci sa pacatuim, pentru ca nu sintem sub Lege, ci sub

dar? Sanufie!
16 Au nu stiti ca celui ce va dad robi spre ascultare, sinteti robi aceluia
de care ascultati: ori pacatului, spre moarte; ori ascultarii, spre
dreptate?
*

Pretutindeni, Apostolul premtirnpina starile

aceea

le

nu ne

fie

aduce in mijloc

si le

dezleaga,

precum

si

si

zicerile impotriva,

pe aceasta de

a pacatui pentru ca nu ne aflam sub Lege,

ci

si

fata, zicind:

de

Sa

sub dar!

Apoi, arata ca noua, Crestinilor, ne e lesne sa nu pacatuim, zicmd: Socotiti,

Crestinilor, ce este

mai

bine: sa

fiti

robi pacatului, supunindu-va lui de

voie (caci zicerea: va dati" Tnsemneaza supunerea de voie),

dobinditi moartea

Adam
tl

- adica munca cea

a nascut moarte trupeasca

om

da pe

la

mai

folositor

Caci, mai Tnainte de venirea

calcindu-i aratat ca

un

dupa venirea

mai da razboi

fati, ci

getele patimae.

lui

tiran prea-cumplit
lui Hristos,

vremelnica, iar pacatul ce se face dupa dar

el se

a trupului, adica

si

zice: sa

si

supurnndu-i pe

puterea, stapinirea

aseamana cu un

la

munca

va supuneti pacatului,

Hristos, pacatul tiraniza

pe ascuns, prin amagirea

Acum,

din aceasta sa

fara de moarte (pentru ca pacatul lui

moartea vesnica a sufletului

nica); ce este asadar

timi. Iar

si

si

ori sa

va

stapfnea peste oameni,

toti staptnirii sale

tirania lui

ves-

cu osebitele pa-

au fost biruite

i el

nu ne

poftei, prin induplecarea indulcirii si prin cu-

tilhar

ce tree pe acolo - precum zic Sfmtii Parinti. Vezi

ce ade ascuns in codru

subinsemnarea

i-i

la zicerea:

lovete pe cei

pe incepatorul

staptnirii tntunericului" (Efeseni 12:2). (n. aut.)

197

Pentru aceasta, Soborul din Cartagina, in Canonul 122, da anatemei pe eel ce zice ca

Dumnezeu, cu care ne Tndreptam, poate numai a darui iertare pacatelor noastre trecute, dar nu ne da ajutor spre a nu face altele. Dar el nu numai ca ne da ajutor spre a nu pacatui, ci ne d&ruieste i cunoaterea i indragirea binelui pe care trebuie sa-1 facem - dupa Canonul 123 al aceluiasi Sobor. Pentru aceasta - dupa inteleptui Teodorit - punerea de lege a dadarul

lui

rului este

mai amanuntita decit a Legii date

lui

Moisi, fiindca dezleaga greutatea ajutorarii.

aut.)

104

(n.

supuneti

lui

Dumnezeu,

din aceasta sa dobinditi dreptatea, adica mdrepta-

rea, iar din aceasta bunatatile cele negraite?

buna cu neasemanare

Negreit ca cea de a doua este mai

decit cea dintii.

supus

17 Mulpimitafie lui Dumnezeu, ca, dei erati robi pacatului,

din inima dupa chipul mvataturii careia v-ati dat

v-ati

Se cuvine - zice Apostolul - sa multumiti

nu a fost

lui

Dumnezeu,

caci

lu-

omeneti ca voi, Cretinii, sa va sloboziti de relele de care erati

stapmiti, ci a fost isprava a puterii lui Dumnezeu. Apoi, spune: Nu ati fost sidat.
liti, ci de voie, din inima", ati ascultat, supunindu-va mvataturii ce vi s-a

cru

al puterii

De

aceea, sa

nu va

v-ati despartit!

Ca

sa arate insa ca,

dinta, totul este al darului lui

De Dumnezeu
vataturii?

de care de voie v-ati departat i

dei Cretinii au venit de voia lor la cre-

intoarceti iara^i la pacat,

Dumnezeu,

a adaugat zicerea: v-ati dat", adica:

v-ati povatuit la chipul mvataturii".

Dar care

este chipul Tn-

A vietui Cretinul cu dreptate i cu petrecere prea-buna.

V*

199

v-ati robit dreptatii.

18 i, slobozindu-va de pacat
19 Omenete vorbesc, pentru neputinta trupului vostru. Caci-precum
atifacut madularele voastre roabe necuratiei i nelegiuirii, spre
nelegiuire - tot aa aratati acum madularele voastre roabe dreptatii,
,

spre sfintenie.
Zice:

Doua

v-ati slobozit

de bine

faceri

de

atita

ati

primit de la

ruine a pacatului;

Dumnezeu,

i alta,

ca

Cretinilor: una,

ca

v-ati robit dreptatii i faptei

bune, dobindind astfel multa slava.

Apoi - vrind sa

mai inainte, pe
spun
omenesc
va
Lucru
Apostolul
zice:
atit slujesc ei acum lui Dumnezeu
o fratilor! - adica nedesavirit, i de mica cuviinta i masurat cu neputinta
arate ca, pe cit au robit Cretinii pacatului

voastra, pentru ca se

Dumnezeu
198

Iar

dat, zice:

fata de

cuvenea sa

masura

mult inmultita robia voastra catre

aratat-o pacatului. Insa, pentru nepu-

aratati

robiei ce ati

dupa chipul mvataturii careia v-ati

cind se da chipului pecetei, capita forma amaruntita a Tnchinoi, dindu-ne chipului Tnvataturii evangheliei, sa dam forma

marele Vasilie, talmacind zicerea aceasta:

Precum ceara

puirii sapate

care,

m pecete - aa

omului din launtru" (capitolul 2 din Cuvintul despre

vei

199

Dupa Coresi,

a fericirii. Slobozenia

sint trei slobozenii:

firii

slobozenia

(...)

botez). (n. aut.)

firii,

sta impotriva vietii

bera. Slobozenia darului sta impotriva pacatului

stapinirea slavei sta impotriva mortii

slobozenia darului

a pornirii catre bine

a patimilor,

a ispitelor

vietii acesteia, i

insa cuvintul Apostolului este despre slobozenia darului. (n. aut.)

105

face pe

slobozenia sla-

om

face pe

face vointa

drept

om

li-

sffnt Iar

fericit.

Aici

tinta voastra, aratati

macar acum

Dumnezeu

lui

masura a

aceeai

robiei pe

200

mai inainte pacatului.

i vezi cit de invederat infafieaza
Apostolul robia de voie pe care noi, Cretinii, o aratam pacatului, zicmd: Voi

care

ati

a|i

aratat-o

facut madularele voastre roabe pacatului, robindu-va

necuratiei, adica prea-curviei,

curviei

facindu-va supui

celorlalte rautafi,

pe care

nici

nu

trebuie a le numi, din pricina ruinii. i, mai aprinzator facind cuvintul, adauga: Voi v-ati supus nu numai pacatelor de ruine, ci afi slujit de obte fiecarei
nelegiuiri. Iar zicerea: intru nelegiuire"

mult". Caci, cind faceati vreun pacat

ci il foloseati

insemneaza: nelegiuind Tnca mai

zice

- nu

ca pe o scara ca sa pacatuifi inca

ramineaji numai intra acela,

mai mult. Deci, precum mai

inainte v-ati aratat pe sine-va robi fiecarui pacat, aa acum cu aceeai masura
aratati madularele voastre supuse dreptafii, adica faptelor bune, TncTt sa vietuiti cu intreaga-intelepciune i cu sfintenie in locul necuratiei voastre de mai
i

inainte.

20 Caci atunci, cind erati robi pacatului, erati slobozifata de dreptate.

21 Dar ce rod aveati atunci? Roade de care acum va e ru$ine! Fiindca
sjlritul

Zice: Inainte, cind voi, Cretinii, robeati rautatii,

dezlegati, de dreptate

201

erafi slobozi,

adica

de fapta buna, fiindca nu va supuneafi faptei bune

nu voiati a sluji ei cit de putin. Iar acum, dimpotriva, slujiti dreptatii i faptei
bune i nu va supuneti pacatului nicidecum. Si, atunci cind slujeati pacatului,
200

Acelai lucru

zice

il

dumnezeiescul Hrisostom.

Iar Fotie zice

ca Pavel a numit lucra-

rea dreptatii robie" in chip omenesc, pentru ca aceasta nu este robie, ci adevaYata slobozenie.

Dar a numit-o aa pentru neputinta oamenilor,

fiind cu cele rele, se mihnesc cind vor sa faca

fiindca multi,

facem de

sila i

cu

mai

ales incepatorii, obinuiti

fapta buna, pentru ca, din launtru, se fmpotri-

vete acesteia socoteala trupului; caci obinuim a

le

numi robie"

scirba. i Teodorit, intru altele, a

tiranie' acele fapte

pe care

numit omenese" lucrul eel mic

prost [simplu, neinsemnat, n. m.]. (n. aut.)

201

Dar cum ajunge cineva rob

al

- dupa cuvintul lui Dumnezeu,

{loan 8:54) - fiindca se biruie i se

pacatului? Facind pacatul

ce zice: Tot eel ce face pacatul este rob al pacatului"

staptnete de pacat - precum a spus Petru: Caci, de cine este biruit cineva, aceltiia se i face
rob" (2 Petru 2:19) - fie ca pacatul este de moarte, fie ca nu e de moarte, ci de iertare. (Vezi
cit

de

rele sint i pacatele

de

nou a nevoinfei duhovniceti [Deprinderi duhovniceti, n. m.]). De aceea a zis i Pavel mai inainte ca: Celui ce va dafi robi
spre ascultare, sinteti robi aceluia de care ascultaji" (Romani 6:16) - adica: ori pacatului, spre
moarte; ori ascultarii, spre viafa. Pe care tilcuind-o, Teodorit zice: Celui cSruia ai alege sa-i
slujeti,

aceluia se

deodata, dreptatea

i
i

cuvine a

iertare in cartea tiparita din

te

supune cind poruncete, caci nu se poate

pacatul fiind foarte potrivnice. Aceasta a zis

Evanghelii: Nimeni nu poate

sluji la

doi

domni" (Matei

106

6:24)." (n. aut.)

sluji la

Domnul

doi stapini

in sfin^itele

ce rod dobindeati de la dinsul? Negreit, nimic altceva decit ruine

Dar de ce zic-numai ruine

fiindca sfiritul pacatelor

De

necinste?

i al

la pacat, dobindeati

necinste.

inca

moarte,

faptelor voastre necurate era moarte: de multe

moarte trupeasca, dar totdeauna era moarte sufleteasca. Acum, prin

darul lui Hristos, v-aji slobozit de moartea aceea, dar ruinea faptelor necurate ramine intru contiinta voastra, spre folos. De ce? Ca sa va aduceti aminte
era

ori,

sa le

uffyi

din inima. Caci

acum -

aminte de faptele acelea de ruine

fiindca

- dupa Teodorit -

dulcirii,

oric!t

- inca va

zice

ruinati,

de pacatele pe care

de fara ruine ar

le faceafi atunci,

dupa incetarea

cineva,

fi

aducindu-va
in-

simte ruinea".

22 Dar acum, slobozindu-va de pacat p robindu-va

23 Caci plata pacatului este moartea, iar darul

Rodul faptelor pacatului - zice -

este ruinea

bunata^ii este sfinfenia, cinstea

moartea, iar

sfiritul

aveti

lui

Dumnezeu,

viata

Domnul nostru.

venica in Hristos lisus,

Dumnezeu,

sfirgitul, viata venica.

rodul vostru spre sfintenie, iar

dreptatii

lui

necinstirea, iar al faptelor

curatia. i sfiritul acelora este

acestora este viata venica, caci plata pacatului este

moartea". Iar plata" se zice leafa

hrana ce se da ostailor de catre Tmparat.

Pentru aceasta zicea Inaintemergatorul ostailor: Indestulati-va cu tainurile

voastre!" (Luca 8:14). i Pavel zice, in

alt loc:

slujete in oaste cu plata

Cine

sa?" (7 Corinteni 9:7). Iar Teodorit zice ca - de vreme ce Apostolul a zis mai
ocirmuiesc

arme

aie

pacatumi - acum
203

ruind la metafora

va da moartea

202

Vezi

- dupa

cmp

potnvii

Mai

ostailor". i zice:

numit

inainte, cind slujeaji pacatului, el

ca plata a slujbei voastre. Iar darul

cum

aici

FiindcS

rea.

204

in

Apostolul numete dar al

acelai Apostol Pavel

lui

Dumnezeu"

dar".

Se

zice dar"

lui

asemenea, statornica

Dumnezeu,

tajile

caci,

De

aceea

dupa dovada

- dupa

macar de

ar savfri

cineva dreptatea pina

subinsemnarea

capitolului 1, stih 18, al aceleiai scrisori catre Timotei

204

Figura.de

stil

faptelor, fiindca

la capat,

ei.

- fericirea
Dumnezeu

se
le

nu se potrivesc buna-

zicerea:

de aceea mi se

Vezi de asemenea

subinsemnarea de acolo.

tilcuirea

(n. aut.)

rezultind dintr-o comparafie submteleasa. (n, m.)

Proorocul Isaia a proorocit invederat roadele prea-dulci

- i

Coresi

de

pastreaza cununa dreptatii" (2 Timotei 4:8)

iau

viata cea venica, adica ferici-

venice cu ostenelile cele vremelnice." Vezi despre aceasta

203

slu-

cum ar fi mari, i se zice venic&" fiindca pururea

nestramutata. Dupa cum arata Teodorit: Viata venica este dar al

r&spl&tete pe cele mici ale noastre ca

este

Dumnezeu, Caruia

,.nu sint vrednice patimirile vremii acesteia

venica slava ce ni se va descoperi" (Romani 8:18).

numete viata venica"

lui

in via^a aceasta, i in cea viitoare

- cei

ce slujesc

107

lui

purtatoare de viata pe care le

Dumnezeu,

lucreaza fapta buna

jiti

acum, este viata venica.

Vedem ca nu a zis:

plata pe care

o da Dumnezeu

pentru slujba voastra", ci darul" Pentru ca nu ati luat - zice - viata cea venica drept plata sau rasplatire a ostenelilor voastre, ci ati luat-o ca dar i daruire a lui

Dumnezeu, insa

in Hristos Iisus, caci Hristos a lucrat

prin iconomia intruparii Sale.

CAP1TOLUL
Oare nu

voua aceasta,

205

VII

titi,

fratilor, (caci celor ce

stapinete pe

om

cita

vreme

cunosc Legea graiesc) ca Legea

e in viata?

Cacifemeia maritata e legata de Lege cu barbatul eel viu;

muri barbatul, s-a slobozit de legea barbatulul

iar de va

Deci, viu fund barbatul, prea-curvd vafi de se va face femeia attui

Lege, ca sanufii

prea-curva luind alt barbat

Lasind invatatura morala, Apostolul trece acum la cuvintul dogmatic, adica la invatatura despre dogme, i arata ca cei ce s-au facut Cretini nu mai sint
datori a fi sub Lege. Caci - zice - Legea, pe care i voi o ti|i, ll stapmete pe

om

Legea nu mai da porunci mortilor. Deci - de

vreme ce voi ati murit dupa Lege, ca uniice credeti in Hrisos, iar prin botez
ati murit dupa toate - Legea nu va stapinete. La inceput, Apostolul a aratat
cita

vreme

este viu", fiindca

aceasta in chip ascuns iar in urmatoarele cuvinte va spune acelai lucru prin
pilda femeii care, dupa moartea barbatului ei, are stapinire a se insofi cu alt

p^zesc poruncile Lui; de asemenea,

iau cei ce slujesc p&catului

pe cele prea-amare

diavolului; la fel, bucuria

ruinea acestora, zicind aa: Acestea zice

voi veti fiaminzi; iata, cei ce-Mi slujesc

Mie

Domnul:

indrazneala acelora,

lata, cei

Mie vor bea,

aducStoare de moarte pe care

i

intristarea i

ce-Mi slujesc Mie vor mmca,

iar voi veti inseta; iata, cei

se vor veseli, iar voi va veti ruina; iata, cei ce-Mi slujesc

Mie

le

ce

Mi

iar

slujesc

se vor bucura Tntru

veselie, iar voi veti striga pentru durerea inimii voastre i veti suspina din zdrobirea duhului

numele vostru spre tmbelugarea aleilor Mei, iar pe voi va va pierde

Domnul. Iar celor ce-Mi vor siuji Mie li se va chema nume nou, care se va blagoslovi pe
pamint, ca vor binecuvinta pe Dumnezeul eel adevarat (Isaia 65: 13). (n. aut.)
vostru, ca va ramine

ca pacatul este moartea,

iar

Dumnezeu

singura viata adevarata, marturisete

zeiescul Grigorie al Nyssei, zicind: ,JPacatul este instrainare

rata

de Dumnezeu, Care este adeva-

singura viata" (Cuvintul al doilea impotriva lui Evnomie). Marturisete

de un nume cu acesta [Grigorie,

n. m.], zicind:

Una

dumne-

Teologul eel

este viata: a privi catre Viata;

una este

moartea: pacatul, caci este pieirea sufletului. Iar celelalte cu care se falesc oarecari sint visuri
batjocoritoare i basme amagitoare de suflet" (Cuvint deasupra mormintului tatalui). (n, aut.)

108

Aadar - zice - voi va asemanati cu o femeie careia i-a murit barbatul.

urmare
Legea, fiindca a murit. (Dupa Coresi, Legea" este barbatul, iar femeia",
barbat.

sufletul;

nepotii sint lucrurile trupeti

fiii

acesta moare, sufletul

duhovniceti
dei, ci zice

ii ia alt

barbat:

desavirite, n. aut.)

proaste. Iar cind barbatul"

pe Hristos,

Dar nu a

zis aa,

zamislete ca

fii

faptele

ca sa nu-i loveasca pe Iu-

ca femeia" moare - adica inii Cretinii, care au linduiala femeii

celei moarte:

4 De aceea, fratii mei,

vafaceti ai altuia,

murit Legii, prin trupul lui Hristos, ca sa

ai Celui ce S-a sculat din morti, ca sa aducem rod
i voi ati

luiDumnezeu.

Daca

ati

murit

- zice - nu mai

luat indoita slobozenie: caci

sinteti

sub Lege. In acest chip,

- daca femeia, cind

li

moare

le arata

ca au

barbatul, adica Le-

- cu mult mai virtos e slo206

cmd moare ea insai. Vezi - o cititorule! - m-

gea, nu mai e sub stapmirea acesteia, ci e sloboda

boda de jugul

robirea Legii

telepciunea marelui Pavel, care arata ca msai Legea voiete ca sa se desparta

de ea cei ce se supuneau

Apoi

zice:

Tot aa

ei.

voi, fratii

mei

Cretini, v-ati slobozit

de Lege, prin

Hristos
Hristos
altuia:

Celui ce a murit pentru voi, Care apoi S-a sculat din morti
Hristos

este viu.

urmare
Hristos.
ta:

sa

aducem rod

ceasca cu Hristos,

Dumnezeu", anume ca, din msotirea i unirea duhovnisa natem lui Dumnezeu, ca prunci, lucrari i fapte bune

lui

desavirite, vrednice

de imparatia

cerurilor.

Leg
lucrau in madularele noastre, ca sa aduca roada mortil
ce a dovedit ca Legea nu ne-a ajutat cu nimic sa scapam de patimile
trupeti, ci numai ni le-a aratat, acum Apostolul zice ca, pe cind eram in viata

Dupa

206

Iar marele Vasilie,

punind Tnainte zicerea aceasta a Apostolului, in urma incheie zicind:

Jar daca dreptatea cea dupa Lege se pazete de unii dintre cei ce, in botez, s-au raarturisit lui
Dumnezeu ca nu vor mai vietui pentru sine, ci pentru Cei ce a murit si a inviat pentru dinii,
,

aceia

isi

adauga judecata de prea-curvie" (Cuvint despre

evanghelie). (n. aut.)

109

botez.

Cum

se boteaza cineva intru

cea trupeasca

207

in faptele cele rele, patimirile pacatelor, care ni se aratau si

erau cunoscute de noi prin mijlocirea Legii, se lucrau de catre suflet mtru
si

madularele noastre".

Nu

a zis ca madularele savtrseau rautatea, ca sa nu dea

pricina vreunor eretici sa defaime trupul ca este rau, ci a zis ca rautatea
se lucra in madularele noastre de catre suflet. Fiindca sufletul este ca un lautar,
iar

madularele trupului suit ca o lauta

rau, negresit si lauta

celelalte

alte

organe

Deci, ctnd iautarul cinta

suna rau.

pe cind ne aflam sub Lege, fiindca nu puteam scapa de padadeam ca rod al moitii faptele si lucrarile cele rele.

i
timi,

mai zice

si

si

208

ca,

6 Dar acum ne-am slobozit de Lege, murind aceluia intru care eram
tinuti, ca sa slujim intru innoirea duhului, iar nu intru vechitura
slovei.

Apostolul nu le-a zis ca Legea i-a stricat, ca sa nu loveasca

Iudei, ci
spune ca noi, Cretinii, ne-am slobozit de Lege, adica ne-am dezlegat de

dmsa, pentru ca am murit acelui lucru care ne tinea i ne stapinea, i anume

pacatul. Caci eram tinuti de pacat ca de o legatura; am murit Tnsa i ne-am facut morti pacatului, ca sa slujim

cui?

Dumnezeu - cu

lui

innoirea duhului,

nu cu vechitura slovei", adica cu vechitura Legii scrise. Caci, in vechime,

fapta buna era anevoie de savirit, din pricina ca Adam - impreuna cu trupul
iar

urmare a calcarii poruncii - dobmdise i alte multe

metehne ale firii, ce impiedicau fapta buna. Iar acum, firea noastra s-a intarit,
cu darul lui Hristos i cu SfTntul Botez, prin Sflntul Duh, Care ne-a innoit i
ne-a slobozit de vechitura i neputinta Legii scrise. De aceea, fecioria i desavirita fapta buna era lucru rar in Legea cea veche, iar intru darul eel
nou al
evangheliei

in Biserica lui Hristos se afla mii

de monahi care petrec intru

Hristos

care defaima insai moartea.

Legea

pacat? Sa nufii
l prin Lege. Caci nuamfii
pofta, de

este

nu arfi zis Legea: Sa nu poftesti

Legea
3 Lege

207

Iar zicerea: cTnd

zice

bauturi

pa Lege". CSci
spre mincari,

eram

in trup"

tilcuita

de

catre Teodorit aa: ctnd

eram

in viejuirea du-

Apostolul a numit trup poruncile trupeti ale Legii, care hotSrau dedespre celelalte ca acestea ce se iucreazS in viata trupeasca." (n. aut.)

organ = instrument muzical, de unde

avem orga

110

(n.

m.)

Le
Le

patimirile pacatelor cele prin

ei

acestea

zic

- pareau ca

Legii" (Romani 7:6). Fiindca

necinstesc Legea, Apostolul tnlatura

aceasta. In chip sfatuitor, el inchipuie

acum

stare impotriva, intrebmd:

tc

banuiala

Deci ce sa

e pacat? Apoi, dezleaga aceasta stare impotriva: mai

Tntii, in chip ingaduitor, zicind sa nu fie sa fi fost pacat Legea (precum
obinuiete a zice acest cuvint despre multe lucruri); iar al doilea, face silogism

Ca

zicem despre Lege?

zice ca

este pacat, ci arata pacatul: Caci eu

Legea nu

zice

- nu

fi

tiut

ca

Legea: Sa nu pofteti!" (leirea 20:17).

Dar cineva ar zice: Atunci, pentru ce s-a facut potopul? Pentru ce s-au ars
cetatile Sodomei si Gomorei, daca, mai mainte de a veni Legea, pofta nu era

pofta este pacat, daca

nu

ar

fi

zis

cunoscuta de oameni ca pacat? La aceasta, raspundem ca pofta se cunotea ca

Legit
marturia
i
capatat
cind
a
urma,
la
ca
atita
amarunfime
nu
insa
cu
pacat,
Caci, mai inainte, pacatul era cunoscut ca pacat prin legea cea fireasca, i abia
apoi s~a cunoscut i prin Legea scrisa, care este pricinuitoare de mai mare pe-

Dar pedeapsa nu a fost pricinuita de mvatatura Legit ci de tnndavirea

acelora care nu au luat aminte sa pazeasca Legea, lucru aratat de Pavel cu ur-

deapsa.

matoarele cuvinte:

8 Dar pacatul, luind pricina prin porunca, a lucrat intru mine toata
pofta. Caci, far a a fi Legea, pacatul era mort.
Pavel nu zice ca Legea a pricinuit poftele, ci arata ca pacatul - care, dupa
dumnezeiescul Hrisostom, este ori voia de sine [libertatea alegerii, vointa,
n.

ne

m.] cea tiindava

210

209

i stricata, ori

diavolul (caci pe acesta 1-a inteles oareci-

ca pacat") ori iubirea de Tndulciri

pornirea spre rau

- ca pacatul

aa-

Iar Iosif (in cartea a 12-a a Arheologiei, capitolul 13) i al^i Iudei tilcuiesc ca zicerea:

Tnsemneaza lucrarea cea din afarS a poftei i se straduiesc sa arate ca fapta

cea din lSuntru nu este oprita de Lege. Dar Domnul judeca drept pacat i pofta cea din launtru,
caci zice: Tot omul ce cauta la femeie spre a o pofti, iata, a prea-curvit cu ea in inima sa"

Sa nu

pofteti!"

(Matei 5:23). i pofta aceasta se face prin Tnvoirea stapinirii de sine [a voinjei omuiui, n. mj;
fiindca este i alta pofta, conducatoare a stapinirii de sine, despre care Apostolul a zis: Jar

acum nu mai
Caci

Nu

vei pof-

mfnca

nascut pofta.
sint oprite,

zice:

De

auzind: Iar din

in care ve{i

210

dumne-

Metodie

zeiescul
ti !

lucrez eu aceasta, ci pacatul care locuiete in mine" (Romani 7:17). Iar

aceea, nu cuno^team pofta, daca nu ar

pomul

dintr-insul

cunoaterii binelui

cu moarte

Caci nu din cele pe care

pe care nu

ve{i

raului

muri - atunci

le are i le stapinete

nu

am

fi

veti

zis

Legea:

minca, fiindca in ziua

pofti t,

am

zamislit

la

Eresul 64,

Ill

am

poftete cineva, ci din cele ce

le are." (n. aut.)

Care este dumnezeiescul Epifanie,

i altii (la

Coresi). (n. aut.)

ti

Mm

dar a folosit invatatura Legii impotriva scopului ei, catre rau. Sa

ca pilda
un doctor care ar opri pe eel bolnav de aprindere sa bea apa rece fara
de
vreme, macar ca, oprindu-1 de a-si satura pofta aceasta atit de vatamatoare,
i-o
sporeste si mai mult. Dar pentru asta el nu ar fi osindit, fiindca
msusirea
doctorului este a opri apa rece, iar insusirea bolnavului este a nu bea
apa rece.
In chip asemanator invata si Legea si-i oprea pe oameni de la
pofta cea rea.
Dar vointa cea rea si iubitoare de pacate a oamenilor a sporit mai mult pofta si

a facut nu numai un pacat,

cind cineva este oprit de la

raul; caci,

turbeaza

ci toate pacatele,

cu mai multa intindere savirsind

lucrul pe care-1 pofteste, atunci mai mult

se aprinde. Atunci dar s-a aratat pacatul, cfnd a fost calcata Legea,
caci, fara de lege, pacatul este mort", adica nu e sbcotit
pacat. Iar cind este

lege

si

porunceste ceea ce trebuie a face ori a nu face cineva, atunci pacatul

viaza, adica se intareste si se socoteste pacat, pentru ca cei ce calca
legea pasi

catuiesc cu socotinta.

9 Ctndva, eu vietuiam fara de lege; dar, dupa ce a

pacatul a inviat, iar eu am murit.

dat

venit porunca,

Mai inainte de Moisi - zice - eu traiam fara de Lege (caci prin Moisi s-a
Legea ), si de aceea nu ma osindeam greu. (In persoana sa, Pavel ia toata

firea

oamenilor

de aceea vorbeste in acest

si

fel.

Iar Chiril al Alexandriei tilcu-

iete zicerea aceasta asa: Zicind:

Cindva, eu vietuiam fara de lege, dumnezeiescul Pavel ne-a aratat slobozenia parintilor, punind zicerea:
eu in locul
radacinii neamurilor i subintelegind pe parinti" (cartea 1 din ttlcuire).)
Iar cind
a venit

i I

- zice - porunca

si

Legea, atunci pacatul s-a aratat ca oacat. Fiindca cei

Metodie zice aa: Dindu-se porunca, prin porunca a avut diavolul apucaturS de a lucra intru mine pofta, pornindu-ma i chemtndu-ma cu
meteug sa cad in pofta
[...] Iar

SfTntui

celor oprite. Caci, in lipsa Legii, in lipsa poruncii, pScatul era

mort, adica era nelucrator, iar
eu vietuiam cu neprihanire, neavind vrere i rinduire dupa care trebuia sa
vietuiesc i din care,
alunectnd, sS greesc."
Iar tnteleptul Kesarie, fratele lui Grigorie Teologul,
zice

batnni ca

Adam i Eva

de a nu minca din

au petrecut in

pom

rai patruzeci

Tndata ce au fost

ziditi, ci

de

zile fi

ca a luat cuvint de

ca

Dumnezeu nu

dupa trecere de

- din cuvintele acestea ale lui Pavel, care spune: C!ndva, eu

Adam. Caci Pavel, eel mai din urma dintre ucenicii Legii, nu

zice
lui

atunci

acestea

i
i

nici

nu era

fara

Adam,

caci,

data aceluia. i zice: Venind porunca, pacatul a inviat, iar eu

viata cea fericita. Caci

Adam

me"

Anastasie Sinaitul).

254 a

lui

nu a primit porunca indata ce a

(n.

aut)

112

le-a dat

oarecari

porunca

lucru care se arata

traiam fara lege" din partea

se afla

de Lege. Deci, tilcuind ca pentru Adam,

descoperind mtelegerea, vorbeste pentru

(la foaia

zile,

la

mai inainte de Lege

Spunind
prin lege, numete porunca

am

potrivit zice:

murit cu caderea, ateptind

fost fScut, ci

dupa oarec are

vre-

mai mainte de Lege, macar ca pacatuiau, nu cunoteau ca pacatuiesc, Tncit i

aceasta a fost bunatatea Legii, ca i-a facut pe oameni sa tie ca pacatuiesc.
Iar zicerea: am murit", o vei intelege in doua feluri: in loc de: am pacatuit" i in loc de: m-am facut vinovat de mai mare munca, caci greeam intru
cunotinta", lucru care nu este invinuire a Legit, ci a celui ce nu i aminte la
sine. Precum, de pilda, unul era bolnav, dar nici nu tia ca e bolnav. Apoi, a
venit doctorul

invatat ca e bolnav

i 1-a

mincare, fiindca aceea

ci,

ca trebuie sa se fereasca de cutare

sporete boala. Iar bolnavul nu 1-a ascultat pe doctor,

ii

dimpotriva, a mincat ceea ce

10 iporunca, data spre

ii

era oprit

mi s-a

a murit.

212

afi spre moarte.

11 Caci pacatul, lutnd pricina prin porunca, m-a amagit i m-a omorit
viata,

aflat

prin ea.
4

porunca mi s-a facut moarte", ci: mi s-a aflat", vrind sa

arate cu aceasta necuviinta cea rea i ciudata, pentru ca scopul poruncii era de
a aduce pe om la viata. Iar daca din aceasta a urmat moartea, vina nu este a
Pavel nu a

zis:

- adica pornirea

poruncii, fiindca pacatul

cea iubitoare de indulciri

lui

indulcirea

- m-a amagit

runca nu ar

fi

prin urmare,

i stricata,

m-a omorft

fi

plecarea omului spre rau

sau,

mai

ales i

mai cu temei

eu nu a

fi

a zice,

i,

pedeapsa i de munca. (Caci zicerea:

de munca, la fel ca i zicerea: am murit", de

fost vrednic de

s-a dat Legea, prin calcarea

i

vointa

fost socotit ca fac pacat

m-a omont" vorbete de pacat i

mai sus - precum am zis mainte.) Deci incheierea intregii mtelegeri
este in acest fel: Mai mainte de a se da Legea, pacatul nu se socotea;
pacatul

prin mijlocirea poruncii. Caci, daca po-

aratat care este pacatul,

nu

ei,

pacatul a inviat

s-a aratat

apostoleti

dupa ce
ca pacat. Adica

cunotinta pacatului s-a adeverit prin porunca ce se calca,

iar

el

nesoco-

nu era Legea, care ll face aratat. Deci Legea inpricina a pacatului, dar nu avea putere a-1 izbavi pe om

tindu-se mai inainte, pentru ca

sai,

de

sine,

de pacat,
212

mul

nu a

Tncit,

pentru neputinta

Prin ^porunca",

oprit.

C&ci

fost

ei,

am avut trebuinta de

Teodorit o intelege

Dumnezeu

i~a

aici

dat porunca sa

pe cea data

lui

nu m&nince, dar

darul lui Hristos.

Adam, de

nu minca din po-

diavolul, prin mijlocirea sarpe-

amagindu-se de frumusetea rodului, a fost biruita de mdulcire si

a c^lcat porunca. Iar Adam, impartaindu-se din mincare impreuna cp dinsa, a primit hotanrea
mortii. Intr-un glas cu Teodorit zice sj SfTntul Metodie, tilcuind din Sfintul Epifanie, in Panarion, Eresul 43 asupra lui Orighen: (...) dar, dup& ce a venit porunca, pacatul a inviat, iar
eu am murit. i porunca, data spre viata, mi s-a aflat a fi spre moarte. Adica: Dupa ce Dumnezeu a pus Legea i a osebit ce trebuie a face i ce nu, diavolul a lucrat intru mine pofta. Caci
lui,

s-a apropiat

de Eva,

i ea,

porunca data mie de Dumnezeu era spre viata i spre nestricaciune, ca, supunindu-ma eu ei sj
vietuind dup& aceasta, sa am viata nevatamat^ i fericita in veac sj pururea inflorind catre nemurire i bucurie. Dar, calcind-o eu, porunca s-a intors intru moarte i osindS." (n. aut.)

113

12 Aadar, Legea e

sfinta, i porunca e sfinta,

y.213

p dreapta i buna.

- propovaduind aratat ca Legea e sfinta, i porunca sfinta,

buna" - Apostolul a astupat prea-invederat gurile marchionitilor,
lata

fi

heilor, ale simonienilor i ale tuturor celorlalti eretici care

dreapta

mani-

ale

defaima Legea cea

Veche, zicind ca este rea. i Legea este sfinta fiindca cuprinde dogmele
spre crediiita

poruncile despre lucrari, care sint sfinte,

drepte

<

bune.

214

{Legea se osebete de porunca, fiindca Legea e mai cuprinzatoare i mai obteasca, iar porunca mai in parte.) Caci amindoua sint puneri de lege ale bunului i

Dumnezeu /deiereticii mai

dreptului

gea ceaVeche

Dumnezeului

este a

celui rau"

c&Le-

inainte zii hulesc, spunind

13 DeciyOare ce era bun mi s-a facut mie moarte? Sa nufie! Ci pacatul,

ca sa se urate pacat, mi-a lucrat mie moarte prin ceea ce era bun,
9

Nu Legea -

zice

- mi

s-a facut moarte, ci pacatul

m-a omont, ca

sa se

de mare rau este. i aa, cu toate ca se vindeca prin Lege, pacatul s-a
facut insa un i mai mare rau. Iar prin pacat", iubitule, vei mtelege - precum
am zis i mai sus - i vointa iubitoare de indulciri, i pornirea catre pacat, i
pe diavoli, i pe insai lucrarea pacatului, care trage pe om spre indulcire pe
arate cit

ascuns.

216

Multumita

fie

dar Mmtuitorului Hristos, Care ne-a slobozit de un

rau ca acesta, adica de pacat.

Teodorit tilcuiete zicerea aceasta asa: Pentru ce dar a numit dumnezeiescul Apostol

porunca
ta,

sfinta, dreapta i

ca pe una ce aducea cu dreptate hotarirea asupra caicatorilor;

lea viata celor ce

lusjrea

sj

Legea

lui

re

sj

buna? Sfinta, ca pe una ce fnvaja ceea ce se cuvenea; dreap-

o pSzeau."

De

pricini:

desluitoare [rationaia, n. m.],

pus Legea.
Iar

buna, ca pe una ce ga-

aceea, acelasj Teodorit zice ca oamenii, care din fire au des-

dreapta judecata a binelui

Dumnezeu din doua

iar

a raului, se cuvenea a vietui dupa sfinta porunca

o data pentru ca sa cunoasca

i al

ei firea lor

doilea pentru ca sa se teama de

dupa

cea cuvintatoa-

Dumnezeu, Cel ce a

(n. aut.)

Teodorit mjelege ca Legea" e cea a

lui

Moisi,

iar

porunca", aceea data

lui

Adam.

(n. aut.)
215

Intr-adevar, asa ihvata gnoza, tilcuind Sfinta Scriptura a Vechiului Testament in eel

mai nebunesc chip cu putinta. (n. m.)

Despre aceasta, marele Vasilie zice

as/a:

Jndulcirea este undita diavolului, tragind spre

A

^^

pieire. Indulcirea este

ermilor celor venici,

maica a pacatului, iar pacatul este bold al mor|ii. Indulcirea e doica vicare mfngiie o vreme pe eel ce o dob!ndete, iar la urma face adaparile

mai amare decit veninul"

mare a

(torn 1, cuvintul 13). i iarai zice: Indulcirea este

raului, din pricina careia

dita, tot sufletul se

sintem lesne cazatori spre pacat,

amagirea cea

de catre care, ca de o un-

trage spre moarte. Iar eel ce nu se lasa amagit de dinsa, prin infrinare a

pravit toata scaparea

de pacate" (din

hotaririle cele

114

pe larg

17).

is-

*217

pentru ca pacatul, prin porunca, sa sefacd

peste

masura de pacatos.

mare pieire este

aceea: faca~Se dar adevarat Dumnezeu", se Tnjelege in

Zicerea: ca sa se faca" insemneaza: ca sa se arate cit de

pacatul",

precum

loc de; arata-Se". Insa pacatul s-a aratat astfel prin porunca", caci el a folosit

spre moarte porunca cea facatoare de viata. Tot aa, despre o boala care,

mai rea

prin doctoriile doctorului, se arata

decit inainte, se

va zice ca

ii

arata

rautatea prin meteugul" doctoresc.

14 Caci tim ca Legea

subpacat

este

duhovniceasca; dar eu sint trupesc, vindut

Fiindca mai sus a zis ca pacatul s-a aratat prin porunca", pentru ca sa nu
socoteti tu, cititorule, ca

punde acum spre

peste tot

pe

al

Nyssei, zice ca firea r^ului este ameste-

iar la fata ar&tind

amagirea momelii ca pe ceva bun,

pMnd

amestecate cu miere, care mdulcete gustul,

r&utafii otr&vilor

eel ce

dumnezeiescul Grigorie

ascuns^ undita,

catS, Tntru adtnc avind

strict

s-a facut pricina pacatului, Apostolul ras-

aduce o hotarire obteasca i o socoteala

cuprinzatoare, zicind: Noi tim ca Legea este duhovniceasca." Toti
ajutorul Legii

i fratele lui Vasilie,

asemeni

Legea

gusta, i astfel se face raul eel

mai de pe urma. Aa, de

pilda,

fi

buna, dar

buna intrebu-

buna iubitorilor de argint, dar iubirea de argint este radacina tuturor

relelor. Caci cine s-ar mai fi lasat tint cu nada aceasta catre patima, alunecind intru puturosul
noroi ai nestimpararii, daca nu ar fi socotit ca dulceata e un lucru bun i ales?" (in tomul 1 despre alcStuirea omului, capitolul 20). i iarai acesta: Cu adevarat, indulcirea, puntndu-se ca
o nada, este mai cumplita decit toata rautatea, caci cu inlesnire trage sufletele mai proaste
intare a materiei pare a

[mai netiutoare,
alt loc:

Mai

n.

fi

m.] catre undi|a pieirii" (in tomul

1 al Viefii lui

ales Tntru aceasta parte greete viata noastra: Tntru a

runtul care e binele eel firesc

nu

dmsa de voie"

(cuvintul 5 la fericiri). Pentru aceasta,

Clement Stromateul a

este mitropolie a relelor." Iar Tn ce chip poate goni cineva

va$ marele
Tti

de

nu

ar navaii la

zis:

Indulcirea

la sine indulcirea trupului,

ne Tn-

Vasilie, zicind: Pofteie cele rele au f%cut ca sufletul tau sa sara spre porniri

neastTmparate. i deci

acum

in

nu putea mtelege cu ama-

acoperita cu vreo naiucire de bine, omenirea

vietii i

fi

care eel parut astfel prin amagire. Caci, daca rautatea ar sta

goaia Tnaintea

ar

Moisi). Acelai zice

- daca

va ajunge amar

vei lua aminte la sine-|i

la sfirit, i

i \\i

ca Tndulcirea ce se face

viermele eel varsator de otrava, muncindu-ne Tn gheena fara

vei aminti ca dulcele acesta

acum

de

Tn trupul nostru va naste

sfTrsit, si

ca aprinderea trupului

- atunci Tndulcirile se vor duce si se vor izgoni Tndata, si

launtru o minunata alinare si Jiniste" (cuvTnt la zicerea: Ia amin-

se va face maica focului eel vesnic

sufletul nostru
te

de

va dobindi Tn

sine-ti!").

5^m"6:ll).

Vezi

si

la zicerea: (...) catre

mesteugurile diavolului" (Efe-

(n. aut.)

Iar Teodorit zice

de

subTnsemnarea
ca

aici lipsete zicerea: aratat" (poate Tnsa Tnadins). Iar zicerea fara

lipsa este aceasta: Ca, prin porunca, sa se faca aratat ca pacatul este pacatos

Tn loc de: rau".

Dar

alcatuirea e Tndreptatita

si

asa

115

cum

e scrisa. (n. aut.)

cu covTrsire -

zice

- marturisesc

aratat

ca Legea, departe de a

fi

pricina a pacatului, lauda

mustra pacatul, luptind rmpotriva lui. Caci aceasta Tn218

semneaza zicerea: duhovniceasca".
Deci de unde a urmat pacatul, daca Legea este o asa minunata invatatoare de fapte bune? Din lenevirea si neputinta
Tnvata fapta buna,

si

ucenicilor Legii\ Pentru ca

toata firea

omeneasca -

- eu smt

zice

trupesc", prin eu" intelegTndu-se

cea dinainte de Lege,

atit

cea din vremea Legii

cit si

fiindca a primit in sine-si toata multimea patimilor ce au intrat intr-msa prin

de

simtiri din afara,

cina caderii

Adam, nu numai ca ne-am

lui

Pentru ca noi, oamenii, din pri-

la lucrurile cele simtite.

facut muritori, dar

rea noastra toate patimile, vmzindu-ne sub pacat

intr-atit, TncTt

Isaia:

nu ne mai puteam

primit in

fi-

facmdu-ne robi pacatului

scula, lucru de care zicea

Carui datornic v-am vindut pe voi?

am

si

Dumnezeu,

prin

pacatelor voastre v-ati vin-

lata,

dutr(Isaia 50:10).

15 Fiindca nu

tiu cefac;

Pavel nu zice

aici

caci,

de ar

ma fur si
nu

fi

nu

nu

asa, ei
stiu

ca oamenii pacatuiesc intru desavirsita necunostinta,

ar

mai

fi

munciti.

cum ma rapete pacatul,

Dar ce zice? Mi
si Tl

De

fac!

se Tntuneca mintea,

aceea, zicerea: nu stiu"

arata nestiinta binelui ce se cuvine a-1 face cineva, ci arata intimplarea,

vrajmasia, amagirea

rapirea pacatului.

si

Coresi zice ca Legea se

219

nu

Iar Apostolul

zice acestea ca

cheamS diihovniceasca" pentru ca Tndreapta pe oameni

catre

duhul darului acesta nou. Iar Teodorit zice cS e aa fiindca s-a scris cu dumnezeiescul Duh."
Iar dumnezeiescul Maxim tilcuiete numirea duhovniceasc5" aa: Darul Noului Testament
s-a ascuns tainuit in slova Testamentului

VechL De aceea zice Apostolul ca Legea

hovniceascS: c^ci, cu slova, ea s-a invechit

hul totdeauna mtinerete

in eel

nou

i,

De

aceea au

de asemenea,

ca o roata in launtrul

a Tmb5trinit, raminind nelucratoare,

iar

cu du-

lucreaza, fiindca darul este desavirit neinvechit" (capitolul

sutei intii din cele teologice).

cuprinde

este du-

altei roti.

eel

nou

Zice Tnsa

trup cu parti groase luind-o, Apostolul

zis oarecari Tnvatatori ca

intru eel vechi, ca

Grigorie

al

al

Testamentul Vechi se

un cere In launtrul unui

Nyssei: Aa

89

alt

toatS Legea, ca

o subtiaza prin teorie [vedere cu mintea,

n.

cere

pe un

m.], fa-

cmd-o, din trupeasca, duhovniceasca", zicmd: Noi tim ca Legea este duhovniceasca" (cuvintul 7 la Cintarea cintarilor). (n. aut.)
Pentru aceasta a zis

cheama pe
tru a-1 face;

SfTntul Dionisie Areopagitul:

Cu

aceste cuvinte, Apostolul

cei ce pacatuiesc Tntru cunotinta la neuitata cunotinta a binelui;

pe

cei ce-1 tiu, dar nu-1 fac,

crarea binelui. Fiindca r&ul

de cunotinta,

ori

pe

cei

- precum de multe

ce au
ori

auzit, dar

am

zis

de cunotinta neuitata, ori de credinta,

au

pe

cei sl&biti in-

slabit in credinta i intru lu-

este boala, i neputinta

ori lipsa

lipsa ori

de lucrare a binelui" (De-

spre numirile dumnezeieti, capitolul 4). i Teodorit zice ca eel biruit de Tndulcirea pacatului,

imbatTndu-se pe deasupra

de patima miniei, nu are aratata cunotinta pacatului.

fncetarea patimii, capata simtirea raului. (n. aut.)

116

Iar

dupa

urma

din partea oamenilor ce sint in

venirii lui Hristos, ci a acelora ce erau

mai inainte de venirea Lui, macar ca i-a pus pe

V

nu

caci

ei

sub obrazul sau.

savirgesc ceea ce voiesc,

Adica, mai mainte de venirea

lui Hristos,

oamenii nu faceau ceea ce voiau.

Dar, cu cuvintele acestea, Pavel nu aduce nevoie

stapini

de

de a alege,

sine~i [liberi

- pe

atunci faceau raul

nu

care

il

De

fiindca erau amagiti de indulcire.

i sila

oamenilor, care sint

Dar ce intelege? Ca oamenii de

laudau, nu tl primeau i nu ll iubeau n. m.].

aceea zice mai departe:

cifac ceea ce urasc.

Vezi
ar

fi

aici

zis:

limpede ca Apostolul nu aduce

Fac ceea ce

sint

silit!

Dar nu

sila, nici

a zis aa,

ci:

nevoie? Pentru ca atunci

Fac ceea ce urasc."

precum s-a
neputinta - precum zice

anume
Teodorit. Dar

aceea, zicerea: nu fac ce voiesc", o vei intelege

talmacit,

ca nu insemneaza

cum

sila i

nevoia,

ci

De

se fac relele? Prin rapirea, prin neputinta pe care au luat-o oamenii de la

calcarea de porunca a lui

cu toate ca sfatuia

ori boala,

face; ci

Adam.

numai

Hristos,

Legea nu putea vindeca aceasta neputinta

pe oameni catre cele bune pe care trebuiau a le
Iar

dupa ce a

Apostolului intru toate cite a zis

venit, a vindecat-o. i acesta este tot scopul

i

va mai

fiindca suferea patimi de nevindecat,

zice: sa arate

nu a putut

fi

ca firea omeneasca,

vindecata de nimeni altul

afara de Hristos.

ce

nu

zice

16 Iar dacafac ceea

Ca Legea

e buna

vreau, recunosc ca
este aratat din cele

[rational, n. m.], le tiu i le desluesc in

sa le fac, fiindca nu
fac raul

de

la.

am judecata

Lege am

luat-o.

De

aceea, laud

este

buna io

eu,

chip firesc ca sint bune

cuvintator

ca se cuvine

socotinta stricate cu desavirire, chiar daca

Legea

am

asupra pacatului,

marturisesc ca este buna.

acestea, ci pacatul ce locuiete in mine.

Adam,

trupul nostru eel muritor a primit aceste

dou& patimi: pofta

ca doi cai ce trag c&ruta sufletului, iar mintea e ca un hatuitor ce tine

cailor

om

laud.

220

Tilcuind acestea, mteleptul Teodorit d& o frumoasS pildS, zicmd cS, dupS calcarea

poruncii lui
sint

pe care

pacatul. Caci insa?i ura (zice Teodorit) pe care o

17 Dar acum nu eufac

220

Legea

sta

asupra

de ruine ale

lor. i,

cind se intimpla ca pofta s& prisoseascS

trupului, atunci

mintea ridicS asupra

117

ei

minia

i li

friiele

minia, care

amindurof

s& se piece spre faptele

astimpara TntSritarea, potrivind

18 Fiindca

tiu

ca nu locuiegte intru mine, adica in trupul rneu,

Apostolul nu spune ca trupul lucreaza raul,

tului, care

ne rapete

trupul ca este rau

ci

binele.

pacatul, adica tirania paca-

ne amagete. De aceea, de ce birfesc cei ce invinuiesc

despart pe el de zidirea cea buna a lui Dumnezeu, nu-

i~l

mindu-1 zidire a celui rau"? Ei raspund ca Pavel zice aa: binele nu locuiete in mine, adica in trupul meu", dar ascultati ce zice Apostolul: Omul este
alcatuit din doua parti: din suflet i din trup. Dintre acestea doua, sufletul are
puterea

stapinirea in trup, iar trupul este rob

locuiete in trup binele" e in loc de: Binele

nu

supus sufletului. Deci, nu

se afla intru stapinirea trupului,

a sufletului. Apoi, ceea ce sufletul alege i voiete, aceea face i trupul. Precum, de pilda, daca cineva zice ca dulcea cintare nu se afla in lauta cu care se
ci

nu Tnvinuiete lauta ca e

cinta, ci Tntru lautarul ce cinta, acela

virsirea ce

rea, ci arata co-

are meterul lautar peste instrumentul sau.

perechea dobitoacelor. Tot aa, atunci cind minia prisosete i se pleaca spre porniri ucigae.i
fapte necuviincioase, mintea poruncete poftei sa-i poto.leasca intaritarea. i astfel se domo-

cu buna rinduiaia cele doua impotrivnice.

Aadar, cind este deteapta i ia aminte, mintea cirmuiete aceste doua patimi ale trupului
precum s-a arStat Iar cind se intimpia a se lenevi i a lasa haturile ceior doua dobitoace,

lesc i se

mica cu masura

atunci face ca patimile cele necuvintatoare [nerationale, n. m.] sa zburde

pastiile i in ripele pacatului.

Deci aceasta arata

pacatul care locuie^te in mine", pacat"

numind

aici

Apostolul cind zice:

robirea mintii

sa o traga in pra-

Nu eu

supunerea

fac raul, ci

ei catre patimile

Se potrivete la aceasta ceea ce zice Avva Macarie: ,JPrecum alearga carele

apucind mai inainte, opresc, i tin i Tmpiedica pe eel din urma a spori i a

cele dobitoceti.
in privelite

ajunge

la

i,

semn - tot aa

alearga in

om i cugetarile sufletului i ale pacatelor. De se intimpia a

intrece cugetul pacatului, el oprete

tmpiedica sufletul sa se apropie de

Dumnezeu

sa do-

bindeasca biruin^a asupra pacatului. Iar acolo unde Domnul este hatuitor i ocirmuiete sufletul, totdeauna Acesta biruiete, strunind i povatuind inteleptete caruta sufletului catre cugetarea cea cereasca

dumnezeiasca" (Cuvintul

care i-a vazut Iezechil apucau unde voia

221

a-i

ihtiu capitolul 9),

precum

Heruvimii pe

povajui Dumnezeu, Cel ce edea peste

ei. (n. aut.)

nu zice despre sine aceasta: Nu locuiete intru mine,

vorbete din partea intregii firi omeneti. Iar binele nu locu-

Injeleptul Fotie invaja ca ,JPavel

adica in trupul meu, binele, ci

iete in trup atunci cind

ne robim pacatului

purtam in

sufletul nostru inchipuirea i

pomeni-

Pentru ca eel ce se face rob raului cu indelunga deprindere i

obinuire, dei voiete a se intoarce iarai la bine, cu greu ii mai intoarce voia. De aceea i
zice unul ca acela: Nu mai fac eu raul - adica: Nu tiu cum fapta rea este a mea, cad cum ar fi

rea raului statornica

ea lucrul meu, cita

tornicit in

nelipsita.

vreme eu

sint strimtorat

mine. Pentru aceasta

de dinsa? Ci este lucru

pling, cautind slobozenie,

i strig:

al pacatului,

Ticaios

care s-a sta-

om sint eu,

cine

(Romani 7:24)" (Amfilohia, intrebarea 87).

Iar Sfintul Metodie tilcuiete aa: (...) tiu ca nu locuiete in mine, adica in trupul meu,
ysNStik
% 'VtSA tk pra> pcfift, te
Vinele vo'le^e mm a atfto d> ffclfbft -

ma

va izbavi din trupul acesta

ai

morjii?

mm

stramoeti - intarete pururea in trupul

miadi^e

ramuri noi."

nostru cugetele cele iubhoare de

(n. aut.)

118

^ ^tom

mdutem, ca pe x\\te

ifla in

mine, dar a lucra binele

nu

afl

fi

acela

U saviresc.

20 Iar dacafac ceea ce nu

voiesc,

nu mai lucrez eu

aceasta, ci pacatul

care locuiete in mine.

Zicind ca nu afla

cum

sa lucreze binele, Pavel arata vrajmasia

si

bintuirea

pacatului. $i, drept urmare, sloboade de toata invinuirea fiinta sufletului

inja trupului si da totul pe seama voinjei rele care face pacatul.

si fi-

Anume,

nu voiesc", cu aceasta sloboade de mvinuiri fiinta sufletului.

zicind: nu eu fac raul", cu aceasta dezvinovateste fiinja trupului.

zicind: ceea ce
i, iarasi,

Dar atunci cine face raul? Pacatul, adica voinja cea rea si iubitoare de pacat dupa tilcuirea lui Hrisostom, cum am zis mai mainte. Iar aceasta vointa rea nu
este faptura si zidire a lui Dumnezeu, ci pornire si zamislire a noastra. Lueru
si

faptura a lui

Dumnezeu

este socotinja

dar socotinja cea rea este lucru

am

zis

mai sus ca pacatul

al

si

nostra

voia cea simpla a sufletului nostra,

voii noastre celei mrautatite. i

si al

este tiranie care rapeste

si

trage mintea la rau prin

Tndulcire.

Aflu dar Legea mie, celui ce voiesc a face binele, caci raul se
mute.
Cuvintul acesta este umbrit, nefiind intreg,

si

afl,

trebuie a se zice asa: Aflu

dar Legea ajutmdu-mi mie, celui ce voiesc a face binele dar nu-1 fac, fiindca
raul se afla la mine." Adica: Aflu ca Legea imi ajuta mie, care urasc
raul si

vreau sa fac binele. Nu-1 fac insa! Pentru ce? Pentru ch raul se afla la mine. Iar
intelegerea cuvintului Apostolului este astfel: Cunostinfa - zice - si deslusirea
binelui

cu

am

fiinta

luat-o de la inceput, din insasi firea

mea. Totodata,

deslusire, fiindca

si

Legea

ma

mea, fiind piamadita

la

un loc

ajuta sa-mi intaresc aceasta cunostin|a

ea lauda binele pe care eu

si

cunosc din fire. i vreau sa

fac binele, dar stnt rapit, si raul se afla linga mine, adica lucrarea raului nu
se
ridica de la mine. Intii, pentru ca am trap muritor si patimas, si al doilea
din
pricina lenevirii

si

si

neputintei sufletului meu.

Insa Fericitul loan Hrisostom, dupa ce a

nu

ar

fi

intreaga

ll

- precum am

spus

noi

tilcuit

zicerea de mai sus ca

cum

arata ca aceasta se poate mtelege

Legea imi
Legea
lege, adica ajutatoare, caci

ea voiete acelai bine ca

omul cuvintator

urmatoare

119

[rajio-

22 Cind ma invoiesc cu Legea lui Dumnezeu dupa omul eel launtric

23 vad insa alta lege intru madularele mele, luptindu-se impotriva legii
mintii mele ifacindu-ma rob legii pacatului ce este intru
madularele mele.

Cunoteam binele

Zice:

mai inainte de Lege, prin contiinta ce o avem

in chip firesc. Aflindu-1 insa scris

dupa omul
tul

- pe

gete

eel launtric, adica

Legea

in Lege, laud

dupa minte.

222

Vad

insa

ma unesc

i alta

cu dinsa

lege, adica paca-

care 1-a numit lege" fiindca el indupleca pe oamenii pe care-i ama-

face sa se teama

i-i

ca

a-1 lasa,

cum

ar

vreo lege de necalcat - care

fi

se ridic la lupta impotriva legii mintii mele, adica a contiintei. (Vezi insa

-o

numit mai sus om launtric", Apostolul il numete

acum minte" invederat.) Aadar - zice - pacatul acesta lupta impotriva mea
i ma biruie, ori - mai bine a zice - ma robete. i, ca urmare, impreuna cu

cititorule!

mine

biruie

ca,

Vedem

eel

legea cea fireasca,

legea pacatului?
tului.

pe

Cu

zis:

pe cea

scrisa.

Dar

nu

este invinuire a

aa cum, daca un tilhar ar stapini palatul imparatesc

tr-insul, aceasta

nu

ar

fi

vina palatului.

madularele noastre, trupul

Aa

i aici,

madularele noastre nu

222

Iar Coresi zice

simtirea

Dumnezeu,

ca - dupa Fotie

- omul

de Dumnezeu, nu se supune de

supus poftei
223

lui

Mai

ales

si

trupu-

ar edea in-

sint rele din aceasta pri223

vorbesc

aici

care ne invata cele ce se cuvin; a

launtric este contiinta, iar

pofta, adica simtirea cea patimaa. Iar

fiind zidit
eel

prima, legea

legi:

firii

daca pacatul locuie^te in

cina, fiindca ele au fost stapinite tiranic de catre pacat. Iar unii

de patru

robete

tirania (i

pacatului ce stapinete madularele. Iar aceasta

lui, tot

ma

in ce chip

cu obinuinta i deprinderea) pacacu pornirea trupului", ori: cu firea", ci: cu legea"

puterea

ca nu a

dupa

omul din

afara este

omul launtric este sufletul, care,

omul din afara" este insui trupul

altii,

la sine poftei; iar

celorlalte pacate. (n. aut.)

dumnezeiescul loan Damaschin, care,

in cartea sa teologica (Cartea

a patra,

capitolul 99), zice despre aceste patru legi aa: ,JLegea mintii mele, adica eontiinta, e ajutata

de legea

lui

Dumnezeu,

pe aceasta o voiesc.

Iar legea pacatului

prin legea ce este in madularele noastre, asupra poftei trupeti,

partii ceiei

necuvintatoare [nera|ionale, n. m.] a sufletului

mele, adica impotriva cons, tiintei,

si sint

nu voiesc pacatul, legea pacatului

ma

robit. i, dei

amageste

dulcirii, prin pofta trupului i prin partea

adica lucrarea diavolului,

a pornirii,

- se ridica la

doresc

ma

lupta impotriva mintii

iubesc legea

supune a

a micarii

lui

sluji lui, prin

necuvintatoare a sufletului, precum

Dumnezeu,

sj

mingiierea in-

am

zis." i re-

peta cite a zis Apostolul mai sus.

Iar

dumnezeiescul Metodie zice ca Apostolul arata

pe

intru noi,

impotriva

caire

aici trei legi: una,

buna dupa infiintarea

a numit-o aratat lege a mintii"; a doua, aceea din lucrarea celui rau, care sta

trage de multe ori sufletul catre inchipuirile cele pStimase, despre care a zis ca

lupta asupra legii mintii;

treia,

aceea care, din pofta, se impietrete in trup dupa pacat, nu-

mita lege a pacatului, ce locuiete in madularele noastre.

120

(n. aut.)

doua, legea care lupta asupra noastra, venind la noi dupa lucrarea diavolului,
prin lovirea cugetelor; a treia, legea mintii, adica cea fireasca a contiintei; i a
patra, legea aflata in

plecarea catre rau

cea rea

madularele noastre, adica voia cea iubitoare de pacat

catre indulcire, care s-a salaluit

prin deprindere. (Vezi

mtru noi prin obinuinta

tilcuirea stihului 17 al epistolei catre

Ga-

lateni, capitolul 5.)

24

Ticalos

om sint eu! Cine ma va izbavi din trupul acesta al mortii?

.V

Legea fireasca nu a fost de ajuns ca sa ne slobozeasca din

Legea scrisa n-a putut face nici ea aceasta, i pe amindoua le-a

Unde ne

pacatului.

bavi din trupul acesta

vreme ce

Caci, de

lui.

este aadar nadejdea mintuirii? Cine

mortii?"

al

- adica de

224

iz-

pacatu-

de patimi, din pricina

Dar - ar. zice cineva - daca trupul

oamenn

de pacat.

Hristos? Raspundem: Pentru ca

s-a poruncit a face fapte atit

- ma va

zice

calcarii poruncii, el este lesne biruit

mcit

biruit tirania

acest trup supus mortii

trupul oamenilor s-a facut primitor

li

pacat; la fel,

de

m vremea cmd stapinea pacatul le puteau saviri, dar nu au voit.

Multumesc

De vreme

ce a ramas nedumerit din toate partile

n-a gasit pe nimeni-alHristos

aceea

multumete

lui

Dumnezeu-Tatal prin

Iisus Hristos,

Domnul

nostru",

Hristos
a ispravit ceea ce

Legea nu

a putut ispravi, caci El

trupului, caruia i-a dat putere pentru a

- precum,

prin neascultarea

menilor s-a facut muritor

tarea noului

Adam -

Pentru aceasta,

viaza, in veacul eel rau

de trupul pacatului

mani

7:6). i:

adica a

lui Iisus Hristos,

zice asa:

viclean

al

trupul oa-

tot aa, prin asculi

a inviat

asadar sufletul, cita vreme este intru

trup al tntunericului rSutatii

i

Adam,

Cel ce S-a rastignit

De aceea

Tntunericului,

de pacat. i

tiranizat i biruit

a ramas lesne biruit de pacat

mai numeste

fi

slobozit de slabiciunea

calcarea poruncii vechiului

Avva Macarie

Tntunericul pacatului, se

nu mai

m-a

si

vicleniei; caci acolo

acolo s-a prins. Precum

sj

Pavel, vorbind

de trupul mortii, zice: (...) ca sa se strice trupul pacatului (RoCine ma va izbavi din trupul acesta al mortii? lar sufletul ce a crezut lui
si

Dumnezeu s-a izbavit de pacat, si s-a omorit din viata Tntunericului, i a luat ca viata lumina
Sftntului Duh si tncS de aici petrece acolo, stapinindu-se de lumina dumnezeirii. Caci sufletul
nu este

nici

de

firea dumnezeirii, nici din firea Tntunericului rautatii, ci este

frumoasa, mare

minunata,

asemanare buna

chip

al lui

Dumnezeu. Caci

poruncii a intrat Tntr-Tnsul rautatea patimilor tntunericului" (cuvintul

121

o raptura gmdita,

1,

prin calcarea

capitolul 7). (n. aut.)

oamenilor a luat arvunele nestricaciunii,

acelasi trup al

impotriva pacatului.

CAPITOLUL
1

sta

lupta vitejete

225

VIII

Dumnezeu, iar cu
trupul legii pacatului. De aceea, nici o osinda nu este asupra celor ce
sint intru Hristos lisus, care nu umbla dupa trup, ci dupa Duh.

Aadar eu insumi, cu minted meay

slujesc legii lui

learn

omeneti.
firii
inainte
a
mai
de
starea
de
aminte
aduce
fiindca
mai inainte",
Caci, voind sa spuria ca acum nu mai este asupra Cretinilor vreo astfel de
Hristos

eram supui legii pacatului. Dar acum - zice -nici o

robie nu mai este asupra celor ce vor vietui intru Hristos

ca, din pricina

de osinda ori

lui,

astfel

lisus,

adica asupra celor ce s-au invrednicit a primi Sfintul Botez.

a
nu
ca
au
adaugat
a
Botez,
Sfintul
dupa
i
pacatuiesc
multi
vreme
ce
i, de
adica
trup,
dupa
vietuiesc
nu
i
ce
umbla
cei
nu
osinda
de
astfel
de
o
se teme
trupete

in pacate, aratind

cu aceasta ca singura pricina pentru care noi, Cre-

pacatuim dupa botez este lenevirea noastra. Fiindca acum le este lesne
Cretinilor, celor botezati, a nu vietui dupa trup, ceea ce mai inainte de venirea

tinii,

vietuim
sa
feri
numai
a
ne
aadar
nu
cuvine
Se
anevoie.
prea
cu
era
lui Hristos
dupa trup, ci i a vietui dupa Duh, fiindca ferirea de rautate singura nu ne Tncu-

nuneaza, daca nu e msotita

irea faptei bune. Caci zice:

de citigarea faptelor duhovniceti i de TmpartaAbate-te de la rau i fa binele!" (Psalm 36:27).

i

2 Caci legea Duhului vietii, in Hristos

pacatului i a mortii,

lisus,

m-a

slobozit de legea

numete aici pe Sfintul Duh, la fel cum,

prin legea pacatului", numete pacatul. i spune ca legea Duhului e lege a
Prin legea Duhului", Apostolul

225

Marele Vasilie zice

TntTi s-a

ca,

precum

marturisit pe sine-sj ticaios

fost trimis

un Serafim, fiindca

%\

II

de darul dumnezeiesc pentru ca mai

Tntimplat aici i cu Pavel: Catre Isaia a

s-a invrednicit Isaia

necurat, tot aa s-a

1-a auzit tinguindu-i ticaioiile sale i marturisindu-i pScatul

sSu

de mine! STnt om cu buze necurate si locuiesc in mijlocul

unui norod ce are buze necurate! {Isaia 6:5). Acestea le zice i Pavel: Ticlos om sint eu! Cine
ma va izbavi din trupul acesta al mortii? Apoi, bucurtndu-se $i el de dumnezeiescul dar, adauga:

Tntru cugetari. Caci a zis:

Multumesc

lui

Dumnezeu,

ticaiosul

prin lisus Hristos !" (la tflcuirea capitolului

122

al lui Isaia). (n. aut.)

spre osebire de legea pacatului, care a pricinuit moartea. 226 Fiindca darul lui Dumnezeu a omorit pacatul i moartea, lnlesnindu-ne noua nevointa
vietii,

asupra pacatului

a mortii in razboiul nevazut cu pacatul. Iar viclenele limbi

adica ale maniheilor i ale marchionitilor, au cutezat a zice ca

ale ereticilor,

legea pacatului" e Legea data prin Moisi, pe care dumnezeiescul Apostol nu

a numit-o aa nicaieri, ci sftnta" i duhovniceasca". Dar se Tmpotrivesc
obraznicii

Daca Legea

Moisi este duhovniceasca, prin ce se osebete

de legea Duhului i a darului? Raspundem la aceasta ca mult se osebete, caci
Legea mozaica s-a dat de catre Sfintul Duh, dar ea nu da Duhul Sfmt, pe cita
vreme legea darului da pe Insui SfTntul Duh.
i zic:

lui

3 pentru ca ceea ce era cu neputinta Legii -fiind slabd, prin trup - a

savirit Dumnezeu, trimitindu-L pe al Sdu Fiu tntru asemanarea
trupului pacatului

i pentru

pacat,

$ a osindit pacatul in trup,

3.

Fiindca mai sus L-a pomenit pe Duhul Sffnt, Apostolul pomenete

pe TatU, i pe Fiul, aratind i invatind despre Sfinta Treime.
i cuvintele lui par a

fi

impotriva Legii, dar nu

bete de raul Legif% intru care ea ar

care era neputincioasa.

fi

Aid

facut rau, ci de neputinta Legit, Tntru

trup", adica din

se arata Tntelesul tuturor cuvintelor zise de Pavel

precum am

Apostolul nu vor-

Dar cum de era neputincioasa? Prin

pricina cugetarii trupeti.

care este binele

sint, caci

acum

aratat

Tnvaja cu adevarat

care raul, dar nu putea birui cugetarea prea-trupeasca a

tnmis
adica avTnd trup asemenea dupa fiinta cu trupul nostru eel pacatos, dar fara de
pacat. Caci, de vreme ce a pomenit de pacat, Pavel a adaugat i asemanarea 227
,

226

Iar Sfintul

Metodie numete lege a Duhului

asemenea cu aceea a
227

Evanghelie, tiicuire care este

vietii" Sfinta

Sfintitului Teofilact. (n. aut.)

*

De

aceea zice

Sfintul Chiril Alexandrinul, in cartea a 15-a impotriva lui

pul lui Hristos nu a fost trup al pacatului, ci asemanare de trup

asupra-i patimile
dinfa ch

firii

[foamea, setea, durerea

momenirea Sa e adevarata,

iar

nu dupa

pacatului, cSci El a luat

cele asemSnatoare, n. m.], spre a ne tncre-

inchipuire. Iar patimile cele rele ale trupului

[lacomia pintecelui, betia, tndulcirea catre placeri,

tre, le-a

al

Mian: Tru-

n. m.],

care miravesc curStia

vietii

noas-

lepadat, fiind nevrednice de nemtinarea dumnezeirii (la Icumenie). Iar intreaga intele-

gere a zicerii apos'toleti este aceasta, cS ceea ce nu a putut sa facS Legea, adica sa osfndeasca
pacatul, a ftcut Dumnezeu, trimitfnd pe Fiul Su, Care a osindit pacatul."

marele Vasilie, in scrisoarea trimisa celor din Sozopoli, zice aceleai lucruri ca mai sus:
De aceea s-a zis ca inomenirea Domnului a fost intru asemanarea trupului pacatului, fiindi

ca trupul Lui a primit patimile

firii,

dar patimile

le-a lepadat, fiind

rautatii,

care intineaza curatia

vietii noastre,

nevrednice de prea-curata dumnezeire." Caci nu a zis: intru asemanarea

trupului" (precum li se parea celor carora le scrie SfTntul Vasilie epistola, ce ziceau ca

123

pentru ca Fiul

Dumnezeu nu

lui

a luat

alt trup, ci, insui acest

incununat, cu acest trup a osindit pacatul

sfintit i 1-a

trup luindu~l, 1-a

a aratat ca trupul nu este

(Ceea ce a facut Hristos este ca i cind cineva, vazind ca Tn

ulita e batuta o femeie, ar zice ca e fiul femeii aceleia ce se necinstete, el fiind
de fapt fiu al imparatului, i in acest fel ar slobozi-o de la cei ce o bat.)
pacatos din

fire.

Iar acel i pentru pacat" se poate intelege,

mai simplu,

in loc de: Tatal a

pe Fiul pentru pacat", adica: pentru ca sa biruiasca pacatul", daca vom

desparti inainte de i pentru pacat". Iar marele loan Hrisostom, impreunind
zicerea: i pentru pacat" cu zicerea: a osindit pacatul in trup", spune ca
Hristos mai intii a mustrat pacatul pentru nedreptatea pe care i-o facea Lui, iar
apoi 1-a osindit. Fiindca, atita vreme cit li omora pe oamenii cei pacatoi, pacatul le.da moartea cu dreapta judecata; dar - de vreme ce a aflat trupul Domnului fara pacat, i totui 1-a omont cu nedreptate - pacatul a fost osindit de
trimis

trimis
L-a
Dumnezeu
Aadar,
pacatuit.
i
a
nedreptatit
L-a
unul
ce
ca
Hristos
pe Fiul Sau i pentru ca sa vadeasca pacatul de nedreptate i de greeala i sa-1
osindeasca, astfel incit diavolul sa nu poata zice ca Hristos 1-a biruit ca un puternic,

cu puterea Sa,

iar

nu ca un

drept,

cu dreptate.

228

Aproape

aceleai lu-

cruri le zice i Teodorit.

pacatului".
trupului
asemanarea
intru
zis:
ci
a
trup
ceresc),
purtind
pamint
pe
venit
Domnul a
Aadar, a luat trup ca al nostru, cu patimile lui fireti, dar pScat nu a ftcut. Ci, precum moartea,
i

ce e

m trup, care a intrat mtru noi prin

Adam, a

de catre dumnezeire,

pacatul a fost topit de catre dreptatea lui Hristos Iisus, pentru ca noi, la inviere, sS

trup neosindit mortii

Tntru sine din pricina legii p&catului

pului pare sa

Se

fi

pus

trup, pentru ca dreptatea

dupa Duh"

legii

dar vietuind ca

Tn afara trupului

bogStiti
228

LegiM

pentru ca

toate

trimittndu-L pe

- a osindit pacatul

Nicolae Cavasila, in tilcuirea celui

vom umbla dupa

trup, ci

cu nedumerire:

al

Sau Fiu nu gol

biruintei, ci

fara

in trup, caci pacatul s-a

de trup

(...),

omorit - pre-

trup, fiind sfmtiti i prea-im-

dintii din antifoanele Sfintei Liturghii,

omorindu-1 pe diavol, nu a rlcut aceasta cu covirirea

cu judecata i cu dreptate - dupa ceea ce s-a zis: Dreptatea

zice ca ,JVIintuitorul, lepadind pacatul

cu puterea

a osindit pScatul in

Socotesc ca cineva ar zice ca, dei dumnezeiasca

noua sa ni se para c^ smtem afara de

cu dumnezeiescul Sau Duh. (n. aut.)
zis

i inteleptul

tariei i

neispitit, caci

fnfrinare, trupul graiete pururea Tmpotriva, intaritind spre poftele cele

Dumnezeul a

cum am

glasul lui Pavel. CSci, cit incapea tn firea tru-

Glafire). Iar in cuvintul al 19-lea la Pati, zice

prea-spurcate. Iar
i

dobmdim

eel din pamint, eel care bolea

sa se implineasca in noi, cei care nu

i ce este aceasta neputinta a

Lege cheama spre

~ dupa

A purtat trupul

sub jugul pacatului, dar a fost

doua din

(cartea a

tot aa

nevinovat de pacat.

i iarai zice Chiril Alexandrinul, in alt loc:

fost omorita

Tau (Psalm 88:14) - precum i noi, in divanuri [tribunale,

cu hotMrea judecatilor. De aceea zice: Acum este judecata

judecata sint temelia scaunului

n. m.), le

vorbim potrivnicilor

lumii acesteia,

acum

stapinitorul lumii acesteia a fost scos afara" (loan 12:31). tiind aces-

Areopagitul zice: ^emarginita iubire de oameni a dumnezeietii bunaa stricat stapinirea pe care o avea asupra noastra apostata multime (a diavolilor), dar nu

tea, Fericitul Dionisie

tati

124

entru ca indreptarea Legii sa se u

umblam dupa trup,

ci

dupa Duh.

cu trupul ce i-a luat? - Pavel spune

fiindca mdreptarea Legii" - adica scopul
tul

s-a implinit Intra noi

si

a luat

sfirsit.

asa:

Mai

ales aceasta te-a folosit,

care era de a mdrepta pe om Pentru ca ceea ce voia Legea, insa nu

ei,

putea, aceea a facut-o pentru noi Hristos. i El a dus

lupta si nevoinfa singur,
iar noi am dobmdit biruinja si slava. De aceea
nici nu vom mai pacatui,

dacfi

dupa putere, ca una ce covirsea, ci, dupa Scriptura predata noua

cu dreptate" (in capitolul 3 din lerarhia bisericeasca).
Si

nu pot sa

tree

sub tacere

m chip tainic, cu judecata si

acele frumoase cugetari aduse de oarecari dascali ca sa

arate dreptatea folosita de Iisus Hristos pentru Tnvierea
Sa si pentru mintuirea noastra. Lege a
dreptatii - zic ei - este a-si lua cineva inapoi trupul
de care a fost lipsit cu nedreptate. Deci de vreme ce Domnul nostra Iisus Hristos, prin moartea pe
cruce, a fost lipsit de viaja Sa cu
nedreptate de catre tiranul diavol (cad, neftctnd pacat, nu era
vinovat mortii, care se sloboade
spre pedeapsa pacatului) - apoi cu toata dreptatea i-a luat
inapoi viata, si astfel S-a sculat pe
Sine-Si din moarte.

Tot

asa, lege a dreptatii este a se socoti nedreptatea

Hristos,

De

Dumnezeu

aceea,

moarte

aici

dupa vrednicia

celui nedreptatit. Iar

avea vrednicie mai presus de toate fiipturile si de nemarginita

nedreptatea ce I s-a facut - attt nedreptatea mortii, cit si
cea mai
fiind,

cinste.

dinainte de

de prea-necinstitele Patimi - a fost cea mai de pe urma,

mai presus de toate nedreptatile, nemarginita. Deci Hristos, ca unul
ce a fost nedreptatit cu nemarginire, dupa toate legile
dreptatii S-a sculat din morp: nu doar pe Sine, ci
ne-a ridicat i ne-a facut vii i pe noi, faptunle Sale, slobozindu-ne de diavol, de moarte si de pacat.
Iar pe diavol, pe moarte i pe pacat
ca pe niste facatori de nedreptate si nedrepti luptatori
tmpotriva unei astfel de persoane de nemarginita cinstire, i-a osmdit si i-a pierdut dupa toata
legea dreptatii.
Despre aceasta, si dumnezeiescul Grigorie al Nyssei, in Marele
cuvtnt catehetic,
si

capitolul

22, zice asa:

De

aceea,

Dumnezeu, ca singur bun, a

mdurari de milostivire pentru eel cazut si, ca irttelept, nu i-a fost necunoscut chipul
chemarii inapoi. Fiindca judecata dreptului
este lucru al mjelepciunii, caci nu ar putea numi
cineva neintelepciune dreptatea cea adevarata. Deci, ce a fost drept intra aceasta?
Faptul ca Dumnezeu nu a intrebuintat vreun mijloc tiramc asupra aceluia ce ne stapmea, nu ne-a smuls cu
covtrsirea puterii de la eel ce ne tinea ca
sa nu lase vreun prilej de mdreptatire celui ce
ne robise prin mdulcire. Caci cei cetsi v'md
slobozenia pentru bani smt robi ai celor ce i-au
cumparat, singuri facindu-se vinzatori ai
loru 5 i. Iar daca cineva, purtind grija pentru
ei, ar mtrebuinfa sila asupra celui ce i-a
cumparat
ar fi socotit nedrept, fiindca a vrut sa
dobindeasca legea tiranic. La fel si cu noi: de vreme ce
ne-am vindut de buna voie diavolului, a trebuit ca Acela
ce, pentru bunatatea Lui, ne-a tras iarasi la slobozenie s3 nu o faca in chip tiranic,
ci sS afle un chip drept pentru intoarcerea noastra." Iar la sfirsit, zice ca a voi sS ne
mtntuiasca este marturie a bunatajii lui Dumnezeu, iar a
lua locul celui {inut, pentru a-1 izbavi, este lucru
aratator de dreptate" (tomul 3). Vezi si'marturia lui Teodorit, in subinsemnarea zicerii:
,J)reptatea lui Dumnezeu mtru aceasta se descopera (...)" (Romanil: 17). (n. aut.)

125

luat

umblam dupa trup", adica daca vom inceta sa cugetam trapeze. i - mai bine a zice - nu e destul atit, sa nu cugetam trupete, ci, pe
linga aceasta, trebuie sa avem i cugetare duhovniceasca - cum s-a zis mai
inainte, De aceea a adaugat Pavel zicerea: dupa Duh'\ caci zice Psalmistul:
Ferete-te de rau", msa nu ajunge numai aceasta, ci fa i binele!" (Psalm

vom

inceta sa

de vreme ce

3(5:27). Caci,

am

auzit ca Hristos ne-a daruit biruinta, sa

nu ne

le-

sa ne sirguim a pazi darul Sflntului Botez; pentru ca mai lesnicioasa

ne este acum biruinta asupra pacatului decit era inainte de botez.

nevim,

ci

5 Caci cei ce stnt dupa trup cugeta cele ale trupului,

Duhy

cele ale

iar cei ce sint

dupa

DuhuluL

Cei ce s-au dat pe sine-i coviritoarei robii a trupului totdeauna cugeta cele
ale trupului, fara a socoti vreun lucru dumnezeiesc i ceresc. Iar cei ce, dimpo
triva, s-au supus Duhului cu totul le inteleg i le fac duhovnicete pe toate.

6 Caci cugetarea trupului este moarte,

iar cugetarea

Duhului este

viata

p pace;
Prin cugetarea trupului", Apostolul Tntelege mintea cea groasa a oameni-

numind-o aa de la partea mai injosita a omului, adica de la trup. Fiindca

trupul, de sine, nu are cugetare, ci mintea cea groasa i materialnica e culor,

cum

Cugetarea trupului este mintea ce cugeta

trupete. La fel, cugetare a Duhului" numete gindul i mintea ce cugeta cele
ale Duhului i nate viata, spre osebire de moartea pe care o nate mintea cea
trupeasca. De asemenea, mintea ce cugeta cele ale Duhului nate i pace, spre
getarea

lui,

ca

osebire de vrajba

ar zice cineva:

razboiul despre care zice mai jos:

7 pentru ca cugetul trupului este vrajma lui Dumnezeu, caci nu se

supune legii lui Dumnezeu, fiindca nici nu poate.
mintea cea duhovniceasca - zice - naste pacea, iar cugetul truAdica o astfel de minte ridica miinile
pesc nate vrajba catre Dumnezeu.
Gindul

229

De

si

aceea a

zis purt&torul

de Dumnezeu Ignatie: Cei

trupeti

nu pot s& facS cele

duhovniceti, nici cei duhovniceti cele trupeti" (in capitolul cStre Efeseni). i marele Vasilie
zice:

Omul

trupesc

neavindu-i mintea iscusita cStre teorie [vedere cu mintea, n. m.], iar

mai ales avind cugetul tngropat in trup ca intr-un noroi - este neputincios a se uita in sus la
duhovniceasca lumina a adevarului." (n. aut.)
230
Pentru aceasta zice i Iacov, fratele Domnului: Prea-curvarilor i prea-curvelor, nu
titi

cS dragostea lumii este vrajba catre

face vrajma

al lui

Dumnezeu." {Iacov

Dumnezeu? Deci

4:4) (n. aut.)

126

cine va voi s& fie prieten

al

lumii se

asupra

lui

Dumnezeu

Dumnezeu

i-L vrajmaete? Nu, ci se zice ca are vrajba catre

fiindca nu se supune legii lui Dumnezeu. i sa nu te tulburi, citito-

auzind ca cugetul trupesc nu se poate supune legii lui Dumnezeu cita

vreme ar ramine astfel, trupesc. Caci aceasta e cum ai zice ca curva nu poate a
fi intreg-infeleapta [curata cu cugetul, feciorelnica, n. m.] cita vreme
este curva. Caci Pavel nu a zis pentru viitor, ca nu va putea", ci pentru vremea de
rule,

ca nu se poate supune legii lui Dumnezeu cita vreme ramine trupesc.

Fiindca, daca schimbarea ar fi fost cu neputinta, cum de insui Pavel, imprefata, deci

una cu nenumarati
inainte?

Aa

a zis

altii,

s-a facut drept i bun, din viclean i rau ce era

Domnul,

in Evanghelie:

Nu

poate pomul rau

mai

putred sa

faca roade bune" (Matei 7:18), Dar, daca se altoiete cu altul bun, pomul rau
i putred ii preface rautatea i nate roade bune. Deci, fratilor,
sa nu cugetam

cugetam cele ale SfTntului Duh, ca sa avem pace catre Dumnezeu, Cel ce ne-a dat Duhul Sau, prin Care noi, Cretinii, putem ispravi lesne
trupete, ci sa

toate cele ce inainte le erau greu de savirit Iudeilor celor de sub Lege.

8 lar cei ce

9 Dar

voi

nu pot saplaca lui Dumnezeu.

trup, ci in Duh,

sint in trup

nu

sinteti in

Zice: Cei ce au cugetare trupeasca

nu pot sa placa lui Dumnezeu cit suit

astfel, trupeti. Fiindca aid Pavel nu numete trup" fiinta trupului, ci viafa
cea groasa i trupeasca, ce face mtreg omul trup, precum zice Dumnezeu in
Scriptura cea Veche: Nu va locui Duhul Meu in oamenii acetia, pentru ca
sint numai trup" (Facerea 6:3). Iar Pavel zice aici aa: Dar voi nu sinteti in
trup, ci in Duh", adica: Voi nu mai slujiti vietii trupeti, ci aceleia duhovniceti. i nu a zis: Dar voi nu sinteti in pacate - ca sa te inveti tu, Cretine, ca
Hristos nu a stins i nu a pierdut doar tirania pacatului, ci insui trupul 1 -a facut mai uor i mai duhovnicesc. Fiindca - precum fierul, cind se unete cu
focul, se face foe i el

aa

trupul Cretinilor, cind a primit pe SfTntul

Duh

prin Sfintul Botez, se face duhovnicesc.

10 daca Duhul lui Dumnezeu locuiete intru vol

Acest daca" nu este
hul lui

Dumnezeu

in trap, ci in

stinjenitor, ci adeveritor, in loc de:

De vreme

locuiete intru voi, Cretinii cei botezati, voi

nu mai

ce

Du-

sinteti

Duh.

Iar daca cineva

nu are Duhul lui Hristos,

acela

nu

este al Lui.

Hristos
Hristos

nehotaritor

127

care nu are Duhul

Hristos eel ce

al lui

Duhul

Hristos este

lui

Hristos nu este

nu

are

Sfint.

Duhul

al lui Hristos. Si in-

lui Hristos,

pentru ca pece-

Caci zice Sfintul Macarie: Acesta

intiparita

fiind" (cuvintul 30, capitolul 5).

231

Iar daca Hristos

este intru voi, trupul e

mort pentru pacat; iar Duhul,

viata pentru dreptate.

Zictnd: iar

daca Hristos este intra voi", Apostolul

232

li

lndulceste iarasi pe

numele Hristos", au inteles aici pe DuPavel

caci
asa,
este
nu
aceasta
ca
zice
Hrisostom
dumnezeiescul
hul SfTnt. Dar
233
penHristos
pe
Insusi
II
are
Hristos
lui
Duhul
are
eel
ce
ca
arate
sa
voieste
celesmt
si
acolo
Treimi,
Sfintei
m.]
a
n.
[Persoana,
Fata
o
tru ca, undeeste
Crestinii din

Roma, Unii msa

prin

doua

lalte

Feje, ca unele ce se

\m una de

alta si sint nedespartite.

daca S-ar afla Hristos intra noi? Acesta, de a fi

noi,
intra
afla
SfTnt
Se
Duhul
daca
pacatului.
Si,
privinta
trupul nostra mort in
paral
nostra,
launtrul
in
lucreaza
Sine,
ci
numai
de
viaza
nu
El e viata, adica
aceasta
Iar
invederat.
cunoscut
i
chip
viata
in
daruiete
Lui,
i
ne
tailor
Si ce cistig

231

si

folos ar

Iar Teodorit a scris aa:

232

Adica marele

233

Despre

fi

Jar de

locuiete Hristos intru voi

(.

.)" (n. aut.)

Vasilie, in Cuvint la Sfintul Botez. (n. aut.)

aceasta, Sfintul Chiril Alexandrinul zice:

A1

Hristos e Duhul, ca

lui

Dumne-

i
zeu-Cuvintul prin Duhul Se saialuiete intru noi, daca ne suim catre vrednicia lnfierii."
nostru
eel
omul
intru
locui
a
Hristos
primim
pe
Duhul,
prin
Sfintmdu-ne
zice:
marele Vasilie

din launtru;

i,

loan Damaschinul
Fiului,

m.]"

zice, in capitolul 13 al

Dogmaticii

Duhul, prin Care Hristos, locuind in om,

(la losif Vrienie,

234

Tatal, obteasca locuinta avind Ei la cei vrednici." Iar

impreuna cu Hristos, pe

Despre aceasta,

tomul
i

e inviat de catre Sfintul

1,

ii

da

sale:
lui

Chip

al

Ta&lui este Fiul;

pe cea dupa chip [dumnezeirea,

n.

foaia 65). (n. aut.)

marele Macarie zice ca, precum sufletul inviaza trupul, aa

Duh,

iar al

ftra de

Duh

sufletul fiind mort.

sufletul

Caci trupul este pentru suflet aa

tot
face
nimic,
neputind
mort,
suflet
este
de
trupul
Era
precum
cum
pentru Imparaaa, fea de Sufletul ceresc, adica fea de dumnezeiescul Duh, sufletul este mort
(cuvintul 30, capitolul 3).
tie, neputind face nimic din cele ale lui Dumnezeu fara Duhul Sfint"

e sufletul fata

Aproape

de Duh.

acelai lucru

graita unire, prin care

Dumnezeu, cuprinzind

il

i,

zice i dumnezeiescul

Dumnezeu incape
ei inii

cu

se invrednicete a

fi

darul desavirete aceasta ne-

tot intru cei vrednici, i toti sfintii

incap cu totul in

pe Dumnezeu i citigindu-L pe !nsui Dumnezeu ca

catre Dinsul Tot aa, sufletul cuprinde madularele tru-

totul

plata a luptei duse de ei pentru a sui

pului

Maxim: Ci

intru dinsele" (din cuvintele teologice).

Precum in lumea aceasta viata trupului este sufletul, aa i in

ce
Ceea
capitolul
fel,
(la
5).
dumnezeirii"
Duhul
este
sufletului
lume
viata
cereasca

i iarai marele Macarie:

venica

inseamna ca darul Duhului Sfint este

Macarie

sufletul sufletului.

acest infricoat cuvint: ,JDeci, daca cineva

128

Despre aceasta spune apoi marele

nu a cautat

nu a

luat

ca viata a sufletului

ne-am

viata ne-a fost daruita pentru dreptate", adica pentru ca

catre

Dumnezeu,

pazim curata

pentru ca, prin pazirea poruncilor

intreaga dreptatea

nezeu prin SfTntul Botez.

este vadit
greit

indreptarea pe care

Iar cind se pazete

ca nici pacatul nu va

ca nici moarte nu va

intregul nostra

fi, i

prin fapte bune, noi

am

Dum-

luat-o de la

de catre noi mdreptarea aceasta,

nu este pacat

intru noi. i, cind

fi

indreptat de

va

fi

viata

intra noi, ne-

in veacul acesta

cmd traim dupa Dumnezeu, precum am zis, fiindca aceasta este adevarata viata: a fi morti pacatului - i in veacul viitor, cind vom trai viata aceea fara de
venica.

sfirit i

11 Iar daca

Duhul lui lisus,

al Celui ce S-a sculat din morti, locuiete

a sculat pe Hristos din morti vaface vii i trupurile

voastre cele muritoare, pentru Duhul Lui ce locuiete intru voi
intru voi, Cel ce

Pavel pornete iarai cuvintul despre inviere,

zice:

Sa nu

bitule,

ca porji trap muritor, pentru ca intra acest trap muritor

Duhul

lui

neasca.

te

va invia. Pentru

cei ce au darul Sfmtului

Apostolul nu a zis ca

munca

Duh, dar spre

Dumnezeu va

scula

va ramine intra tine pina

Duhul

intra tine fara a te

reasca

in Imparatie.

ci:

la sffrit.

aduce

pe

ii

va avea

La

fel,

se vor scula

spre mmtuire.

trapul", ci ca il
tine. i

aceia

De

aceea,

va face viu".

vezi ca nu a zis: peni

Caci Dumnezeu nu va suferi a vedea pe

pe

tine, cel care-1 ai, in

camara de nunta ce-

Precum, dimpotriva, daca nu-L vei avea pe SfTntul Duh

dumnezeiasca luminS a Duhului, cind va

gheena

pieire.

pentra Cel ce locuiete'\ aratind ca va locui

locuind intra tine, cu adevarat vei pieri

in

viata

Pentru ce? Pentru Duhul Lui ce locuiete intra

Duhul Lui ce a locuif\

vor scula din morti

ca, intr-adevar, se

ce nu au Duhul Sfint, dar se vor scula spre

tra

ai salaluit

Dumnezeu, Care a inviat pe Hristos din morti, dupa firea Sa omei, precum L-a sculat pe Acela, aa te va scula i pe tine, sau - mai

bine a zice

II

te tulburi, iu-

sftritul,

iei

vei

fi

muncit, dei te vei scula din

din trup nu va intra intru impar&tia cerurilor, ci

impreunii cu diavolul

cu

ingerii lui" (cuvintul 30, capitolul

S& ne infrico&m, fratilor, i sa ne cutremuram auzind acestea i s& cerem cu durere ca sS

primim via^a Sftntului Duh. i insemnam aici c& viata i celelalte daruri pe care le d&ruiete
7).

nu se despart, ci r&mfn nedespartite de El - dupS marele

Vasilie, care zice: Iar viata pe care o d& Duhul altei persoane nu se desparte de El. Caci precum focul are ca fiintS fierbinteala, pe care o da i apei sau altei materii ~ tot aa i Duhul
are viata intru Sine, iar cei ce se impartaesc de El, tr&ind dup& dumnezeiasca cuviinta, cTtiga
SfTntul

viata

Duh

sufletului celui curat

dumnezeiasca

cereasca" (Cuvint despre Sfintul Duh).

Bags de seamS insa ca,

cesc prin lucrarea drept&tii,

prin Duh", Teodorit a fnteles aici sufletul, care s-a facut duhovnial c&rei

rod este via|a.

129

(n. aut.)

Duhul

morji. Deci omoara-Ji trupul, pentru ca sa locuiasca intr-insul

pentru Duhul, sa

\i

se dea

via|a venica.

Dupa ce

sa faca

acum ca noi,

noastre, Pavel ne invaja

vii

Cretinii,

aceste trupuri muritoare ale

nu mai sintem

aducem

s-au dat in dar, iar muljumirile pe care le

poruncilor) stnt datorie

trupului", ca sa

nu

socoteti ca a zis aceasta pentru firea trupului, Apostolul a

i

ne voile trupului - caci mult

cum

ar

fi

Nu inlatur purtarea de

zis:

sintem datori

li

lui: a-1

imparat

13 Caci, daca

viepiiti

dupa

gheena, dar, totodata,

viata

vii.

munca

pe care o

focului cea nemuritoare ce este in

cineva intra fapteie cele

traiete

vom omori fapteie trupului rele prin

spune aa: ,Prm cele

una

pe Preasfintul

nezeu,

firea cea

al lui Hristos .

Nu

din

Dumnezeu

tai,

dup3 invatatura evangheliei.

Zice

- dup&

doar c&

prin Fiul, ci pentru ca El este

zise,

Duh

r&u-nurnitii eretici

de o

Iar darul Sfmtului

fiinta

Duh

cu Tatal

Apostolul ne-a mv&{at

L-a numit

- Duhul
cu

al lui

Sfint S-ar

Fiul, i

trup, iar noi,

oamenii, purtatori de Duh. Caci Fiul

S-a facut intru asemanare de

Avraam - ne-a

om

lui

i iata iubirea de

Duh

oameni a

- Care

din fiinta Tatalui, pentru ca

lui

fi zi'dit

Dumnezeu, unindu-Se cu

luindu-i pirga din fiinta oamenilor,

dat pirg& a Sfmtului

Dum-

purcede din Ta-

ca oamenii, unindu-se cu Duhul, sa se faca cu Duh. Hristos este aadar

zeu purtator de

vom

se da, celor vrednici, prin Hristos."

marele Atanasie: De aceea S-a facut trup CuvTntul

trupul, pentru

Dumnezeu.

a Dumnezeirii, caci

rele. i

viata cea duhovniceasca,

Iar Teodorit, tilcuind zicerea aceasta,

a cunoate

al vietii sale, i

sa muriti; iar daca omoriti fapteie

trup, aveti

Apostolul numete moarte"

235

in-

al sufletului sau.

trupului cu Duhul, vetifi

zice ca, daca

i a-1

Caci dupa trup" vietuiete acel Cretin care face trupul stapin

domnitor

hrani

acoperammtul - ci tai sfrguinta i

pentru trup cea pacatoasa, care aduce pe om la cele de prisos.

cu imbracamintea trebuincioasa

purtarea de grija

lui

ca nu sintem datori

ni se cer negreit. i, zicind

adaugat: ca sa viefuim dupa trup", ca

grija pentru

lui

datori trupului,

Dumnezeu ni
Dumnezeu (sau pazirea

Duhului. i a zis ca sintem datori" pentru ca bunatajile

calzi

chip a trup.

a aratat cit de folositoare este viaja duhovniceasca, pentru ca face

ca Hristos sa locuiasca intru noi

ci

235

De aceea, frafUor, nu sintem datori trupului, ca sa viefuim

12

ca,

Dumnezeu, ca

al

este chip al robului

anume

toti

Dumne-

sa ne

din

s&mmta

facem

carora este F&c&tor,

al

fii

lui

ai lui

acelora Se

Se face insa cind oamenii cei ziditi iau in inimile lor pe Duhul lui
Dumnezeu, Care strig&: Avva, Parinte ! Caci n-ar putea sa se faca fii intr-alt chip, fiind din
fire zidiri, f&ra numai daca vor primi pe Duhul Celui ce este Fiu din fire i cu adevSrat. Pentru
aceasta S-a i f&cut trup Cuvintul, ca sa faca omenirea primitoare de dumnezeire" (tomul 1 al
face

lui

Parinte,

dupa

dar.

Vrienie, foaia 214). (n. aut.)

130

acum,

aici, viata

cea intru fapte

bune. Pentru ca eel ce este mort in lume, acela viaza cu adevarat.

Vezi insa -

vietui atit acolo, atunci, viata nemuritoare, cit

o cititorule! - c& Pavel nu a zis sa

omorim

si

trupul (caci acest lucru ar

fi

ucidere

- adica cele viclene i rele. Fiindca

Apostolul nu ne invaja sa ne omonm - adica s& nu vedem simplu cu ochii, ori
sS nu ascult&m simplu cu urechile (care sint fapte fireti ale trupului) - ci sa nu

de

sine), ci a zis:

folosim r5u, spre

Omonti

faptele trupului!"

rele, ochii, i urechile i celelalte simfuri ale noastre.

acetia sintfii

Dumnezeu.

Mai

cele rele ale trupului, veji

multa plata decit cea

236

omori faptele
vii. Iar acum adauga o mai mare cununa i mai
adica dumnezeiasca infiere. De aceea, nu a zis:

sus, Apostolul a fagaduit

fi

dintii,

zis: Cretinilor,

de

veji

Patru lucruri se arata in zicerea aceasta a Apostolului: doua omoriri

omorirea trupului catre cele rele

cele rele

bune

vieti:

omorirea sufletului catre cele bune; viata a trupului Tntru

viata a sufletului intru cele bune. Iar omorirea trupului catre cele rele

fletului intru cele

doua

sint laudate; caci, cind trupul este

mort catre cele rele

viata su-

catre patimi,

bune i intru bunStati. Iar viata trupului intru cele rele i

omonrea sufletului catre cele bune sint osindite. CSci, cind trupul este viu spre cele rele i
spre patimi, atunci sufletul este mort spre cele bune i spre bunMti.
Iar despre faptul ca via|a trupeasca a pacatoilor nu este viata adevarata, marturisete
dumnezeiescul Grigorie al Nyssei, zicind ca nu viaza cu adevarat eel ce nu are viata cea adevarata; caci via$a pacatoilor nu e cu adevarat ceea ce se zice, ci prin aceasta se numete
numai vietuirea trupeasca, fiindca eel despartit de adevarata via0 [adica de Dumnezeu, n. m.]
nu are viata" (capitolul 15 la suprascrierea psalmilor). Dumnezeiescul Maxim zice i el: Tot
eel ce primete iudaicete cele scrise, doar ca pe o istorie, viaza dupa trup, murind in toate zilele dupa cuget cu moartea pacatului, neputind a omori faptele trupului cu Duhul, ca, intru
Duhul sa vieze viata fericita. Caci zice dumnezeiescul Apostol: Daca vietuiti dupa trup, aveti
sa murifi; iar daca omoriti faptele trupului cu Duhul, veti fi vii!" (capitolul 77 a sutei a asea
atunci sufletul viaza intru cele

din cuvintele teologice.)

Insa,

de

altfel, Cretinii sint datori

a nu vietui dupa trup,

ci

dupa Duh,

i,

prin Duhul, a

omori faptele trupului, fiindca a zis Domnul: Cel nascut din trup este trup, iar eel nascut din
Duh este duh" {loan 3:6). De aceea - fiindca Cretinii s-au nascut din Duhul Sfint, i s-au
botezat intru numele Duhului i s-au facut Duh, dupa zisa Domnului - atunci negreit se cade
ca ei sa vietuiasca dupa duh, ducind viaja duhovniceasca, adica potrivita i piacuta Sfintului
Duh. Caci tot eel nascut trebuie a semana celui ce 1-a nascut. Pentru aceasta a zis marele Vasilie: Precum eel nascut dupa trup este asemenea celui din care s-a nascut, tot aa i noi, nascu|i fund din Duh, trebuie a ne face duh, nu dupa firea i vointa noastra, ci dupa lucrare i dar
(Cuvtntul intii despre botez). Dar cum se face Cretinul duh? Raspunde acelai Vasilie ca se
face cugetind dupa cum zice Apostolul: Rodul Duhului este dragostea, bucuria, pacea, rabdarea" i celelalte. i, in alta parte: ,X>e traim cu Duhul, cu Duhul sa i umbiam." Prin acestea
i

prin cele ca acestea,

Domnul

zice ca cei nascu|i din

131

Duh

se fac duh. (n. aut.)

Citi viaza

cu Duhul

Dumnezeu,

lui

acetia sint fii-ai lui

Dumnezeu -

ci: citi

ocirmuiesc

rmuieste
cirmaci

Botez

calul se hatuiete de calaret. i zice: Creatine, dei ai

te-ai facut fiu al lui

ocirmui de Sfintul Duh,

luam Duhul

ai

Sfint doar

Dumnezeu

prin Sfintul Botez, daca

pierdut darul infierii. Caci, cu adevarat,

dupa

nu

toti

te vei

Creti-

ne ocirmui de
Sfintul Duh in toata viata noastra, aceasta ni se cere ca o indatorire, ca un lucru al nostra i al vointei noastre. De aceea, Pavel nu a zis: Citi au luat Duhul
nii

dar, prin Sfintul Botez; iar a

Dumnezeu, acetia sint fiii lui Dumnezeu iesc cu Duhul lui Dumnezeu", totdeauna adica,
lui

15 Caci nu

ati luat

duh de

Mai sus, Pavel a zis ca

Duhul Sfint. Apoi, fiindca
Fii

am

nascut

am

Israil" (Ie$irea 4:23)

a Cretinilor,
aceasta

erau trupeti

Duhul infierii,

sint aceia care se

ocirmuiesc cu

de infiere - caci zice Isaia:

Moisi: Fiu intii nascut al Meu,

Iudeii se impartaeau

arata aici cita osebire este intre infierea noastra,

duh de robie", prin

dat intr-adevar de catre Duhul

Legea

Legii. Caci

s~a

urmau indata pedepsele, ca unor

simtite,

se ocirmu-

in toata viata lor.

ea se potrivete mai mult robilor, pentru ca:

iau, Iudeilor le

infierea Iudeilor. i zice ca Iudeii luasera

numind slova

Sfint, insa

Dumnezeu

inaltat" (Isaia 1:2); i

- Pavel

se poarta

robie, spre temere, ci ati luat

fii ai lui

ci: citi

precum: uciderea cu

1) atunci

cind pacatu-

robi; 2) pedepsele acestea

cu foe

pietre, arderea

alte

morti

ca acestea; 3) la fel, ingrozirile ce se dadeau Iudeilor erau trupeti, precum

acelea cu care se ingrozesc prin Isaia: Sabia va va minca pe voi!" {Isaia
1:20). Pentru toate acestea aadar,

totdeauna.
reti. i

De

meau

asemenea, rasplatile

curat a zice

vite robilor

multa

de mica cuviinta, incit - ca sa inchei

fii ai lui

nite

im nu
savirite
la

i platile

Dumnezeu. La

fii ai lui

ne

de preoti,

duhovniceasca
i

ci
i

numim

Iudeii, dei se nu-

fel, i

Dumnezeu", dar

fii ai lui

pe care avem sa

sint ucideri.cu pietre, arderi

Tainele Lui,

totul

Dumnezeu", erau insa precum robii.

slobozi, fiindca

unor

fagaduintele erau paminteti, iar nu ce-

poruncile ce se dadeau Iudeilor prin Lege erau potri-

i noi, Cretinii drept-slujitori,

nobili

frica se afla inaintea ochilor Iudeilor

le

luam

alte

cuve-

primim cind greasemenea munci robeti

pedepsele pe care

cu foe

sint cereti i

fii

le

ajunge numai ca sintem indepartati, ca nite fii nobili, de

cereasca masa a Parintelui nostra, neimpartaindu-ne de

cu aceasta ne indreptam.

De

asemenea, poruncile

indatoririle

pe care le avem sint dumnezeieti i potrivite unor nobili fii, precum acestea:
Sa nu privefti cu impatimire!", Sa nu juri!", Arunca-ti averile tale i fa-te
neciti gator!" i toate acestea se saviresc de noi

132

nu de

frica

cea robeasca a

muncii,

din dorul

ci

Dumnezeu

dragostea pentru

Sfintul

Duh. i acest

lu-

cru se face aratat din faptul ca multi din adevaratii Cretini coviresc inca

poruncile

cum

se nevoiesc peste porunca,

mai presus de porunca.

Iudei, Duhul nu era; iar aici,

sint

mai ales aceia care fagadu-

iesc fecioria, ce e

lar acolo, la

bogat.

Duhului se afla

la Cretini, darul

237

tntru care strigam: Avva, Parinte I/

Pavel a pus

aici

nume

evreiesc:

ca sa arate cu aceasta curatia

rinte",

nu a
i

rinte"

numai

Parinte",

Avva, Pa-

ci:

sa arate ca cu numele acesta obinuiesc

238

ei a-i

zis

chema pe parintii lor dupa trup.

i pe Dumnezeu? Caci Moisi zice

Dar oare

Iudeii

nu-L numeau pa-

aa catre norodul evreiesc: Pe

nezeu, Cel ce te-a nascut, L-ai parasit? (Deuteronomul 32:18);

Un Dumnezeu ne-a zidit

237

Iar

Hrisostom adauga

un Parinte e

si alte

Dum-

Maleahi:

al nostru, al tuturor" (capitolul 2:10).

deosebiri intre infierea Evreilor

si

cea a Crestinilor. C&ci

Dumnezeu prin altii, iar nou& ne-a grait El Insusi; apoi, infierea acelora a fost
numai cinste de un nume gol, iar infierii noastre i-a urmat i lucrul, anume curatarea prin botez, si darea SfTntului Duh i hSrazirea celorlalte bunatati. (n. aut.)
238
In ce chip a atatat Pavel curate zicind evreieste Awa" - precum zice Hrisostom? i
cum numele acesta: Avva", este insusk de fiii cei curati i adevarati? - precum zic i Hrisoslor le-a grait

tom

Teofilact. Oare, prin aceasta numire evreiasca,

Cad - precum

aa

a folosit
si

nume evreiesc,

strigind in

numele

i.

fii

cheama pe

parintii lor: baba", care este

zice c^ avva" cuprinde tainuit intiia slova a literelor evreiesti

primului editor roman],

mare deschidere a

intru rugaciuni acelasi

acesta: avva", este chiar al fiilor celor adevarati, caci

din fire pornindu-se,

nesti, n.

si

Hristos,

dupa har ai aceluiasi Tata, folosim

inimile noastre: Avva, Parinte!"

noi, Crestinii, facindu-ne

Incii

a ar&tat Pavel adevarata

Care e Fiu al Tatalui dup&

acest nume Tntru rugaciunea Sa, zicind: Avva, Parinte!" (Marcu 14:36) - tot

curata unire ce o au Crestinii cu Hristos?

fire,

Avva", nu

gurii, pricina

maicii lor, plingind

i strigind:

mai

toti pruncii,

asemenea cu avva".

i elinesti

anume Aleph" sau Alfa" [A",

pentru care pruncii A" striga mai

[inca

si

(i las a

a celor roma-

n. m.], care se rostete

intii

ca

cu

cind ies din pintecele

Aa, aa!")
w

Pentru ce insa Hristos, in rugariune, a zis Parinte" de doua ori? Fiindca nu numai ca

Dumnezeu

are Tata pe

Dumnezeu,

ci si

ca

om -

zic unii; ori

Domnul

nume evreiesc
Dumnezeu - fie

a folosit

Sa pentru ca toti cei ce cred in Hristos se fac fii ai lui

Evrei, fie Elini. i a pus numirea evreiasca mai intii, pentru ca Evreii au crezut in Hristos cei
dintii; iar numirea elineasca a pus-o a doua, caci Elinii au crezut dupa Evrei.
Socoteste insa, iubitule, ca Fiul ne-a daruit infierea, zicindu-ne sa ne rugam asa: Tatai nossi

elinesc in rugaciunea

tru. . .", iar

Duhul

eel Sfint a

sfirs.it,

ne fagaduia aceasta, zicind: Voi

Iar

cum ca

tilcuirea

pe care

fi

strigind in inimile noastre:

voua Tata,

am

facut-o

si

voi Imi ve\i

mai sus

Teodorit, zicind: Aceasta este insusire a pruncilor, a

133

fi

Avva, Parinte!" Iar de

mie

fii i

sus, Tatai

fiice" (leremia 21:1).

este adevarata, marturiseste inteleptul

chema pe

parintii lor

avva."

(n. aut.)

Raspundem ca

aceste cuvinte s~au zis

unul dintr-inii nu L-a numit pe

noi, Cretinii cei botezafi, care

ne rugam

pentru Evrei, insa in rugaciune nici

Dumnezeu Parinte", precum facem acum

numim pe Dumnezeu Tata al nostra", cind

aa: Tatal nostra care eti in ceruri..."

L-au numit
gindul

II

totui vreodata

din voia

pe Dumnezeu Parinte"

lor; iar Cretinii II

al lor,

au facut-o insa din

numesc pe Dumnezeu Parinte" din

crarea Preasfintului Duh, Care din launtru

precum tim ca

{Matei 7:9). Iar daca Iudeii

lu-

pornete spre aceasta. Fiindca

li

duh (adica dar) de proorocie, pe care eel ce ll dobindete

mai-nainte spune cele viitoare - aa este i duh (adica dar) de infiere, pe care
eel ce ll ia numete pe Dumnezeu Tata" al sau, fiind pornit din launtru de ineste

Duhul. Caci infierea este unul din darurile cele multe

sui

Sfmtului Duh, precum insui Pavel zice mai

osebite ale

jo's:

fi>

lui

Dumnezeu.

Adica Insui Mingiietorul marturisete darul mfierii care ni s-a dat noua,
fiindca noi, Cretinii, nu-L numim pe Dumnezeu Avva, Parinte", fiind porde catre noi inine,

niti

ci

duhul din launtru se mica spre aceasta,

glasul

Duh. Caci Insui Mingiietorul ne-a inva^at prin

duh, adica prin duhovnicescul dar pe care ni l-a dat, sa zicem intra rugaciunile
darul acesta este al Sfmtului

noastre aa: Tatal nostra care

eti in ceruri. . ."

(Matei 7:9).

239
[.

.]

17 Iar daca sintem fii, vomfi p motenitori; motenitori ai lui

Dumnezeu

De vreme
nii,

sintem

ce nu

impreuna-motenitori ai lui Hristos,

toti fiii

ajung motenitori, Pavel arata

motenitori. i

i fii, i

fiindca,

pe de

motenesc lucruri mari - Pavel arata ca noi,

torii

aici

ca noi, Creti-

nu toti motenimotenim lucruri

alta parte,

Cretinii,

Acelai Pavel, inca mai descoperit ar&tind aceasta, zicea catre Galateni: i pentru c&
smteti

fii,

Dumnezeu a

trimis

pe Duhul Fiului S&u

in inimile voastre,

Care

strig&:

Avva, Pa-

rinte!" (Galateni 4:6).

Iar Coresi zice c& marturia prin care noi
[...],

dupa Ambrozie, urmarea

Iar

marele Vasilie zice c&,

suflet, astfel: i

gr&indu-se ca

cind

strigii

Dumnezeu.
precum cuvintul

fii

ai lui

Dumnezeu

este

lui

Duhul Sftnt se
uneori doar ca o noim& in inimS, iar

se afia

suflet,

aa

- precum cuvintul e in suflet,

cu glas - aa i Duhul Sfint Tmpreun&-marturisete cu duhul

aflft in

alteori

nostra, atunci

m inimile noastre: Avva, PSrinte!, sau cind gr&iete pentru noi dupS acea spus a

Domnului: Nu

Duhul

m&rturisim c& sintem

vefi

fi

voi cei ce ve|i gr&i, ci

Duhul

Sfint, capitolul 7). (n. aut.)

134

Tat&lui,

Care va gr& intru voi!" (Despre

man, adica pe Insusi Dumnezeu. Iar

sa nu mosteneasca impreuna cu fiul

fiindca
intii

nu

este cu putinta ca mostenitorii

nascut, Pavel zice ca noi, Crestinii,

impreuna-mostenim cu Hristos, cu unul nascut Fiu

al lui

Dumnezeu.

de vreme ce impreuna-patimim cu El, ca impreuna sa ne

Fiindca mai sus a zis ca ne

dumnezeiescul Apostol arata

ca Cel ce ne-a imbogatit

tru

facusem

nici

vom

si

si slavim.

face rmpreuna-motenitori

ca pe drept cuvint

aici

vom

240

ai lui

Hristos,

cistiga aceasta; pen-

ne-a umplut de atitea bunatati pe noi, care nu

o isprava sau fapta buna, atunci cind ne va vedea ca

mult pentru Dinsul, oare nu ne va

rasplati

am

cu prea-mare imbelsugare?

nezeu face aceasta, adica rasplateste doar celor ce s-au

ostenit

ostenit, pentru

Dum-

ca aceia

ce au primit darurile Lui sa nu se rusineze ca le-au luat fara osteneala. Insa socoteste tu, Crestine, ca Pavel spune aici ca acel Crestin ce s-a invrednicit a lua

de

la

Dumnezeu

darurile pe care le-am zis

cind va cere nevoia,

el trebuie

mai sus nu

se cuvine a se lenevi, ci,

sa se dea pe sine-si in primejdii

18 Caci socotesc ca patimirile vremii de acum nu

in munci.

si

sint vrednice

de

fiitoarea slava ce ni se va descoperi.

De vreme

ce mai sus a zis ca impreuna-patimim cu Hristos", ca sa nu se

Tmputineze sufletul celui ce aude aceasta, anume ca intra in primejdii si se

trage la patimi si la munci, Pavel zice aici asa: Sa nu te temi, frate, auzind
acestea, caci patimirile vremii de

acum, adica cele vremelnice

trecatoare,

si

nu

cumpanite cu slava ce se va arata noua, Crestinilor. Vezi insa - o cititorule! - ca Apostolul nu a zis: odihna", ci: slava", fiindca: 1) slava este prea-dorita de catre multi; 2) unde este odihna, acolo nu e numaidecit
si slava, dar unde e slava, acolo negresit e si odihna. i, zicind ca ea ni se va
descoperi", Apostolul Tnvata ca si acum este in ceruri aceeai slava, dar se
sint

vrednice a

fi

Ins5 acestea se sSvirjesc doar dacS noi

prin botez

- avem

ne-am facut

Cretinii, care

fii

ai lui

Dumnezeu

Tnchipuite intru noi faptele cele bune ale cerescului nostru PSrinte, fiind

precum este El. Pentru aceasta, Grigorie al Nyssei zice aa: Deci,
dac& te-ai fScut fiu al lui Dumnezeu, arat&-L pe Dumnezeu ce este intru tine, aratS in sine-ti
pe Cel ce te-a nascut. (...) Acela Ii deschide mlna i satura toata vietatea de buna-vointa Sa,
trece cu vederea nelegiuirile, Se mihnete pentru r5utati. Bun este Domnul tuturor, drept este
Domnul Dumnezeu, i nu este nedreptate intru EL (...) Daca vei fi intru acestea, te-ai facut fiu
adevarati, cuvioi, buni,

al lui

Dumnezeu cu

adevarat. Iar daca starui intru cunoaterile rautatii,

al lui

Dumnezeu daca nu

nu

ai

zadar

te faieti

cu

nu fiu al Celui
cunoscut ca omul nu se face fiu

naterea cea de sus. Caci va zice catre tine Proorocul: Fiu

preainalt, caci iubeti deertaciunea, cauti minciuna,

al

omului

eti,

se va face cuvios" (Marele cuvint catehetic, capitolul 40). (n. aut.)

135

w241

nu se arata
iar
Ca - de vreme ce slava aceea
ascunde

in chip nespus

- ea

atunci se va descoperi, adica se va arata deplin.

este mare,

cereasca

covirete veacul acesta

este pazita in ceruri, ca sa se arate acolo, intinzindu-se in

veacurile cele nesfirite.

De

aceea,

tu, Cretine,

cile vremii acesteia i sufera-le, fiindca sint

defaima patimirile

vremelnice;

mun-

dorete slava vea-

cului celui fiitor, care e nesfirita!

19 Caci zidirea ateaptd cu nadejde descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

Cuvintele Apostolului trebuie intelese
coperirea slavei noastre, a fiilor

ba

astfel:

Intreaga faptura ateapta des-

Dumnezeu, avind nadejde ca

lui

se va schim-

ea intru mai bine. Pentru ca Tnsai faptura necuvmtatoare se va slavi cu

vom

nestricaciunea atunci cind noi ne

ne

slavi i

vom

face nestricacioi.

multa slava avem a dobindi noi, Cretinii.

Caci, daca faptura cea necuvmtatoare se va schimba spre mai bine, cu cit mai
Astfel, Fericitul Pavel arata cit de

virtos noi, cei cuvintatori?

Iar aid, Pavel face o personificare; aa

de pilda, ca

zic,

me" (Psalm

ca muntii

dealurile ca mieii oilor"

obinuiesc Proorocii

- cind

palme: Riurile impreuna vor bate in pal-

riurile plesnesc din

7:9), i

cum

dealurile salta: Muntii au saltat ca berbecii

(Psalm 113:4) - asemanind fapturile neinsufletite

necuvmtatoare cu cele insufletite

cuvintatoare. Deci, cite auzi aici zicin-

du-se de Apostolul pentru faptura ca pentru cineva cuvintator, sa intelegi ca se

zic prin personificare,

dupa obiceiul

Scripturii.

20 Caci zidirea s-a supus deertaciunii nu din

celui ce a supus-o,
21 cu nadejde, fiindca

i zidirea tnsai se

voia

ei,

ci

din pricina

va slobozi de robia stricaciunii,

intru slobozenia slavei fiilor lui Dumnezeu.

Intreaga zidire
pricina

ta,

zice

omule, a celui ce

calcarea poruncii,

tu,

omul,

pamintul a odraslit spini

s-a supus deertaciunii", adica stricaciunii, din

te-ai facut stricacios.
ai

dobindit trup stricacios

Pavel zice pentru aceasta

Vrednice de lauda
Fotie:

Dumnezeu

tia

muritor

atunci

De aceea, si cerul, invechindu-se, trebuie a

cum s-a facut faptura stricacioasa din pricina

schimba i a se innoi.
i
omului? Din pricina ca a fost zidita pentru

Dumnezeu" (Coloseni
Doamne, pe care ai ascuns-o

si ciulini.

se

intru

Caci - de vreme ce, dupa

m alt loc:

3:3). i

David

celor ce se tern

sint insa i cele

ca omul va cadea

Viata noastra este ascunsa impreuna cu Hristos

zice; Cit

de multa e multimea bunatatii Tale,

de Tine" (Psalm 30:24).

spuse

om dintru inceput.

(n. aut.)

la tilcuirea zicerii acesteia

de catre inteleptul

ca faptura nu va voi sa slujeascS omului ce avea sa

136

nu de voie" arata ca

Iar zicerea:

nu isprava a

nezeieti, iar

totul a fost fapta a purtarii

Ca

fapturii.

s-a facut stricacioasa spre folosul tau,

sa defaimi faptura stricacioasa

cum

de grija dum-

Apostolul ar zice aa: Faptura

omule, pentru

sa doreti cerul

vazind stricaciunea

ca,

ei,

slava cea nestricacioasa ce

este In cer.

auzind zicerea: cu nadejde" - care arata ca faptura s-a supus stricaciunii cu nadejde, ca i cum ar fi fost insufletita i cuvintatoare - soeotete ca
i,

cu inchipuire [comparatie, n. m.].

Deci nu numai tu, omul, te vei slobozi de

s-a zis

sita decit tine, faptura

cea nemsufletita

cu tine de bunatatile nestricaciunii

tie. i,

precum faptura

De

pacatuiasca.

nea

mai

aceea, a infrinat-o pe ea

ce se facuse rob

nezeu sa porunceasca

diavolului

al

se va slobozi de robie

i-ar fi zis:

ea se va face nestricacioasa.

om

sau pe

al

se supu-

se supunea poruncii Ziditorului

sa

se supuna, d&r se ruina a

Dum-

pacatului. Astfel incit a fost nevoie ca

i al

ci

sa arate darul

facerea Lui de bine cea nestramutata. i El a fagaduit fapturii ca, atunci

cind se va innoi

cum

va urma

stricacioasa, ci

nu se lepede de omul calcator de porunca,

fapturii sa

fi

poruncit sa se supuna omului precum

i-a

domn

Lui eel imbelugat

nu va mai

tale i

pazea intelepteasca vrednicie

avea porunca sa numeasca

sluji lui, celui

aceea mai injo-

s-a facut stricacioasa din pricina ca tu te-ai facut strica-

inainte, cind el ii

sau. Faptura

nesimtitoare, se va impartai impreuna

cind tu te vei face nestricacios,

cios, tot aa,

stricaciune, ci

omul

Chipul Meu, omul, a cazut,

eel robit

i s-a

i stricat,

atunci se va innoi

ea.

Ca

prapastuit din pricina caicarii poruncii

s-a stricat din pricina neascultarii. Tu, f&ptura, rabda i slujete stricaciunii celui stricat! Iar

pe

impreuna cu

cind voi innoi chipul

Meu, pe om,

atunci te voi innoi

te-ai prapastuit

impreuna cu

ticaloia aceluia, tot aa te vei scula

zut

cu slava

el. i,

daca

te vei slavi

ai

ca-

impreuna

faca sa slujeasca mai mult omului, mai ales ca aceasta

cinstea lui

tine

- fiindca faptura se supunea de^ertaciunii, adica omului celui ce se facuse de- Dumnezeu a rinduit Ingeri in toate partite lumii ca sa infrineze faptura i sa o

lui.

ertaciune

Dumnezeu

pietrelor

il

vedea pe

el slujind idolilor i aducirid

lemnelor. Pentru aceasta a zis Moisi:

aezat hotare oa-

Dumnezeu (Deuteronomul 32:8)" {Amfdohia, intrebarea

181). De aceea, dupa acest intelept invatator, insui Ingerul - prin faptura, pe care o infrineaza i o face sa se supuna omului - se supune deertatiunii", adica omului stricat i ajuns
deertaciune. Iar alteori slujete de-a dreptul oamenilor, dupa cea zis&: Au nu sint to|i duhuri

menilor, dupa num&rul Ingerilor

lui

slujitoare, trimitindu-se spre slujba celor

precum faptura aceasta

se libereze
jirea

Ingerii

oamenilor

Iar
fi

i,

c'uvenit, nici

simtita are sa se libereze din supunerea

in ziua Judecatii, vor lua de la

- precum zic

Teodorit adauga

nu

ar

fi

ce au sa moteneasca mintuirea?" (Evrei 1:14). Insa,

slujirea omului, tot a'a

Dumnezeu mai mari pla#

pentru slu-

sfinjitii teologi.

pricina pentru care faptura s-a fScut stricacioasa, zicind c

fost drept, ca acelea

ce s-au f&cut pentru

om

acesta va lua nemurirea, prin inviere, atunci

caciune." i Fericitul mai zice ca i Ingerii,

i
$i

nu

s-ar

sa se impartaeasca de

nestricaciune, iar omul, pentru care s-a facut toata zidirea, sa fie muritor

niile i toata faptura ateapta

au sa

patimitor. Iar cind

acelea se vor impartai de asemenea de nestriArhanghelii,

mintuirea noastm."

(n. aut.)

137

Puterile,

Stapiniile, i

Dom-

Aadar, daca faptura a patimit stricaciunea pentru

dator sa patimeti pentru Durnnezeu

eti

ispitele i necazurile

ce navalesc asupra

slavi i a se face nestricata,

ta. i,

i ai

ce le patimeti pentru Durnnezeu, Fiindca

apoi

i tu,

sa rabzi cu multumire

cu mult mai virtos

dui cu nestinjenire ca ai sa te slaveti

tine,

Cretine,

cu bucurie

daca faptura nadajduiete a se

tu,

Creatine, eti dator a nadaj-

sa te faci nestricat, pentru ispitele

- aa cum un

vremea slapentru mai multa

parinte, in

impodobete inca i pe robii sai

slava a acelora - tot aa i Durnnezeu - in vremea slavei, i a bucuriei i a nestricaciunii noastre, a fiilor Sai - impodobete cu nestricaciune i pe roaba i
243
neinsufletita faptura, pentru mai multa noastra slava.
vei

a bucuriei fiilor

sai,

22 Caci tim ca toata faptura impreuna suspina $i se chinuiegte pina

acum.
23 $i nu numai atit, ci fi noi, care avem pirga Duhului, i noi inline
suspinam intru sine-ne, ateptind infierea, izbavirea trupului
nostru.

Cu

244

aceste cuvinte, Apostolul silete pe tot Cretinul sa defaime

cum

mai rau decit neinsufletita i

nesimtitoarea zidire, nu te face rob celor de acum! Ci suspina i plingi ca te-ai
lipsit i nu mai ai acum cereasca slava venica a ta! Caci, daca neeuvintatoarea faptura suspina ca este lipsita de nestricaciunea sa, cu cit mai virtos eti
aceasta, ca

i-ar zice: Creatine,

nu

lumea

te face

dator a suspina tu, eel cuvintator, ca eti lipsit de slava ta cea nestricacioasa?
243

Despre nestricaciunea

innoirea lumii a proorocit Isaia: (...) cerul eel nou

p&min-

nou pe care le fac r&min inaintea Mea - zice Domnul" {Isaia 66:22). i Apostolul Peprooroeete: Ateptam cer nou i pamint nou, intru care locuiete dreptatea" (2 Petru

tul eel

tru

3:13).

Vezi

subinsemnarea

zicerii:

Toate s-au

zidit printr-lnsul i

intr-lnsur (Coloseni

1:16). (n. aut.)

^A

Dupa dumnezeiescul Ambrozie,

puturile

pirga, adicS darurile Duhului. lar

suspina Cretinii cei dintii

Iar

suspina Apostolii, cei ce au luat de la Durnnezeu fnce-

dupa

Chiril Alexandrinul, Apostolul

spune

tura nevazuta i gindita a Ingerilor. Caci,

Grigorie

al

ca

(la Coresi).

Teodorit arata ca, prin zicerea: toata faptura suspina", Pave! cuprinde impreuna

pocaiete, tot aa

aici

suspina

precum

ingerii se

fap-

bucura pentru un pacatos care se

se mihnesc pentru pacatele oamenilor.

La

fel

zice

Sfintul

Nyssei: Cad, de vreme ce Ingerii se bucura pentru cei ce se mintuiesc din pacat,

acum

impreuna se chinuiete din pricina deertaciunii noastre, socotind reaua noastra pieire drept paguba a lor. Cind se va face descoperirea fiilor lui
Durnnezeu, pe care ei o nadajduiesc i o ateapta pentru noi pururea, i cind oaia se va slobozi
in suta cea de sus, Ingerii vor aduce Tnchinaciune lui Durnnezeu, Care, prin Fiul eel intii nascut, a chemat inapoi pe eel ce se departase de parintescul ospat" (Cuvintul al treilea tmpotriva
tot

aa faptura lor suspina pina

lui

Evnomie).

(n. aut.)

138

Apoi, Apostolul zice ca

tru pirga

noi, Crestinii

sj

Duhului", asadar pentru ca

cereti cele vesnice

am

avem

pentru ca

in launtrul

gustat putin, din parte, din bunatatile

- suspinam din pricina ca nu

le

mai avem pe

din aceste purine daruri duhovniceti (caci acestea sint pirga")

le-am dobindit acum, in viata aceasta -

nos-

le

socotim

pe cele

toate.

Caci

- pe

care

viitoare.

Apoi, ca sa nu dea pricina ereticilor manihei de a socoti ca suspinam pentru

ca lumea ar

fierea.

fi

rea, Apostolul zice

Dar cum - o

Sfintul Botez,

fericite

i iarasj

nu o numeste

ca suspinam fiindca asteptam sa luam in-

Pavele? Adica noi, Crestinii,

am

luat infierea prin

ateptam sa luam o alta infiere? Raspundem ca Apostolul

pe aceea din botez, pe care

infiere"

am

luat-o, ci desavirsita

slava

nestricaciunea trupului. Fiindca aceasta este desavirsita infiere,

virea

si

slobozenia de moarte

si

izba-

de patimi, anume atunci cind nu mai avem a ne

intoarce inapoi, pentru ca, din infiere, sa

24 Caci prin nadejde ne-am

nadejde.

si

cadem

iarasj in robia pacatului.

Dar nadejdea

mintuit.

care se vede

nu mai

Cum ar nadajdui cineva ceea ce vede?

25 lor daca nadajduim ceea ce nu vedem, asteptam prin rabdare.

Fiindca mai sus a vorbit despre lucrurile ce or sa
de necrezut, Pavel zice

aici aa:

Nu

fi

necredincios

fie,

-o

care multora

Creatine!

li

se par

pentru aces-

Din darurile duhovniceti pe care le-ai luat acum, crede-le i pe

i - precum la inceput nu ai dat nimic altceva decit doar credinta,

tea ce le spun!

cele viitoare!
i ai

luat

de

la

spre nadejdea

Dumnezeu mari
si

bunatati

- asa i acum,

folosete aceeasi credinta

citigarea celor viitoare. Fiindca nadejdea este

dejde atunci cind nadajduieste cele ce

nu

cu adevarat na-

se vad. Caci pentru ce ar

cineva, in zadar, ceea ce vede? Caci atunci nadejdea e de prisos

si

mai nadajdui

nefolositoare.

mei Cretini, sa dobindim toate bunatatile vesnice in viaja aceasta, ci sa le ateptam cu rabdare" in viata viitoare. Iar cind
auzi de rabdare", Creatine, socotete ca prin numele acesta se arata osteneli,
Deci s& nu cautam,

nevointa, sudori
si

fra^ii

i ispite.

Caci Crestinul e dator sa rabde osteneli

si

necazuri,

aa sa atepte bunata|ile cele vesnice, care nu se vad cu ochii cei trupesti,

dar se vad prin nadejde

245

sj

prin credinta.

Domnului, prin care se arata tnfierea cea des&virit& prin

inviere: Iar cei ce se vor invrednici a dobindi tnvierea din mor|i a veacului aceluia nici nu se
insoara, nici nu se mSrita; c& nici a muri nu mai pot, caci sint asemenea cu Ingerii i sint fii ai
lui

Prea-potrivit este aici cuvtntul

Dumnezeu,

fiind

fii ai

Tnvierii"

pe care

am

inviere, aratata atunci

mai

Iar Fotie zice ca infierea

luam

dupa

saminta,

(Luca 20:35).

radacina

luat-o prin botez este la fel

desav!rit.

Ca

incepatura, iar aceasta este rod

139

cum

cu aceea pe care avem s-o

ar zice cineva:

isprava. (n. aut.)

Aceea este ca o

sltibiciunile
tntru
noua
ajuta
impreuM
26 De asemenea, si Duhul

noastre,

Fiindca mai
Creitini

si

zice

aici pe
imbarbateaza
li
Apostolul
rabdare,
sus a vorbit despre
nu
sa
aceea,
De
noastre.
ca Duhul Stint ajuta neputintelor

i rabdlnd necazunle,
vesnice
cele
bunatatile
obosesti, Crestine, nadajduind
sine-p
in
1
nadejde
tu
si
avea
vei
daca
pentru ca Duhul eel Stint iti ajuta tie,

rabdare a ispitelor.
caci noi nu

stim sa ne

rugam cum

se cuvine,

noastre.
neputintelor
Sfint
eel
Duhul
ajuta
Aici Apostolul arata in ce chip
a
cuvine
se
ce
pentru
nici
stim
nu
incit
neputinciosi,
de
atit
STntem
asa:
Si zice
s-a raPavel
Caci
Pavel.
msumi,
eu
cit si
obste,
de
topi,
Crestinii
atit
ruga,
ne
inca
Roma;
la
calatona
pentru
si
trupului
imbolditorul
de
izbaveasca
se
gat sa
Iudei; dar
pentru
rugat
s-a
Ieremia
apoi,
Palestina;
vada
sa
rugat
s-a
Moisi
i
ruga
si de
se
a
cuvine
se
ce
pentru
de mari sfinfi nu au stiut
i

toti acesti atit

aceea nu au dobindit cererea lor.

Pavel spune tnsa acestea fiindca in

Roma

se puteau afla Crestmi pngoniti

omul
ca
arata
le
el
acestea,
cuvintele
prin
Deci,
cererea.
implinea
se
daca nu li
Sfint
Dunul
smgur
fiindca
rabde,
sa
datori
sint
ca
si
folos
de
este
fi
ce
stie
nu
irm

negrmte.
suspme
not
cu
pentru
roaga
insusi duhul se
Crestinilor ce se botezau multe daruri,

Precum de demult, Dumnezeu da

Proorocilor
duhurile
zice;
(ca
duhuri"
care se numeau
lor"

se supun Prooroci-

unui avea
le

da

246

Duh -

roade ale unuia Sfint

1 Corinteni 14:32), ca nite lucrari

altceva
altul
iar
intelepciunii,
darul
darul proorociei, altul
si

si

darul rugaciunii, care se

numea

si el tot

duh'\ Caci

rabdare
despre
tnainte
mai
vorbind
ca,
zice
Iar Fotie

In chip potrivit

acum ca

Sf!ntul

Duh

si

tot asa

- de vreme

ce noi,

despre nadejde, Apostolul zice

ajuta slabiciunilor noastre". Caci, pentru a

in nadejdea pentru cele viitoare, Sfintul

Duh

incit

ajuta neputintei glndurilor noastre

nu ne

si,

rataci

cu darunle

asupra
indoim
ne
sa
lasa
ne
nu
i
avem.
care le
pe
nadejdile
tncredinteaza
duhovnicesti,
Sale
rune
sa
cum
despre
da
ne
ce
darul
cu
si
ajutindu-ne mai ales cu invafatura
celor ce vor

fi,

gam.

(n. aut.)
247

,.

vrind
ci
suspina,
ar
Duhul
ca
pentru
Pavel
a zis aceasta nu
ca
spune
Hrisostom
Iar
]
[
induranle,
pomenind
si
aproape
de
cei
pentru
rugmdu-se
duhovnicesti,
cei
barbatii
ca
arata
a
(n. aut.).
psalmului
41).
tilcuirea
(tn
suspinuri
fac aceasta cu umilinje si

140

oamenii, netiind multe din cele ce ne sint de folos, cerem ceea ce nu ne folosete

- Dumnezeu da

in acea

vreme dar de rugaciune unuia

acela sta in mijloeul Cretinilor adunati in biserica

dintre Cretini,

cerea de la

Dumnezeu

ceea ce era de folos tuturor celor ce se aflau acolo. i nu numai ca se ruga el

fnsufi, ci li invata i pe ceilalti cum sa se roage. Deci Pavel numete aici

Duh

duh" darul rugaciunii dat de Sffntul

dar duhovnicesc, care se ruga

manare a

om

acestui

el se

insui sufletul ce avea acest

pe

suspina. Iar inchipuire

duhovnicesc este diaconul

27 Iar Cel care cerceteaza

Dumnezeu

Dumnezeu

lui

Dumnezeu

face rugaciuni catre

bisericii

ase-

de acum, care sta

pentru tot norodul.

inimile tie care este cugetul duhului, ca

roaga pentru

dupa

sfinti.
TV

Omul duhovnicesc nu

Zice:
cere, caci

se roaga pentru ca

Dumnezeu, Care cerceteaza

Dumnezeu nu

inimile oam'enilor, tie

ar

ti

ce

li

care este cu-

getul celui duhovnicesc, al celui ce are darul rugaciunii, care cere ceea ce este

placut lui

Dumnezeu

248

pentru Cretinii din biserica.

Caci sfintii" despre care

vorbete Pavel aici sint Cretinii.

Acestea se fac Tnsa pentru ca sa ne invatam a cere dupa Dumnezeu",

adica numai cele placute lui Dumnezeu. Deci, odata ce duhul se roaga pentru

nu

nni

te'

mihni. Cresrine. ca te necaiesti

28 i tim

ca, celor ce

si

natimesti oentru Hristos.

iubescpe Dumnezeu, toate

bine, celor care sint

chemati dupa voia

li

se lucreaza spre

lor.

Cuvintele pe care le-a zis Apostolul mai Tnainte (ca faptura s-a supus
caciunii,

ca se va face nestricata

ca noi nu tim pentru ce sa ne rugam) erau

mingiietoare Cretinilor ce se necajeau

sfaturi i invataturi

Roma

pentru credinta in Hristos. Iar cele scrise

care se necajesc, zicind ca celor ce iubesc pe

vad a
248

fi

erele. si

stri-

aici sint

Dumnezeu

mihnicioase aiuta spre bine

Baga de seama ca - dupa Icumenie - prin Cel

si

se ticaloeau in

pentru

toate

toti Cretinii

chiar cele ce se

spre fapta buna. Vezi insa,

care cerceteaza inimile" se intelege aici

cu deosebire Mingiietorul. Fiindca Mmgiietorul este Dumnezeu, iar a cerceta inimile este
dupa cea scrisS: Tu singur tii inima tuturor" (3 Imparati 8:39). Dar ~ precum zice Pavel (1
Corinteni 2:10) - Mmgiietorul Duh Stmt cerceteaza pina i adincurile lui Dumnezeu". Aadar,

cu

cit

mai

virtos cerceteaza inimile

Mai msemnam

aici

ca dumnezeiescul Hrisostom zice ca

oamenii, fiindca vrea sa

- zicind:
*

Cereti,

oamenilor?

le

faca bine.

De

sa-L roage. (cuvintul

al

Dumnezeu

li

place sa-L roage

nu numai ca-i Tnvata sa roage pe Dumnezeu

- ci le i da lor dar de rugaciune, ca prin acela

aceea, El

se va da voua" (Matei 7:7)

lui

16-lea la cea catre Romani). (n. aut.)

141

nu a

Creatine, ca Pavel

ca nu vine nici un necaz asupra celor ce iubesc pe

zis

Dumnezeu. Nu, ci a zis ca cele mihnicioase vin asupra-le cu adevarat, insa

Dumnezeu, pentru bunatatea Sa, le intrebuinteaza in folosul celor ce le
patimesc.

249

Apoi, fiindca aceasta parea de necrezut

neadevarata, o adevereaza din

Dumnezeu te-a chemat, Creatine,

de Dumnezeu i dupa credinja; i, che-

cele trecute, zicind celor ce sint chemati:

care erai departe de El dupa cunotinta

mindu-te, te-a facut

de El

i te-ai

Sau. Deci

al

facut al Sau? Iar

cum

sa nu te ajute acum, cind

omul ajunge a

Fiindca nu este de ajuns numai chemarea de la

neva. Caci, daca ar

fi

fost aa, s-ar

chemati. Ci este trebuinta

chemarea

Dumnezeu

lui

mintuit

fi

de voia omului,

Dumnezeu

toti

oricine, ci

spre a se mintui cito{i

au fost

amindoua acestea - din

aa, din

insai voia sa.

oamenii, fiindca

cu scumpatate

Dumnezeu nu cheama pe

29 Caci, pe care

chemat dupa

din vointa libera a omului

mintuiete. i Teodorit zice ca foarte

chemarea, caci

fi

chemat

fost

ai

se mintuiete eel ce se

s-a Tnsotit voia

omului cu

pe cei ce au bunavointa."

cunoscut mai inainte, pe aceia mai inainte i-a i

hotarit afideun chip cu chipul Fiului Sau, spre afiEl intii nascut
i-a

intre multifrati.

30 Iarpe care

Dumnezeu mai
rul i

insa

- o

acetia i-a i chemat;

inainte cunoate pe cei ce

imparatia Sa

te-cunotinta,

mai inainte, pe

i-a hotarit

mai inainte

ii

smt vrednici a

hotarate. Deci,

chemafi la da-

fi

mai

este inain-

intii

apoi inainte-hotarirea. Prin inainte-hotarire trebuie sa intelegi

- nestramutata buna

cititorule!

voire a lui

Dumnezeu.

Astfel,

^ A Cl

Iar Teodorit zice aa:

ci

numai spre bine:

sul este

ca,

Nu tuturor

le ajuta, ci

doar celor ce-L iubesc. i nu ajuta oricum,

de va cere cineva cele nefolositoare, se lipsete de cerere, fiindca folo-

a nu o dobfndi."

Iar SfTntul Dionisie Areopagitul zice aa: Intru toate cele ce sint se afia

purtare de grija, Tncit

pe cei se s-au f&cut

ri

dumnezeiasca purtare de

grija

dumnezeiasca
folosete fie

ii

spre pedeapsa, fie spre folosul obtesc" (Despre numirile dumnezeie$ti) . (n. aut.)
250

Despre inainte-cunotinta

Se cuvine a

ti

ca

Dumnezeu

le

lui

Dumnezeu, dumnezeiescul loan Damaschin zice

acestea:

inainte-cunoate pe toate, dar nu le inainte-hotarate pe toate.

El mai inainte cunoa$te cele ce sint in puterea noastra, dar nu le inainte-hotarate. Caci El nu
voiete a se face rSutatea, dar nici fapta

buna n-o

silnicete" (cartea a

doua despre credinja,

capitoiul 47).

Aadar - dupa

sfintul acesta

inainte-cunotinta este mai obteasca

decit inainte-hotarirea, iar inainte-hotarirea este

Dumnezeu cuprinde

pe cele ce

sint in

Dumnezeu.

parte. Fiindca inainte-cunotin|a lui

puterea sau in voia noastra,

adica pe cele care atirna de alegerea noastra, dar

lui

mai in

Iar inainte-hotarirea le cuprinde

142

mai cuprinzStoare

pe cele ce nu

pe cele ce nu atirna de aceasta,

numai pe cele ce nu

atirna

de

ci

sint;

de voia

noi, adicS

de

voia noastrS,

ci

doar de voia

lui

Dumnezeu.

acesta zicTnd: (...) facerea tuturor este de la

ziditoare

i care sint acestea? Asculta-1

Dumnezeu, cad aceasta

sfintul

este iucru al puterii Sale

f&catoare; rSminerea este a puterii Sale celei {iitoare, ocTrmuirea

pe Tnsui

mintuirea noas-

mai Tnainte purtatoare de grija, dobindirea bunatajilor celor venice-e lucru al bunatatii Sale" (cartea a doua despre credinta, capitolul 45). De aici, urmeaza
ca Dumnezeu, pentru nemarginita Sa bunatate, a Tnainte-hotarTt curat i de obfte, fam de vreo
alegere i osebire, sa zideasca pe to{i oamenii, i sa-i Jina Tntru a fi, prin purtarea Sa de grija,

tra

smt ale

puterii Sale celei

mtntuiasca

i sa-i

i sa-i

Tntre vechii teologi, adica

lui

Dumnezeu,
Iar Sfintul

la

voie a Tnainte-hotarTt

Simeon Noul Teolog, de

la rasarituri ptafi la apusuri: i

supunerea

pe Evrei,

chemare pe care urmau sa o

a zidit toate fapturile.

Pe

alt* parte, zice aa:

to^i Ti

Cu

vor voi sa creada Tntr-Insul i sa se boteze intru

sa se Tndrepteze de pacate, i sa se siaveasca i sa se faca partai
frate,

mat spre venica

De

te-a inainte-cunoscut,

i ei,

ne-

Tntoarcerea pe

te-a tnainte-hotarit v

fie Evrei, fie Elini

venice. Deci iata,

ai vie{ii
i

te-a indreptat

te-a che-

Botez" (Cuvtntul 26, foaia 140).

ramine altceva de facut dectt sa se

via^a, prin credinta in Hristos i prin Sfintul

aceea, oamenilor inainte-hotarfti de

uneasca

.]

toate acestea, El a mainte-hotarit din veacuri

numele Lui -

Dumnezeu

cheama Dumnezeu, de

arate Evreii din pricina necredintei,

to$i ctfi

ca

[.

pe Elini. Caci Dumnezeu a inainte-cunoscut

care aveau sa o faca neamurile la credinta.

ca

aceea, prea-alesul

dumnezeiescul Dionisie, zice ca Tnainte-hotanrea e voia cea buna a

Dumnezeu din

fiindca

De

faca motenitori ai ve^nicelor Sale bunata|i.

de voia

lor,

cu buna voire a

de Dumnezeu, crezind

inte-hotaririi date

Dumnezeu nu
lui

le

Dumnezeu, adica sa urmeze

i ei

in Hristos, pazind poruncile lui

prin fapte tna-

Dumnezeu,

ferin-

se arata Tnainte-hotarTti, aa se fac motenitori

Tnainte-hotaritoarea voie
ai imparajiei lui Dumnezeu. Caci, cei ce nu se vor uni de voia lor cu
a lui Dumnezeu, necrezind in Hristos, nici pazind poruncile lui Dumnezeu, acetia cad din
inainte-hotarirea lor cea din veac ftcuta de Dumnezeu, lipsindu-se i de darul lui Dumnezeu

du-se de tot pacatul

lucrind fapta buna.

Aa

care se da in viata aceasta,

de slava ce se da in viaja cea vesica.

i, in scurt, cei

ce nu se

nu fac cele piacute lui Dumnezeu, in loc de a ramine Tnainte-hotarTti,

ajung lepadafi. i nu din partea lui Dumnezeu! Sa nu fie! Caci Dumnezeu le-a daruit toate
mijloacele - i prin fire, i prin dar - spre a se rmntui i a citiga Tnainte-hotanrea lor cea de la

departeaza de rSutati

Pentru ca acetia, nevoind a Tntrebuinta bine mijloacele acestea i

stapmirea de sine [libertatea, n. m.], nu au dobtndit dumnezeiasca Tnainte-hotarTre i s-au
lipsit de venica motenire a bunatatilor, ceea ce Tnseamna ca nu s-au Tnvrednicit de sfiritui

Dumnezeu

din partea

pentru care au fost

lor.

ziditi.

Mult Tmi place ceea ce a zis despre aceasta, potrivit i Tntelepjete, Tnteleptul Gheorghe
Coresi, ca, precum se TntTmpia cu lucrurile firii, tot aa i cu cele ale darului. Adica - precum
pentru cele fireti, de pilda ca sa faca roada un pom, trebuie sa ajute i vremea, i locul, i
ploile, i buna Tntocmire a vazduhurilor, i multe alte Tmprejurad - aa se TntTmpia i cu cele
ale darului: pentru ca sa dobfndeasca Tnainte-hotanrea sa de la Dumnezeu, omul trebuie sa
sa se osteneasca

voiasca

i el

buna

Tn scurt, spre a

i,

ramme

sa se nevoiasca spre a se pazi de cele rele, spre a lucra fapta

totdeauna Tntru cele bune

Tn darul lui

Dumnezeu. Caci,

pre-

bun daca nu vor urma Tmpreuna i Tmprejurarile din

afara, tot aa i cele ale darului nu au sfirit potrivit daca nu va urma i buna-vointa a omului.
Deci, din acestea zise, se Tncheie ca Tnainte-hotanrea se Intelege Tn doua feluri: ob$tete i
Tn parte. i Tnainte-hotanrea peste tot cuprinzatoare este a lui Dumnezeu, caci numai pentru

cum

cele ale

fireasca

firii

nu ajung

Sa bunatate a

la sfiritul eel

Tnainte-hotarTt

cu vointa Sa, din

143

veci, sa zideasca

pe

toti

oamenii, sa-i

evangheliei,
chemarea
de
vrednic
este
Pavel
Dumnezeu a mainte-cunescut ca
nestramutare.
cu
el
pe
cheme
sa-1
ca
inainte-hotMt,
i aa 1-a
ce
li tnaaceia
pe
Sau"
Fiului
chipul
Deci Dumnezeu face de un chip cu
nasunul
eel
Sau
Fiul
fire
dupa
este
ce
ceea
Caci
vrednici.

inte-cunoaste a
cut,

fi

aceea se fac dupa

dar si cei inainte-hotariti

de Dumnezeu, fiindca

si

aces-

-! 251

tia

ajung

fii ai

Sai.

precum
Sale,
tmparatiei
ai
mostenitori
faca
sa-i
tina prin darul unuia nascut Fiului Sau ?i
Iar
(ITimotei
2:4).
mtntuiasca"
sa
se
oamenii
toti
striga i zice Pavel: (...) Care voieste ca
lui
voia
cu
lor
voia
ei
si
uneasca
sS-i
tnainte-hotartrea tn parte este a oamenilor care voiesc

la Dumnede
lor
tnainte-hotartrea
dobfndi
si
a
Lui
Dumnezeu si se nevoiesc a pazi poruncile
vor
si fac
cei
din
multi
unii
doar
fiindca
alegere",
zeu. Aceasta tnainte-hotartre se numeste si
sint cneMulti
Domnul:
zis
a
precum
alesi",
voia lui Dumnezeu, care de aceea se si numesc

mati,darputinialesi"(Atoei20:16).
Baga de seama ca Apostolul vorbeste aid

- precum mi

se pare

- despre mainte-notanrea

bine", cespre
ajuta
le
toate
Dumnezeu,
pe
iubesc
(alegerea) cea din parte, zictnd ca celor ce
din
teounn
cum
mir
ma
aceea,
De
Sau".
Fiului
lor tnainte-hotartti a fi de un chip cu chipul
lui Dumnezeu, ci o
a
nemijlocita
vointa
este
nu
logii nostri mai noi au zis ca tnainte-hotartrea
fiindca
drepti
cei
pe
hotaraste
mai-nainte
zic ei
vointa pricinuita; caci Dumnezeu
fuga
sa
ca
aceasta
zice
pornit
a
s-au
ei
mai-nainte cunoaste faptele bune pe care le vor face. Si
Lui
si
rniparatia
dobindi
spre
a
oameni
pe
de ce zic Calvinii, ca Dumnezeu tnainte-hotaraste
tntr-alta: caci, dacS
cazut
au
necuviinta,
de
o
scape
fara a face ei fapte bune. Astfel, cauttnd sa
pentru
drepti
cei
pe
mtntuiasca
sa-i
si
vom zice ca Dumnezeu a tnainte-hotartt sa-i zideasca
si voia
bunatatea
este
nu
lor
mtntuirii
si
a
zidirii
faptele lor cele bune, atunci tnttia pricina a
in
vin
Dumnezeu
lui
voia
i
bunatatea
iar
ale dreptilor,
lui Dumnezeu, ci stnt faptele cele bune
cine
Dar
cei
drepti
pe
mtntui
a-i
zidi
i
a-i
Dumnezeu
lor L-au tndemnat pe

urma

caci faptele

a-i
tnainte-hotarit
a
Dumnezeu
daca
Caci,
nu vede ctt e de necuviincioasa aceasta socotinta?
ar fi
El
pacatosilor,
mutable
pentru
asa,
lor,
tot
zidi si a-i mtntui pe cei drepti pentru bunatatile
Dar
i.
acato
cei
pe
Sa
tmparatia
5
la
chema
P
nu-i
a
zidi
si
nu-i
a
tnainte-hotarasca
trebuit sa
sa-i ziveac
din
tnainte-hotari
de
a
Dumnezeu
rautatea acatoilor nu L-a oprit pe

precum

nu
dreph
deasca si sa-i cheme la tmparaba Sa pe aceia
acestia. Deci
pe
mtntui
a-i
zidi
si
a-i
Veac
din
L-au facut pe Dumnezeu sa tnainte-hotarasca
care or
pe
bunatatile
i
veac
din
tnainte-cunoaste
Dumnezeu

tot asa, nici faptele

bune

ale ceior

adevarul este acesta: tntr-adevar,

bunatatile lor a
pentru
nu
dar
pacatosii,
lucreze
sa
le
au
sa le faca dreptii, si rautatile pe care
lor, nu
rautati-lor
pricina
din
nici,
i
drepti,
cei
sa-i faca si sa-i mtntuiasca pe
tnainte-hotartt

nemarginita 51 fipentru
doar
ci,
pacatosi;
cei
Sa
pe
tmparatia
S-a oprit a-i zidi si a-i chema la
attt pe
Sa
tmparatia
la
chema
zidi
si
a
veac
a
din
reasca bunatote si voie a Sa a tnainte-hotartt
acesvon
lor
voia
de
urmat
au
unit
si
s-au
pacatosi. Iar dreptii, fiindca
cei drepti, ctt

si

pe cei

se uni si a
voit
a
au
nu
fiindca
pacatosii,
iar
Lui;
teia a lui Dumnezeu, au ctstigat tmparatia
Lui. (n. aut.)
tmparatia
din
cazut
au
Dumnezeu,
lui
voii
urma
firea
dupa
Fiului"
251
chipul
tntelege
Teofilact
Prin cuvintele acestea, se vede ca Sfintitul
Fiului lui Dumnetnomenirea
fara
caci,
Sa;
dumnezeirea
omeneasca a lui Hristos, iar nu dupa

zeu nu puteau a se face

fii

ai lui

Dumnezeu cei tnainte-hotartti-

zice ca
Icumenie
Icumenie.
si
Alexandrinul
Chiril
La fel tnteleg chipul" acesta i Sftntul
dar,
dupa
facut,
s-au
sftnt,
asa
adica
tnomenire,
ceea ce Fiul lui Dumnezeu era dupa fire tntru

144

Iar Hristos este intii nascut intre multi frati"

dupa dumnezeire nu

caci

adevarat

El a fost uns cu venirea a-tot

Grigorie,

intruparii,

este intii nascut, ci unul singur nascut. i El este cu

nascut iar noi sintem

intii

dupa iconomia

omenesc luat de
ungatorului Dumnezeu, precum a zis Teologul
frati ai

Lui, fiindca trupul

s-a facut pirga a noastra, astfel incit, Tntru Hristos, s-a sfintit

osmdita noastra

fire. Iar

Sfintul Grigorie al Nyssei zice ca Hristos S-a facut

nascut intre multi frati mai cu deosebire prin botez. Fiindca mai intii El
Insui S-a nascut din apa, naterea aceasta fiind moita de catre Porumbel, i
<<intii

astfel i-a facut frati ai Sai

pe

de o asemenea natere, El fiind intii nascut intre cei nascuti dupa Dinsul din apa i din Duh" (in cuvintul
al treilea impotriva lui Evnomie). Vezi i subinsemiiarea zicerii mai intii nascei impartaiti i ei

cut decit toata faptura" (Coloseni 1:15).

gi,

pe care

chematy pe acetia

i-a

i-a i indreptat;

Pe cei chemati de Dinsul, Dumnezeu i-a indreptat prin baia naterii de

doua oara a Sfintului Botez, curatindu-i de pacatele lor i facindu-i drepti.
i,

pe care

Cum

i-a indreptat,

a slavit

pe acetia

Dumnezeu pe

i-a i slavit

cei indreptati? Invrednicindu-i

zeietii infieri i daruindu-le toate celelalte daruri ale Sfintului

31 Ce vom zice dar

la acestea?

Daca Dumnezeu epentru

pe

ei

dumne-

Duh.
noi, cine e

impotriva noastra?

Vezi

- o

cititorule!

- ca Apostolul

a aratat aici prea-invederat ca spune

acestea catre Cretinii ce sint necajiti, paiind a zice unele ca acestea:

Daca

ne-am invrednicit a lua de la Dumnezeu atitea mari bunatati

chiar in vremea cind eram vrajmai ai Lui, cu cit mai virtos ne vom invrednici
sa luam de la El mai man bunatati acum, dupa ce ne-am indreptat, ne-am slanoi, Cretinii,

cei mainte-hotariti; fiindca,

lui.

Iar Chiril zice:

dupa iconomie, oamenii s-au facut de un chip"

Precum numim chip

intru pScate, tot aa

ascultarea. i,

numim

precum am

chip

al

al celui

pamintesc, adica

Celui ceresc, adicS al

purtat chipul celui

lui

al lui

i frati ai

Adam,

Fiu-

viata in trup

Hristos, sfintenia, dreptatea

pammtesc, aa sa purtam

chipul Celui ce-

resc, adica viata intru sfintenie i petrecerea neprihanita intru toate."

marele Athanasie, in scrisoarea catre Serapion, i marele Vasilie, in scrisoarea a cincea

impotriva lui Evnomie, prin chip al Fiului inteleg Duhul eel Stint. Iar Teodorit zice ca acest
Iar

chip

al

Fiului" este trupul lui Hristos, la fel cu care se va face trupul celor inainte-hotariti.

Precum a

zis Apostolul catre Filipeni (capitolul 3:21), scriind aa: (...)

smereniei noastre, spre a se face

el

de un chip cu trupul slavei Lui."

145

Care va preface trupul

(n. aut.)

prieteni ai Sai? i,

ne-am facut

vit i

de vreme ce Dumnezeu este ajutator

noua, cine poate a ni se impotrivi? Negreit, nimeni! Pentru ca, chiar de s-ar
scula asupra noastra intreaga lume, negreit intelepciunea lui Dumnezeu va
Thtoarce spre mintuirea i slava noastra toata ridicarea asupra noastra a lumii.

32

CM
tori,

Cel ce nu L~a crutatpe Fiul Sau, ci L-a dat mortii pentru noi
cum nu ni le va darui nouape toate impreuna cu El?

Las - zice - toate celelalte bunatati pe care ni le-a daruit Dumnezeu, pe care
slavit
ne-a
i
Tndreptat
ne-a
anume ca ne-a chemat,
le-am aratat mai inainte
i zic numai atit: Socotete, Cretine, ca Dumnezeu Tatal eel fara de mceput nu
S-a scumpit, nici nu S-a scirbit (caci aceasta insemneaza zicerea: crutat"), ci,
din dragoste pentru noi, L-a dat mortii pe Insui Fiul Sau eel unul nascut, eel
iubit, eel din fire nascut din fiinta Sa (fiindca fii ai Lui sint i cei mfiati dupa
dar, prin Sflntul Botez). i

nu L-a dat pentru

oamenii impreuna,

suta, ci pentru toti

nemultumitori,

slaviti, i proti; i

unul, nici pentru zece ori pentru o

de

neam

bun,

de neam prost;

hulitori i vrajmai ai Sai. i

nu L-a dat

252

Prin urmare, Dumneunei morfi oarecare, ci spre ne-cinstita moarte de cruce.

Fiul
Sau
cu
impreuna
daruiete
ne
de
nu
cum
de
mult,
atit
iubit
Care
ne-a
zeu,
dat
L-a
noi,
pentru
ca
Cel
ce,
Pentru
acum?
de
i
mortii pe Stapinul lumii, vrajmai fiindu-I noi, cum nu ne-ar da noua, prieteni
fiindu-I acum, avutiile i citigurile lumii? De aceea, de vreme ce nu ni le-a dat,
pentru
necajeti
te
care
Cretine,
Deci
tu,
folos.
de
ne
sint
nu
aratat
ca
este
toate celelalte bunatati inca

Hristos, sa

inainte

nu

cauti odihna, pentru ca nu-ti e de folos! Caci,

ai fi luat-o,

sau

acum o

vei lua, daca-ti

33 Cine va ridica ptra tmpotriva aleilor

Pe linga

celelalte ispite

ocariti i batjocoriti

252

pe care

de catre

va

lui

Dumnezeu lumea,

mtr-insul sa nu piara,

ci

incit

fi

fost,

mai

de folos.

fi

Dumnezeu ?

patimeau atunci Cretinii Iudei, ei erau

Iudei, care ziceau ca sint schimbatori i

le

ceilalti

In Evanghelia sa, loan zice aproape acelea^i lucruri ca

a iubit

daca ar

Pavel,

anume ca aa de mult

pe Fiul Sau cel unul nascut L-a dat mortii, ca

tot cel

ce crede

sa aiba viata venica" (capitolul 3:16).

Nyssei spune aa: Biserica crede ca adevSratul Parinte este Tntr-adevar Tata al Fiului Sau, nu al altcuiva, caci, intr-una din epistolele sale, Apostolul zice hotkcei
rttor: (...) Care pe Insui Fiul Sau nu L-a crutat, cu adaugarea acestui Sau osebind pe
invredniciti cu darui Tnfierii, iar nu fii fireti" {Cuvintul al doilea tmpotriva lui Evnomie). Zice
Iar Sflntul Grigorie al

inca" i

Chiril

al

Alexandriei:

Ce

lucru va

fi

din partea noastra catte

Dumnezeu

Tatal

deopotriva cu ce a lacut El? Caci pe Insui Fiul Sau L-a dat mortii pentru noi, ca tot cel ce
va crede intr-Insul sa nu piara, ci sa aiba viata venica, necrutind nici cuvenita Sa iubire
pentru Fiu" (cartea a patra a Glafirelor, Tntru care zice cuvint despre junici).

146

(n. aut.)

se intorc lesne spre cretinism.

vreme ce Dumnezeu v-a

invinui) alegerea lui

lucru

De

aceea, Apostolul zice catre dmii aa:

Caci, daca un meter iscusit va alege vreun

meteugului sau, nu se va afla nimeni ca

al

va pin (adica cine va

ales dintre ceilalti Evrei, cine

Dumnezeu?

De

invinuiasca pentru

sa-1

mai presus de toate meteugurile, nemargiDumnezeu, va alege, cine va putea a-L invinui? Cu adevarat,

aceasta. Prin urmare, cind Cel

nitul infelept

nimeni

Dumnezeu

este eel ce indrepteaza.

34 Cine vafi

eel ce osindegte? Hristos este

Cel ce S-a

i sculat

Cel ce a murit, iar mai ales

din morti,

Dumnezeu este Cel ce a iertat pacatele noastre, ci a zis

mult mai mare, anume ca Dumnezeu este Cel ce ne-a facut drepti.

Pavel nu a zis ca

un lucru

Deci sa nu ne temem, Cretinilor,

nici

de cei ce ne

ispitesc, nici

de

cei ce

ne

ne batjocoresc, fiindca Dumnezeu ne-a ales i ne-a mdreptat, iar

Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru noi i, mai ales, a inviatdin morti
ocarasc

din dragoste pentru noi. i atunci, cine ne va osindi pe noi, cei ce

ne-am

in-

vrednicit a primi atita slava?

Care

i este

de-a dreapta lui Dumnezeu, Care

Zicerea: solete" vrea sa spuna: mijlocete

te coviritoarea iubire a lui Hristos catre noi,

fi solete

pentru noi

Se roaga". Deci, ca sa.ara-

Pavel zice ca, cu toate ca Stapi-

nul nostru Hristos a Tmplinit toata iconomia mtruparii Sale, El nu a incetat sa

Se apiece cu dragoste

catre noi, Cretinii Sai, ci solete

roaga pentru noi pe

Sau cel fara de inceput. Iar a soli i a Se ruga Hristos pentru noi nu
aduce nici o micorare slavei i maririi Lui dumnezeieti. Nu, caci Pavel a zis
mai inainte ca Hristos este de-a dreapta lui Dumnezeu", aratind astfel dumnezeiasca Lui marire, iar apoi a spus ca solete", vrind sa arate nu altceva ~
precum s-a zis - decit iubirea ce o are Hristos pentru noi. Fiindca acelai
Pavel a spus i despre Tatal ca ne roaga pe noi prin Apostoli - zicind: (...) ca

Parintele

cum

Insui

Dumnezeu

S-ar ruga prin noi" (2 Corinteni 5:20)

aceasta s-a Tmputinat oare slava

este o

dovada care

lui

Dumnezeu-Tatal? Nu,

arata negraita purtare de grija

prin

negreit aceasta

dragostea Lui pentru noi.

Unii insa au inteles zicerea: solete pentru noi" aa:

De vreme

ce Hristos

acum - fiindca nu 1-a lepadat atunci cind S-a inaltat, precum

maniheii - insui acest fapt, a purta trup adica, este o solie i rugamin-

poarta trupul
birfesc

ci

- dar

te catre Tatal

pentru noi. Pentru ca, vazind aceasta, Tatal

147

Ii

aduce aminte de

dragostea de oameni pentru care a purtat trup Fiul Sau eel iubit,

pleaca spre indurare

astfel

Se

mila."

Pavel zice insa acestea

- precum de multe

Cretinii ce se necajeau, aratindu-le

mai

intii

ori

am

zis

ca Sfintul

- ca

sa

Duh Se

mmgiie pe

roaga pentru

ca Tatal nu L-a crutat pe Fiul Sau, dindu-L la moarte pentru noi, i ca

ne-a indreptat i ne-a slavit. Iar apoi, arata ca i Fiul Se roaga pentru noi, i
noi,

deci

nu

trebuie sa ne intristam

sa

obosim din pricina

254

ispitelor.

35 Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau

strimtorarea, sau foametea, sauprigoana, sau golatatea, sau
primejdia, sau sabia?

Dupa ce

a aratat negraita iubire a Sfintei Treimi pentru noi, oamenii, Pavel

255

Cine ne va desparti aadar de

dragostea lui Dumnezeu? Nimeni, fiindca nici o munca, oricit de mare ar fi,
oricit de infricoata, nu poate sa ne desparta de Dumnezeul nostra pe noi,
Cretinii, care am fost iubiti atit de mult de El i ne-am mvrednicit de atita pa~
rinteasca purtare de grija. Vezi msa - o cititorule! - cum Apostolul nu a zis ca
s-a facut ca unul din cei entusiasmati

nu pot a ne

cum

desparti de

Dumnezeu

zice:

lucrurile mdulcitoare ale lumii acesteia,

sint indulcirile trupului, iubirea bogatiei, pofta slavei i a dregatoriilor i

smt stapiniti cei mai multi dintre oameni. Nu, ci a zis ca nu

pot a ne desparti de Dumnezeu cele mult mai tiranice decit acestea, care pot
celelalte de care

253

de Hristos catre Tatal mai inainte de Patimi pentru

Apostoli i pentru toti cei ce urmau a crede - ,Pannte Sfinte, pazete-i intru numele Tau pe
cei ce Mi i-ai dat!" {loan 17:11) i: ,^Eu pentru acetia Ma rog, nu ma rog pentru lume" {loan
Iar Fotie zice

ca rugaciunea

facuta*

17:9)

- macar ca s-a zis o

singura data, are insa atita putere

i tarie,

incit

totdeauna lucreaza

mijlocete pentru noi.

Iar SfTntul Chiril

noi fiindca El, ca

Se roaga pentru
preot in veac {Psalm

Alexandrinul zice aa: ,JPavel spune vk Hristos solete

om,

este arhiereu venic,

dupS

109:5), iar lucrul arhiereului este a mijloci Ccitre

zicerea:

Dumnezeu

Iar marele Vasilie, tilcuind zicerea: de-a dreapta lui

Tu

eti

a se ruga pentru norod.

Dumnezeu", spune aa: ,Pavel marDumnezeu. Eu socotesc ca ederea

,

Duhul ca Hristos este de-a dreapta lui

aceasta insemneaza statornicia i starea d.e-a pururea a firii Sale dumnezeieti, caci i Varuh,
aratind nemicarea i nestramutarea lui Dumnezeu, a zis aa: Tu ezi in veac, iar noi pierim
in veac {Varuh 3:3). Iar prin locul din dreapta, a insemnat cinstea vredniciei" {Despre Sfintul
Duh, capitolul 5). Vezi i subinsemnarea zicerii: A ezut de-a dreapta maririi Celui Preaiturisete intru

nalt" {Evrei 1:3). (n. aut.)

254

Vezi

tilcuirea zicerii solete"

de

la capitolul 3, stih

25,

al epistolei catre

Evrei. Iar

Coresi arata ca Sfintul Grigorie Dialogul zice ca Hristos Se roaga pentru Biserica in toate

subinsemnarea

lele".

Vezi

meni"

(/

Timotei 2:5).

In

lumea p^gina, entusiastul era

255

zicerii: (...)

unul este

Mijlocitorul intre

Dumnezeu

(n. aut.)

eel insuflat

148

de

zei", adica ieit din sine. (n. m.)

zi-

oa-

sufletul

sili

pe care

celelalte
pite.

Mai

tiri, i

omului

fara voie. Care sfnt acestea? Necazurile, strimtorarile

le-a zis, care, dei putine la

ales necazurile

numar, cuprind nenumarate

stnmtorarile cuprind legaturi,

lanturi, i izgoniri i toate celelalte rele

?i

temni|a,

is-

cleve-

ce pot ticaloi pe om, pe care

Pavel nu le-a mai inirat una cite una.

36 Precum

Pentru Tine sintem omoriti in fiecare

56
am fost ca nigte oi dejunghiere" (Psalm 43:12)?
este scris:

zi,

socotiti

Ca sa nu creada Cretinii ca este semn de parasire dumnezeiasca atunci

cmd smt necajiti i strimtorati, Apostolul aduce aici martor pe Proorocul David, care,

proorocind necazurile

prea-mare mingiiere pentru

timi, ci i a
lele se face

fi

ei a

lor, i

Dumnezeu, i nu numai a papentru EL Dar moartea aceasta de toate zi-

patimi pentru

omoriti in fiecare zi

de voia

strimtorarile Cretinilor, arata ca este o

nu lucrator

m toate zilele este cu neputinta.

fapta

cu

firea, caci

fi

omorit cineva cu

Zicerea: a se omori" e in loc de: a se

Apostolul a aratat aceasta prin ceea ce a zis apoi: ne omorim ca

nite oi de junghiere". Adica: Precum oile nu se impotrivesc cmd se aduc sa
fie junghiate, tot aa nici noi, Cretinii, nu se cuvine a ne Tmpotrivi cind ne-

jertfi", i

cinstitorii

zeu

si

de Dumnezeu

rau-credincioii vor sa ne junghie pentru

Dumne-

pentru numele lui Hristos.

37 Dar intru

toate acestea prea-biruim pentru Acela care ne-a iubit

Fiindca mai sus a zis ca noi, Cretinii, sintem omoriti", Pavel adauga aici
mmgiiere, pentru a nu se imputina cineva cu sufletul auzind de morti i jun-

Deci zice ca - dei patimim necazuri,

ca biruim, ci prea-biruim", adica ne facem
ghieri.

strimtorari

biruitori

257

morti

- nu numai

cu toata mlesnirea, in

256

Icumenie zice ca Pavel a adus rnarturia aceasta vnnd sa ruineze pe Cretinii de atunci
CSci - daca dreptii i Proorocii Legii Vechi def^imau viata lor pentru dragostea lui Dumnezeu, dei pla|ile

mam

viata noastra pentru dragostea lui

ostenelilor

- cu mult mai virtos sintem datori sa deftiDumnezeu noi, cei ce.avem sa luam spre raspiatire a

cununile lor erau paminteti

a mor{ii noastre o impSratie cereasca.

Iar Teodorit tilcuiete

ca Sfintul Duh, prin David, a scri& H Jmul acesta desp

Macabei, care s-au facut mucenici pentru credinja. (n. aut.)

anunatii

marele Vasilie, tilcuind zicerea: prea-biruim", zice ca biruiete eel ce nu se indupleca in fata greutatilor ce i se adauga, i ca prea-biruiete eel ce de voie trage asupra sa chiIar

nuiri, spre

durere

am

dovada rabdarii
aflat",

pe care

(la tilcuirea

psalmului

acelai Vasilie

19).

Adica aa cum a

tilcuiete aa:

Ca sa arat

zis

David: Necaz

prisosinta dragostei catre

Dumnezeu, am adaugat necaz peste necaz i durere peste durere, nu cu puterea mea
du-ma asupra prigonirilor, ci pentru ca am chemat numele Domnului" (la fel). (n, aut.)

149

sculin-

ciuda tuturor acestor munci,

greutati

rele care ni se fac. Fiindca aceasta

- fiind asupriti, i prigoniti i

schingiuiti - ne aratam mai puternici decit cei ce ne prigonesc i ne schingiuiesc. i sa nu te indoieti de aceasta, iubitule, pentru ca Insui Dumnezeu,
Care ne-a iubit atit de mult, Se nevoiete Tmpreuna cu noi, incit nu e de mirare
este biruinta prea-desavirita: cind noi, Cretinii

ca biruim, dei ne aflam in mijlocul rautatilor.

38 Caci stnt tncredintat ca

nici moartea, nici viata, nici Ingerii, nici

Incepatoriile, nici Puterile

39 nici inaltimea,

nici adincul

nici cele defata, nici cele viitoare,

p nici vreo alta zidire nu

desparta de dragostea pentru

Dumnezeu

va putea sa ne

cea intru Hristos Iisus,

Domnul nostru.
Mai
spune

258
.

intii,

i cit

Pavel a aratat

cit

de mult ne-a iubit

Dumnezeu pe

noi, iar

acum

a iubit el pe Dumnezeu. Dar, pentru a nu parea ca zice lucruri

BagS de seama ca - dupa

Sfintul Grigorie al Nyssei

- zicerea:

futeri" insemneaza aici

numele Tntreg este Puterile ceretilor duhuri". Aa a

zis i Proorocul David: ,JLaudati pe Domnul, toate Puterile Lui care faceti voia Lui" {Psalm
10:2). Deci, prin Puteri'\ aici suit aratati i Heruvimii, i Serafimii, caci zice: La fel, i
toate cetele fericitilor Arhangheli, cati

Serafimii pomeniti la Isaia au fost cuprini in numarul celor numiti Puteri de catre marele

Pavel" (Cuvintul

intii

impotriva lui Evnomie). Zice

Despre ierarhia cereasca,

la capitolul 1 1

- ca toate

Sfintul Dionisie Areopagitul

ceretile fiinte se

numesc

cereti

in

dupa

mai presus de lume, toate mintile dumnezeieti se

Cind le numim pe toate, fara deosebire, sau pe unele

obtescul Stapin, ori fiindca, prin Rafiunea

impart

in trei: in fiinfa,

putere

lucrare.

dintre ele, funfe sau puteri cereti, trebuie sa socotim ca le

numim pe

vorba, in intregime, dupa fiinja sau puterea fiecareia dintre ele."

acelea despre care e

(n. aut.)

259

Aproape aceleai cuvinte ca i dumnezeiescul Pavel giasuiete i Ignatie, eel ce arde de

iubire pentru Dumnezeu, care, oarecum entusiasmindu-se, scrie catre Romani aa: M-am
cumparat de catre fiarele cele gatite mie i ma rog a mi se afla mie cunnd. Am sa le magulesc
ca sa ma manince in graba, nu cum s-a intimplat cind, temindu-se de oarecari, nu s-au atins de
ei.

Iar

daca nu vor voi ele de

ma

cele nevazute^ pentru ca sa

adunarea

sine-i, le voi sili!

Caci eu nu rtvnesc nimic din cele vazute

norocesc a dobindi pe

Iisus.

Vie asupra mea

din

focul, crucea i

fiarelor, taierile madularelor, desparjirile, ruperile oaselor, macinaturile trupului i

muncile diavolului, numai ca sa-L dobindesc pe Iisus Hristos! Nimic nu-mi vor folosi marginile lumii, nici impara|iile veacului acestuia. Mai bine imi este mie a muri pentru Iisus Hristos, decit a impara$i peste marginile pamlntului. Caci ce se folosete omul de ar dobindi toata
lumea,

iar sufletul lui 1-ar

pierde?

Eu

scriu catre toate bisericile

tuturor fagaduiesc ca de

Lasati-ma sa fiu mincare fiarelor prin care este cu putinfa a

dobindi pe Dumnezeu! Mai virtos zadariji fiarele ca sa mi se faca mormint i sa nu lase nimic
din trupul meu! Ruga^i pe Domnul pentru mine, ca prin aceste unelte sa ma aflu jertfa lui
voie

mor

pentru Dumnezeu.

Dumnezeu! Lasaji-ma
zeu. Da{i-mi voie sa

nu

(...)

sa dobindesc lumina curata!

fiu zadarnic Patimei

Mergind acolo,

Dumnezeuiui meu!"

150

voi

(n. aut.)

fi

om

al lui

Dumne-

man

mindre despre

cuvine a iubi

ei

sine, el vorbete in

pe Dumnezeu. Deci zice

numele Cretinilor

aa: Noi, Cretinii,

arata

tinem

atit

cum

se

de mult

dragostea noastra pentru Dumnezeu, incit nu vor putea sa ne desparta de ea

nu numai muncile cite se afla pe lume, dar, pe linga acestea, chiar de s-ar afla
vreun tiran sau imparat care sa ne ingrozeasea cu pedeapsa i munca venica a
la

ne fagaduiasca viata venica ce va sa fie, cu acestea vnnd sa ne

desparta de Dumnezeu, nimic nu ar putea ispravi. Dar de ce vorbesc de tirani

iadului, sau sa

imparati? Nici

crurile ce sint

de

inii ingerii, nici toate cetele Puterilor cereti, nici toate lufata, nici cele

ce or sa

fie; nici

inaltimea, adica toate cele ce

sint in cer i in

mint

imparatia cerurilor; nici adincul, adica toate cele ce sint pe pasub pamint, i iadul care se afla intru adincul pamintului i munca 260
;

toate bunatatile

Dumnezeu.
minunata

relele acestea

i, chiar

cit

de

am

nu vor putea a ne

clatina din dragostea pentru

zice ca s-ar afla vreo alta faptura

este aceasta vazuta

cea nevazuta

sa ne desparta de dragostea pentru

atit

gindita, iarai

de mare

nu va putea

Dumnezeu.

Iar Apostolul a

pomenit de Ingeri nu pentru ca Ingerii i-ar desparti pe oameni de Dumnezeu - sa nu fie! - ci a zis aceasta dupa inchipuire, vrind sa
arate i prin cele cu neputinta covirirea dragostei pe care o avea i pe care se
cuvine sa o aiba i Cretinii pentru Hristos-Dumnezeu. Fiindca Pavel nu iubea
Hristos pentru cele ale

lui

Hristos

Hristos
i

numai de una

se temea: a

lucru era pentru el

mai

nu cadea cumva din dragostea

infricoator

decit insai

munca

catre El, caci acest

iadului;

precum

i,

dimpotriva, a ramine in dragostea pentru Hristos era un lucru mai dorit lui i
decit insai imparatia cerurilor. De aceea a i adaugat; dragostea catre Dum-

nezeu intru Hristos Iisus". Nu am pentru Dumnezeu - zice - acea dragoste pe

care o au ceilalji Evrei, ci dragostea intru Hristos lisusl Caci i Evreii zic ca-L
iubesc pe

Dumnezeu, dar pe

Aa a

inteles Teodorit

Iisus Hristos

Mltimea"

Mir a

bagS de seamS cum

^adincur': inaitimea" e

adincul" e gheena; adica viafa cea venicS

nu-L iubesc, fiindca nu cred

de Dumnezeu,

cerurilor, iar

moartea cea venicS.

monahul acela despre care scrie dumnezeiescul Nil Izvoritorui de
i

arStat adevSrata zicerea aceasta a Apostolului prin faptele sale,

iubitor

impa^ia

in El.

iar&i,

mergind in pustie

dupS cum

citim: Altui

ftcind purtare de grija pentru rug^ciune, i-au

stat inainte doi Ingeri i 1-au luat intre dinii,

nu a

luat

aminte

la ei,

mergind impreuna cu el. Iar el nici cit de putin

ca sa nu se pSgubeasca de lucrul mai bun, aducindu-i aminte de

aceasta zicere apostoleascS: Nici fngerii, nici Incepatoriile, nici Puterile nu vor putea sa ne
desparta de dragostea pentru Hristos." (Despre rugaciune, capitolul 112). (n. aut.)

151

'

CAPITOLUL IX
1

Adevar zic intru

*

Hristos,

nu mint (impreuna-marturisind cu mine

sm

intristarea

Apostolul va arata mai j os ca nu

fii ai

lui

Avraam.

mai inainte

covirire. i,

i,

toti citi sint

din saminta lui

ca sa nu para ca zice aceasta cu patima

A vraam

sint

vrajmaie, o ia

lauda bunatatile Evreilor, marturisind ca-i iubete pe Evrei cu

ca sa fie crezut, zice ca spune adevarul intru Hristos i ca nu

minte, Tmpreuna cu el marturisind contiinta sa intru Duhul Sfint. El aduce

asadar

trei

martori: Hristos, constiinta sa

si

Sfintul

Duh.

Si zice asa:

Mare

in-

necurmata

urmeaza
zicind:

3 Caci afi vrut safiu eu insumi anatema de la Hristos, pentrufratii

meiy rudeniile

Ce
nare",

dupa trup,

vrea sa zica anatema"? Sa

i

tii

ca insemneaza despartire"

se zice despre ceea ce s-a afierosit lui

de toata intrebuintarea obteasca. Astfel mcit,

atinge de anatema, tot aa

instrai-

Dumnezeu, care ramine osebit

precum nu cuteaza cineva a se

eel dat anatemei este osebit dintre toti oamenii.

Insa acestea trebuie mtelese in chip osebit: de anatema sfintita nu cuteaza a se

Dumnezeu, iar de omul anatematizat

se osebesc toti ca de un spurcat i despartit de Dumnezeu.
Dar ce vrea sa spuna Pavel aici? - caci vorbete impotriva celor de mai
sus. Fiindca atunci zicea: Nimeni nu ma va desparti de Dumnezeu - iar acum
atinge nimeni fiindca este afierosita lui

se roaga a

261

fi

desparjit,

Se pare aadar ca aceste cuvinte

sint

impotrivnice unul

Pentru aceasta, dumnezeiescul Hrisostom a scris un cuvtnt intreg,

vine a anatematisi cineva vreun

anatema pe care o
loc de mintuire

zici,

om

omule? -

viu sau mort (torn 7), zicind aa:

decit:

s& se tnstr^ineze de

vinovatitor al soborului al Vll-a:

la

S&

arMnd ca nu

Ce

altceva

fie afierosit acesta diavolului! i sa

Hristos !" Zice inc&

se cu-

inseamn^

nu mai aib&

Tarasie, in r^spunsul eel dez-

Greu lucru e anatema! - fiindca

Tl

dep&rteazS pe

om

de

Dumnezeu, ll gonete din imp&riltia cerurilor i-l trimite in fntunericul eel mai dinafara" (foaia
724 a tomului al doilea al Sinodicalelor). Iar Sfintul Varsanufie zice c& nu numai pe eretici,
dar nici chiar pe diavol nu se cuvine sS-1 anatematizeze cineva, fiindca acela se da anatemei
pe sine

insui, caci

i el

iubete

face lucrurile diavolului." Vezi despre anatema mai pe larg

in cuvintul inainte al soborului din

Gangra, in cartea noastra despre canoane [Pidalionul,

m.]. (n. aut.)

152

n.

a carora e

tnfierea, i slava, $i legamintele, i

4 care
Legea ifagaduintele;
5 ai carora aufostpdrintii $i dintru care
sint Israilitenii,

este peste toate

Pavel

li

lauda aid pe Iudei

vorbete cu patima
a voit sa-i

Dumnezeu

dupa

binecuvtntat in veacuri.
marete, ca sa nu para

i-i

cu vrajmaie. Pe de

mintuiasca pe Iudei,

este Hristos

trup, Cel ce

Amin!

- precum am

alta parte insa, el arata

- ca
ca Dumnezeu
zis

pentru aceasta i-a invrednicit de infiere

de

Iacov
i
Isaac
Avraam,
lui
lor
stramoilor
bunatati
de
slava, i a dat fagaduinta
- i le-a daruit toate celelalte daruri alese, mcit Insui Hristos a binevoit sa Se
bine
a
de
facere
aceasta
la
de
mtors
s-au
insa
Ei
dinii.
dintre
nasca dupa trup
dragoste
catre
marea
de
Tnspaimintindu-se
Apostolul,
aceea
i
de
Dumnezeu,
lui
Hristos
Iisus
nostru
Domnului
nascut
unuia
multumete
Iudei a lui Dumnezeu,
i

Dumnezeu

zice ca Acesta este peste toate

cum

ar spune: Doi unii

Dumnezeu,

hulesc pe

II

binecuvintat in veacuri", ca
zicind ca chemarea

primirea

tainetim
care
insa,
noi
drept,
i
binecuvintat
in
chip
facut
s-a
nu
neamurilor"
grait
de
i
hulit
fi
de
a
vrednic
este
Hristos
nu
ca
bine
le lui Hristos, cunoatem
se
ruacestea,
cuvintele
Prin
Dumnezeu.
slavit
ca
i
binecuvintat
fi
rau, ci de a

ineaza aadar
aici aratat

Arie

264
,

acel slujitor al fapturii, fiindca Pavel propovaduiete

Dumnezeu

ca Hristos este

peste toate.

Iar
munciti."
v^
$i
sa
in
necredint^
totdeauna
pentru
ramineti
am mare frica, nu cumva sa
rele i
multe
pStimi
a
adicS
anatema,
f
zice
a
rugam
i
aceasta:
,JVIa
este
cealalta tilcuire

schingiuiri trupeti (fiindca Scriptura ia

numirea anatema

in locul releior

pe care

sufera

le

numai pentru a se mintui rudele mele, Evreii" (la fel).

fratii
pentru
Hristos,
la
de
anatema
insumi
fiu
eu
rugam
sa
M&
Ceea ce zice Pavel aici:
Evrei:
pentru
Dumnezeu
catre
Moisi
zis
ce
a
asemenea
cu
este
dupa
trup",
mele
mei, rudele
Rogu-ma
de
aur.
dumnezeu
facindu-i
p^cat
mare,
savtrit
acesta
a
0 Doamne! norodul
terge-m&
i pe mine din cartea Ta,
nu,
Iar
de
iarta-i!
acesta,
p^catul
slle
ier|i
vrei
de
aadar,

cineva),

in care m-ai scris!" (Iefirea 32:31, 32). Iar aceasta, ce alta este

De nu Te

tre Dumnezeu

aa:

desparte-ma

pe mine de Tine!

264

Cel mai mare eretic

Dumnezeu,
265

Iar

ci

veacului

al

chiul Testament, ci

neamul meu, de

rnortii,

pe

ei

cu Tine,

m.)

marea

care urzesc

neam

cel nou, caci

Dumnezeu

Zice Domnul: Voi Tncheia cu casa

iubire pe care

|i

sint

- dupa

bogatia

cu casa

lui

154

frumusetea
vrednicia

traiului

lor.

- nu numai Vedupa cum e scris:

pe acela,

Iacov testament nou, insa nu ca

acela pe care 1-am Tncheiat cu parintii lor" (Ieremia 31:31, 32).

(n. aut.)

catre Evrei, Pavel ur-

acelai Teodorit

voia sa-1 dea lor

lui Israil i

o avea

tes Tntru plingerile lor

al stramoilor, i

de Dumnezeu Iudeilor

primeasca acest testament nou.

nu~i vei uni

IV-a, care spunea, printre altele, ca Hristos nu este

zidita". (n.

dricul vtrstei lor, i bunul

Iar legamintele date

cei din

a zice ca-

(la fel). (n. aut.)

zice ca, vrind sa arate

meaza femeilor ce-i pling

i

al

Tmpaca cu

doar prima t^ptura

Teodorit

celor morti,

vei

- dupa Fotie - dectt

Dar

Israilitenii

nu au

voit sa

6 i nu ca doar arfi cazut cuvintul lui Dumnezeu,

Cu
fi

adevarat

fi

zice

- eu ma

voit sa se mintuiasca

Dumnezeu de

ard pentru ca e hulit

toti.

Dar, defi nu se mmtuiesc

catre Evrei

Dumnezeu a mintit fntru cele fagaduite Patriarhilor - lui

Iacov - fiindca nu este cu putinta (caci aceasta insemneaza

arata ca

Isaac f i
nu ca doar") sa cada din adevar cuvmtul lui

nu
Avraam,

aceasta

toti,

zicerea:

Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu

a facut ceea ce a fagaduit acelora, prin lucrari fi prin implinire, chiar daca cei
ce hulesc zic ca El a fagaduit unora, dar a dat fagaduinta altera. Caci asculta
ce zice Pavel mai departe:

7 caci nu

toti cei

din Israil sint

i hrailiteni; nici pentru

ca sint samtnta

toti fit

iti

voi da (pamintul Palestinei)

semintiei tale, in veac" (Facerea 13:15).

fi

vedem aadar care este semintia

Avraam sint curat semintie fi fii

nu toti ci|:i s-au riascut din

Avraam, precum nici to|i cei din Israil,

aceasta, pentru ca
ai lui

adica cei ce s-au nascut din Iacov, sint

Israiliteni.

Avraam

Avraam dupa asemanarea

?i

f i ai lui Israil sint cei nascuti

cei vrednici

de fapta buna a

cu El

din

lui Israil,

Dumnezeu. Fiindca Pavel inadins nu a

ca sa arate cinstitul

nume pe care

Sa

fii

ai lui

lui Isaac

prin care el s-a invrednicit a vedea pe

zis: cei

1-a luat

Ci saminta

din Iacov",

Iacov de

la

ci:

cei din Israil",

Dumnezeu ctnd

s-a luptat

a fost numit Israil", ceea ce insemneaza minte vazatoare de Dumnezeu". Caci aa zice Sfinta Scriptura: Nu se va mai chema numele tau
i

numi" {Facerea 32:28). Deci, daca tu - o cititorule! - vei

infelege cine sint cei ce se nasc dupa asemanarea nafterii lui Isaac, atunci vei
afla adevarata fi nemincinoasa fagaduinta lui Dumnezeu, fiindca acelora
s-au
dat fagaduintele. De aceea, nu se cuvine a fi hulit Dumnezeu, pentru ca El a
facut ceea ce a zis, def i unii nu inteleg.
Iacov, ci Israil te vei

ci numai cei din Isaac

- zice - se vor chema semintie a ta",

adica:

Nu

trupului sint fii ai lui Dumnezeu, ci fiii fagaduintei se socotesc

266
drept semintie.

fiii

Baga de seamS ca - dupa Coresi - Dumnezeu fagaduia

gSduinte

blagoslovenii: una lumeasca, iar alta mai presus de lume.

purilor celor din lume, adica lui Ismail

pe a doua a dat-o adevSratei

dupa chipul

semin|iei

celor ase

lui semintii,

fii

nascuti

lui

Avraam

indoite fz-

Pe prima o fSgaduia

dupa legea

firii

tru-

din Hetura. Iar

adica celor nascuti din fagaduinta, duhovnicete,

in care s-a nascut Isaac. i fagaduinta cea

155

lumeasca, adicS cea despre pammtul

aceasta
intru
anul),
(La
acesta:
cuvintul
9 Caci al fagaduintei este

vreme, voi veni, si

Sara va avea unfiu" (Facerea 18:10).

ci
Avraam,
lui
a
semintie
adevarata
Nu eu - zice it,i tilcuiesc care este
semintie
chema
vor
se
Isaac
din
cei
numai
Scriptura cea Veche', ce zice: (. )
lui
nasteni
asemanarea
dupa
nascut
s-au
ctti
a ta" (Facerea 21:12). De aceea,

mai
;

Avraam, ori cu
nascut
s-a
nu
Isaac
ca
Pentru
Dumnezeu.

adevaratii
sint
acestia
fagaduin|a,
din
Isaac, adica

bine a zice

adevaratii

fii ai lui

fii ai lui

intru
anul),
(La
fagaduinte:
dumnezeiestii
legea si puterea firii, ci cu puterea
un
avea
va
Sara
si
Avraam
catre
aceasta vreme, voi veni - a zis Dumnezeu
pe
Sarei
pintecele
in
"
plasmuit
1-a
Deci cuvintul acesta al lui Dumnezeu
fiu
fin
sintem
care
Crestinii,
noi,
cu
si
Isaac si 1-a nascut. Iar aceasta se intimpla
in
ca
Botez
SfTntului
scaldatoarea
in
aflam
ne
cind
pe
fiindca,
Dumnezeu
lui
nou.
din
plasmuiesc
ne
care
pintece de maica, sint spuse cuvinte dumnezeiesti

Caci, botezindu-ne in numele Tatalui,

nastem a doua oara, duhovniceste. Si,

nasterea lui Isaac

niceasca,

mai

a implinit-o, asa

si

intii

si

si

al Fiului

si

Sfintului

al

Duh, ne

precum atunci Dumnezeu a fagaduit

duhovcea
noastra,
a
nastere
doua
la a

El a fagaduit-o prin Prooroci,

si

apoi a implinit-o.

De

ace-

se
a
trebuie
ta"
a
seminple
chema
vor
ea, zicerea: (...) numai cei din Isaac se
chipul
dupa
nascut
s-au
care
Avraam,
lui
saminta
sint
Aceia
de:
loc
in
infelege
Dumlui
cuvintul
Deci
dumnezeiesc.
nasterii lui Isaac - adica prin cuvintul
Adevaratei
Cui?
fagaduit.
a
ce
ceea
nezeu nu a cazut, nici n-a mintit, ci a dat
fu
facut
s-au
care
neamuri",
din
semintii a lui Avraam, anume credinciosilor
fagadudin
nascut
s-au
acestia
si
fiindca
asemenea cu Isaac,
ai lui

inta

Dumnezeu

si

Dumnezeu.
numai cei din Isaac

prin cuvintul lui

cerea aceasta: (...)

Iar la ceea ce zic Evreii

se vor

chema

- anume ca

zi-

seminple a ta", arata ca

trupeste din Isaac sint socotip: semintie a lui

Avraam - rSs-

doar cei ce se nasc

socose
sa
trebuia
adevarata,
fost
fi
pundem ca, daca aceasta intelegere ar
Pentru
aceia.
dintru
nascup:
cei
si
Idumeii
tofi
teasca semintie a lui Avraam si
mai
nu
Idumeii
acum
dar
Isaac,
lui
ca stramosulldumeilor, Isav, a fost fiu al
neamul
de
despartip:
foarte
sint
ci
sint si nici nu se socotesc fii ai lui Avraam,
lui Avraam si se numesc de alta semintie"
.

Hanaan,

lui
venirea
de
Tnainte
mai
tmplinit
s-au
inmultirea cea numeroasa ca stelele cerului
s-au tmphmt
lume
de
presus
mai
cea
fagaduinta
i
duhovniceasca

Hristos.' Iar blagoslovenia

facut
s-au
care
neamurile
ea
de
Tmpartasindu-se
ctnd a venit Hristos,
credinta. (n. aut.)

fii

ai lui

Avraam dupa
.

Palestinieni, nu
pe
semintie
alta
de
numeste
Fericitul Teodorit arata ca Sfinta Scriptura
Iudei
de
departe
erau
acelea
ca
pentru
ci
pentru ca celelalte neamuri erau de o semintie cu Iudeii,
Asa,
Iuden.
cu
tmpreuna
locuiau
si
ci
vecini,
doar
erau
i aveau tari osebite, iar Palestinienii nu
267

156

10 Dar nu numai ea,

ci si

Revecca, avind copii gemeni dintru unul, din

Isaac, parintele nostru.

Dumnezeiescul Apostol a aratat mai sus ca doar Isaac s-a numit semintie
a lui Avraam", desi acesta din urma a avut multi si osebiti
fii, caci avea si pe
Ismail - din Agar, roaba sa - si inca gase fii, din Hetura,'a doua
muiere a
sa.

De

aceea, zicea ca

Avraam".

si

cei ce se

acum

nasc asemenea

lui

numesc semintie a
Avraam va vedea cineva

Isaac se

nu numai la fiii lui

aceasta, ci, ceea ce este inca mai mare, o va vedea si la fratii
gemeni, adica la
Isav si la Iacov. Pentru ca nici acestia nu au dobindit aceeasi
cinste, caci Iacov
s-a ales de Dumnezeu, iar Isav s-a urit. De aceea, nici
tu - o cititorule! - nu
cere seama pentru ce Dumnezeu a ales pe cei din neamuri"
si i-a facut semintie a lui Avraam, si mai ales semintie a Sa, iar de la Evrei i-a
intors fata
lui

i-a

Iar

impins de

zice ca

la Sine.

11 i - nefiind ei inca nascuti, nicifacind ei ceva bun ori rau, pentru

ca

Dumnezeu sa ramina dupa alegere, nu din

fapte, ci de la Cei care c he am a 12 i s-a zis ei ca eel mai mare va sluji celui mai mic" 268 (Facerea
inainte-hotdrirea lui

25:23),

13 precum

este scris:

(Maleahi

Pe Iacov ham

iubit,

iarpe Isav l-am urit"

1:2, 3).

nevoie ca sa spunem mai inainte toata noima cuvintelor acestora lungi

intinse pe care le va zice Apostolul, fiindca multi,
nedumerindu-se, se

si

intre-

bau de ce au

fost alesi Evreii dintre neamuri", caci

alesi pentru faptele lor cele

Iebuseii au locuit multa

tenn ji

dm

vreme

bune, de vreme ce

in Ierusalim,

Gavaonenii

toti

in

nu se poate zice ca au

au pacatuit,

Gavao,

si

fost

neamurile",

Gazenii inca,

Ascaloni-

multi locuiau aproape. Istoriile Imparafilor ne invata acestea

mai descoperit. (n. m.)
Isav, fratele mai mare, a slujit lui Iacov, celui
mai mic, fiindca Idumeii, care se pogoara
altii

Isav,

au

slujit Israilitenilor. Astfel, ei

au

David, mai inainte de luarea

robie in
Babilon, precum marturiseste Scriptura, zicind: i au
ajuns toti Idumeii robii lui David"
(Cartea a doua a imparatilor 8:13). Dupa Procopie, Idumeii
au slujit Israilitenilor
toarcerea

slujit lui

si

dm Babilon.

dupa

in-

Atunci, neamurile megiese se Tmpotriveau Israilitenilor

si nu-i lasau sa
rezideasca biserica, neamuri dintre care cei dintii erau
Idumeii. Acestia au fost goniti de catre
Israiliteni si omoriti, iar cei

ramasi au fost facufi robi.

Din aceasta, Apostolul trage Tncheierea (dupa Coresi) ca precum Idumeii nu s-au mdreptat, chiar daca se pogorau cu neamul din Isav
si, printr-insul, din Avraam - tot asa
nici
voi, ludeii, nu va ve^i indrepta fSra credinta in
Hristos, macar de va si pogoriti cu neamul din
Avraam. Ci, precum Idumeii au slujit voua, asa veto' sluji si voi
celor din neamuri",

chiul Testament

va

sluji celui nou. (n. aut.)

157

si

Ve-

Apostolul aduna inca

nedumerire,
aceasta
Deci,
la
ele.
cu
impreuna
Evreii
si
ci pricepute doar de Duraalte multe nedumeriri noi, cu adevarat neintelese,
si pe Isav.
Iacov
sus,
pe
mai
pomeniti
gemenii
pe
nezeu. i, mai
fapta buna, si nici
vreo
pentru
ales
fost
a
Iacov
nu
doi,
acestia
dintru
Caci,
aflindu-se amindoi in
Isav nu a fost urit pentru faptele lui cele rele - fiindca,
Ci, din inainrau.
sau
bun
lucru
vreun
facusera
nu
ei
lor,
pintecele maicii

intii, li

te-hotarirea

arata

Dumnezeu, unul (Iacov) a fost ales si iudin

urit - precum zice sj Proorocul Maleahi, vorbind

inainte-cunostinja lui

si

(Isav) s-a

bit, iar celalalt

partea lui

Dumnezeu: Pe Iacov 1-am

ca

sa

totul

fie

deplin

lui

al

inte-cunostintei Lui. i de ce sa

pe Isav 1-am

iubit, iar

Dumnezeu

si

al

urit"

inainte-hotaririi

pentru

si

vorbim numai de acestia? Atunci cind

inatoji

inchinat,
au facut acel idol al vitelului in muntele Horiv, si i s-au
Faraon, a fost
fmparatul
altji
nu.
Sau
iar
pedepsiti,
fost
au
unii dintre dinsii
altii la fel de impietnti
multi
inca
erau
mai
dar
adevarat,
cu
suflet
impietrit la
numai
el singur? Vezi ca acestea sint
pedepsit
fost
de
a
cum
Atunci
dinsul.
ca
ci doar de El
oameni,
de
neintelese
adevarat
cu
Dumnezeu,
judecati ale lui
Israilitenii

astfel este si alegerea

singur? Deci

neamurilor"

lepadarea Evreilor, care

si

este prea-bincuvintata si
Dumnezeu
la
iar
cuvint,
de
afara
pare
noua
cuvintele Apostocuprind
care
o
pe
in|elegerea
este
Aceasta
prea-adevarata.
ni se

lului

ce ne stau inainte

14 Ce vom

zice

cele urmatoare:

aadar? Au doar este nedreptate

la

Dumnezeu? Sa nu

fie!

Fiindca la

neamuri"

si

Dumnezeu -

Iudei,

- nu este nedreptate, apoi

nedrept Dumnezeu.

zice

nu a fost

nici

cu

noi, cei din

15 Caci ii zice lui Moisi: Voi milui pe cine vreau sa miluiesc

indura de cine Ma tndur" (Iesirea 33:19).

Dumnezeiescul Apostol adauga aici

dovedind cu aceasta ca doar Dumnezeu
269
rii

nu

DupS

si

ale lumii

inainte darul poate

faptele cind ele sint

rul i

cu

sfatul lui

cea Veche,
cine e vrednic de cinste si cine de

alta zicere din Scriptura

stie

cum

mmtuieste fara de voie. Ins*,

faptele, fiindca omul, ca om, este chemat catre rau,
ale trupului,

Ma voi

cS tnceputul mintuinimeni nu se
din dar. Nu sint Tns lepadate nici faptele, de vreme ce
leapada
din aceste cuvinte pe care le zice aici, Pavel mai mult

Coresi, cei mai multi dasc&li arata

este din fapte, ci

si

si

si

Apostolul invata

si

aici

se vinde de citre pacat si lucreaza cele

ale diavolului, intunecindu-se. i

numai atunci cind povatuieste

mdupleca si a binevoi lumina darului. Asadar, Pavel leapada

invoieste cu daunite cu omul eel dupa fire, dar le primeste cind omul se

omul

a se

Dumnezeu

si

se povatuieste de acela.

158

(n. aut.)

pedeapsa. Cad, desi

inchinat in pustie
miluit,

pe

altii

Moisi n-a

Israilitenii

- precum am

i-a pedepsit, iar

toti laolalta

idolul vijelului

mai sus - Dumnezeu pe

altii i-a

dat levitilor

Proorocul eel

omule, vrei sa

Iar tu,

pentru ce au fost

zis

pe

stiut pricina aceasta,

Dumnezeu.

au facut

stii

atit

si

s-au

unii din aceia i-a

i-au junghiat. i nici

de mare

pricinile si ceri

si

de apropiat de
seama de la Dumnezeu
si

din neamuri", care erau pacatosi? i - macar ca

Pavel putea sa spuna pricina pentru care s-au
ales neamurile" iar Israilitenii
s-au lepadat (ceea ce a aratat in alta epistola,
anume ca Israilitenii au socotit sa
se indrepteze din Lege si din faptele lor, iar
neamurile" au socotit sa se
indrepteze doar din credinfa si din dar) - macar ca
alsi cei

Pavel

pricina aceasta, el
iscoditorilor

iconomiile

si

lui

sa-i

trece sub t&cere deocamdata, ca

zic

putea spune

mai mult sa astupe

gurile

induplece sa nu caute vreo socoteala de la judecatile

si

Dumnezeu.

16 Deci daml nu

Dumnezeu
Isaac

zice

e al celui ce vokte, nici al celui ce alearga, ci al lui

celui ce miluiete.

voia intr-adevar sa blagosloveasca pe Isav, si Isav alerga in

cimp ca sa capete vinat si, prin acela, sa fie blagoslovit, precum e
scris la Fa-

cere:

zis lui (Isaac lui Isav): Iesi in

cimp

vineaza-mi vinat! i s-a dus

sau" (Facerea 27:4, 5). Insa Dumnezeu,
si

Isav in cimp ca sa vineze pentru tatal

cu judecata dreapta, a facut sa dobindeasca blagoslovenia
Iacov, fiindca era
vrednic de ea cu adevarat. Prin aceste cuvinte, se pare
ca Apostolul surpa
stapinirea de sine a omului [libertatea, n. m.], dar nu e
asa. Ci - precum despre o casa s-ar zice ca totul este al mesterului care a zidit-o,
macar ca zidarul
are nevoie de materiale si de oameni pentru a zidi - tot
asa zicem si despre om

ca totul este

al lui

Dumnezeu, cu

Dumnezeu are trebuinta si de voinfa

Dumnezeu ispraveste, si incununeaza si

toate ca

de osirdia omului. Dar, fiindca

osindeste, atunci zicem ca tolul este
si

al lui

Dumnezeu.

270

270

Coresi spune ca Apostolul graiete aici despre eel ce voiete

dreapta credinta i cunotinta. Pentru ca eel ce alearga aa

alearga f5ra a avea insa

nu se miluiete,

cu dreapta credinta
blagoslovenia

cunotinta se miluiete. Iar

Dumnezeu

1-a miluit

iar eel

pe Iacov

ce alearga

i i-a

dat lui

Isav cu dreptate, fiindca Iacov s-a facut intii-nascut al lui Isaac,

cumparmd
acest drept de la Isav pentru piine i pentru putina fiertura
de linte, cum marturisete Scripturn (Facerea 27).
lui

mai inainte inchipuia norodul Israilitean, iar Iacov pe eel din neamuri"
al Cretimila cu care ne miluiete Dumnezeu este mingiierea cea prin
Mesia, ca dupa mila

Iar Isav
nilor. Iar

Sa - zice - ne-a mintuit pe noi"

ereticul,

nomia

(Tit 3:5).

Caci voiesc

dar in zadar, fiindca nu au ca povatuitor darul

intruparii.

159

alearga

Agareanul,

Evreul,

dumnezeiasca mila daruita prin ico-

17 Caci Scriptura zice despre Faraon: Chiarpentru aceasta te-am

Mea

Meu
Prectim

in tot pamintul" (Ieirea 9:16)

- amintind despre Evreii

ca unii au scapat de pedeapsa,

iar

ce au facut idolul in pustie, Scriptura zice

altii s-au pedepsit, aa cum am zis mai inain-

mmtuire
mini a
fost impietriti ca dinsul Caci

zice

Dumnezeu

lui

am

Faraon

271

chiar pentru

adus in mi

Mea i astfel multi alti impietriti i rai sa se fereasca,

fiindca se va vesti numele Meu in tot pamintul", cum ca suit drept i puternic.

tine,

sa se arate puterea

18Aadar, Dumnezeu miluietepe cine

voiete,

iarpe cine

voiegte,

il

impietrete.
Aici, dumnezeiescul Apostol trage incheierea celor zise

mai sus

hota-

nu se cuvine a cere cineva seama de la Dumnezeu, pentru ca El milucare

pe
pustie,
in
vitelul
facut
au
Evreii
care
pe
precum
cine
voiefte,
pe
iete
insemDar
ce
Faraon.
pe
ca
impietrete,
voiete,
il
cine
iar
pe
pedepsit;
nu i-a
rate ca

Precum
Asculta!
necuvenita.)
pare
(Pentru
ca
impietrete"?
neaza
mateosebita
pentru
ci
sine,
de
nu
lutul
intarete
dar
soarele inmoaie ceara,
de
cea
inima
impietrit
a
Dumnezeu
ca
zice
aa
se
tot
lutului
i
cerii
a
rie a
zicerea: il

lut a lui

Faraon. In ce chip? Prin indelunga Sa rabdare. Pentru ca, rabdindu-1

araApostolul
rau",
bun
sau
ceva
Iacov
Isav
i
de
a
face
inainte
mai
i, prin zicerea: (. .)
vointe,
i inainte-cunotinvecuitoarei
pururea
ci
omului,
faptelor
urmeaza
nu
ta ca mintuirea
Dumnezeu
fiindca
fapte,
de
inainte
mai
hotarate
Care
Dumnezeu,
lui
mainte-hotaririi
tei i
mai inainte cunoate faptele cele bune ce or sa se faca, si nu faptele savirsite firesc, ci precum
vor urma darului ce le va povatui. (n. aut.)
271
Coresi spune ca te-am ridicat" e in loc de: Te-am pus imparat (ori: te-am tinut") fi
.

te-am lasat s& foloseti tirania asupra norodului Meu, ca s&-Mi arat puterea prin minunile
sa
mgaduit
Ti-am
de:
loc
e
in
ridicat
te-am
asa:
Acest
tflcuieste
Teodorit
Mele. Iar
va
fi
ce
folosul
vazmd
inainte
mai
te-am
oprit,
nu
opri,
putind
a
te
tmparatia
i,
dobindesti
Cci
prin
fapte.
adeverit
s-a
Domnului
celor buni." Vezi aici, cititorule, c& acest cuvint al
FaDumnezeu
pe
pedepsit
1-a
cu
care
Rosie,
Marea
afundarea
in
prin
batai
i
prin cele zece
Auzit-au
Moisi:
zicea
aceasta
Pentru
pamintul.
Lui
in
tot
numele
vestit
si
s-a
auzit
raon s-a
din
neamurile, i s-au mtaritat (ori s-au infricosat), chinuri de dureri i-au cuprins pe cei

Domnului si stapinitorii Moavitenilor, tremur i-a cuprins

i Raav curva
mea
Zicea
15:14,
15).
{leirea
Hanaan"
in
locuiesc
ce
cei
i i-a topit pe toti
frica voastrS peste
e&zut
caci
a
acesta,
pamintul
vou^
v-a
dat
Domnul
tiu
c&
catre iscoade:
ieseati din Egipt. i,
cind
voastre
fetei
inaintea
Roie
Marea
Domnul
uscat
ca
a
auzind
noi
noi
in fa|a
din
unul
nici
intru
duh
este
mai
i
nu
noastre,
inimile
in
mspaimintat
auzind, ne-am

Filisteia. Atunci au crezut domniei

voastra" {lisus Navi 2:9- 1

1). (n. aut.)

160

indelung, 1-a facut mai impietrit, precum, de pilda, daca cineva ar avea un rob
viclean

l~ar face

rau,

nu

1-ar pedepsi, ci ar folosi catre dinsul iubirea

mai rau decit era

Nu

inainte.

doar ca stapinul

de oameni,

1-ar invata rautatea, ci

pentru ca robul se folosete de iubirea de oameni a stapinului sau spre Tnmulti272

rea rautatii sale, defaimindu-i bunatatea.

19 Imi

vei zice deci:

Pentru ce mai tnvinuiete, caci

voii Sale cine

ii

sta

impotriva?

Aa cum am
te

ca iconomiile

zis
i

de multe

ori, sflntul

judecatile acestea

Ii

Apostol se

sint

cunoscute doar

aceea, aduna multe nedumeriri din toate partile,

stnmtoreze pe auzitori
lese

iscoditori

necuprinse de minte. Deci,

i sa-i

aici,

silete in tot chipul

nu

le

lui

sa ara-

Dumnezeu. De

dezleaga, ca sa-i

incredinteze ca acestea sint neinte-

vine cu o impotrivire

nedumerire

la

mai inainte i spune aa: Daca Dumnezeu tl impietrete pe eel

ce voiete, de ce mai mustra i invinuiete pe eel ce greete? Caci cine poate
sta impotriva voii Lui? Dumnezeu a voit i a impietrit pe Faraon ori pe vreun
cele zise de el

din aceasta pricina, acela pe care 1-a impietrit a greit. Deci, de ce

altul;

cearta

muncete pe

i il

eel impietrit

de El?

lata dar impotrivirea

rea pe care o ridica Apostolul ca sa arate ca acestea sint nedumerite

doar de Dumnezeu,

De

nedumerii

aceea nici nu dezleaga neintelegerea aceasta,

gura celui ce nu se dumirete

i ii

273

intelese

ci

astupa

zice:

- o omule! - tu
Dumnezeu?

20 Deci daf

il

cine

eti,

eel ce raspunzi impotriva lui

Vezi, iubitule, ca marele Apostol oprete

de vreme
272

infrineaza iscodirea cea fara

de prisos a mult-iscoditorilor? Prin aceasta vrea

Iar Meletie Pigas zice aa:

Nu

fi

pe

Dumnezeu, Cel ce poruncete a t&ia

pretutindeni, Cel ce pune inimi de carne in oa-

tmpietre^te inima

imprejur inima, Cel ce mfruntS taria cerbicei

meni (adicS Tnmoaie). CS, de-ar

sa-i invete

impietrit

Dumnezeu inima

lui

Faraon, ca acela sa cada, ar

insemnat ca rautatea aceasta a fScut-o tnsui Dumnezeu, adicS Cel ce a dat pricina

fi

rautatii,

pe Dumnezeu impietritor de inimi, cum ar mai

fi sf&tuit, zicind: Nu v^ tmpietriti inimi'le voastre? Ori, mai ales, cum ar fi poruncit aceasta
chiar Dumnezeu? - cind zice despre Sine, prin David i prin Pavel, aa: Astazi, de veti auzi
acestea
acestea
i
cele
ca
Insa
voastre!
(Evrei
3:7,
8).
glasul Lui, sa nu v impietriti inimile
precum este i cea zisa de Isaia, ca: Ne-ai ratacit din calea Ta $i ai impietrit inimile noastre
ca sa nu ne temem de Tine (capitolul 63:17) - nu spun ca Dumnezeu sav!rete acestea, ci
aprinzind rautatea. i, daca Pavel L-ar

numai ingaduie a se
273

fi tiut

saviri" (cartea mtii despre cretinism). (n. aut.)

Zicerea: deci dar", alcatuita din

doua

conjunctii, vrea sE zica: apoi" sau: cu adev?

rat", (n. aut.)

161

oameni sa cunoasca ce este Dumnezeu

este mtrutot-intelept

drept

sete cu dreptatea Sa; iar

toate le tie

omul

judecatile cele nepricepute

ce este omul:

cu mjelepciunea Sa
cu mintea

este prea-neputincios

drepte ale

anume ca Dumnezeu

lui

Dumnezeu.

iconomi-

i le

nu

fnjelege

Tu

i Tntreaba:

cine

- o omule? Eti tu impreuna-parta i impreuna-imparfitor al stapinirii lui

Dumnezeu? Eti tu oare judecator al iconomiilor acelora pe care se cuvine ori
nu a le face Dumnezeu? Fiindca a cerceta cineva ca ceva se c&dea a se face
eti

aa ori altfel este msuire a unuia ce raspunde

Dumnezeu nu

nezeu. Iar eel ce se teme de

Dum-

impotriva marelui

sta

se cuvine a judeca aa, ci trebuie s&

se induplece fara iscodire la cele ce se fac de mtrutot-injeleapta pronie a lui

Dumnezeu,

in orice chip s-ar face.

Au

doar va zicefaptura Celui ce afacut-o: De ce m-aifacut aa?

21 Au doar nu are stapinire olarul asupra lutului, din aceeai
274
framintatura a face un vas spre cinste, iar altul spre necinste?

Apostolul a folosit pilda aceasta nu pentru ca sa ridice stapinirea de sine a

oamenilor [libertatea, n. m.], nici ca sa ne faca trindavi i nemica|i precum
cele neinsuflejite, ci

vine a ne supune

lui

aa

cum am zis mai

Dumnezeu, aratmd

- ca

inainte

sa ne invefe

cum

coviritoare tacere, ascultare

renie iconomiilor pe care le face. Pentru ca

- precum zice -

se cu-

sme-

olarul face, din

acelai lut, vasele pe care le voiete, unele spre lntrebuinfare cinstita, iar altele

spre intrebuintare ne-cinsita,

impotriva. Tot aa

pe

altii ii

omule, nu iscodi lucrul acesta,

ci

unul din vasele acestea nu-i graiete

acelai

neam

pedepsete
inchina-te

Au

zice-va fSptura Celui ce a facut-o:

numai

Nu mai facut inteleptete!"

Dar bag& de seama

tik

- dupa

Nu Tu

pe

altii

injeleptul Meletie Pigas

pe

unii,

unii i-a facut

- daca olarul, din acelai lut, face

mseamna ca Dumnezeu pe unii oameni

spre pieire. Socoteaia care este hulitoare

in te-hot&rate, nici

urmeaza

cin-

aceea

tu,

lutului i vase-

vefi socoti

precum

lutul

m-ai piasmuit! Sau lucrul, Celui ce

zic ei

necinste, atunci

De

Ti

l~a

(capitolul 29: 16).

inainte-hotari toata framint&tura oamenilor,

C&ci

ne-cinstete.

Au nu vS

s-au r&t&eit din aceste cuvinte ale Apostolului i au socotit ca

cinste.

oamenilor, pe unii

al

i ii

Apostolul a luat zicerea de la Isaia, care spune:

olarului?
facut:

nici

Dumnezeu, din

stete i-i slavete, iar

274

nu face pe vreunul

cum

sint

maniheii

i calvinii,

Dumnezeu, vrind a deslui i a

spre cinste, iar pe alp spre ne-

unele vase spre cinste, iar altele spre

ii

hot&r&te dinainte spre mmtuire, iar

eretic&,

fiindcS

Dumnezeu nu ma-

pe sine tnc&tre Timotei: Intru o casa mare nu

necinstit i spre pieire, ci fiecare se face aa

dup& a sa alegere. Ar&tind aceasta, Apostolul scria

sint numai vase de aur i de argint, ci i de lemn i de lut; i unele sint spre cinste, iar altele
spre necinste"; iar mai departe zice: Deci, de se va cur&ti careva din acestea, va fi vas spre
cinste, sfintit i trebuitor st&pinului, gStit spre tot lucrul bun" (2 Timotei 2:20) - mv^ind prin
aceasta s& cunoatem stapinirea de sine [libertatea, cum ziceam, n. m.]. (n. aut.)
sui,

162

precum lutul urmeaza miinii olarului, aa i tu urmeaza

voii i judecatii lui Dumnezeu, Celui ce toate le iconomisete Sa tii insa - o
cititorule! - ca - precum la vasele de lut nu lutul face a.fi unele dintre dmsele
lor celor

de

lut! i,

cinstite iar allele ne-cinstite, fiindca lutul este unul i acelai la toate vasele, ci

osebirea o face intrebuintarea lor de catre oameni

oameni. Pentru ca nu firea omeneasca

li

tot aa se intimpla i la

face pe unii.sa se rasfete, iar pe

sa se munceasca; ba, fiindca firea este una

tatea alegerii este

aceeai la toti oamenii,

altii

ci liber-

cea care face aceasta osebire.

22 $i ce este daca Dumnezeu, vrind a-i arata minia i a-iface

cunoscuta puterea, a suferit cu indelunga-rabdare vase de urgie
gatite spre pierzare,

ca sa-ifaca cunoscuta bogatia slavei Sale catre vasele de mila, pe

care le-a pregatit spre slava?
24 Adica pe noi, pe care ne-a $i chemat, nu numai dintre Iudei, ci yi din

23

neamuii",
^

Dupa ce

a astupat gurile acelora care se apuca sa iscodeasca judecatile lui

Dumnezeu, Apostolul dezleaga acum nedumeririle i zice cu intelepciune ca
vas de urgie" era Faraon, adica eel ce aprindea urgia lui Dumnezeu cu impietrirea sa.

Deci pe acesta

,,1-a

suferit"

Dumnezeu, adica

1-a rabdat, pentru

ca a

Faraon a folosit aceasta

indelunga-rabdare a lui Dumnezeu spre mai multa impietrire i s-a facut de
voia sa vas primitor de urgie i de minie dumnezeiasca i gatit spre pieire.
Pentru ca el nu a lasat nelucratoare nici o apucatura din acelea ce erau spre
aratat indelunga-rabdare pentru rautatea lui

iar

pierzarea sa, ci a sav?rit toate cite erau spre stingerea sa. Sau, zicerea: a suferit" se intelege in loc de:

a adus pe Faraon in mijloc", ca, de nu se va Tn-

drepta cu iubirea de oameni

zeu,
lalti
9

indelunga-rabdare, sa-1 pedepseasca

aa sa-i arate puterea Sa

dreptatea, pentru ca sa se indrepteze cei-

care vor auzi aceasta.

Deci - precum, batindu-1 pe Faraon, care de

Dumnezeu

a aratat dreptatea

puterea Sa

neamuri", care pacatuisera mult (pentru ca

Dumnezeu a

aratat bogatia slavei Sale. i

Sale de oameni,

275

rele,
a-1

ci

Dumnezeu, a

lui

Dumne-

sine-i s-a facut vas

tot aa,

ei

nu a

de urgie,

miluindu-i pe cei din

s-au facut vrednici de mila),

zis

ca a

aratat bogatia iubirii

a slavei Sale", pentru ca aceasta este slava desavirita a

milei Lui adica. Iar pe aceasta: pe care le-a pregatit",

Injeleptul Teodorit

aduce

pildS la aceasta, zictnd:

La

fel

cum nu

dar dintru acestea gStesc doctorie folositoare bolnavilor, tot aa nici

doctor ii fac vipe-

Dumnezeu nu

impSrtai pe Faraon de bat&i. Dar, funded el s-a povirnit spre multa saib&ticie ca de

adus asupra

lui toate felurile

de b&tfti

a ar&tat tuturor oamenilor puterea Sa.

163

(n. aut.)

voia

fiarft,

Apostolul a zis-o in loc de: le-a inainte-cunoscut". 276 i nu a

zis ca
pe toti cei din neamuri", ci: din neamuri", adica
aceea,

nu

te sminti tu, Iudeule, caci, iata, i cei

iesc, iar altii

i-a miluit

pe unii dintr-?nii. De
din neamuri'\ unii se milu-

nu se miluiesc.

25precum zice

i intru Osie:

Chema-voi norod al Meu

Meu

jy

(capitolul

2:25);

Meu
stntetifiii

Dumnezeului celui viu" (Osie

2:1, 2).

Pentru ca sa nu zica Iudeii O Pavele, ne amagesti cu cele pe care le zici Apostolul aduce martor pe Proorocui Osie, care striga: Voi numi
norod al
Meu" pe acela ce nu este norod al Meu, si iubita a Mea" pe cea care nu este
:

Mea! i care altul nu era norod al lui Dumnezeu, in afara de neamuri"?

Sau care nu era iubita a Lui, afara de adunarea neamurilor"? Iar neamurile"
s-au facut nu numai norod al lui Dumnezeu si iubite aie lui
Dumnezeu, ci,
ceea ce e mai mare, s-au facut si fiii Dumnezeului celui viu". i - daca
ciiubita

neva ar zice ca acest cuvtnt s-a spus pentru Iudeii care mai inainte s-au aratat
nemultumitori, iar apoi s-au primit de catre Dumnezeu - zicerea aceasta ar fi
fara tarie. Fiindca, daca s-a mtimplat aceasta cu Iudeii, de ce
nu s-ar fi Tntfmplat acelai lucru i cu neamurile", i unii dintre dinsii,
aratmdu^se necredinciosi, sa fie lepadati, iar

altii,

27 Iar ham striga pentru

venind

IsraU:

la credinta lui Hristos. sa fie orimiti'7

Chiar de arfi numarulfiilor lui Israil

ca nisipul marii, doar ramasita se va mintui,

Pavel nu s-a multumit doar cu Osie,
striga", adica propovaduieste

duieste?

Ca nu

aduce martor

ci-1

cu indrazneala

si

pe

Isaia, care

nu se sfieste. i ce propovanumai cei vrednici, ca aceasta

si

se vor mintui top: Israilitenii, ci

msemneaza

ramasi|a", adica cei alesi, pe care i-a lasat si i-a osebit Dumnezeu ca fiind vrednici a se mintui. i, zicind impreuna cu Proorocui
aceasta:
ca nisipul marii", Apostolul le aduce aminte Iudeilor de fagaduinta
cea

veche

pe care a facut-o

Dumnezeu

lui

Avraam, ca va inmuiti saminta

marii, fSgaduinta de care Iudeii s-au facut nevrednici.

A?a a

tflcuit zicerea:

a pregatit"

Nu

lui

ca nisipul

va tulburati asadar -

Teodorit. Iar aceasta: cele pe care le-a pregatit

spre slava", arata dumhezeiasca inainte-cunostinta, ceea ce

a zis si intra cele de mai inainte,
anume ca pe care i-a Inainte-cunoscut, i-a si hotfirit a fi de un chip cu chipul slavei
Fiului

Sau" (Romani 8:29).

(n.

aut)

164

o Iudeilor! - ca

s-ar

facut mincinoasa fagaduinta lui

fi

Proorocii au proorocit ca
unii din ei. (Vezi
zicerii:

cum

nu

toti Iudeii

Dumnezeu,

caci, iata,

se vor afla vrednici de mintuire, ci doar

tilcuiete aceasta

Teologul Grigorie,

submsemnarea

in

de care lumea nu era vrednica" (Evrei 11:38.)

28 implinind i scurtfnd cuvintul intru

Domnul pe pamint" (Isaia 10:22).

dreptate, caci cuvint scurt

vaface

Aid, Pavel arata tn ce chip se va mintui ramaita celor alei ai lui Israil. i
zice ca nu e nevoie a osteni cineva, ticaloindu-se cu faptele cele mult-ostenitoare ale Legii celei vechi, fiindca

Dumnezeu, scurtmd

cuvintul credintei intru

dreptate in tot pamintul, va indrepta pe aceia ce-1 vor primi in inima lor.
Fiindca - precum zice tot Pavel - de vei marturisi cu gura ta ca lisus este

Domn

Dumnezeu,

cu inima

ta vei

crede ca

Dumnezeu L-a

sculat din

morti dupa firea Sa omeneasca, te vei mintui" (Romani 10:9). Acesta este cuvintul eel scurtat", adica putinele cuvinte ale credintei.

29

i,

De nu ne-arfi lasai
ne-amfi facut ca Sodoma p ne-amfi

precum mai-nainte a zis

Domnul Savaot,
Gomora" (capitolul 1,
in

Baga de seama ca - precum

Isaia:

stih 4).

zice marele Vasilie in tilcuirea la Isaia

- Apostolul Pavel

a schimbat unele cuvinte ale zicerii acesteia, iar altele le-a lasat aa cum erau talmacite. Caci,
zicerea
fiind Evreu i tiutor de carte evreiascS, nu a urmat talmacirii celorlalti, ci a talmacit

aceasta din Biblia evreiasca

precum

a socotit."

va
care
ramasita
se
este
i
care
zicind:
acestea,
adauga
p^rinte
dumnezeiescul
i
mintui? Cei care implinesc cuvintul scurtindu-1 intru dreptate, caci eel ce cuprinde toata insi lucreaza ceea
Evangheliei
cuvinte
ale
Tn
pujinele
prooroceasca
rinduirea
si
Legii
semnarea
aceste
intru
atirna
Proorocii
si
toata
Legea
Caci
mintui.
va
se
acela
Domnul,
la
ce a primit de
doua porunci: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tSu! si Sa iubeti pe aproapele tau ca pe
ce implinesc cuvintul si il infaptuiesc, scurtindu^l oarecum intru aceste
prea-scurte porunci, aceia sint ramasita ce se va mintui. i mai este si aceea: Toate cite
voiti sa va faca voua oamenii, asemenea faceti si voi lor, ca aceasta este Legea si Proorocii
(Matei 7:12). Vezi aadar tot cuvintul indeplinit si scurtat intru dreptate? Caci cuvint scurt
sine-ti! Iar cei

pentru toata lumea. (Apostolul a zis insa ca Domnul va face aceasta pe

pamint", i tot asa au talmacit si Simmah [taimacitor al Vechiului Testament, n. m.] i Teodoscurtat
tion [la fel, n. m.]: in mijlocul a tot pamintur, n. aut.) Caci Hristos-Dumnezeu a

va face

Domnul

pipai,
nici
sa
gusti,
sa
atingi,
nici
sa
nu
te
Legii
aminte
ale
luat
de
anevoie
poruncile cu
adica rinduielile despre sarbatori, despre zile, despre arderile de tot, despre spalare, despre cuporunci ale draratire - intru o incheiere scurta si lesne de luat aminte, anume in aceste doua
gostei

si

aceasta este Legea

vietuiesc

voua oamenii, asemenea faceti si voi lor, ca

Proorocii - ca sa nu rSmina nici un prilej de pricinuire celor ce nu

intru zicerea: Toate cite voiti a va face

i

dupa Evanghelie)"

(n. aut.)

165

Dupa

ce mai sus a aratat cum se va mintui ramaifa lui trail, Apostolul

talmacete acum aratat ce anume este ramaita aceasta. i zice ca e ceea ce a

Dumnezeu ca o

ca un aluat dospit - caci zicerea: a lasat" a infeles-o fn loc de: a ales". Caci - zice - de nu ar fi pazit Dumnezeu
saminta aceasta, tot neamul Evreilor ar fi pierit ca Sodoma i Gomora, fiindca
lasat

eram

osindifi

sfiminfa aleasa

de pacatele noastre intocmai cu

aceia.

278

30 Ce vom zice deci? Ca neamurile", care nu alergau dupa dreptate,

au dobindit dreptatea, insa dreptatea din credinta;
31 iar Israil, ce gonea dupa legea dreptatii, nu a ajuns la legea dreptatii
Aici, dumnezeiescul Apostol aduce dezlegarea cea prea-aratata a
ririlor

de mai inainte

neamurile", iar

arata din care pricina au fost primite de

Israilitenii

nedume-

Dumnezeu

au fost lepadati. i zice ca neamurile" s-auin-

dreptat fiindca i-au luat dreptatea din credinta in Hristos, iar Israilitenii,

indca gonesc

- adica

nu au ajuns
teze pe om.
fapte,

alearga

- cautind

fi-

legea dreptatii", adica dreptatea din

a se indrepta, fiindca legea cea din fapte

nu poate sa Jndrep-

din faptele
Legii.

Zice: Intrebi, omule, pentru care pricina nu s-au Tnvrednicit a se indrepta

Israilitenii, dei se sileau foarte sa se

indrepta din credinta in Hristos,

nu se va indrepta
din fapte",

nici

ci

mdrepteze? In|elege ca

ei

nu cautau a

se

ca din faptele Legif'. Iar din faptele Legii

un om. Vezi insa - o

cititorule!

- ca

Apostolul nu a

zis:

ca din fapte", ca sa arate ca Evreii nu purtau grija cu adevarat

nici de faptele LegiL ci le faceau intru fatarnicie.
ci:

33 $i s-au poticnit de piatra poticnirii, precum este sens: Iata, pun in

Sion piatra de poticnire i piatra de sminteala, si tot eel ce va crede
intr-insa

De

nu

se va ruina" (Isaia 28:16).

piatra se impiedica eel ce casca gura

nu

au patimit,

uita la alte lucruri. Iar Evreii aceasta

la

ia

aminte inaintea

caci, cascind

gura

sa, ci se

privind

Lege, s-au impiedicat de Hristos. adica nu au crezut in Hristos. Tar Hristos

278

Dupa

tilcuirea

dumnezeiescului Chiril, samin|a" pe care a lasat-o

Israiliteni care s-au mintuit, dintre care

Apostolii. Sau, samin$a" este Hristos,

cea

dintii este

precum a

Domnu!

NascStoarea de Dumnezeu,

zis Fotie (la Coresi). (n. aut.)

166

sint putinii
i

apoi

nu Se numete
de

,,piatra

la sffritul i

de

de poticnire"

piatra de sminteala" de la Sine~i, ci

la isprava celor care

nu au crezut

Hristos, de Sine-f i, S-a pus piatra de temelie

de

279

intr-Insul.

intarire pentru toata Bise-

rica credincioilor, i nici unul din cei ce cred intr-Insul

Evreu - nu va fi rainat. De aceea, credinta

indrepteaza pe om, iar nu faptele Legii.
ori

Pentru ca

ori

pagin de ar

este cea care lucreaza totul

fi,

CAPITOLUL X
1 Fratilor,

bunavointa inimii mele

rugaciunea

mea

catre

Dumnezeu

pentru Israil este spre mtntuire.

irra

cuvinte dulci, ca sa nu socoteasca

ei

ca vorbete din patima

vrajba.

Ce

le

mea cea dintii i dorul eel mai fierbinte

mea catre Dumnezeu pentru voi, cei de un

zice insa? Ca: Bunavoin|a, adica voia

inimn mele, inca i rugaciunea

neam cu mine, este nu numai de a va mintui de munca,
tra imparajia lui Dumnezeu. Atunci, cum a fi vrajma
al

lui

Dumnezeu

ci i

de a va mintui

al vostru,

daca

in-

ma rog

pentru mintuirea voastra?

2 Caci marturisesc pentru din$ii ca au rivna

lui

Dumnezeu, dar nu dupa

cunotinta>

3 Caci, necunoscind dreptatea lui Dumnezeu i cautind sa stea dreptatea

lor, nu s-au supus dreptatii lui Dumnezeu.
inceput, se pare ca Pavel face har Evreilor, pentru ca sa-i inmoaie. Caci
zicmd ca au nvna pentru Dumnezeu, dar nu dupa cunotinta" - ti arata ca

La

mai mult de mila, decit de osinda i de munca. Caci rivnesc cu

adevarat pentru Legea data lor de Dumnezeu, insa nvna lor nu este intra cunotinta, fiindca nu vor sa tie ca Legea a Tncetat i s-a facut nelucratoare.
sint vrednici

Astfel, la Tnceputul capitolului acesta, se pare ca Pavel face har Evreilor,

de stapinire de sine,
fiindca Evreii cauta sa-i intareasca dreptatea lor, adica pe cea din Lege, pe
cea savirita din ostenelile i faptele lor, care a cazut i mai mult nu poate sta.
Si, cautind a pune sa stea" aceasta dreptate cazuta, nici pe aceasta nu au

precum ziceam. Trecind insa mai

279

De

tl

pe care nu au luat-o in seamS ziditorii, aceasta a ajuns

Cine va c&dea asupra ei se va zdrobi; iar peste cine va c&dea ea,

aceea a zis Domnul:

sa fie in capul unghiului. (...)

jos, el arata iubirea lor

,JPiatra

va sfarima" (Matei 21:42, 44).

(n. aut.)

167

pus-o, nici dreptatii

Dumnezeu nu

lui

cea desavirit cazuta

a te

s-au supus. lar a incerca sa faci sa stea

zbuciuma in zadar intru aceasta

este

semn de

drie

zice

mm-

mai bine a

- de

socoteala nebuna. Iar dreptatea lui

credinta, pentru ca

nu

Dumnezeu"

este aceea din

are dureri ale noastre, ci totul este al darului lui

Dumnezeu.

4 Caci sfiritul Legii este

Hristos, spre indreptarea a tot eel ce crede.

Fiindca mai sus Apostolul a numit chiar dreptate pe aceea din Lege, Evreii
cretinati ar fi putut sa zica aa: Inseamna deci ca noi am facut faradelege
pentru ca

am

Hristos ar

fi

dei

nu

am

putut sa zica
savirit-o

i ei:

De

De

asemenea, Evreii ce nu au crezut In

vreme ce aceea din Lege este chiar dreptate,

lasat dreptatea aceasta!

vom

acum, negreit o

De

saviri cindva!

aceea,

aici,

.Hristos

Hristos

anume

de a mdrepta pe om. Aadar, sa nu zici tu, Cretin Evreu, ca

nelegiuit fiindca ai lasat credinta cea m Lege, caci chiar prin credinta in

viri:

faptul

ai

Hristos ai vazut implinite mtru sine-ti voia

ule care inca

nu

ai crezut,

nu nadajdui ca

scopul Legii.

La

fel, nici tu,

Evre-

vei implini cindva dreptatea Legii,

Hristos
280

Hristos

Moisi

omulce vaface

acestea viu vafiintr-imele" (Leviticul 18:5).

Aici, Apostolul adevereaza ceea ce a zis

mai

sus,

anume

ca, ceea ce

nu a

putut saviri Legea, a savirit Hristos. i zice ca Moisi legiuiete sa se

drepteze omul cu faptele Legii, dar nici un

De

aceea,

nu

este cu putinta a se

om

mdrepta cineva

nu

s-a aflat sa le implineasca.

in Lege.

6 Iar despre dreptatea din credinta graiete aa: Sa nu

ta: Cine se va sui in cer" ca sa coboare pe Hristos,
280

m-

zici intru

inima

Grigorie Dialogul (in cuvintul la lezechia) zice ca Hristos este sftritul Legii" fiindca

a desavtrit Legea cea veche. Iar Hrisostom zice ca Hristos este sfTritul Legii" fiind tinta i
scopul pentru care s-a dat Legea (la Coresi). Teodorit adauga ca credinta intru Domnul nu
este impotriva Legii, ci foarte Tnvoitl cu ea, caci

Legea ne-a povatuit

la

Stapinul Hristos. Deci

abia eel ce crede in Stapinul Hristos implinete scopul Legii. i bine a zis Apostolul: tot ce-

ce crede", cuprinzind impreuna toata firea oamenilor, caci - ori Elin de ar

de va crede, se ?rnpartaete de mintuire. (n. aut.)
luia

168

fi,

ori barbar

7 sau cine se va pogori intru adinc" (Deuteronomul 30:12) ca sa ridice

pe Hristos din morti?

8 Dar ce zice? Aproape este define graiul, in gum ta i intru inima ta"
(Deuteronomul 30:14) - adica cuvintul credinteipe care il
propovaduim.
9 Caci> de vei marturisi cu gura ta pe Domnul Iisus $i vei crede intru
inima ta ca Dumnezeu L-a sculat pe El din morti, te vei mintuu
A

Fiindca

zice

ai

invatat

- o,

Evreule!

- ca faptele

Legii nu pot sa indrepHristos

Hristos
i

marturisire din gura.

nevoie insa a

se va sui in ceruri,

tilcui graiurile
i

acestea mai pe larg. Astfel, zicerea: Cine

cine se va pogori intru adinc?" e luata de Apostol de la

marea sa intelepciune apostoleasca. Pentru ca, dupa slova,

Moisi a zis acestea: Porunca lui Dumnezeu se afla inaintea ochilor tai - o
Evreule! - i nu trebuie nici sa te sui in cer ca sa o afli, nici sa te pogori intru
adinc ca sa o iei, nici sa treci oceanul i partile departate ale marii; ci ea se
Moisi

unita dupa

afla linga tine, in launtru, in gura ta

nezeu

ti-a aratat toate cele

cuvenite

in mintea ta. Fiindca, prin Lege,

tie.

Dum-

Deci se vede ca Moisi zice acestea

Hristos

Sa nu

te indoieti

- o omule! -

nici sa zici in sine-ti:

Cum

S-a pogorii Hristos

Sa intrupat? Sau cum, dupa ce a murit, S-a sculat dintru adinc,

adica dintru cele mai de jos locuri ale pamintului? Ci crede ca S-a pogorit, i
S-a intrupat, i, dupa ce S-a ingropat, S-a sculat din morti i iarai S-a suit la
ceruri. Caci nimeni - zice - nu s-a suit in ceruri, fara numai Cel ce S-a
din ceruri

Dumnezeu L-a

pogorit din ceruri" (loan 3:13). Pentru ca

morti dupa firea Sa omeneasca,

281

incit

atit

sculat pe El din

din dumnezeiasca vrednicie a lui

".

281

Iar

dumnezeiescul

Maxim

afara, ci intru sine. i sc.cuvine

tilcuie^te aceasta aa:

Nu

ta

in

celui ce cauta este lnsui Hristos" (capitolul

inima

35

al

ta,

Domnul in
CSci - zice -

trebuie a-L cauta pe

a-L c^uta pe El prin credinta cea fiptuitoare.

aproape de tine este graiul,.in gura

adica cuvintul credintei, fiindc^ graiul

sutei a

doua din cuvintele

teologice). i ia-

Dumnezeu, crezind ca nu ar ajunge

pina la noi din pricina inaltimii dumnezeietii nemarginiri, pe care noi nu o putem Tntelege;
nici, aducindu-ne aminte de adincul nemarginit al caderii noastre pricinuite de p^cat, sa nu
fim necredincioi, crezind ca nu se face invierea faptei bune omorite Tntru noi. Caci amindoua
rai:

Sa nu ne deznadajduim de iubirea de oameni

smt cu putinta

lui

Dumnezeu:

a lui

a Se pogori, luminind mintea noastra prin cunotint&;

preuna cu Sine a ne inalta prin faptele

dreptatii, inviind iarai fapta

buna dintru

im-

noi."

marele Vasilie - tilcuind zicerea: Cere un semn de la Domnul; intru adinc ori intni
inaltime" (Isaia 7:11) - zice: De vreme ce Cuvintul S-a facut trup, prin zicerea: intru
Iar

169

Dumnezeu-Tatal care L-a sculat, cit i de Sine-i - poji sa crezi cu mlesnire.

Aadar, ce alta este mai lesne decit aceasta, cind in gura i in inima ta ai
mintuirea ta? Dar, ca sa nu se arate ca credinta este un lucru defaimat pentru
inlesnire, Apostolul arata ca asupra ei se scoala i ii dau razboi cugetari de neeredinta. i trebuie a sta impotriva acelora i a

dinta neindoita, caci zice:

Sa nu

te indoieti in

putin vreo intelegere de necredinta

ne lupta cu barbajie
inima

ta, nici

cu cresa gindeti cit de

i

indoiala!

10 Caci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se marturisete spre

mintuire.

282

Pentru credinta desavirita

inima,

inima

sa,

pentru mintuire trebuie

- zice - amindoua:

gura. Caci ce folos este daca cineva crede in ascuns cu sufletul

cu

dar nu marturisete cu gura inaintea oamenilor ceea ce crede? Caci

credinta din inima i din minte numai indrepteaza pe om, dar mintuirea desavirita se afla intru marturisirea gurii.

Caci credinta stralucete cind este unita

cu marturisirea, fiindca atunci, auzind, se folosesc mai multi oameni.

283

Mai

admc, proorocia insemneaza pamintul i trupul luat dintr-insul; iar prin zicerea: intru inaitime", insemneaza Cuvintul eel ceresc. [...] Ori, poate, adincul insemneaza pe cele prea-de
jos ale iadului, iar inaitimea, locul eel mai presus de ceruri.
i Apostolul zice iarS$i:

nul nostru zice

Aproape de

El: !mparatia lui

tine este graiul, in gura ta i in

Dumnezeu

este In launtrul vostru

cele bune, prin care ne este mintuirea, sint aproape de noi

i in

inima

ta. Iar

Dom-

(Luca 17:21). Deci

launtrul nostru, iar cele potriv-

nice vin asupra noastra de departe, aflindu-se afara de noi. Cati pacatul nu se afla intru alcatuirea noastra, ci a venit asupr^-ne in
282

Marele Vasilie

urma." (in tilcuirea capitolului 10

tilcuieste aceasta aa:

la Isaia). (n. aut.)

- dupa Apostolul - cu inima

Fiindca

se crede

spre dreptate, iar cu gura se marturiseste spre mintuire, lucrarea amindorura aratind deplingtatea,

Domnul

nele in inima,

bune

cele

cum va

cere pe amindoua:

le

cum

ar scoate

nu

in inima, dar

limba,

lucrarea gurii,

comoara pe gura
le vesteste

eel ce

si

cugetarea inimii. Caci, de nu va

nu o are

cu cuvintul, ca

sj

amindoua?

a zis

si

(Iisus

Domnul: Tot

Sirah 20:31) (in tilcuirea

eel

ce

pentru el inaintea Parintelui

voi lepada

si

Eu de

Ma

Meu eel

el inaintea Parintelui
i

de are cineva

teme sa nu-si sfinteascS

si

inaintea oamenilor, voi marturisi

ceresc. Iar cine se va lepSda

Teodorit: Ai trebuinta de amindoua:

facuta cu indrazneaia, ca

s-ar

Meu

aceea a

zis si

ce e in ceruri" {Matei 10:32). Zice

de credinta adevarata

Coresi ca Jinerea

si

zaboviji?

giuiasca oricum

De ce

aji voi!

v-a{i oprit?

Nu-mi

Sa

Eu

incredintata,

de marturisire
si

limba sa

cresterea dreptafii se face prin marturisirea gurii. i

adevereaza aceasta mucenicul Gordie, zicind

De ce

sj

de Mine inaintea oamenilor,

inima sa se impodobeasca cu neindoirea credin^ei,

straiuceasca, propovaduind adevarul fSra frica." (n. aut.)

De

fi bi-

comoara nearatata! Ce folos e

Evangheliei lui Matei 10:32). Pentru aceasta

Mine

va marturisi pe

intru ascuns? Iar

cum

se va zice lui aceea: Intelepciune ascunsa

intru

Ma

sj

- dupa

marele Vasilie - catre cei ce-1 munceau:

se zgirie trupul, sa se rasuceasca madularele, sa se schin-

veti putea lua

nadejdea

170

fericirii!

Caci, oricit veti intinde muncile,

trebuitoare este insa inima decit gura, pentru ca multi

oameni marturisese pe

Hristos

cum

Norodul acesta se apropie de Mine cu gura lui

iar inima lui este departe de Mine" (Isaia 29:13).

este sens:

M& cinstete,

cu buzele

11 Caci zice Scriptura: Tot eel ce va crede intr-lnsul nu se va ruina"

(Isaia 28:16).

ludeu i Elin, fiindca Acelai este Domnul

tuturor, tmbogatindpe toti cei ce~L cheama pe El
13 Caci oricine va chema numele Domnului se va mintui" (Ioil 3:5).

12 Caci nu

este osebire intre

Hristos
gura, Apostolul aduce

Scriptura pentru amindouS:

acum marturie din

pentru

pentru marturisirea cu gura. Astfel, zicind ca tot eel ce

crede intr-Insul nu se va ruina", a aratat credinta din inima, prin care eel ce
crede se indrepteaza i nu va fi ruinat. Apoi, zicind ca oricine va chema
numele Domnului se va mintui", a aratat i marturisirea cu gura, care pricieste
pagin
Elin
i
ori
ar
fi,
Evreu
de
ori
om
Deci,
orice
mintuirea.
nuiete

credinta din inima,

primit la

Dumnezeu,

fiindca El este unul

o are intra

i ii imbogatete", adica bogatia Lui

ca

aur

cum

zice ca Tmparatul e bogat in aur

ai

De

i argint.

tr-Insul,

nu

pentru ca

acelai

te

Domn al tuturor oamenilor.

toti cei

ce~L cheama pe El,

argint, adica bogatia lui este

Dumnezeu are ca bogatie pe

- o Cretine! - dei ai facut

aceea, fiindca

deznadajdui tu

Dumnezeu

te

va primi cind

te vei pocai,

aceia ce cred In-

pacate neiertate,

ca sa faca

cu

tine fapte

vrednice de boga|ia Sa.

cu

atit

mai mari imi

in locul rSnilor

pricinuiti raspiatirile!

Acestea

ce se pun asupra trupului, va

sint

inflori

schimburi pe care

le

facem cu

Stapinul:

asupra noastra haina luminata intru inviere;

in locul necinstei, cununi; in locul temnitei, raiul; in locul osindirii

impreuna cu

facatorii

de

rele,

petreeerea impreuna cu Ingerii. Semanati multe intru mine, ca sa cer mult inmultite!" (Cuvint la
Gordie). Vezi i in capitolul 6 al car|ii a doua a Macabeilor, cum batrinul Eleazar a m^rturisit cu

indrSzneaia

a rSmas pina la moarte intru marturisire.

De

aceea,

Sfm|itul

Mucenic Petru

al

Alexandriei, prin canonul 5 al sau, canonise^te ase luni de pocainta pentru Cretinii care,
prinzindu-se de tirani, s-au fitarnicit i nu i-au marturisit credinta cu gura, ci s-au apropiat de
jertfelnicul idolilor, sau

au pus pe

aljii

sa jertfeasca sau au scris ca se vor lepada; ca sa se invete

Apostolului
zicerea
dupa
marturiseasca"
trebuie
sa
gura
i
cu
creada,
sa
trebuie
cu
inima
ca
- pe care Canonul acesta o i aduce spre marturie. Zice inca i Teologul Grigorie: Aproape de
i

tine este graiul. Mintea,

m^ scurta pina la o
pe Iisus Hristos

cea care crede, are

vistieria aceasta: limba, care marturisete.

asemenea bogatie? Ce e mai

crede ca S-a sculat din morji,

a adauga

la cunotin$a

iar a marturisi

buna rtnduiala

intru graiuri), (n. aut.)

Ce cale e

lesnicios decit darul acesta? Marturisete-L

i te

vei mintui ! Caci a crede e

numai

dreptate;

indrazneala este mintuire desavirita" {Cuvint pentru

171

14 Dar cum vor chema numele Aceluia intru Care nu au crezut inca? i
cum vor crede in Acela de Care inca nu au auzit? i cum vor auzi,
far a propovaduit<
fi

defi

binevestesc cele bune!" (Isaia 52:7).

omul care va chema numele Domnului se

va mintui", iar acum fi mustra pe Evrei ca nu au chemat numele Domnului.
Dar de ce nu 1-au chemat? Pentru ca nu au crezut. i de ce nu au crezut? Au

Mai

sus, Apostolul a zis ca tot

auzit propovaduindu-se credinta?

aceasta

zice:

Cum

Au

auzit!

puteau sa auda fara a

Apoi, aduce o stare impotriva la

propovadui cineva? Dezlegmd

le

aceasta, Apostolul zice ca multi au fost trimii de

iasca evanghelia lui Hristos Israilitenilor,

Dumnezeu

sa propovadu-

au propovaduit cu adevarat. Dar

de unde e aratat ca acetia ce propovaduiesc au fost trimii de Dumnezeu? La

aceasta, Apostolul aduce martor pe Proorocul Isaia, ce zice ca sint foarte frumoase picioarele trimiilor ce bine-vestesc pacea i ale celor ce bine-vestesc
cele bune". Fiindca Apostolii,

numai

decit

pacea

lui

umblmd

nespuse ale imparatiei cerurilor

oameni. Pentru aceasta a poruncit lor

bunatatile acelea negraite

Dumnezeu

Domnul, zicmd: In

facuta catre

De

au

cred, aceasta este vina celor ce

nu
nu a

aceea, daca unii

nu au primit pe Apostoli propovaduind,

toti

orice casa veti intra, mai intii sa ziceti: Pace casei

acesteia!" (Luca 10:5).

16 Dar nu

nu propovaduiau altceva

prin lume,

284

altcuiva.

ascultat evanghelia, caci zice Isaia:

Doamne, cine a

crezut auzirii noastre?" (Isaia 53:1)

Mai sus, Pavel a spus ca trimiii ce bine-vestesc (adica Apostolii) s-au trimis de Dumnezeu, dupa marturia ProoroculuLIar aici - ca sa nu zica cineva:
asculte!
toti
sa-i
Atunci, daca erau trimii de Dumnezeu, ar fi trebuit ca
w

au ascultat cu supunere evanghelia, dar

adevarul nu se vatama cu nimic din aceasta, caci neascultarea evangheliei de
catre toti a fost proorocita cu multi ani mai inainte de msui Proorocul Isaia,

Apostolul zice ca, intr-adevar, nu

,284

Iar

lea cea

toti

Teodorit zice: Numete frumoase picioarele Apostolilor, fiindca alearga pe ca-

buna

fiindcS au fost spalate de miinile Stapinului." Iar Teologul Grigorie zice: Se

cuvine ca ucenicul trimis spre buna-vestire sa se poarte f^ra citig de prisos, fira bani i toiag,
numai cu o hainS i descult, ca s& se vada picioarele frumoase ale celor ce bine vestesc pacea
i

tot

ceea ce este bine" (Cuvint la Pati). Caci

fara incaltaminte

- dupa

Domnul a

evanghelistul Matei (capitolul

acesta. (n. aut.)

172

pe ucenici
10:10), dupa Luca
trimis

la
i

propovaduire

dupa

Sftntul

care zice:

cine a crezut celor zise de noi? Adica cei ce au crezut

Doamne,

acestea sfnt rari

putini.

17Deci credinta

este din auzire, iar auzirea prin cuvintul lui

Dumnezeu.

urmeaza
o oarecare alta intelegere. Caci - de vreme ce Evreii cautau
mviati
morti
lor
ochii
semne i minuni in toata vremea, cermd sa vada cu
Apostolul zice aici ca credinta se nate din auzirea propovaduirii, iar nu din
privirea minunilor. Deci - zice - sa nu cauti ceva mai mult decit auzirea,
avind insa

lor,

Evreule, pentru ca aceasta nu este auzire de oarecari cuvinte zise prost i la Tntimplare, ci este din cuvintele lui Dumnezeu. De aceea, daca tu cauti minuni

Dumnezeu, crede i cuvintele pe care

285
sint tot de la Dumnezeu.

pentru ca minunile sfnt de la

pentru ca

cuvintele acestea

le auzi,

18-Dar tntreb: Au doar nu au auzit? Caci, cu adevarat,

in totpamintul a ieit vestirea lor, i la marginile pamintului
graiurile lor" (Psalm 18:4).

Ga

cum

cineva ar

fi stat

impotriva

ar

fi

zis: i

ce folos

citig este

o Fericite Pavele! - daca Apostolii ce bine-vestesc s-au trimis in toata lumea,

de vreme ce Evreii nu au auzit propovaduirea lor? Intimpinind aceasta stare
impotriva, Pavel intreaba: Cum se face ca toata lumea a auzit propovaduirea
286
Apostolilor
i tocmai Evreii nu au auzit-o? Evreii, linga care Apostolii au
,

petrecut atita

cine

ll

vreme

va crede?

din care s-au

nascut?

Ce

socoteala are cuvintul lor

287

Meletie Pigas, in cartea a doua despre cretinism, zice aa: Intr-adevar - daca credinta este din auzire, iar auzirea prin graiul lui Dumnezeu, cum zice Apostolul - atunci este
prea-aratat ca ceea ce se afla afara de dumnezeiescul grai este afara de credinta - precum so285

Iar

cotefte marele Vasilie. Iar daca este afara de credinta,

nu poate placea

lui

Dumnezeu,

caci

este pacat." (n. aut.)

286

Nedumerindu-se

cum

ieit

vestea Apostolilor in toata lumea,

Gheorghe Coresi aduce

cuvintul lui Hrisostom, care zice ca propovaduirea evanghelica s-a sem^nat in tot pamtntul".
Iar Ambrozie spune ca vestea propovaduirii evangheliei s-a semanat in tot pamintul, iar nu

propovaduirea Tnsai. Iar

Proorocilor, caci

fi

altii

Domnul

zic
zis:

marturisirea tuturor neamurilor,

287

De

rea mai

aceea zice

atunci va veni sfirsjtul lumii" (Matei 24:14). (n. aut.)

inteleptul Teodorit ca propovaduitorii adevarului

si

intii Iudeilor,

fi

ca trecutul se Tntelege aici in loc de viitor, dupS obiceiul

Se va propovadui evanghelia aceasta in toata lumea, spre

caci Insui

Domnul

a zis cStre acetia: i mai degraba mergeti catre

fi in Faptele Apostolilor este scris: Voua

Dumnezeu" (capitolul 13:46). (n. aut.)

oile cele pierdut^ ale casei lui Israil" (Matei 10:6).

mai

intii

era nevoie a vi se grai cuvintul lui

au adus propovadui-

173

19 $i zic:

Au doar nu a cunoscut Israil?

Aici, Apostolul

pune

propovaduit Apostolii,

mvatatura lor - nu

alta stare impotriva, care ziee aa: i

chiar daca au

au auzit Evreii, dar nu au inteles propovaduirea

sint ei vrednici

de iertare pentru aceasta? Iar Pavel dez-

leaga aceasta stare impotriva cu urmatoarele cuvinte:

Mai intii,

Voi intartta rivna voastra pentru eel cenue

neam, va voi minia spre neam neintelegator" (Deuteronomul 32:21).
zice Moisi:

Chiar daca - zice - nu ar

lor,

Evreii ar

fi

trebuit sa o inteleaga

fi

nimeni propovaduirea Apostoli-

inteles de la

macar de

la cinstea

cu care s-au

cinstit

- vazind ca

neamurile". Fiindca

pe neateptate
atitea bunatati

i,
i

paginii ce slujeau idolilor se invredniceau

afara de toata nadejdea, luau de la

daruri

ei ar fi trebuit sa

Dumnezeu

rivneasca acelora

atitea

sa priceapa ca

acesta este ^neamul" despre care proorocise Moisi. Caci erau destule care
sa-i

la

puna pe Evrei sa nvneasca nu numai marimea

Dumnezeu

cei din

neamuri",

ci

pe care o luau de

cinstei

multa smerenie

numar

putinul

al

nu se putea socoti un neam Tntreg.

Iar Moisi zice: Spre eel ce nu e neam va voi mtarita pe voi spre rivna, spre
neam neintelegator", adica spre Elini, caci ce alt neam era mai neintelegator
i mai fara de minte decit acei pagini care cascau gurile la lemne i la pietre,
celor ce se cinsteau dintre

ei, incit nici

inchinindu-se lor?

Amfost aflat de cei ce nu ma cautau i

m-amfacut aratat celor ce nu intrebau de mine" (capitolul 65:1).

20 Iar Isaia cuteaza

Dupa ce
alt

a aratat mai

i zice:

intii

ce zice Moisi, Pavel povestete

Prooroc, care spune aceleai lucruri mai curat

Isaia cuteaza

zice" arata ca Proorocul s-a

Iar zicerea: pentru eel ce

nu e neam"

silit

s-a tilcuit

pe

aici i

mai descoperit. Caci acest

sine-i

ca sa spuna adeva-

de c&tre Teodorit

aa:

zut Tntru Mintuitorul Hristos nu sint un neam^ ci nenum&rate neamuri. Deci

voi, lasind

pe singurul Dumnezeul,

ati cinstit

multi dumnezei mincinoi

padind neamul eel unul, voi da cunotinta tuturor neamurilor. Pentru cS

nu erau dumnezei

numit dumnezei,

Eu

despre un

Acei

cTji

zice

tot

aa

i-ati cinstit

au cre-

~ precum
i

Eu,

le-

pe cei ce

umple de intelepciune neamurile cele

neTntelegStoare, i voi, vazindu-le, v& veti topi de pizmaV' i mai zice ca nici robia ce o sufera
nu-i intristeaza pe Evrei atit de mult, cit ti intristeazS buna-cinstire de Dumnezeu, i lauda i
cinstea pe care vSd ca o au cei din neamuri" ce cred in Hristos. Aceasta ii supaYa mai mult i
i i-ati

decit faptul ca sint risipiti in toate partile lumii,

(n. aut.)

174

voi

decit nimicirea bisericii lor din Ierusalim.

Am

* 289

i zice:
a ales ca mai degraba sa se primejduiasca decit sa taca.
fost aflat de catre cei de alte neamuri, care nu ma cautau i nu intrebau de
mine. Caci, despre cei numiti de Moisi neam nemjelegator", Isaia spune ca
nu cautau, nici intrebau", ca nite neinvataji adica i fara de minte, care urau

rul i

trebuit sa inteleaga de ce ei au fost lepadati,

cuvintele.

Din

iar cei din

neamuri" au fost primiti.

acestea, Evreii ar

fi

21 Iar catre Israil zice: Toata ziua

norod nesupus

am

intins miinile

mele catre un

impotriva-graitor" (Isaia 65:2).

v-

O Proorocule Isaia, ai fost aflat de catre cei

Pentru ca Evreii sa nu intrebe:

de

alt

neam,

la noi n-ai voit sa graie^ti?

- Proorocul

zice aa:

Toata ziua -

pe
trag
va
ca
sa
mele"
miinile
intins
am
mele
vietii
vremea
adica in toata
nesupus
norod
aratat
v-ati
dar
voi
cunotinta,
dumnezeiasca
la
Iudei,
voi, pe
mea. Pentru
i Tmpotriva-graitor". A voastra dar este vina neascultarii, iar nu a

chemam

ca eu am
propovaduirea mea; voi insa nu
intins miinile

au auzit

deii

va

sa veniti ca sa ascultati invatatura

a|i ascultat.

Cit de aratat e din acestea ca Iu-

au cunoscut, dar nu au voit sa asculte!

CAPITOLUL XI
1 Intreb deci:

lepadat oare

Dumnezeu pe norodul Sau? Sa nufiel

Caci gi eu sint Israilitean, din saminta lui Avraam, din seminria lui
Veniamin.

2Nua lepadat Dumnezeu norodul Sau pe care mai tnainte ha cunoscut.

Fiindca mai sus i-a numit pe Evrei norod nesupus", Apostolul se neducatre
de
lor
facute
fagaduin|ele
min^t
au
cumva
nu
daca
intreaba
merete i
ceea ce inseamna:

Dumnezeu nu a lepadat pe norodul Sau, pe care din veac 1-a tnainte-cunoscut", adica

pe care

1-a

cunoscut ca este mdeminatic

vrednic de a primi cre-

Hristos

Hristos

spune o

mai

data, descoperit:

Nu

a lepadat

Dumnezeu pe norodul

Sau", ca

cum

Hristos

289

care

Tl

Teodorit tflcuie$te zicerea: cuteaza

,,

aa:

Nu

s-a

temut

zice

a striga catre Iudeii

ingrozeau, ci a propovaduit mintuirea neamurilor" cu.multft indrazneaia.

insemnat Tnca

necredinja lor."

(n. aut.)

175

Cu

aceasta a

mulfi

alfii

- adica cei

mii,

trei

cei cinci mii,

turisesc Faptele Apostolilor (capitolele 2:24

Sau nu

ce zice Scriptura despre Hie?

impotriva lui Israil, zicind:
titi

cei zeci

de mii

- precum mar-

21 :20).

Cum se roaga lui Dumnezeu

or% jertfelnicele Tale

ifletul

le-au a

meu" (Cartea a lll-a a

Imparatilor 19:18).

4 Dar ce zice

lui

dumnezeiescul raspuns? Mi-am oprit290 apte mii de

Baal" (Cartea a
IH-a a Imparatilor).

Ca sa nu

zica cineva:

Ce

zici

- o Fericite Pavele! - m trei

mii, in cinci

in

putine zeci de mii cuprinzi norodul lui Israil eel atit de numeros, a carui
multime se aseamana cu nenumaratul nisip al marii i cu nenumaratele stele

ale

cerului?

nu zica cineva aceasta, Pavel arata aici ca i in vremea Proorocului Hie numai apte mii din norodul lui Israil credeau Tntru adevaratul

aadar, ca sa

Dumnezeu,

iar toti ceilalti se

inchinau idolilor. i Hie nu-i tia nici pe

acetia putini i de aceea zicea ca a ramas singurul ce crede in
adevaratul
291
Dumnezeu.
De aceea - zice - i acum trebuie a fi alti multi Iudei care cred
290

Dupa

Coresi,

am

oprit" se Tntelege in loc de:

am

tinut intru Israil

- adica

in Samaria,

unde Tmparateau cele zece semintii - i nu in Iuda". Pentru ca si atunci erau multi alesi,
desi
Hie socotea ca n-a mai ramas nici unul. De aceea a si zis catre el Dumnezeu:
Mi-am oprit din
sapte mii de barbati; genunchii tuturor acestora nu s-au plecat maintea
lui Baal, si buzele lor nu 1-au sarutat" (3 Impdrafi 19:18). Baga de seama ca - dupa
Iosif - Baal era zeu al
Tirilor, si Ahav, avind socru pe loval, tmparatul Tirilor si al
Sidonienilor, a facut har socrului
Israil

sau

a ridicat capiste lui Baal

si

prooroci

ai acestuia, in

Samaria,

(n. aut.)

Caci, in vrem^a Proorocului Hie, erau multi credinciosi si bine-cinstitori

de Dumnezeu
Tntre cele zece semintii - precum Ionadav, fiul lui Rahav, i
tot neamul lui - care locuiau in
corturi si prin pustii, nebind vin, precum scrie in capitolul al zecelea
al cartii a patra a impa-

35 din Ieremia. Atunci era si Avdie - eel ce se temea de Dumnezeu,

Ahav - care avea o suta de Prooroci ascunsi in doua pesteri, pe care Ti hranea,

ratilor si in capitolul

iconomul

lui

precum marturisete

capitolul 18 al cartii a treia a imparatilor. Iar dumnezeiescul Grigorie al

Nyssei zice ca acei corbi care

il

hraneau pe Hie aduceau carnea

piinile

de

la bine-cinstitorii

din vremea aceea: Corbii slujeau Proorocului Hie, si prin aceasta Dumnezeu
multi cei ramasi pentru slujirea Dumnezeului celui adevarat, care ii dadeau
corbi. Caci

Dumnezeu nu

i-ar fi trimis lui piini

ii

arata ca erau

hrana prin acei

din cele spurcate, ori carne din cea jertfita

idolilor, incit s-l faca a cadea in minie asupra acelora care faceau
paginatati. i astfel, Proorocul afla cS erau multi care cautau catre Dumnezeu, pe care nu era drept
a-i osindi impreuna
cu cei necredinciosi'\ (in scrisoarea catre Episcopul Teodosie despre vorbirea din
pintece
[ventrilocie, n. m.]). (n. aut.)

176

daca nu-i

in Hristos, iar

titi

cei apte mii care credeau in

nu e de mirare, pentru ca
Dumnezeu.

voi,

nici

Hie nu-i

pe

tia

alta pricina,

Pavel arata pe ascuns pofta de ucidere a

Iudeilor, propovaduita dintru Tnceput

de catre Prooroci. Caci, ca sa nu zica oa-

Vorbind Tnsa despre

recari Iudei ca:

punde

Dar

zice:

L-am

un amagitor - Apostolul

ucis pe Hristos ca pe

parintii votri

de ce i-au ucis pe vechii Prooroci? Oare

aceia erau amagitori? Veti zice poate ca i-au ucis fiindca Proorocii

cu Indrazneala
lui

cu infruntarea

Dumnezeu, de ce

le-au ars

le ras-

lor.

li

mihneau

Chiar daca a fost aa, intreb: Jertfelnicele

Nu cumva i jertfelnicele ti fn-

le-au nimicit?

fruntau? i de ce cautau sa-1 omoare pe insui Hie, pe facatorul de minuni, pe

eel ce rivnea pentru mintuirea lor? Este aratat aadar

omont pe Prooroci
Dumnezeul Proorocilor i al
deii i-au

- dupa Teodorit - ca

Iu-

au rasturnat jerfelnicele pentru ca-L urau pe

De

jertfelnicelor!

aceea

fiindca

atunci, din

Dumnezeu, precum a aratat

dumnezeiescul raspuns" (caci aceasta msemneaza zicerea: Mi-am oprit",
adica: am ales pentru Sine-Mi") - nu este de mirare daca i acum Dumnezeu
de multi Evrei, numai apte mii s-au ales

atit

li

alege doar pe cei vrednici dintre Evrei.

292

lui

cu ur-

Iar Apostolul arata aceasta

matoarele cuvinte:

5 Aadar,

i in

vremea aceasta s-afacut oprire dupa alegerea darului.

acum - zice - s-a facut oprire" dintru Evrei, adica ramaita aleasa.
Fiindca - precum, de pilda, din paiele ce se treiera pentru a se curati, ramaita,
adica ceea ce ramine jos, este griul - tot aa i Dumnezeu, lepadind pe cei rai,
i

lasa pentru Sine-i

arata sirguinta

alege pe cei vrednici

aratat harazirea lui

mai

292
rii:

Vezi

(. . .)
293

buni. Iar zicerea:

dupa alegere"

osirdia celor ce s-au ales, caci pentru multa lor sirguinta

ingrijire s-au facut vrednici

6 Iar daca

este

fi

Dumnezeu.

dupa

dar,

alei

de Dumnezeu.

i, zicind:

a darului", a

293

nu mat este dinfapte

294
,

caci altfel darul

nu

este dar.

cum

tilcuiete

Teologul Grigorie zicerea: Mi-am oprif \ in subinsemnarea zice-

carora nu era lumea vrednici" (Evrei

1 1 :38). (n. aut.)

Baga de seama ca Apostolul a luat zicerea aceasta de la Isaia, care zice: i va fi ramalui Iacov la Dumnezeu" (capitolul 10:21). Precum zice i marele Vasilie in tilcuirea capi-

ita

tolului 17
294

dei

de

la Isaia. (n. aut.)

,JDarul

omul

- zice

Coresi - nu e din fapte, fiindca, de ar

se mtntuiete prin faptele cele bune, faptele

goslovenia

lui

Dumnezeu.

(n. aut;)

177

fi

din fapte, nu ar

fi

dar. [...] Caci,

nu se aseamana insa cu darul

cu bla-

Pavel, mai presus de prisosinta

cu covirire, arata fara de raspuns pe

Hristos

zice

- ca

Durnnezeu cere de la noi, dupa cum s-ar cuveni, fapte i osteneli ca sa credem, ci totul este al darului Lui. Aadar, de ce nu voiti sa credeti i sa va mintuiti? - de vreme ce se afla inaintea voastra o astfel de bunatate, gata
i fara de
mmtuirea voastra, mcit cei ce au voit, care sint norod
adevarat al lui Durnnezeu, au crezut i s-au mintuit. Aadar, Durnnezeu nu a
lepadat norodul Sau eel yrednic de mintuire.
osteneala: credinta i

din fapte, atuncinu

mai este

dar, altfelfapU

fapta

Daca -

zice

- am

bine-placea

Durnnezeu din faptele Legii, atunci darul

de vreme ce, atunci cmd are loc darul, se

lui

Durnnezeu nu ar mai avea loc,

pierde fapta i nu mai este fapta. Pentru
lui

fapta;

unde

este dar,

nu

se cere

dimpotriva, unde este fapta, acolo nu este dar.

i,

7 Ce

ca, acolo

aadar? Israil nu a nimerit ceea ce cauta;

este

ci alegerea

nimerity
m

Dupa

ce a aratat

cum

nimerit"

s-au indreptat.

- anume ca darul lui Durnnezeu, harazirea, este fara de fapte - Apostolul zice acum ca Israilitenii, cautmd a se mdrepta, nu au nimerit", adica nu s-au mdreptat, fiindca ei cautau rau, a se indrepta din faptele Legii, ceea ce este cu neputinta. Iar alegerea - adica cei
alei

- au

este darul

Cu

zicerea: au nimerit", Pavel arata pli-

nirea bunatatilor, pe care au dobindit-o cei alei,

iui

Durnnezeu, aa

cum

adica a aflat fara osteneala

cum ca totul

noi obinuim a zice ca cutare

- ceea ce

om

este al darului

a nimerit"

voia.

iar ceilalti s-au orbit,

8 precum este

Le-a dot lor Durnnezeu duh de amortire: ochi, ca

urechi, ca sa nu auda" (Isaia 29:10), pina in ziua de

scris:

vada; i

yy

astazi.

aduce pe Isaia ca martor al orbirii

i nesimtirii Evreilor, ca
sa nu para ca vorbete de la sine i cu nedreptate. Iar zicerea: le-a dat DumAici, Pavel

90S

Orbirea,

ll

limba

elina, se zice porosis",

alcatuita din nisip marunt. Aadar, Elinii

de

numesc

omului din asem&iarea acestei pietre nesimtitoare.

178

la piatra

orbirea

(n. aut.)

ce se numete pori", care e

nesimtirea inimii

i sufletului

nezeu" se intelege

in loc de:

lasat, a

ingaduit

Dumnezeu" ca ei

sa aiba duh

de amortire". Iar amortirea" arata staruirea i nestramutata deprindere a su~

fletului intru rele, pentru ca a amorti cineva insemneaza a se Tnfige i a se piVoind dar sa arate nevindecarea i nestramutarea cugetarii
roni la un lucru.
Evreilor, Proorocul a numit-o amortire". Caci, avind ei ochi ca sa vada minuHristos
Si
ci i

nu numai

in

vremea

lui

Hristos

m vremea Apostolilor. De aceea, Apostolul a adaugat ca Iudeii s-au orbit

pina in ziua de astazi", adica au ramas nesimtitori pina acum, ca piatra ce se

numete pori precum am insemnat mai sus.
,

9 Iar David zice; Faca-se masa lor spre cursa

p spre sminteala p

i lat,

spre rasplatire lorif

10 Intunece-se ochii lory ca sa nu vada,

spinarea lorpururea

girbovete-o!" (Psalm 68:26, 27).

cu totul pironi^i intra rautate sint Evreii, i de

aceea vor patimi relele cele mai de pe urma: masa lor, toate bunatatile i hrana
297
i se vor
cele dimpotriva, adica intra dureri i in greata;
lor, se va preface
Nestramutati

zice

prinde in cursa, facindu-se robi tuturor;

296

totdeauna vor avea in viata lor

Dupa Ambrozie, este duh de mihniciune; ori: duh de zavistie,

dupa alfii; ori: duh de cadere - precum a tllm&cit Aquila. Caci cinci rele urmeaza oamenilor pizmai: orbirea sufletuiui, asurzirea, defSimarea lui Dumnezeu i a oamenilor, nedreptatea

Iar Coresi zice:

nesimtirea."

Iar

ca Evreii s-au orbit singuri, o spune mai descoperit

ca s-a Tngroat inima

cu urechile, anevoie aude; i ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu

sa auda cu urechile, si cu inima sa priceapa, si sS se mtoarca la Mine si sS-l vindec"

norodului acestuia
ochii, si

Isaia, zicind

i,

(6:10). (n. aut.)

297

pat pe

Iar Coresi zice: Unii

Domnul

au Tnteles cS masa arata otetul

Tntru setea Lui, pentru care

ei

si

cu care Iudeii L-au adaTit. Iar Ilarie tntelege ca

fierea

au cazut in robia

lui

masa inseamna jertfele si mielul pe care Tl mincau ei, care s-au prefocut intru durere din
pricina robiei ce au patimit ~ precum zice Iosif." Iar Teodorit zice ca spinarea Iudeilor se va
girbovi

de greutatea

robiei, dar

pentru ca ei poarta greutatile celor pamintesti tlra a cugeta

cele inalte.
i, tntr-adevar,

masa" pe care au

Patimi s-a focut lor spre cursa

lui,

si

gatit-o Iudeii atunci Mintuitorului prin

Caci citim

rasplatire".

istorii

cum,

la

Cruce

cinstiti dintre dinsji

cu
v
viata Mintuitorului. i, ca rasplata a biciuirii Domnului, au murit cei mai
sub bataile cu biciul, avindu-si miinile legate. i, ca rasplata a crucii pe

care L-au pironit pe Mtntuitorul lumii, s-au rastignit de catre

incit

prin

robirea Ierusalimu-

se vindeau cite treizeci de Iudei pentru un argint, ca rasplatire a celor treizeci

care au cumparat ei

si

nu mai ramasese

Romani

atttia

de

arginti

Iudei in Ierusalim,

in cetate nici loc pentru a infige cruci, nici cring pentru a taia lemnele

trebuincioase pentru cruci (vezi in tomul 2 al lui Procopie, capitolul 42). (n. aut.)

179

sminteli

impiedicari, adica nenorociri

rele.

Apostolul a aratat ca Evreii

patimesc acestea spre rasplatirea pacatelor lor i mai ales pentru varsarea
singelui lui Hristos, adaugind ca, din pricina primejdiilor, ochii li s-au intunecat

atit cei ginditori, cit i cei simtitori

spinarea

li

s-a girbovit, fiindca robesc

Romanilor i altor imparati cu robie i cu supunere venica - pentru ca aceasta

insemneaza zicerea: pururea". Vezi in cartea numita 12 carti ale Patriarhului
Dositei, foaia 12, ca, atunci cind

ziua simbetei, in a cincea a

Domnul

i va rasplati lor

Domnul Dumnezeu",

Romanii au

august,

lui

era

s-a intimplat a cinta cintaretii acestea:

faradelegea lor

pentru ca

ars Biserica din Ierusalim

298

Dumnezeu

dupa rautatea

lor

va pierde pe

li

ei

sa arate Evreilor ca toate relele aces-

tea le-au patimit pentru nelegiuirea urii Tmpotriva lui Hristos.

De

11

aceea, intreb: S-au poticnit oare ca sa cadd?

Fiindca

mustrat destul, Apostolul cauta

i-a

Nu cumva

au greit Iudeii

acum

Sa nufiei

sa afle mingiiere pentru

cada de tot? Adica:

Oare au pacatuit fara vindecare, fara putinta de a se mai mdrepta? i raspun-

Iudei,

intreaba:

Sa nu

de:

adevarului

fie!"
i

astfel tncit sa

s-au poticnit cu adevarat, adica au greit

credintei evangheliei, dar

poata scula, pentru ca se vor mintui la

s-au impotrivit

nu ca sa cada desavirit i sa nu se mai

vremea sfiritului lumii (cum va spune

mai incolo).
iprin poticnirea lor s-afacut neamurilor" mintuire, ca sa
rivneasca pe

Cu

ele.

doua

aceste cuvinte, Pavel vrea sa faca

pe Iudei;

i, al

le

lucruri:

mai

intTi, sa-i

doilea, sa smereasca mindria celor din neamuri".

mintuirea neamurilor" s-a facut pentru ca

mingiie

Deci zice ca

nu au
crezut. Fiindca urmarea lucrurilor cerea ca Israilitenii sa se mintui asca mai
intii, i apoi neamurile". Dar, de vreme ce ei s-au aratat nesupui i nu au
crezut, s-au chemat neamurile" la credinta, mtelegere care se arata i in
multe

alte parti ale Sfintei

Evanghelii?"

s-au mintuit pentru ca sa~i rivneasca

pe

Israilitenii s-au poticnit i

Iar cei din

neamuri" au crezut

ei Israilitenii, adica:

cinstea

slava

In anul 70, urmind proorociei MTntuitorului, Care le-a spus ucenicilor ca din Biserica
lui

Solomon nu va
299

14

al

Iar

mai

ramine piatra pe

ales in capitolul

Evangheliei

vreme ce

rnai

lui

22 de

m.)

Matei, unde se pomene$te despre Nunta",

Luca, unde se pomeneste despre Cina'\ In aceste locuri se

Iudeii chemati la

Nunta"

au fost chemati cei de prin ulite"

s-au Tndulcit din

la

piatrS. (n.

si

si la

Cina" nu au voit sa

180

in capitolul

arata,

intre si sa se indulceasca

cei din neamuri'\ ce se aflau prin cai",

masa de Nunta i din bunat&tile duhovnicesti

si

si

ale Cinei. (n. aut)

ca

- de

atunci

asa au intrat

si

pe care au luat-o neamurile"

sa-i intarite

pe

Israiliteni i sa-i

induplece a veni

daca nu pentru altceva, atunci macar pentru ambitia

la credinta lui Hristos,

rfvna lor impotriva neamurilor".

12 i - daca poticnirea lor e bogatia lumii, iar biruirea

neamurilor" - cu cit mai virtos plinirea lor?
Zice:

Daca -

din neamuri" s-au primit;

neamurilor" - cu

atunci cind

ei,

bogatia

atunci cind au greit, Israilitenii s-au facut pricinuitori de

mintuire tuturor neamurilor lumii;

tie

lor,

cit

daca, in

vremea cind

daca greeala lor

mai

virtos se

ei

s-au lepadat, cei

micorarea s-au facut boga-

va face bogatie lumii plinirea"

lor,

intorcindu-se catre Hristos, se vor mintui? Insa Apostolul zice

acestea dupa har, adica mingiindu-i pe Evrei, pentru ca cei din neamuri"

nu

s-au mintuit fiindca au greit Israilitenii, ci pentru ca au nazuit la credinta in

Hristos,

si

au primit-o.

13 Caci voua va zic> neamurilor: Intructt sint eu apostol al

neamurilor", slavesc slujba mea,
y>
14 doar vol face trupul meu sa rivneasca i sa mintuiesc pe vreunu
dintr-tnii.

mmgiie pe Evrei i ti smerete pe cei

Va laud - o neamurilor' - pentru doua pricini: mai

Aici, dumnezeiescul Apostol iarai

Ti

din neamuri'\ i zice:

intii,

pentru ca trebuie sa slavesc

sa maresc slujba

trimiterea mea, adica

pe voi, pentru ca Hristos mi-a mcredintat sa fiu mvatator i apostol al vostru;

iar al doilea, va laud pentru ca sa intariti spre livna trupul meu", adica pe

smt rudele mele dupa trap. Iar prin trup", Pavel i-a aratat curatia
i iubirea ce avea catre Evrei. i nu a zis: ca sa-i mintuiesc pe toti", ci pe
unii dintr-inii". De alta parte Tnsa i pe nesimtite, Apostolul arata cu aceasta
impietrirea Evreilor, ca nu vor sa creada de la sine, ci doar din pizma, poate,
unii dintr-msii ii vor urma ne cei din neamuri" si vor crede in Hristos.
Evrei, care

15 Caci, daca lepadarea lor e impacarea lumii, ce vafiprimirea

daca nu viata din morti?

lor,

Zice: Daca, miniindu-se pe Evrei,

Dumnezeu

a daruit neamurilor" aceste

numete lume") i i-a facut prieteni pe vrajmaii Sai, ce bunatati nu va darui atunci cind ii va primi pe Evrei la Sine-i intra
credinta? Pentru ca atunci se va face viata din morti", adica atunci vor urma
urmeaza
mari daruri (caci pe acetia

ii

181

mai adinca, anume: precum viata din morji nu se va da oamenilor pentru Evrei, tot aa nici celorlalti nu li se va face mintuire pentru
300
dinii, daca cei ce se vor mintui nu vor avea credinta.
Spun aceasta pentru
o

alta infelegere,

ca cele zise
cind

lor, le

de Apostol spre ajutorul

aici

zice ca

sfinta, i

pe Iacov

ori fac astfel

de har bolnavilor.

i,

daca radacina

este

ramurile vorfi.
i

301

radacina" pe Patriarhi: pe Avraam, pe Isa-

- iar ,,framintatura"

pe cei dintr-insul

care au crezut in Hristos.

mmgiie pe

mingiierea Evreilor, rece har fa-

este sfinta, este i framintatura;

Apostolul numete pirga"

ac,

multe

doctorii, care de

16 Iar daca pirga

ramuri" pe urmaii lor

Deci, cu aceasta, dumnezeiescul Apostol

Evreii necredincioi, zicmdu-le:

Daca

va

veti crede, i voi

li

veti face

asemenea cu
pirga (adica cu aluatul eel mai inainte dospit), i ramurile sa fie asemenea cu
radacina. Iar daca voi nu v-ati asemanat cu aceia [cu Patriarhii, n. m.] dupa
302
credinja, sa tifi ca acesta este un mare semn al rautatii voastre.
trebuie ca framintatura (adica tot aluatul dospit) sa fie

sfinfi, caci

17 Iar daca unele din ramuri s-au dezbinat ~ i tu, maslin sabaticfiind,
te-ai altoit intru dinii i te-ai facutparta al radacinii i al grasimii

maslinului -

18 nu

te

laudafata de ramuri;

Apostolul
dezbinate"
300

multS

i-a

numit maslini salbatici" pe

i taiate

DupS Icumenie,
i

de

la radacina"

aceasta: dac&

deplinS bucurie va

cei din neamuri", iar ramuri

pe Evreii necredincioi, fiindca s-au

nu viata din morti", se poate intelege

urma cind vor crede

Evreii, incit

via din morti." Iar Teodorit tilcuieste aceasta aa: Caci

pricina necredintei Iudeilor, slobozindu-se

dinainte

-e

CSci

Domnul

si

ar&tat c5, dac<i Iudeii ar crede,

a zis aceasta:

neamurile, spre m&rturia

Iar
rit

de
nu

va

fi

ca

cum

aa: Atit

de

s-ar scula i ar

m-

- daca neamurile s-au primit din

de bun-neam [evghenie, noblete, n. m.]

ramine nimic altceva decit invierea mortilor.

lipsa
ar

Se va propovSdui aceasta evangheiie a impar^iei

lor, i atunci

va veni

ara-

la toate

sfiritul." (n. aut.)

Ambrozie numeste pirg&" pe Apostolii

Cre^tinii cei dintfi (la Coresi). Iar Teuw.

zice c& Apostolul numete ptrg&" pe Stapinul Hristos, dupa firea Sa omeneasca; radaci

pe Patriarhul Avraam; ramuri" de maslin numeste norodul Evreilor, ca pe cei odr&siiti

dintru acela, i grSsime" a maslinului numete invatatura bunei-cinstiri de Dumnezeu. i ~
zice - Apostolul porunceste credinciosjlor din neamuri" a nu se ridica (adica a nu se mlndri)
n&",

asupra Evreilor necredincioi, c&ci pe acetia

302

Iar

ii

numete ramuri dezbinate".

(n. aut.)

Icumenie adaugS c& Evreii, din pricina nepotrivirii intru credinf& cu

mosj, au cSzut

din rudenia cu

Avraam

nu

sint vrednici a se

lora. (n. aut.)

182

numi

sfinjii lor strS-

stranepoji

i fii ai

ace-

nevrednici de radacina cea sffnta, adica de credinta Patriarhilor. i potrivit

a zis ca s-au taiat de la radacina, fiindca - dei Evreii, de-a lungul vremii, au

tat

Dumnezeu

greit lui

pe

de mult

ei atit

zice

toit",

- niciodata Dumnezeu nu i-a lepadat

precum i-a lepadat acum. i in local lor -

in felurite chipuri

i atit

de multi ani

maslinul salbatic.

te-ai altoit tu,

Nu

a zis insa: te-ai sadit",

ca sa impunga pe Evrei, aratind ca in pomul

Patriarhi, a statut eel

De

credintei.

bunului

de

neam

alt

Patriarhilor

al

radacina

lor,

adica in

s-a facut parta al radacinii", adica

asemenea, s-a facut parta

neam

ci: te-ai al-

al slavei

i al

grasimii maslinului", adica

apropierii de

Dumnezeu,

la fel

al

al

cum

maslinul salbatic, cind se altoiete in maslinul domestic, se impartaete de

grasimea aceluia

se face

i el

domestic. Deci nu te mindri

muri", maslinul salbatic, pentru altoirea pe care

de

fata ramurilor taiate

daca

iar

Daca

Zice:

tu, eel

asupra Evreilor - sa

primit-o, nici

nu

din neate fali in

la radacina. adica a Evreilor.

nu tu

te lauzi,

ai

tu, eel

til

radacina, ci radacina pe tine.

din neamuri", te lauzi asupra ramurilor taiate", adica

tii

ca nu tu

tii

radacina", adica credinta Patriarhilor

Evreilor, ci radacina" acelora intru care te-ai altoit te tine pe tine. Dar, pe de

- daca radacina" Patriarhilor ii tine pe cei din neamuri" care s-au

altoit intru dinsa, iar nu ei tin radacina" - ce isprava i bunatate este aceasta a
ramurilor dezbinate", adica a Evreilor care nu au crezut? Negreit, nici una,
pentru ca isprava aceasta este a radacinii" care tine pe cei se s-au altoit
intr-insa, iar nu a ramurilor taiate" din radacina'\ Vezi acum, iubitule, ca
Pavel face Iudeilor un rece har - precum am zis mai inainte - i voiete fiumai
sa-i mingiie cu aceste cuvinte? Iar mai bine a zice, cu aceste cuvinte ii indeamna spre rivna, aratindu-le paguba pe care au patimit-o, caci altii, adica
alta parte

cei din neamuri",

19 Dar

au luat bunatatile lor

vei zice:

se indulcesc din ele.

Ramurile s-au dezbinat pentru ca eu sa

ma altoiesc in

radacina!

20 Bine, din pricina necredintei aufost dezbinate,

credinta!

Nu

cugeta

inalt, ci

iar tu ai statut prin

teme-telf

Aici, Apostolul arata ca cei din neamuri"

fost primiti din pricina

ca

nu au crezut, ci pentru ca ei, cei din neamuri", au aratat

Deci, chiar cu cuvintele acestea prin care ii smerete pe cei din

Evreii au greit
credinta.

nu au

neamuri", Pavel arata

amindoua

partile. i zice:

ca Evreii au greit fara iertare,

aa indrepteaza

Tu, eel din neamuri", vei spune ca Evreii au fost

dezbina^i din radacina Patriarhilor lor ca sa te altoieti tu intr-insa; iar eu

183

iti

raspund ca aceia s-au dezbinat intr-adevar, dar aceasta s-a intimplat pentru
necredinta

nu pentru ca Dumnezeu

lor, iar

ti-ar fi fost

dator tie cu cinste. Iar

daca vei zice ca stai altoit in radacina Patriarhilor Israiliteni prin credinta, apoi
teme-te i nu mdrazni peste masura! - fiindca altoirea pe care ai primit-o nu
este din fire, ca sa

ramina nestramutata

i intarita, ci

din credinta

din voie,

prin urmare e schimbatoare.

21

daca Dumnezeu n-a crutat ramurile fireti, nicipe tine nu

caci,

te

va

cruta.
9

Daca

Zice:

Evreii, care erau

fii

dupa

fire ai acelor Sfinti Patriarhi,

dezbinati de la dinii pentru necredinta lor, cu

tu

atit

eel din neamuri", care te-ai facut fiu al lor

greeti

precum

sa nu crezi,

aa

Dumnezeu

au fost

mai mult trebuie sa te temi

prin infiere - nu cumva sa

sa arate nemilostivire

asupra

ta,

a aratat asupra acelora.

22 Veziaadar bunatatea i asprimea

ce

Dumnezeu: asprime,

catre cei

cazut; iar catre tine, bunatate, daca vei ramine intru bunatate;

au

altfely i tu

23 Dar

lui

veifi taint.

de nu vor starui intru necredinta, se vor

i aceia,

puternic este
Pavel nu a

zis:

Dumnezeu

altoi,

caci

sa-i altoiasca iaraL

Vezi aadar care este isprava

ta

-o

tu, eel

din neamuri"!

Lui.
i
al
darului
totul
este
Dumnezeu,
fiindca
Ci a zis: Vezi bunatatea
zice - silete-te sa ramii pina la sfirit nu numai in credinta, ci i intru aceasta
bunatate a lui Dumnezeu, adica sa faci pina in sfirit lucruri vrednice de bunatatea Lui i de iubirea Lui de oameni. Pentru ca, daca nu vei face aa, sa tii
ca vei cadea! i dimpotriva, daca Evreii nu vor ramine pina la sfirit intru nelui

credinta, se vor altoi intru aceeai radacina a credintei, pentru ca

Dumnezeu

pe dinii cu dinadinsul din radacina Patriarhilor lor, ci ei de sine-i

au cazut cu necredinta lor i s-au taiat de la radacina. i Pavel numete asprime a lui Dumnezeu" faptul ca El nu i-a crutat pe Evrei i nu S-a mihnit, ci
i-a judecat nevrednici de fireasca impartaire i de legatura de rudenie cu
303
i, de la cele intimplate Evreilor, Pavel il inspaiminta cu
sfintii lor stramoi.

nu

i-a taiat

303

zicmd

Marele Vasitie ne-a

aa:

atita cinste

Cind

de

la

aflat har Inaintea

aratat aceasta

asprime" a

lui

Dumnezeu

prin pilda lui Moisi,

- pe slujitorul lui Dumnezeu, pe acela care s-a invrednicit de

Dumnezeu, despre care Dumnezeu a marturisit de multe ori, zicindu-i: Ai
Mea fiindca Te cunosc pe tine mai mult decit pe toti" (Ieirea 33: 17); cind il
il

vad pe Moisi

vad aadar pe acesta

la <<apa grairii-impotriva,

primind mgrozire ca nu va intra in pamintul

fagaduintei, doar pentru ca a zis norodului ce cirtea fiindca

184

nu avea apa: Au doar din

piatra

aceste cuvinte foarte intelepte pe eel din neamuri", iar totodata

teaza

pe Evrei cu pilda acelora, spre a se

lor prin credinta intru Hristos. Astfel,

altoi i ei in

face sa aiba

ii

imbarba-

Ti

radacina stramoilor

buna nadejde

in puterea

Dumnezeu, Care pe toate le face cu preaslavire i afara de toata nadejdea,

fiindca puternic - zice - este Dumnezeu a-i altoi iarai in radacina lor".
lui

24 Caci - daca

tu aifost taiat din maslinul eel salbatic dupafii

cu mult mat

ifara defii
ace$tia, care sint

Daca
idoli, i

tu

zice

dupa fire,

eel din

va

de

la slujirea la idoli

maslinul eel bun, domestic

altoi intru acest

din stramoi binele

zic

maslin bun

al

credintei lui Hristos; daca tu

virtos se

erai rau din fire i slujitor la

care ai stramoi asemenea cu neroditorul maslin salbatic

te-ai altoit in
i al

se vor altoi intru maslinul lor.

neamuri" - care

din maslinul salbatic al acelora

virtos

cunotinta de

i,

te-ai taiat

afara de firea

roditor al cunotintei de

ta,

Dumnezeu

cu mult mai
credintei Evreul, care avea dupa fire

te-ai altoit intru acesta,

Dumnezeu.

mai virtos se va
intoarce acesta la maslinul sau eel bun, adica la credinta pe care au avut-o
stramoii sai? Iar cind tu - o cititorule! - il vei auzi pe Pavel ca zice: dupa
fire", sa intelegi ca aceasta inseamna cuviinta i urmarea. De pilda, este dupa
fire", adica de cuviinta i de urmare, ca fiul sfintului Avraam sa fie i el sfmt.
i

cu

cit

dimpotriva, cind

il

vei auzi ca zice: afara de fire", sa intelegi ca aceasta

inseamna necuviinta

neurmarea.

i,

De

pilda, fiul unui spurcat

este afara de fire", adica fara cuviinta

25 Caci nu

voiesc, fratilor,

fara

ca voi sa nu

urmare a se face

titi

socotitipe voi iniva intelepti: orbirea

304

necurat pagin

sfint.

nu va

taina aceasta, ca sa

s-afacut lui Israil din parte,

pina ce va intra tot numarul celor din neamuri".

26 i atunci se va mintui tot Israilul,

aceasta v& voi scoate apa? (Numeri 20:10); cind

Tl

vad

ca, din pricina acelui

Tnvrednicit de nici o iertare pentru atit de multe ispravi pe care le-a fecut,

asprimea

lui

Dumnezeu - dupa cum

zice Apostolul. i negreit

ma

induplec a crede ca e

adevarata zicerea aceea: ,JDaca dreptul abia se mintuieste, necredinciosul

va aria?" (Petru 4:18) (Despre judecata

aceea a

lui

si

pacatosul unde se

Dumnezeu), La aceasta se potriveste

Zaharia: Tinguiasca-se tufa, pentru ca a cazut cedrul!" (capitolul

se tinguiasca eel neputincios

cedrul eel puternic

zicerii:

si

lesne de

cu anevoie de

Iar ce este orbirea si

narea

lui

cum

mic grai, nu s-a

cu adevamt vad

frint,

precum coconarul sau

1:2)

si

zicerea

- adica: Sa

bradul, fiindca a cazut

frint. (n. aut.)

se lnjelege ea

de

catre Teodorit, vezi la ttlcuirea

pentru orbirea inimilor lor" (Efeseni 4:18).

185

(n. aut.)

subTnsem-

Aid, Apostolul numete taina" ceea ce e necunoscut fi neinteles. i care

este taina aceasta? Anume ca necredinta Evreilor nu este obteasca, a tuturor cu
desavirire, ci orbirea"

necinstirea, adica necredinta lor, s-a facut in parte".

Pentru ca multi Evrei au crezut in vremile trecute, aceia pe care i-a cunoscut
mai mainte Dumnezeu ca sint vrednici - precum s-a zis mai sus. i, iarai, multi
305

vor crede in urma

dintr-inii

au crezut, dar

nu

pentru ca

pina in

toti i nici

Tcrmlttpnii

precum

i TnHe.ii

este scris:

sfirit, ci

ce\ vrednici. fiindca

s-au orbit intr-adevar

nu

pina se vor mintui cei inain-

dupa ce se vor mintui

te-cunoscuti din neamuri". i,

oi tnti

Israilitenii

aceia, atunci se

vor mintui

vor crede in Hristos.

Veni-va din Sion Cel ce izbavete

p va intoarce

paginatatea de la lacov;

27 $i acesta vafi legamintul Meu cu

ei,

cind voi lua pacatele lor" (Isaia

59:20, 21).

mai sus pe Proorocul Isaia, care

Israilitepacatele
curati
va
i
mintuiete,
care
Aceia
veni
va
Sion
Din
striga:
Domnul
zice
lua
nilor! CTnd se vor Tntimpla msa acestea? Atunci cind voi
prin
lor
pacatelor
iertarea
de
invrednici
voi
cind
li
Atunci
adica:
pacatele lor",
Sfintul Botez. De aceea, fiindca Evreii nu s-au invrednicit inca de aceasta ierse
tare a pacatelor (pentru ca s-au orbit i nu au crezut), inseamna ca aceasta
Apostolul aduce ca martor

urma.

305

la cele zise

307

Pentru aceasta zice

Jar departarea de slugi a lui Avraam

cmd Patriarhul zice: Eu i copilaul vom merge

SfTntul Chiril Alexandrinul:

- atunci
ne vom intoarce

(a tatalui) i a lui Isaac (a fiului)

pina acolo
tare a lui

i,

inchimndu-ne,

Dumnezeu de

la

voi

aceasta insemneaza vremelnica depar-

intoarcerea Lui catre dinii, care se va face la sf?ritu!

fiii lui Israil i

veacuriior, Tmplinindu-se prin credinta intru Hristos, caci, cind va intra tot

neamuri", atunci tot Israilul se va mintui" (Cartea

306

Tot

Israilul"

insemneaza: cei mai multi dintre

Dan. Fiindca multi din Iudei vor urma

unde
tru

zice:

numele

Eu am

intti

venit Intru

su, pe aceia

fl

lui Antihrist,

numele Tatalui Meu,

veti primi." i

rea lui Satana, intru toata puterea

despre Avraam

nu M-ati

Pavel inca zice:

i Isaac), (n. aut.)

Israiliteni", in afara

dupa capitolul
i

numSrul celor din

al

de semintia

lui

5-lea de la loan, stih 43,

primit; iar

(...) a carui

de va veni

venire va

intru toata amagirea nedrepta|ii pentru

fiii

fi

altul in-

prin lucra-

pierzarii,

pen-

ca nu au primit iubirea adevarului, ca sa se mintuiasca" (2 Tesaloniceni 2:9, 10). La fel

spune i Ipolit [SITnt Mucenic, papa al Romei, mult inainte de ieirea aa-zisului catolicism"

tru

din Biserica
307

lui

Hristos, n. m.]. (n. aut.)

i Coresi zice ca aceasta

va lua

sfTrit

prin propovaduirea lui Hie,

pfcatul. Acelai lucru zice i Teodorit: ca nea-

in capitolul 3:23, caci atunci va lua sftrit

murile", primind propovaduirea, vor crede

i ele,

vatatura credintei. Caci

pune

la cale

pe

Domnul a

precum zice Mateahi,

dupa ce va veni marele Hie, aducindu-le

zis aceasta in Sfinfitele Evanghelii:

toate." (n. aut.)

186

Va

veni Hie,

i le

in-

va

28 Citprivete evanghelia, eisint vrajmagi, din pricina voastrd; dar,

dupa alegere, ei stnt iubiti, din pricina pdrintilor.
29 Cdci darurile si chemarea lui Dumnezeu sintfara cainta [nu pot fi
luate inapoi, n. m.].

Hristos
fost primite

pizmai,

de Dumnezeu,

de aceea Evreii s-au facut mai prigonitori i mai

s-au departat mai mult de Dumnezeu i s-au facut vrajmai ai
i

evangheliei. Insa, fiindca stramoii lor s-au ales

s-au primit de

Dumnezeu

Dumnezeu nu-i va lasa pe urmaii lor sa piara desavirit. Aadaca vor crede, Dumnezeu ii va primi i pe dinii, fiind iubiji pentru stra-

dintru inceput,
dar,

moii

308

lor.

30 Caci-precum

voi,

odinioara,

nu

erati supu$i lui

Dumnezeu, dar

miluitprin nesupunerea acestora 31 tot aa i acetia nu s-au supus acum, pentru ca, prin mila primita de
voi, sa se miluiasca i ei.

acum

v-ati

cum^se
urma. S

dei

inceput la cunotinta de
turilor i prin darul lui

Dumnezeu,

Dumnezeu

ati

chemati dintru

fost

prin legea cea fireasca, prin privirea fap-

eel incepator i

chemator - nu

afi voit

sa as-

lasmd cunotinta adevarata a lui Dumnezeu, v-ati inchinat nesimfiidoli i ati slujit zidirii, iar nu Ziditorului (precum a zis Pavel in capi-

cultati, ci,

torilor

tolul intii al acestei epistole, stih 19-21). lata

chemat

la cunotinta

aadar pricina pentru care s-au

de Dumnezeu Evreii, adica stramoul Evreilor, Avraam,

- povatuit fiind prin legea firii, prin vederea

Dumnezeu eel incepator i chemator - a crezut in
care

fapturilor

adevaratul

prin darul lui

Dumnezeu

dat apoi credinta tuturor stranepotilor sai, care pentru aceasta credinta au luat

urma

La

fel

fiindca

Evreii au fost chemati de

Hristos
culte

Hristos voi, cei din neamuri";

pentru ca
308

a|i

ascultat

cu supunere,

v-ati miluit

de Dumnezeu. Iar de mila pe

Baga de seama dk - dupa Teodorit - Pavel vorbete

rau ale lui

Dumnezeu doar

i,

spre indemnarea Evreilor, caci

aici

de darurile cele fara paYere de

Dumnezeu

ia inapoi

bun&atile pe

care le d&, atunci ctnd vede ca cei ce le-au luat bolesc de nerecunotin|a\ i martor e Saul,
care a dobindit dar duhovnicesc, dar apoi a ramas pustiu de acesta. La fel i Solomon, care,

dobfndind pacea din milostivire dumnezeiascS, a fost

Evreii

toji,

dupS ce s-au

de aceasta."

indulcit totdeauna

lipsit

de purtare de

(n. aut.)

187

de dar dupa ce a calcat Legea.

grija prooroceasca,

acum

s-au lipsit

care

primit-o de la

ati

Dumnezeu

urma, Evreii va vor rivni pe voi

care

se vor impartai
i

primit-o voi, se vor milui

ati

32 Caci Dumnezeu

vor erede

i ei.

Evreii, fiindca, in cele din

i aa, din pricina milei

pe

i ei.

i-a tnchis

pe

toti intru

nesupunere, ca pe

toti sa-i

miluiasca.
Zfcerea: a inchis intru nesupunere" arata ca

punere

atit

tuiasca pe
ftiile

pe cei din neamuri",

prin rfvna

toti

cit i

pe Evrei, ca

sa-i

prigonirea ce se face intre

cele vechi* pentru ca neamurile"

mintuit pe Evrei

Dumnezeu

- precum

s-a zis. Iar

ei.

i-a vadit

de nesu-

miluiasca

i sa-i

Caci mai

intii, in

min-

nu s-au supus, Dumnezeu a miluit

in vremile cele mai de pe urma

vrei

Hristos
din neamuri". i, la

milui

se vor mintui

neamuri",

33

sfirit,
i ei.

ei

pentru aceasta,

i astfel toti se miluiesc de

Dumnezeu:

se vor

i
i

cei din

O adinc de bogatie, p de intelepciune i de cunotinta ale lui

caile

vor nvni pe

ii

Evreii.

Dumnezeu! Cit de
w

Evreii

necercetate sint judecatile Lui

de neurmarite

Lui!

V
A

Dumnezeiescul Apostol se inspaiminta i se mira, socotind feluritele iconomii intrebuintate de la intemeierea lumii de catre intrutot-inteleptul Dumnezeu pentru mintuirea oamenilor: anume
potrivnice prin alte lucruri potrivnice

cum

iconomisete El a se lucra cele

cum, prin

cei nesupui,

ii

face pe

altii

cu mirarea aceasta, Pavel adeverete ca Dumnezeu - Care

iconomisete mintuirea oamenilor cu atita intelepciune, i adincime i in chip
neinteles - va iconomisi iiitr-adevar i mintuirea Evreilor.
i, prin bogatie", numete bunatatea lui Dumnezeu, de a carui adincime
doar se minuneaza, fara a ti insa cit este de adinca. Fiindca insuirea bogatiei i
a bunatatii lui Dumnezeu este a le face pe saracele i nedumeritele neamuri"
imbelugate i bogate. Pe linga bunatate, Pavel se minuneaza i de adincul insa fie supui. i,

telepciunii" cu care

Dumnezeu

ocirmuiete eel
,neamuri

309

multe

Dupa

Coresi, intelepciunea lui

pricini.

Mai

intii,

Dumnezeu

3 9

,,
,

Apostolul se minuneaza

covirete mtelepciunea celorlalti din mai

pentru ca cunoate cele ce vor

fi.

Al doilea, pentru ca

le tie

pe toate

cu desavirire. i nu prin mijlocire, adica nu cunoate lucrul ce este cunoscut prin aratare
[eidos = forma, chip, n. m.], ci le cunoate pe toate de-a dreptul, iar nu prin idei [forme, vederi, infatiari, n. m.], pretutindeni fiind de fata si toate plinindu-le. Al treilea, pentru ca le
cunoate i le tie pe toate. Al patrulea, pentru c& le cunoaste pe toate de-a pururi. Al cincilea,

188

de adincul cunotintei" prin care

msa - o

Vezi

ruia.

cititorule!

zeu sint nepricepute",

La

nicicum.

fel,

ci

caile lui

Dumnezeu cunoate

- ca Apostolul nu a

zis

ce este de.folos fieca-

ca judecatile

lui

Dumne-

ca sint necercetate", adica nu primesc cercetarea

Dumnezeu", adica iconomiile Lui, nu numai ca nu

urma

..* 311

34

facut

rfetnic

pentru ca

le tie

din

fire, iar

nu dupa Tmpartaire. Al aselea, pentru ca

le

cunoate fiind

pri-

cina a celor cunoscute. Pentru aceasta a zis Dionisie Areopagitul: Caci nu afflnd de la
cele ce
sint tie mintea dumnezeiasca cele ce sint, ci din sine i in sine, prin tiinta
fi cunoaterea tu-

de mai Tnainte cunotinta lor, caci a cugetat de mai Tnainte fiinta lor, fiind pricina
a lor, nu apropiindu-se de Tntelesul fiecareia, ci tiindu-le i tinmdu-Ie pe toate intr-o singura
cuprindere." (Despre numirile dumnezeiesti, capitolul 7). Iar a aptea pricina, i cea mai de pe
turor; i are

urma, este ca
lucrare

le

cunoate

- dupa Ticara.

i le tie

pe toate impreuna

totodata deosebi, Tntru una

aeeeai

(n. aut.)

Foarte potrivit e sa insemnam aici cuvintele marelui Parinte Vasilie, care, tilcuind zicerea: (...) pus-a in vistierii adincurile" {Psalm 32:7), zice aa: Oare nu cumva,
prin ad!ncuri, sint

numite cuvintele

toate, cuvinte

ce

singura cunotinta

sint negraite i
lui

m.] judecatii dumnezeieti, dupa care se iconomisesc

nepricepute intelegerii omeneti, fiind invistierite Tntru

[ratiunile, n.

Dumnezeu? Caci -

Tntru alt Psalm, care zice: (...) judecatile Tale

admc mult - ne-a Tnvatat ca judecatile despre

fiecare lucru s-au numit

admc. Dec/- de cauti

pentru ce viata pacatosului se prelunge^te, iar zilele dreptului se scurteaza Tntru nemernicie;
pentru ce cutare nedrept se Tndrepteaza in cai, iar dreptul se necajete; pentru ce copilul a fost

de moarte mai Tnainte de a ajunge la vTrsta cea deplina; de unde smt razboaiele; de ce se
TntTmpla Tnecarile cu corabii, cutremurele, secetele, puhoaiele; pentru ce s-au zidit cele stricatoarapit

re ale oamenilor; pentru

ce unul este rob,

iar celaialt

slobod; unul bogat, iar altul sarac

toate

acestea gTndindu-le, adu-ti aminte ca adTnc smt judecatile lui Dumnezeu. (n. aut.)
311
Pentru aceasta a zis i marele Vasilie: Ce zice Tnsa Pavel, vasul alegerii? Ce Tnvatatura
ne-a lasat despre fiinta lui Dumnezeu Pavel, care - cfnd a vorbit despre iconomie, oarecum

alunecmd catre lucrarea cea necheltuita a teoriei [vederii cu mintea, n. m.] - a strigat: 0
admcul bogatiei, i al Tntelepciunii i al cunotintei lui Dumnezeu! CTt de necercetate smt judecatile Lui,

neurmarite caile Lui!

masura cunotintei

lui

Pavel,

cM

daca acestea sTnt neatinse pentru cei ce au ajuns la

mlndrie au aceia ce zic ca tiu fiinta lui Dumnezeu?" (Cui,

vintul intii impotriva lui Evnomie). [...]

Zice

fi

SlTntul Dionisie Areopagitul: Vei afla multi teologi

mai ca nevazuta

necuprinsa, ci

de necercetat

laudmd dumnezeirea nu nuftra urme, nefiind nici o urma prin care sa

se strabata spre ascunsa ei nemarginire" (Despre numirile dumnezeiesti, capitolul

1). Pentru
aceasta, Dumnezeu Se aseamana cu leul - dupa acelai Dionisie, in Despre cereasca ierarhie,
capitolul 15

precum

acopera urmele cu coada cind umbia, ca sa nu-1 afle

vmatorii, tot aa Ii ascunde Dumnezeu urmele cunotintei Sale. De aceea s-a i zis: In
mSri,
caile Tale; i cararile Tale, Tn ape multe, i urmele Tale nu se vor cunoate."
Caci - precum
calea Tn ape nu sta, nici urma leului - tot aa nici caile lui Dumnezeu" - Tnsemneaza Sfintul

Maxim,

caci,

leul Ti

(n. aut.)

189

35 Sau cine ha dot Lui mai inainte

Singur

Dumnezeu -

neva - precum a

strigat

zice

va lua inapoi de la El?

gindurile

Ii tie

Proorocul Isaia. Inca

i sfaturile

Solomon

Sale,

zice:

nu

Care

altci-

om

va

Dumnezeu, sau cine va gindi cele ce voiete Domnul?!"

{Intelepciunea lui Solomon 9:13) - adica nimeni. i - de vreme ce Dumnezeu
injelept
nemarginit
telept
tot-in
i
in
tru
mai bine
este din fire mfelept, ori
cunoate sfatul

lui

El nu a fost inteleptit de vreun sfetnic, ci de la Sine este indestulat i prea-desavirit i nu numai aceasta, dar El este i izvorul tuturor bunatafilor, i, cite

da fiindca e dator sa plateasca, ci le da pentru a Sa fireasca bunatate.

Fiindca cine a dat lui Dumnezeu ceva sau I-a facut vreun bine, ca Dumnezeu
sa-i rasplateasca aceluia cu alta facere de bine? Cu adevarat, nimeni!
da,

nu

le

36 Caci dintru Dinsul,

Zice:

Dumnezeu

i printr-tnsul i

intru Dinsul sint toate.

este izvorul tuturor bunatatilor, caci aceasta

Tnsemneaza

tnsemneaza printr-Insur'; i Cel ce le fine pe toate impreuna, caci aceasta insemneaza zicerea:
intru Dinsul". Deci toate fiintele ii au inceputul de la Dumnezeu, i prin
zicerea: dintru Dinsul"; i Facatorul tuturor, caci aceasta

Dumnezeu

s-au facut

intru

Dumnezeu

stau

se tin impreuna, ca intr-o te-

melie nesmintita, catre Dinsul intorcindu-se.

Acestuia, slava in veci! Amin!

Cind zice vreun cuvint mare,

Fericitul Pavel obinuiete sa sfireasca

slavoslovie [lauda, n. m.] intru multumire,

ce s-a spaimintat
lui

Dumnezeu

cum face

acum. Caci - de vreme

s-a mirat de negraita bunatate, intelepciune

de iconomiile Lui

- acum

slavete

cu o

cunotinta a

marete pe Dumnezeu,

pe noi sa facem la fel, adica sa-L slavim pe Dumnezeu i sa-I

multumim pentru toate, iar mai ales pentru bunatatile cele mari, atit prin

invatindu-ne

cuvint, cit

312

Vezi

prin viata imbunatatita.

prin fapte

submsemnarea de

la capitolul

312

al epistolei c^tre Filipeni, stihul

vrednic& de cuvint. (n. aut.)

190

20, fiindca e

CAPITOLUL XII
fratilor.

aratati trupurile voastre jertfa vie, sjtnta, bine-placuta lui

Dumnezeu, ca slujba cuvintatoare a

voastra.

Fiindca dumnezeiescul Apostol a petrecut destula vreme cu lnvajatura teoretica despre dogmele credintei, acum intra intra invajatura practica, moi

rals.

- dupa

ce, prin cele zise inainte, a aratat negraita

Dumnezeu intra noi,

Dumnezeu" - adica punind ca
tate a lui

Cretinii

- acum ne roaga

iconomie

buna-

prin indurarile lui

mijlocitori ai rugaciunii sale indurarile iubito-

de oameni Dumnezeu, de care ne indulcim - ca sa ne ruinam de ele i

sa nu facem nici un lucru nevrednie de Dinsul. Dar ce ne roaga Pavel? Sa
aratam" trupurile noastre, adica sa le dam spre razboi i spre nevointa, caci
rului

aa obinuiete a zice vorbirea de obte a oamenilor: Cutare voievod de oti

i-a aratat regulile ostailor in razboi. Sau,

noastre inaintea
alei sint i

lui

Dumnezeu ca

inaintea unui imparat, curate ialese, caci

oamenii ce stau inaintea imparatului.

zeu ca o jertfa vie",

,

cind

ne roaga sa infafiam madularele

omorim

patimile

bine primita la

nu cere acest

nu moarta, fiindca noi sintem

iar
i

cu

atunci

sufletul

poftele trupului nostra. Caci jertfa Evreilor

Dumnezeu,

fel

vii

Dumnezeu,

prin Proorocul Isaia, a spus ca

dinii, zicind:

Cine cere acestea din miinile

fiindca

de jertfa de la

nu era

voastre?" (capitolul 1:12). Iar jertfa trupurilor Cre?tinilor i slujba lor cea
cuvintatoare se cere de Dumnezeu foarte mult, caci, prin David, Duhul Sfint

poruncete fiecarui Cretin, zicindu-i aa: Jertfete lui Dumnezeu jertfa de

lauda!" (Psalm 49:15). i iarai: Jertfa de lauda Ma slavete pe Mine" (acelai psalm, stih 24). Iar slujba cea cuvintatoare nu este numai cea care se face
prin cuvinte, slavoslovii

multumiri catre Dumnezeu, ci i vietuirea dupa

HristOS. atunci cind nu ne mai starnneste nir.i n narima np.r.nvinr5rnnm fri^r-ati-

Dupa
tinta celor
i

Fericitul Teodorit, ceea ce este ochiul pentru trup, aceea este credinta i cuno-

dumnezeieti pentru

ochiul are nevoie de miini,

Se zice
faptei bune, i
treitS:

este

cea

suflet.

de picioare

de

celelalte parti ale trupului. (n. aut.)

nu moarta, precum era a boilor i a tapilor: vie", prin lucrarea

totodata moarta", dupa omorirea trupului. [...] Altii zic insa ca jertfa este inaceasta este rugSciunea; a doua este a trupului,

(laCoresi).

aceasta

trupului prin postire, infnnare i nevoin0: a treia, cea prin faptele bune,

aceasta este milostenia, care se face prin lucrarile

cei insetati, a

cum

,jertfa vie", iar

dintii este a sufletului, i

omonrea

Acestea au insa nevoie de fapta bunS practice aa

imbraca pe cei

goi, a ad&posti

pe

ei,

adica: a hrani

pe cei fiamfnzi, a adapa pe

cei str&ini, a cerceta

[...] (n. aut.)

191

pe cei bolnavi

tnchii

onala, n. m.]

dobitoceasca, ci toate micarile, simfirile

puterile sufletului

lui
porunca
de
cuvint
si
dreptul
catre
ocirmuite
de
sint
nostru
trapului
i ale
Dumnezeu. Atunci, fiecare din noi, Crestinii, se face arhiereu al sau, si jun-

ghie,

si

omoara

poftele

si

voile cele rele ale sufletului

ale trapului

si

se Infa-

si

Dumnezeu. i asa se
precum se teme si arhie-

tiseaza totdeauna gmditor [rational, n. m.] inaintea lui

cutremura

si

se

in fiecare fapta si cuvint al sau,

teme

315

reul cind se Tnfatiseaza in launtrul Sfmtului Altar

si

inaintea jerfelnicului.

2 i sa nu va asemanati chipului veacului acestuia,

ci

sa va schimbati la

fata prin innoirea mintii voastre,

sa
fatrebuie
ce
Cretinilor,
noua,
arata
ne
Apostolul
cuvinte,
aceste
Cu
anume
sus,
mai
vorbit
care
a
de
cuvintatoare
slujba
saviri
putea
pentru
a
cem
a

nu ne asemana cu

lucrurile veacului acesta, fiindca nici unul din ele

nu

este

de
a
fi,
inchipuire
numai
au
adevarat
dar nu fi mfatiare i fiinta statornica. Deci zice: Sa nu va asemanati voi,
fiinta!
fara
i
vremelnic
acesta
veacul
cu
venici,
i
nemuritori
Cretinii cei
i

statornic, ci toate sint

vremelnice

Nici sa cugetati lucrurile acestea, ci schimbati-va la fata cu innoirea necurAi

papilda:
De
sine-va!
pe
innoiti-va
totdeauna
adica
voastre,
mintii
mata a
prin
catuit, Cretine? Sa f tii ca ti-ai invechit sufletul, i de aceea innoiete-te

Astmai
mare!
alta
saviri
a
Silete-te
buna?
fapta
vreo
pocainta! Ai savirit
bine.
mai
intru
la
fata
schimbindu-te
totdeauna
timpul,
tot
innoieti
fel, te

315

Pentru aceasta a zis purtatoml de

nevointe

ii

unge mintea

leapada de

Dumnezeu Maxim: Cel

la sine

ce mai inainte de sfintitele

cugetanle patimae tine loc de diacon. Cel ce

tine loc de
mincinoasa
cunotinta
cea
stinge
i
adevarate
celor
cunotinta
intru
lumineaza
preot. Iar eel ce cu sfintul mir savirete cele despre cunotin|a Treimii celei inchinate tine loc

de episcop" (capitolul 21
316

Mai

doua din cele despre dragoste). (n. aut)

Teologul Grigorie, in Cuvint la Duminica cea noua: , J3umne-

al sutei a

aceleai le zice

zeu-Cuvintul nu vrea ca tu sa r&mii tot intru aceleai, ci pururea a fi cu totul innoit. Daca pacatuieti, sa vrei a te intoarce! (...) Ieri ai fost comediant? Astazi arate-te privitor cu mintea!
Ieri

ocaritor, crud? AstSzi

graitor

de bine

blind. Ieri, batjocoritor? Astazi, inteleptitor.

Astazi, bautor de vin? Miine, bautor de apa. Astazi, benchetuind

resmele cele mai alese? Miine, culcator pe jos

pe pat de

uns cu mi-

filde,

priveghetor. In loc de rizator, intelept; in loc

de impodobitor, prost [simplu, saracacios, n. m.]; in loc de trufa i mindru, prost [smerit,
umil, n. m.] intru aratare; in loc de imbracat cu aur, strimtorat. Uitindu-te in jos, in loc de a-ti
inalta cerbicea!
Iar

(...)

Fa-te

nou in

loc de vechi i prSznuiete innoirile sufletului!"

marele Vasilie, tilcuind suprascrierea Psalmului 44: !ntru

fac", zice aa: Fiindca dumnezeietile cuvinte

meaza omului din

pe

cei ce poarta

nu s-au

pentru cei ce se pre-

'sens pentru toji, ci pentru cei

launtru, suprascrierea pentru cei ce se prefac

de

sflrit,

[...]

ii

arata - precum

grija pentru sine i pentru sporirea nevointelor bunei-cinstiri

ce ur-

socotesc

de Dumne-

prea-inalt,
Celui
dreapta
daruiete
o
pe
care
prea-buna
cea
prefacerea
este
aceasta
zeu." Caci

192

Vezi insa - o

cititorule!

- ca Pavel

lesnicioasa stricaciune a lumii

moasa,

ci se

tirea i sa

inchipuie

vorbete de chipul" lumii, ca sa arate

vremelnicia

ei.

Fiindca lumea nu este fru-

se fatarnicete ca este astfel, pentru ca sa ne fure sim-

ne amageasca. lar fapta buna are frumusete statornica

nu-i trebuie

inchipuiri din afara i impodobiri, aratindu-i chipul sau eel firesc fara vreo

schimonosire

fatarnicie.

deauna sa ne schimbam
hovniceti

Deci noi,

Cretinii, sintem datori sa

la fata" in privinfa faptei

sa ne innoim pururea: din rau, sa ne

notinta de jos, sa ne suim la cea de sus;

sporim

la

i,

bune

schimbam

de

la fapta

nu stam,

ci tot-

a cunotin|ei duintra bine; din cu-

buna mai mica, sa

cea mai mare.

spre a cerca voi care e voia lui Dumnezeu cea buna, bine-placuta

ji

desavirita.

Fiindca mai sus a zis sa ne Tnnoim totdeauna cu fapta buna

cu cunotinta, Fericitul Pavel adauga acum pricina pentru care e de folos aceasta mnoire a mintii. i zice ca trebuie sa ne innoim pentru ca sa cercam voia lui Dum-

Dumnezeu. Fiindca
de necunotin|a, acela nu cunoate

nezeu", adica sa cunoatem descoperit care este voia

mintea invechita de pacat

eel ce-i are

Dumnezeu,

care este voia lui

nici

lui

nu intelege ca voia

lui

Dumnezeu

este ca

cu smerita cugetare, cu saracie, cu plingere i cu ducu celelalte fapte iubite de Dumnezeu (mai ales cu cele cu-

noi, Cretinii, sa vietuim

rere de

inima

prinse in Fericiri), care s-au legiuit in Sfinta Evanghelie.

Iar cine se

va innoi dupa duh

dupa minte, acela va cunoate care

Domnului, dar nu precum o cunoteau

Legea, dei era voia

Dumnezeu, nu

lui

cuta $i desavirita fiindca voia

y

numai a

Dumnezeu

Poti Tnsa sa Tntelegi

tilcuiete

Evreii, care erau atirnati de Lege. Caci

era insa

Dumnezeu nu

voia

lui

Dumnezeu

bine-pla-

s-a dat ca intii-povatuitoare, ci

fost ingaduita, pentru neputinta Evreilor. Iar voie desavirita

ne-placuta" a lui

pe care

lui

este voia

este Testamentul eel

Nou

al

bi-

EvanghelieL

aa zicerea aceasta a Apostolului,

precum o

marele Vasilie (hotanrea in scurt 276). Adica: Multe lucruri voiete

David a

Fericitul

simtit-o cind, gustind din bun&tatile faptei bune, tindea catre cele

urmatoare. Caci ce zice? i

lui prea-irralt."

De

am

zis:

Acum am

tnceput. Aceasta schimbare este a dreptei Ce-

aceea, eel ce sporete intru fapta buna nu poate sa nu se schimbe, c^ci zice:

Cind eram prune, ca un prune graiam, ca un prune cugetam, ca un prune soco team; iar cind
m-am f&cut barbat, nu le-am mai savirit pe cele ale pruncului." i iarai, ftcindu-se bSrbat,

nu a incetat din
tel,

lucrare, ci, uitindu-le

pe cele trecute

tinztnd c&tre cele dinainte, alerga c^tre

catre darul chemSrii celei de- sus. Deci schimbarea este

noiete din zi in

Vezi

zi.

Pentru aceasta a zis

a omului din l&untru, ce se Tn-

Ieremia: Arati-v& ogoare noi!" (capitolul 4, stih.3).

zicerea: Innoiti-vS in duhul mintii voastre" (Efeseni 4:23). (n. aut)

193

Dumnezeu: unele

fiindca e din fire

facere de bine, care se

lostivirea Lui,

precum

numesc

bun

indelung-rabd&tor pentru a noastra

de midumnezeietile daruri cu care

bunfita|i", fiind pline

sint faptele cele

bune,

de bunatatea

ne harazete i toate bunatafile trupeti i sufleteti; iar altele le voiete Dumnezeu cind se minie pentru pacatele noastre, care se numesc rele", fiindca
pricinuiesc, din pricina neputin|ei trupeti, rautate i durere celor ce le primesc, precum sint bolile, nenorocirile i necazurile care vin ori de la oameni,
ori

de

la diavoli, ori

de

la firea

stricata. Insa sfiritul relelor acestora e

cea

bun, pentru ca folosesc sufletului celui ce le patimete cu rabdare

cu

317

Deci noi sintem datori sa urmam voilor bune ale lui

Dumnezeu, care privesc catre facerea de bine a aproapelui. Iar cele ce privesc
catre rautate sa nu le urmam, fiindca noi nu sintem slujitori spre cele rele i
spre necazurile altora, ci puterile cele rele ale diavolilor. Deci tu, Cretine, sobuna-multumire.

cotete

mai

Tntii

daca voia

lui

Dumnezeu

este inainte-povafuitoare

buna

in

Apoi, dupa ce vei cunoate ca este buna, socotete daca este i

bine-placuta, fiindca multe lucruri sint bune, dar nu sint bine-placute: caci ori
se fac la vreme necuvenita, ori de catre persoana necuvenita. De pilda: bine
sine.

Dumnezeu, dar imparatul Osie, tamiind, nu a bine-placut lui Dumnezeu, pentru ca nu i se potrivea lui sa tamiieze, mirean fiind, ci
preotilor (Cartea a doua Paralipomena, capitolul 26). Tot aa, bun lucru era a
se incredinta ucenicilor Domnului tainele imparatiei, dar nu era bine-placut lui
Dumnezeu a se intimpla aceasta mai inainte de vrmea cuvenita; de aceea a
zis lor Domnul: Multe am a va spune, dar nu le putefi purta inca" (loan
16:12). Apoi, cind vei socoti ca voia lui Dumnezeu este i buna i bine-plaeste a tamiia cineva lui

cuta, atunci sirguiete-te a face voia lui

gre,

precum

se cere

se cuvine.

De

Dumnezeu

in chip desavirit

pilda, voia lui

Dumnezeu buna

ne-placuta este sa miluieti; trebuie aadar sa miluieti cu indestulare

belugare, fiindca, de vei milui cu crutare
este

masura implinita,

fara

i bi-

cu im-

cu scumpatate, milostenia

ta

nu

ci neimplinita.

3 Caci, prin darul lui Dumnezeu ce mi s-a dot, spun fiecaruiu dintre voi
sa nu cugete maipresus si afar a de ceea ce se cuvine a cugeta,
317

dumnezeiescul Damaschin, imp&rtind in doua

voia lui Dumnezeu: intru cea inainte-pov&tuitoare, dupa care Dumnezeu, fiindcS e bun, voieste cele bune, care se numeste si bun&vointa"; i in cea urm&toare, dup care, fiindcS e
drept,

Mai tntr-un

glas

cu marele Vasilie zice

Dumnezeu Tng&duie

care se numeste
re a lui

si

nici

a omului (vezi

(. . .) nici

nu

a veni asupra noastra necazurile

si

p&timirile intimplate spre folos,

departare" ori slobozire'\ Iar p&catul nu e nici dup voia TntTi-pov^uitoa-

Dumnezeu,

rautajite

si

te abate

de

dupS cea urmatoare, ci este doar nasterea mai-nainte alegerii celei inCartea a doua despre credinfd, capitolul 46). Vezi si tilcuirea zicerii:
la

El cind te mustra" (Evrei 12:5)

194

subinsemnarea acesteia.

(n. aut.)

Marele Pavel, fiind smerit-cugetator, nu se numete pe sine vrednic de

crezare in nici o parte a scrisorilor sale, ci uneori pune ca mijlocitori indura-

Dumnezeu", precum a zis mai Tnainte, iar alteori, darul lui Dumnezeu", cum zice acum, cind spune: Cretinilor, eu nu va vorbesc cuvintul meu,
ei cuvintul pe care mi 1-a mcredinjat darul lui Dumnezeu. i care este acesta?
Anume ca nimeni dintre voi - fie ca e om de rind, fie stapinitor - sa nu cugete mai presus i afara de ceea ce se cuvine a cugeta". i - precum Domnul a
rile lui

inceput invatatura fericirilor de la smerita-cugetare, zicind: Fericiti, cei saraci

cu duhul" (Matei
aici

mai

5:3), adica smeritii-cugetatori

Apostolul invata

tot aa i

despre smerita-cugetare. Iar ceea ce zice are aceasta intelegere:

intii

fiecare Cretin se cuvine sa cugete, adica sa aiba cugetare Tnalta, dar spre a

cugeta cele cereti, ajungind cu mintea mai presus de lucrurile paminteti ale

nu spre a se mmdri impotriva oamenilor celor de un neam cu

lumii, iar

ci

sine.

a cugeta spre afi intreg-intelept,

Zice: Noi, Cretinii,

nu pentru a

am primit de

la

Dumnezeu

cunotinta

cugetare, dar

le intrebuinfa intra mindrie, ci intra smerita-cugetare.

Pavel a zis

nu cugeta smerit, ci se mtndrete i cugeta mai

presus de ceea ce se cuvine", este nebun i ieit din minte; iar eel ce cugeta
aceasta ca sa arate ca eel ce

smerit, acela

ii

are mintea mtreaga,

pentru aceasta se zice ca este in-

treg-intelept".

precum Dumnezeu

Dupa ce, mai

de cuviinja

lul arata aici

i-a impdrtit

credintei.

a zis ca noi, Cretinii, nu se cuvine a cugeta mai presus

a ne mmdri, ci a fi Tntreg-Tntelepti i smerit-cugetatori, Apostosus,

cum

trebuie a

fi

smerit-cugetatori, adica: socotind ca

a dat fiecaruia dintre noi masura

primeau pe atunci Cretinii

Tocmai din aceasta

fiindca

masura

Dumnezeu

ii

Dumnezeu

dar de credinta. Fiindca darurile pe care

faceau pe multi a se mindri, Pavel zice aa:

pricina se cuvine ca tu, Cretine, sa

smerit-cugetator,

fii

a impartit dar de credinta fiecaruia.

Au

doar isprava

aceasta este a ta? Ba, ci este dar al lui

Dumnezeu ti

le

Dumnezeu;

fie

mare,

fie

mic -

1-a dat.

numete darul credintei cu care faceau ei minuni. Caci crede doua feluri: o credinta este din vointa noastra, dupa cum zice:

Iar credinfa"

dinfa este

Credinfa ta te-a mintuit" {Matei 9:22); iar alta credinfa este dar
lui

Dumnezeu,

cit

un graunte de mutar,

prin care se fac minunile, aa

ve|i zice

cum

zice:

De

veti

muntelui acestuia: Muta-te de

195

harazire a

avea credinta
aici acolo!

se va muta!" {Matei 17:20). Pentru aceasta credinta

Domnul,
4

Adauga noua

zicind:

Cad -precum

credinta!" (Luca 17:5).

intr-un trup

avem multe madulare,

au aceeai lucrare 5 aa i noi, cei multi, un trup sintem

madulare unul altuia;

Cu asemanarea

trupului

iar madularele

nu

in Hristos, ifiecare sintem

a madularelor, Apostolul doboara Tnaltarea

- precum

mindriei. Zice: Caci

318

trupul este unul, dar are multe

dulare care saviresc osebite fapte

lucrari

ma-

osebite

tot aa i noi, Cretinii,

un trup

sintem, avind cap pe Hristos. i, iarai, fiecare dintre Cretini este madular
altuia; i

nu numai Cretinul

dregatorie, ci
al

Cretinului eel mic

tuia,

mic este madular al Cretinului eel mare i cu

mare i cu dregatorie este de asemenea madular

eel

Cretinul eel

al

de nnd. Deci zice: Fiindca smteti madulare unul alnu va mindriti unul asupra altuia, fiindca aveti trebuinta unul de altul,

precum

madularele trupului au trebuinta unul de

altul.

319

320

6 insa avind

daruri osebite, dupa darul ce ni s-a dot. Daca

proorocie, aceasta ni s-a dat dupa masura credintei;

avem

Vezi - o cititorule! - ca Apostolul nu a zis aici ca aveau daruri mai mari"

fi mai mici", ci osebite", ca sa-i smereasca pe cei ce se mmdreau cu numirea darurilor. i nu a zis: avem ispravi i fapte bune", ci: avem daruri ale lui

Dumnezeu",

Deci, pentru ca

ta.

ca acestea
pentru ca

iar

adica: Creatine, ceea ce

li

sa-i

smereasca pe

s-au dat de la

sa-i

indemne

Dumnezeu;

i sa-i

s-a dat este dar, iar

ti

cei ce se
i

mmdreau

de aceea

le i

nu fapta buna a

pentru daruri, zice

numete daruri".

detepte pe cei lenei, arata ca

noi

Iar

aducem

Despre credinta aceasta vezi i subinsemnarea zicerii: (...) incit ca sa mut i muntii,
dragoste nu am, nimic nu sint" (7 Corinteni 13:2); i subinsemnarea zicerii: (...) ci cre-

dinta care este lucratoare prin dragoste" (Galateni 5:6). (n. aut.)
319

Iar Coresi zice ca patru lucruri se afla in trup: 1) unirea trupului, 2) osebirea partilor, 3)

osebirea luprarilor
tru

a partilor, 4) osebita aezare a partilor. i acestea patru trebuie a

adunarea Cretinilor.

Dupa
cei multi,

un

321

avmd"

se alatura cu cea de mai sus, astfel: (...) aa

sintem intru Hristos, insa avind daruri osebite";

insa" este de prisos.

m-

(n. aut.)

Teodorit, zicerea:
triip

fi i

- dupa

acelai

noi,

acest

(n. aut.)

lucru vrednic de nedumerire de ce Pavel numete aici daruri" slujba, Tmpartirea de

milostenie, purtarea. de grija de bolnavi, dragostea

decit daruri.

Vei afladezlegarea nedumeririi acesteia

pitolul 1, stih 29. (n. aut.)

196

celelalte, care sint

mai mult fapte bune

la tilcuirea epistolei catre Filipeni, ca-

luam aceste

partea noastra ca sa

daruri dumnezeieti. Caci zice: Proorocia ni

dupa masura credintei, fiindca, dei darul este dar, el nu se da fiecaruia

la intimplare, ci - pe cit afla vasul credintei omului, ori mic, ori mare - atita
se toarna intr-insul, mai putin ori mai mult. Iar Apostolul a pus darul prooro
ciei mai intii, poate, fiindca nu a vrut a osebi darurile dupa marime, ori poate
pentru ca unii se mindreau anume intru acest dar. Dar cineva ar putea zice:
Daca se mindreau, cum de nu-i lipsea Dumnezeu de dar? Raspunsul la aceasta
s-a dat

e ca

Dumnezeu

nu-i lipsete de dar pentru folosul norodului

judecam pe

sa nu-i

Dumnezeu

cei ce au darurile Lui, chiar

ne-ar zice: i, daca

Mele, tu cine

ca

eti

- intru

le

defaimi? Vezi

sa-i

sint ale voastre, fie Pavel, fie

7 ori slujba

Eu nu

ca sa ne invete

daca pacatuiesc.

Ca

cum

dezbrac pe slugile Mele de darurile

i

submsemnarea

zicerii: (...) toate

Apollo" (1 Corinteni 3:21).

slujba;

Slujba este dar de deosebita iconomie, precum a fost aceea a celor apte
diaconi. Prin slujba" vei Tntelege insa

dupa Fotie

(in

fiecare lucru duhovnicesc.

Amfilohia, intrebarea 263) -

Deci -

Pavel zice aa: Daca cineva are

vreo slujba, sa ramina intru sluba aceasta (caci trebuie a se adauga graiul ra-

mina", fiind de

lipsa), i sa

nu caute

potriva celui care nu are darul acesta, ci

ori eel ce invata

De

asemenea,

- intru

i aici

mai mult, nici sa se mmdreasca lm322

sa ramina primind ceea ce a luat.

alta

invatatura;

trebuie sa se adauge graiul: sa ramina", adica:

cineva este invatator, sa ramina intru invatatura! Deci

Inteleptul Fotie

neascS!

- dacS

iti

Nu

zice aa:

te

mira - o

- o

cititorule!

cititoruie i tiutorule

Daca

- daca

de invatatura

vezi ca Apostolul Pavel intrebuinteaza in scrisorile sale elipse,

eli-

duhuri reto-

forme despre ziceri, i despre silabe i perioade de ale ritorilor i autorilor Elini.
Pentru ca SlTntul Duh, care a dat Apostolilor darurile cele mari, le-a daruit i pe acestea mici
i proaste [fara insemnatate, n. m.], i mai ales lui Pavel, pe care el le intrebuinteaza nu doar

rice i alte

ca ar

fi

ceva se seama,

ci

pentru ca sa-i ruineze pe cei care se f&lesc

acestea, aducindu-i la smerita cugetare

cele ce aduceau oamenilor

mmtuire

trebuinteaza stihuri de ale poetilor,

ti

i la

ascultarea fnvataturii

mmdresc

sfatuirii sale.

erau Fericitului Pavel fara osteneala,

de

se

intru

Caci toate

de aceea

el in-

numai ca sa-i"
mintuiasca pe oameni. Pentru cS, de nu ar fi folosit aceste forme, cei semeti i fara de minte
1-ar fi defaimat ca e neinvStat i neputincios, precum i acum multi netnv&tati, care nu inteleg
cele de acest fel, tl defaimS pe Pavel ca pe un om de rind. i, macar c& ceilalti Apostoli nu au
i istorii

ale Elinilor

nenumarate

intrebuintat decit rareori acest fel de forme, Pavel e destul ca sa arate ca

lesne a le folosi, dacS ar

mostene
teni, i la

al

fi

voit.

De

altele,

acelora le-ar

aceea, unii din inteleptii mai noi 1-au numit pe Pavel De-

Bisericii". (Vezi i tilcuirea stihului 2, capitolul 11 al epistolei a

inceputul cartii catre

fi fost

cititor.) (n. aut.)

197

doua catre Corin-

amindoua

aici

cum

felurile slujbei acesteia; iar

Pavel a pus-o pe aceasta in

am

precum

vei lua slujba" in infelesul pe'ste tot cuprinzator,

zis, ai

numarate

de vei intelege slujba osebita, vezi

a doua,

intiia rinduiala, iar Tnvafatura Tntru

mindrim

man
S eel eemingiie -intru minguere;
de invafatura, caci invatatura" se numete indeobte vorbirea despre toata inainte-hotarirea, iar mingiierea se intelege ca
Mingiierea este

inva{atura in parte

ea un

fel

osebita cind, prin cuvint, cineva pricinuiete mingiiere

alinare sufletelor tulburate ori de scirba, ori de minie,

bati frati,

precum

este scris: Bar-

de este intru voi cuvint de mmgiiere catre norod, ziceti!" (Faptele

Sion" (capitolul 48:27). Deci

zice

/*

**

A. _

._

_ _ A.
.

^ft*

cine mingiie sa ramtna intru mingnere,

.

folosindu-se de lucrul sau, fara a se mindri asupra altuia care nu are acest dar.

sirguinta;
intru
apara
eel
ce
nevinovatie;
intru
imparte
eel ce
sint
care
mingiiere,
despre
i
invatatura
despre
Dupa ce, mai sus, a vorbit
Cel
zice:
Deci
trupeti.
cele
i
despre
aici
vorbefte
Apostolul
daruri sufleteti,
i
adica
cu
bogafie
nevinovatie,
cu
miluiasca
sa
ce imparte
cu imbelugare, fiindca aa se cuvine a da cineva. Fiindca nici o fapta buna nu
din
acelea
fecioarele
caci
i
cuvenit;
chip
in
face
nu
se
daca
buna
ramine fapta
Evanghelie facusera milostenie, adica aveau untdelemn in candelele lor, dar
i

nu aveau

miluiete pe

destul

altii

cu imbelugare,

de aceea s-au inchis afara de nunta

s-au osindit.

Dar

acela

zice

face aceasta cu lenevire

a purta de

323

grija pentru

Apostolul folosete

vinovatie, iar eel

324

Apostolul

care poarta de grija

i aici

inseamna a

ajuta

cu

sfatuiete i in alta parte

este dator a

nu

osirdie. Iar a apara i

i

prin osteneala

ce imparte sa imparts cu ne-

- dupa Fotie (Amfilohia,

pe

altii

prin cuvint,

elipsa, zicerea fiind aceasta: cel

ce apara sa apere cu sirguinta"

Ti

apara pe

cu sirguinta

tiindavie, ci

altiil

fntrebarea 263). (n. aut.)

Cretini sa miluiasca cu imbelf ugare, zicfnd

cel ce seamana cu blagoslovenie, cu blagosiovenie va

cfi

secera" (2 Corinteni 9:6). i iarSi:

f&gaDumnezeu
i
9:1
Corinteni
1).
nevinova{ia"
toata
(2
cu
tmbogafindu-va
,,(. .) tntru toate
preaceea
De
(Isaia
54:7).
mare"
mila
milui
cu
voi
i
te
mila:
mare
milui
cu
ne
duiete a
MiluieDavid:
prin
zicind
mare
mila,
cu
miluiasca
ne
Dumnezeu
sa
lui
cum noi ne rugam
.

te-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta!" (Psalm 50)noi pe

fratii notri. (n. aut.)

198

tot

cu mare mila se cuvine

a-i

milui

Si

- de vreme ce Pavel

a vorbit mai

imparfirea

miluiasca

cu slujba

tu dar, Creatine,

arati

ai

bani ca sa miluieti, apara pe

puterea trupului tau, ajuta-i pe

sirguinja insa,

daca nu

nu cu

pentru tine insuti

pentru mintuirea

care au trebuinta, cu

fratii tai

lenevire. Fiindca, sirguinta ce

altii i,

arati

pentru fratele tau,

325
ta.

326

cel ce miluiete

- intru

Mai

cuvine a imparti i a milui cu nevinovatie",

cu imbelugare. Apoi, fiindca multi miluiesc de sila i cu

blindete;

sus, Apostolul a zis ca se

adica cu bogajie

mihnire de inima, adauga

aici i zice: Cretine,

daca miluieti cu bogatie

imbelugare, adauga la acestea blindetea, alinarea inimii

Adica, atunci cind miluieti, sa nu te

cu

stralucirea fetei

posomont, ca i cum
te-ai pagubi, ci sa te bucuri i sa te veseleti, ca i cum ai citiga, caci cu puti327
nul pret al milosteniei cumperi cerul.
Cel ce imparte se deosebete insa de
eel ce da milostenie; caci primul imparte celorlalti ceea ce ia, iar eel de-al doitale!

arati

mihnit

lea face milostenie dintru ale sale.

9 dragostea -farafatarnicie,

Cu

toate cite a zis

nicie!

Jarnica

cum

acest cuvint, Apostolul arata

mai

sus, caci zice:

lipsind graiul: fie'\

nemincinoasa,

ci

dupa

poate Cretinul sa le ispraveasca pe

Dragostea sa

- daca dragostea lor va fi nefacurata - negreit Cretinii vor ispravi

Fotie. Caci

adevarata

Iar Teodorit zice ca eel ce apara se cuvine a apara

rabda cind

fie la voi, Cretinii, fara fatar-

sint nedreptatiti altii, findca aceasta

cu sirguinfa, adica a nu

nu este insuire a

fi

blind

blindetii (la tilcuirea zicerii:

blind", de la 1 Timotei 3:3), (n. aut)

i aici Apostolul a foiosit

de asemenea o

Cel ce miluiete sa miluiasca tntru blindete.

327

Acelai Apostol poruncete

bucurie, zicind: (...)

(2 Corinteni 9:7).
iete

nu miluiete,

De

nu din scirba
aceea zice

ci este

crud

elipsa, caci lipsete graiul miluiasca", adica:

(n. aut.)

nu miluiasca cu scirba, ci cu
caci Dumnezeu ll iubete pe datatorul blind"

in alta parte Cretinilor sa

ori din sila,

dumnezeiescul Hrisostom ca

cel ce se scirbete cind milu-

fara omenie: Cati, daca te doare,

nu

miluieti, ci eti crud i

daca pe tine te doare, cum vei putea sS-1 ridici pe saYacul ce zace in
scirba? Caci cine, dobindind imparatie, este posomont? Caci cine, primind iertarea pacatelor,
ramfne in intristare?" (cuvintul 21 la Epistola catre Romani). Inca i Sirah zice: Intru toata
fara omenie! Fiindca,

darea, imblinzete-ti fata ta!" (capitolul 35, stih 9). Iar Proorocul Isaia zice:

amenintarea

De

vei lua de la

da celui fiamind piine i sufletul cel smerit il vei indestula, atunci va rasan Tntru intuneric lumina ta, i intunericul tau va fi ca amiaza
zilei" (58:9, 10). i baga de seama ca cel ce miluiete cu sutlet lin i vesel e indemnat de bucuria aceasta i spre a milui cu boga|ie i cu Imbelugare. (n. aut.)
sine-ti asuprirea,

graiul cirtirii i vei

199

mai sus, fiindca si eel ce miluieste va milui cu blindete, si eel

insusi
isi imparte;
lui
ca
socotind
imbelsugare,
cu
imparji
altul
va
ce imparte la
apara
s-ar
cum
ca
si
osirdie,
cu
si
strguinfa
cu
apara
ll
va
altul
si eel ce apara pe
frateasca.
dragoste
cu
asemenea
face
de
va
le
celelalte
toate
si
pe sine-si,

lesne toate cele de

urindraul,
fi si vatamapoate
dragostea
fiindca
si
dragoste
despre
vorbit
Fiindca a
aici
adauga
Pavel
trupeste,
iubesc
celor
ce
a
tilharilor
si
iubirea
toare, precum
care
Crestini
smt
mulfi
Caci
rautatea.
inima
din
urasca
ca Crestinii trebuie sa
aceea
de
inima,
si
cu
poftesc
o
adica
inima,
in
rea
fapta
nu fac relele, dar au

eu cer de la voi nu numai a nu face

trupul
precum
ca,
vostru,
sufletul
cu
inima
si
fapta rea, ci si a uri rauta|ile cu
i inima
pacatului
pofta
de
curata
fie
sa
aa
pacatului,
vostru e curat de fapta
dragoste
aveti
sa
sus
mai
zis
v-am
eel
ce
ca
eu,
socotiti
voastra. Deci, sa nu
va
sa
ca
voi
intre
dragoste
aveti
sa
cuvint
acest
nefatarnica, va indemn cu
Apostolul le zice acestora: Crestinilor,

Nicidecum! -

unul altuia la cele rele!

ca vreau cu totul dimpotriva, adica sa
ajutap:

numai

sa va departati de fapta raului

cu cugetul vostru,

si

fiti atit

si

va indemn sa socotip
de despartiti de cele rele, tncit nu

ci

mai

a pacatului,

ales

ci

inca

de pofta raului,

si

cu inima.

lipindu-va de lucrul bun,

ci trebuie a lucra
rau,
de
cineva
fugi
numai
a
mintuire
pentru
Nu e destul
{Psalm
binele!"
fa
si
rau,
de
Fereste-te
scrisa:
cea
dupa
binele si fapta buna,
raul,
urasca
sa
Crestinilor
sus
mai
zis
ce-le-a
dupa
36:21). De aceea si Pavel,
cu
launtru,
din
numai
nu
adica
bun,
eel
lucrul
le cere si sa se lipeasca de

acum

inima

si

cu sufletul, sa iubeasca

si

sa pofteasca binele acesta

zicerea: lipindu-va", fiindca

Caci aceasta insemneaza

lasa
va
aceea,
De
zice:
femeii,
i
a
barbatului
dragostea
pe maica sa si se va lipi de femeia sa" (Matei 19:5).

10 cu iubirea defrafi unul catre

Zice: Crestinilor,

fapta buna.

Dumnezeu, unind
omul pe tatal sau si

si

altul fund iubitori,

mai sus v-am poruncit a va iubi

datori a face aceasta, fiindca

si

toti sinteti frapl,

unii

nascindu-va

pe

to|i

alt;ii,

si sinteti

dintr-un mitras

una
si aceeasi
din
si
scaldatoare
sfinta
din
adica
m.],
[pintece, in elineste, n.
dragoste
sine-va
intra
ave^i
sa
nevoie
de
si
drept
maica, Sfinta Biserica. Deci e
328

De

fierbinte,

aceea a zis Coresi ca dragostea Crestinilor trebuie a

iubitoare de Dumnezeu, fara de

cTtig,

Ura de mmdrie.

200

fi

simpla, frateasca, grabnica,

(n. aut.)

iubire frateasca, pentru ca fratia, adica rudenia frateasca, din iubire

dragoste se cunoate ca este

fratie.

La

rindul ei, iubirea

din

dragostea se face

se tine de la fratie, adica de la rudenia frateasca.

5

dindu-va

intiietate

unul altuia cu

cinstea,

Aici, Apostolul invata chipul in care poate

frati intre Cretini, i zice: Fratilor,

de

timpinati-va unul pe altul cu cinstea

de

a-1 cinsti

acela pe

11 nu lenevoi cu osirdia,
Fiindca multi par

pe

zicind ca

nu

el.

329

a-i iubi

nu dau mina de ajutor

fi

cu primirea! Caci aceasta insemneaza

adica fiecare sa-1 cinsteasca pe celalalt mai ina-

zicerea: dindu-va intiietate",

inte

voiti a

ramine statornica iubirea de

totdeauna iubitori de frati, tn-

cu mintea

ceilalti

fratelui lor aflat in nevoie,

se cuvine a iubi Cretinii pe

din inima, dar prin fapta

Apostolul poruncete

fratii lor

numai cu mintea

aici,

cu un

pe linga aceasta, trebuie a se apara unul pe altul i a nu se lenevi, ci a se sirgui sa ajute i prin fapte pe fratii lor cei ce au trebuinta. La fel
poruncete i loan eel iubit, zicind: Fiii mei, sa nu iubim numai cu cuvintul i
cu limba, ci cu fapta i cu adevarul!" (1 loan 3:18).
gol cuvint,

ci,

fierbind cu duhul,

Ca i cum s-ar nedumeri vreun Cretin la cele zise inainte i ar intreba: i

cum putem - o Fericite Pavele! - a nu fi lenevoi cu osirdia? La aceasta raspund ca din partea
fratii

SfTntului Apostol, care ar zice:

Va

mei, daca veti fierbe cu duhul, adica daca veti

fi

veti face nelenevoi,

detepti, osirdnici

Vezi ca Apostolul, dupa ce a numarat multe chipuri ale faptei bune,

a zis: cu duhul fierbind"; caci eel ce va saviri faptele bune zise mai-na-

fierbinti.
aici

inte,
i

acela trage la sine

clocotete

329

330
;

darul Sffntuiui

Duh

i,

infocindu-se de acesta, fierbe

precum, dimpotriva, eel ce nu face bunatatile mai sus

vede ca

i aici se

lipsete imparta^itorul grai fiind",

ca sa

fie potrivita fraza

zise,

cu zicerea:

avind". (n. aut.)

Pentru aceasta,

punde ca

marele Vasilie, intrebat fiind cine este eel ce fierbe cu duhul", ras-

este cel ce face voia lui

sirguinta neostenita,

Dumnezeu cu

mtru iubirea Domnului nostru Hristos

runcile Lui va voi foarte (Psalm 111:1)".

care, fierbind
scrie in

osirdie infocata, cu pofta neobosita

cu duhul", vorbea

Aa

Iisus,

dupa cea

scriszi:

cu

tntru po-

era acel dumnezeiesc Apostol [Apollo, n. m.]

invata cu amaruntul in Efes despre

Domnul, precum

se

Fapte (Faptele Apostolilor 18:25). Pentru aceasta, vrind sa arate ca totdeauna trebuie

201

acela raceste ori

- mai

bine zis

aceea, acelasi Apostol porunceste

stinge desavfrsit darul Sfmtului

in alta parte, zicind:

si

De

Duh.

Duhul sa nu-1

stin-

geti!" (1 Tesaloniceni 5:19).

slujind Domnului,

Cind
dragoste

tu,

cmd

Crestine, esti iubitor de frafi,

cu fa# lina, cind ai

numarat mai sus Apostolul,

miluiesti

toate celelalte fapte

bune pe care le-a

atunci sa stii ca slujesti Domnului, precum zice aici Sfintul
Pavel. Pentru ca
Domnul primeste la Sine-i toate bunatatile pe care le faci fratelui tau, ori mai cu adevarat a zice - p!e insuji. i, ca si cum le-ar fi luat El Insusi si
Lui I
s-ar fi facut bine, asa i|i va da plata intru lmparatia Sa. lata
unde a suit Fericisi

Pavel cugetul aceluia care savirseste faptele bune zise mai sus, zicind
ca

tul

acela slujeste lui

Dumnezeu

Insusi

12 bucuiindu-va intru nadejde,

Fiindca a cerut,Crestinilor sa faci bunatatile zise mai sus, fapte cu anevoie
de ispravit, adica: cheltuiala de bani, osteneala trupeasca, strguinfa,
mvafatura,
aparare si celelalte - Pavel le arata acum ca vor ispravi acestea cu lesnire

dacS

vor avea in inima lor nadejdea rasplatirii ce va sa fie, bucurtndu-se

si veselindu-se cu aceasta; pentru ca nadejdea bunatatilor viitoare lmbarbateaza
sufletul
omului, facindu-1 mai mdraznet intru primejdii

si

osteneli.

rabdind intru necaz,

Aici, Apostolul arata

si alte

bunatafi mart pe care le dobindesc Crestinii

din nadejdea bunatatilor ce vor sa

darea necazurilor
aceasta cununi
"

si

si

fie.

Caci

ei se fac

mai Tngaduitori mtru

rfib-

ispitelor, si

daruri, inca

mai

prin aceasta dobindesc chiar din viafa

inainte de a dobindi bunatatile acelea.

ingaduind intru rugaciune.

Dumnezeiasca i sfinfita rugaciune le este Cretinilor de mare ajutor spre a

ispravi faptele bune pe care le-a numarat Apostolul. Despre
aceasta zice aici
a aprinde in launtrul sufletelor noastre focul

a poruncit in
derii

de

tot:

Legea Veche: i
arderea de tot sS

a grit

Domnul

ramM pe

focul jertfelnicului sa arda pe el

Duhului

osirdia spre fapta bunS,

c^tre Moisi, zicind:

(...)

Dumnezeu

Aceasta e rinduiala

ar-

vatra jertfelnicului toata noaptea, pinS diminea{a;

sa nu se sting*" {Levitic 6:8, 9). Vezi

Dumnezeu

202

zicerea: ,JDin

Pavel. i

nu a

zis simplu:

dei tu, Cretine,

nu

iei

va

vefi ruga", ci:

Tndata cererea ta de la

intru rugaciune i vei lua ceea ce ceri!

13 Facefi-vH parta$i

Mai

ingaduind intra ragaciune", caci,

Dumnezeu,

ateapta

Tngaduie

331

la trebuintele Sfintilor,

sus, Pavel a zis

ca eel ce miluiete trebuie sa o faca intra blindete, cu

acest cuvint indemnindu-i pe Cretini sa miluiasca fara osebire, i pe cei credincioi

de Dumnezeu,

i cinstitori

pe

cei necinstitori. Iar

acum ii indeamna

deosebi pe Cretini sa-i miluiasca pe cei de o credinta cu dinii, bine-cinstitori

de Dumnezeu, caci pe acetia ii numete sfinti". i nu a zis: dati cele de trebuin|a lor",

negustorie
voi

impartaiti-va", aratmd ca milostenia catre cei credincioi este

ci:

obtesc,

i citig

- zice - care miluiti,

inapoi cerul

a celor ce o iau,

le dati lor bani, iar

indrazneala catre

Dumnezeu.

indestularile sfintilor", ci: spre cele

induplece pe tine, Cretine,

fara de

omenie

trebuinfele

aceia care sint miluiti va dau voua

i

nu a

de trebuinta"

sa-i miluieti.

a celor ce o dau. Pentru ca

Caci

zis:

faceti-va partai spre

ale lor, pentru ca astfel sa te

cum nu este

fapta ca de fiara

a acelor Cretini care nu-i ajuta pe fratii lor de o credinta la

nevoile lor?

vinind iubirea de strainL

Pavel nu a
tul

zis:

intrebuintind iubirea de straini",

acesta inva|indu-ne sa

buin|a,

nu ateptam sa vina

pe un bun vinat,

Avraam

sau Lot. Caci despre

i sa-i

se scrie ca, vazind (pe cei

zis:

Doamne, de am

sa se ia apa

aflat

ceara cei ce au tre-

i sa-i

miluim, precum facea

gat spre intimpinarea lor de la ua cortului sau,

v!nind-o", cu cuvin-

la noi i sa

abia atunci sa-i miluim, ci noi sa alergam

aflindu-i ca

ci:

vinam pe

Avraam

trei

aceia,

nepotul

Barbati), a aler-

s-a inchinat pina la

pamint

har tnaintea Ta, sa nu treci pe linga sluga Ta,

sa se spele picioarele Voastre

sa

Va

ci

de calatorie"

racoriti

5
pamint
Domnilor, abateji-va
Voastre

(...)

la casa slugii Voastre, sa popositi i sa spalati picioarele

i ei au zis: Ba, in ulita

Pentru aceasta,

Domnul, ca

sS-i

vom poposi.

sS-i

ei, i

n. m.],

pe

ei si s-au abatut

'

si

a vaduvei care-1 ruga

sa-i

cea din nou

tiparita,

faca dreptate din

care, suparindu-I prin rugaciunea cea deasa, 1-a tnduplecat

implineasca cererea {Luca 18). Vezi

[Apantisma,

silit

induplece pe oameni sa Tngaduie fntru rugSciune

sS nu se strimtoreze, le-a zis pilda judecatorului

partea potrivnicului

Si i-a

m sftrit

in inainte-cuvintarea adunarii sfintitelor rugaciuni

unde mult vorbesc despre

203

aceasta. (n. aut.)

la dinsul"

(Facerea 19:1-3). Pentru aceasta a

tre Evrei: Iubirea

de

nu o
Vezi

straini sa

au gazduit Ingeri" (Evrei 13:2).

zis i Apostolul, in Epistola ca-

uitati, caci
i

prin aceasta unii, fara sa

subinsemnarea

zicerii:

Va

tie,

imbratia-

za pe voi Gaius, gazda mea." (Romani 16:23).

14 Binecuvtntati-i pe cei ce va gonesc, binecuvintati-iy

Dupa

acum

cum

ii

nu a

pomenitori de rau,

nu

fiti

invata

va nedreptatesc",

lor ce

graiti-i

nu

a zis ceva mult mai mare: binecuvintati-i"

ci

Fiindca eel ce, pentru Hristos

de bine pe

graiete

i nu-i blestemati",

cei ce

ii

lui Hristos,

el.

Iar eel ce-i

ii

binecuvinteaza

i,

il

prigo-

prin urmare, arata ca

332

flristos.

75 A va bucura cu
Pavel a folosit
i

ca sa ne invatam

blestema pe cei ce

nesc arata ca nu se bucura patimind pentru Hristos

rati-va!"

adica:

prigonesc, acesta arata ca se bucura patimind

pentru Hristos, Cei ce este iubit de

nu-L iubete pe

a nu-i blestema pe fratii notri.

pentru porunca

dumne-

mei, nici nu va razbunati asupra ce-

fratii

pomenitori de rau

fi

altul,

se cuvine a se purta cu vrajmaii lor. i

de bine". i a adaugat aceasta:

noi, Cretinii, a

i-i

nu-i blestemati!

ce i-a invatat pe Cretini despre dragostea unuia catre

zeiescul Apostol
zis:

bucura

cei ce se

a plinge cu cei ce pling,

aici aceste graiuri nearatatoare,

cu adevarat mare

de: plmgeti!". Caci

adica in loc de: bucu~

viteaz suflet trebuie sa

aiba cineva nu numai pentru a nu zavistui bunatatile fratelui sau,

se bucura cu eel ce se bucura,
caci bucuria aceasta arata

sporete

cu covirire ca

ci i

pentru a

se iscusete in faptele cele bune,

sufletul este

slobod de toata zavistia.

Fiindca mai mare lucru este a se bucura cineva cu cei ce se bucura decit a
plinge cu cei ce plmg.

332

IncS

Domnul ne

333

Caci insai firea ne invata a plinge, facind pe prune

poruncete: Iubiti-i pe vr3jmaii votri, binecuvtntati-i pe cei ce v&

blestem^, faceti bine celor ce v& ur^sc

(Matei 5:44).
333

rugati-vS pentru cei ce va bintuiesc

va prigonesc"

(n. aut.)

MScar ca

a se bucura cineva

impreuna cu

cei ce se

bucura este un lucru mai mare decit

impreuna cu cei ce pling, aceasta din urmii e insa un lucru mai bun i mai folositor de
decit a se bucura impreuna cu cei ce se bucur& cu bucurie trupeasca sj lumeasca, pre-

a plinge
suflet

cum

adeverete Ecclesiastul, zicind: Mai bine este a merge cineva in casa de plingere,'

in casa

de ospat" (Ecclesiast

inteleptul Sirah, care zice:

7:2). i

baga de seama ca Apostolul a

Nu te lipsi de

cei

ce pling

luat zicerea aceasta

intristeaza-te

cu

clecit

de

la

cei intristati !" (capi-

tolul7:36).

InsS aici poate ca s-ar nedumeri cineva pentru ce

mihnim pentru

Dumnezeu,

prin Isaia, poruncete sa

noi insjne: ,J,lihniti-va pentru voi iniv8!'\ iar Pavel zice s& ne

204

ne

mihnim pentru

sa plinga Tndata ce se naste

tragmdu-i pe oameni spre milostivire pentru ne-

si

norocirea altuia. Insa Apostolul ne Tnvata sa le facem pe amindoua: si sa ne

bucuram Tmpreuna cu cei ce se bucura, si sa plmgem Tmpreuna cu cei ce

avem o

pling, adica: sa

lorlalti,

buna-norocire a

si

si

de asemenea, sa avem cunostinta Tmpreuna-patimitoare Tntru

primejdia lor, mihnindu-ne si durindu-ne pentru necazurile ce-

si

pentru ale prigonitorilor

fratilor nostri

nenorocirea

asezare nezavistnica pentru sporirea

pina

si,

vrajmasilor nostri.

si

16 aceiai lucru unul altuia cugetind,

Aici, Apostolul Pavel Tnvata iarasi despre smerita cugetare, caci in

ca Tntru o mare

si

Tmparateasca cetate, se afla boala

mtelegerea

zicerii este astfel:

socoteste-1

si

pe

Tu, Crestine,

fratele tau la fel

si

te socotesti

de mare ca

tine!

si

Roma,

rautatea mindriei. Iar

pe

mare? Atunci
mic Tl socotesti

sine-ti

Smerit

si

asemenea, adica smerit si mic! In acest

chip, cu aceasta cugetare, vei potrivi toata nemtocmirea si neasemanarea dintre tine si fratele tau. i nici pe sine-ti nu te vei socoti covirsitor si mare, nici
pe fratele tau? Socoteste-te

si

pe

tine

defaima ca pe un sarman si mic,

unul deopotriva cu tine, precum te cinstesti pe sine-ti.

pe

fratele tau nu-1 vei

necugetind cele

inalte, ci

ci-1 vei cinsti

ca pe

cu cei smeriti impreuna purtindu-va.

Aici, Pavel Tnvata Tn ce chip pot savTrsi Crestinii ceea ce a zis

mai

sus,

aceeasi unul pentru altul. Deci zice ca pot savTrsi aceasta daca
vor goni mTndria si nu vor mai cugeta pentru sine cele Tnalte, ci se vor purta

anume a cugeta

Tmpreuna" - adica se vor pogorT si vor umbla Tmpreuna, simplu - cu cei smelesne de
riti si le vor da mTna de ajutor si fratilor lor cei prosti [umili, n. m.] si
defaimat. Adica trebuie sa le poarte de grija nu prin mijlocirea altor oameni, ci
ei Tnsisi,

precum

si

tatal

poarta de grija

fiilor sai si

capul madularelor trupului.

altii!?

tilcuind zisa lui Isaia

este

intristare, dar,

Marele Vasilie dezleagS aceasta nedumerire,

eel ce-i are sufletul curat, neavind pricina de

sine, ci

patimeste Tmpreuna cu madularul ce patimete

ce plTng, dupa

cum

zice Apostolul.

(...)

Iar

de nu

zicind asa: ^ericit

pentru dragoste, nu cauta de

se Tntristeaza

plinge Tmpreuna cu cei

este cineva Tntru acest fel [curat cu sufletul

adica, n. m.], ci se tavaleste Tntru ale sale pacate, acesta sa se Tntristeze pentru sine, biruit fiind
vrajmasul care Tl lupta. [...]" Asadar - dupa cuvintele acestui dumnezeiesc parinte - dreptul

de

trebuie a se Tntrista pentru

altii, iar

eel ce pacStuiete trebuie a se Tntrista pentru sine.

marele Tntre Parinti Varsanufie tTlcuiete aceasta zicere aa: A se bucura cu eel ce se
bucura este a se bucura Tmpreuna cu cei ce savTresc fapta buna cea dupa Dumnezeu i care se
Iar

veselesc cu nadejdea bunatatilor viitoare. Iar a plTnge cu cei ce plTng este a Tmpreuna-patimi

cu cei ce pacatuiesc, Tntru pocainta pacatului, Tn

Domnul

205

nostru Hristos Iisus." (n. aut.)

Nu

334

va faced intelepti de sine-va!

Sa nu socotiti - o fratii mei Cretini! - ca va sinte^i de ajuns voua innu aveti trebuinta de a fi sfatuifi de altii, care sa va aduca aminte de

Zice:

iva

ceea ce se cuvine sa
cotesc intelepti

maintea lorui

faceti.

Caci Proorocul Isaia

ticaloete

fi

pe

cei

ce se so-

pricepuji de sine, zicind: Vai celor priceputi de sine-i

tiutori!" (capitolul 5:21).

De

aceea, oricit de injelept ar

fi

ci-

neva, de va socoti ca nu are trebuinta de sfatul altuia, este mai fara de minte
decit

tofi.

Caci, de multe ori, nici Tnteleptul

nu

infelege ceea ce se cuvine;

dimpotriva, de multe ori eel neinjelept poate mjelege

afla

i,

ceea ce se cuvine.

Astfel, i marele Moisi, dei vorbea

impreuna cu Dumnezeu, a avut trebuinfa

de sfetnic i a ascultat de barbarul socru al sau, Ietro. De aceea mustra i Solomon pe acela ce se socotete pe sine-i mjelept, zicind: Daca vezi vreun
om care se crede intelept de sine-i, sa nadajduieti mai mult de la un nebun
4

decit de la dinsul" {Pilde 26: 12).

17 Nu

rasplatiti

335

nimanui rau pentru rault

nu se razbune Cretinul asupra nimanui, i zice:
invinuiefti pe eel ce Ji-a facut rau, de ce te faci vinovat

Aici, Apostolul invaja sa

Daca
334

Cretine,

tu,

ll

Apostolul a luat zicerea aceasta de

de

Solomon, care

- intrebat

fiind

sine-i, iar in alta parte zice:

Nu

(Pilde 3:7). Iar marele Vasilie

telepti

la

Nu

zice:

de ce Apostolul zice
fiji

intelepti

fiji

aici

de sine-va!"

sa nu fie Cretinii in-

- rSspunde

neintelepfi!" (Efeseni 5:17)

la

nu pricepe voia Domnului, iar mfelept de sine-i

nu urnbia dupa credinja, in urma graiului lui Dumne-

aceasta intrebare ca neintelept este eel ce

este acela care,

urmind cugetarilor

nu

zeu. Deci, de voiete cineva a

sale,

fi

voia Domnului cu credinta intru Dinsul

zice:
i

Noi surpam cugetarile

nebun,

nici

lui

multi, fiindca

li

s-a p&rut ca

tf

zis

nu poate

Intelege

nu au trebuinta de

fi

sine-i toate cele

de

sfat

de

a-i

de

la

un

ci

a nu

om

mic

ti;

care i-a

zis:

Asculta-ma,

i te

aceea a aflat copilul ."

cu toata blindetea pe

slujitorul

de

obteasca parimie [pilda,

(n. aut.)

206

n.

m.]:

fi

omeneasca

a-i

vinde foti

decit

prost [simplu, neinvajat, n.

i

mare. Astfel, price-

idoli (adica

pe socrul

voi sfatui!" (cuvintul 13 catre cei ce-1 invinuiau pentru

inainte-cuvintarilor). Zice insa

leptul,

tie firea

de ar

ca nu e invinuire a invafa,

m.] a afla ceva din cele trebuincioase, care nu s-a aflat la eel injelept
I-a ascultat

ce se cuvin,

indrepta greeala, au ales mai bine a nu

intru pacat, caci se poate intr-adevar i

pind aceasta, Moisi

Dumnezeu

la altii, chiar

au ales mai bine

sfatul altora,

a primi sa inyete, netiind ei ca nu e invinuire a invata,

a

lui,

de

dumnezeiescul Hrisostom: Multe nu

losul socotintei decit a primi sfStuirea

ci

Apostoiului, ce

Hristos" (2 Corinteni 10:4,5). (n. aut.)

avind numaidecit trebuinta, spre implinirea neimplinirii

Dumnezeu

sa urmeze intru frica lui

fire neimplinit i

aceia mai mici. Pentru aceasta

sine-i, este dator sa inteieaga

toata inai|area ce se ridica Tmpotriva cunotintei lui

robim toata mtelegerea spre ascultarea

CSci omul este din

de

nici intelept

sau),

marimea

Ceea ce n-a nimerit

inte-

de aceeasj invinuire, cautind sa

facut rau

el, Ji-a

vezi

-o

cititorule!

sului Crestin, ci
fi.

- de ce

(Vezi

faci i tu rau altuia? i

rivnesti rautatea lui

- ca Apostolul nu

nimanui de obte,

acela, rau fiind

voiesti a-i face rau

a zis sa

- daca

tu? i

nu rasplatim cu rau credincio-

ori pagin, ori eretic si oricare altul

de ar

tilcuirea la stihul 15, capitolul al 5-a al epistolei Tntii catre

Te-

saloniceni.)

Purtati grija de cele

bune inaintea tuturor oamenilor!

*

Chiar aceasta e ceea ce zice Domnul in Evanghelie: Aa sa lumineze lumina voastrS inaintea oamenilor (...)" {Matei 5:16), i mai ales ceea ce zice

Solomon: Gindeste mai inainte cele bune inaintea Domnului si a oamenilor!" (Pilde 3:4). Iar cu cuvintele acestea Apostolul ne porunceste noua,
Crestinilor, sa nu vietuim cu slava dearta, dupa plScerea i lauda oamenilor,
pentru ca acesta e mare pacat i Proorocul blestema pe cei ce plac oamenilor, zicind: Dumnezeu a risipit oasele celor ce plac oamenilor" (Psalm
52:1). i Apostolul ne inva$a sa nu dam prilej celor ce cauta a ne invinui,
pricinuim vreun pScat

nici sa

dincioilor sau necredinciosilor,

sminteala, prin cuvinte ori prin fapte, cre-

precum

zice

Nu fi|i piatra de
Dumnezeu" (7 Corin-

in alt loc:

poticnire nici Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii lui

Deci - in scurt a zice - Apostolul cere de la noi sa avem, prin

aceasta purtare de grija a celor bune, via|a nesmintitoare i neimpiedicatoare, fiindca mul^i sint cei ce pindesc viafa noastra i cauta sa afle vreo meteni 10:32).

teahna ca sa ne invinuiasca.
if

18 Daca

este

cu putinta, pe

cit sta in

puterea voastra, fiti in pace cu

toti

oamenii.

Bine a zis Apostolul aici: de este cu putinta", fiindca de multe ori nu putem avea pace cu toji, atunci cind pricina este pentru buna-cinstire de Dumnezeu sj credinja, sau pentru porunca lui Dumnezeu si pentru ajutorul celor ce
sint nedreptafiji. Deci zice: Tu, frate, fa ceea ce poti din partea ta, si nu da ni-

manui pricina
cinstire

runca

i prilej

de gilcevi

de

Dumnezeu se vatama si se razboieste de cei potrivnici, sau ca poDumnezeu este defaimata i caicata invederat, stai i lupta-te vite-

de

lui

jete pentru adevar, vrajmauind

nu omul,

ci

paginatatea

om

sa-ti fie

cu neputinta, se poate face, daca din partea

fi

daca vei vedea ca buna-

tulburari. Iar

te vei lupta

mila

sa por|i grija de mintuirea

numai impotriva

paginata^ii

rautatea lui! Iar de

lui! Astfel, lucrul acesta,

ta vei

a nedreptafii

ce pare

in pace cu oamenii

fi

lor.

207

si

19

Nu

va razbunati singuri, iubitilor, ci

dad loc

urgiei (lui

Dumnezeu),
Zice

caci scris este: A Mea este razbuna

Domnul" (Deuteronomul 32:35).

n.
dreptate,
singuri
faceti
va
nu
[sa
razbunati
Zice: Voi, Cretinii, sa nu va
razbune
Se
El
sa
ca
pentru
Dumnezeu,
lui
urgia
m.], ci dati loc si lasati totul la
sau
nedreptatit
v-au
ce
acelora
asupra
sa faca dreptate, n. m.]

[sa rasplateasca,

nu va va mai razbuna Dumnezeu;

si
amar
mai
negresit
razbuna
Se
va
Dumnezeu
razbuna,

v-au facut rau. Caci, daca va razbunati voi,

daca voi nu va

iar

veji

Moisi

Dumnela
de
este
izbinda
ca
zice
Ieremia
Proorocul
cuvintul aceluia. Inca si
cei
pe
mingiie
sa
ca
pentru
acestea
zice
Apostolul
zeu" (capitolul 50:15). Insa
mici

la suflet,

vrajmailor

asupra
razbunarea
vedea
a
decit
altceva
nimic
care nu doresc

lor.

razbunarea
oprete
singur
razbuna
se
Cel
ce
aa:
aceasta
Procopie ,ttlcuiete zicerea
i taie irul dumnezenedreptati,
fac
celor
ce
urmeazSL
care
Dumnezeu,
[pedeapsa, n. m.] lui,
336

ietii

927 a celor cinci carti).

dumnezeiescul Ambrozie (in cartea

pronii" (foaia

datoriilor preoteti, capitolul 37) zice aa:

a
Iar
ci de neputinta
barbatie,
de
lucru
e
nu
razbunarea
Caci
De ce voiti a va razbuna, Cretinilor?
intTi

idetemere."

. .

al tarn, iar
lucru
e
iubete
eel
ce-1
pe
Iar dumnezeiescul Hrisostom
dumnezece
pentru
dumireti
nu
te
Iar
de
darului".
[.
.]
a-1 iubi pe vrajmaul sau este lucru al
ce
i cei de alt
vreme
de
darului",
al
este
lucru
vrajmaul
iubi
pe
iescul Hrisostom a zis ca a
asupra
doilea
al
Cuvintul
Atanasie
(in
marele
rSspunde
neam au sSviftit aceasta, vezi ce

zice ca a iubi cineva

.

Cretic*ci
osebire,
este
Elini
bune
i
faptele
lucreaza
ce
minilor), care zice ca intre Cretinii
i de aceea, impreuna cu
mindrie
cu
i
siava
Elinii
cu
iar
smerenie,
ji lucreazS fapta buna cu

fapta buna, ei aveau impletita

ta

rautatea (la Coresi).

aceasca
raspunde
urgiei",
da|i
loc
zicerea:
Tnseamna
ce
Iar marele Vasilie, fiind mtrebat
dreapta, sa
falca
peste
bate
te
Celui
ce
scris:
cum
s-a
dup
raului,
este a nu sta Tmpotriva

i-o intorci i

pe cealalta!"

i:

C!nd va gonesc dintr-o

cetate, fugiti intr-alta!" (din hotanrile

pe

scurt, 144). (n. aut)

337

Caci

Cretinii cei adevarati i

vrajmaii lor,

mari

la suflet,

pentru ca sa se rzbune, spre osinda

care vor a se mintui, nu se cuvine

i

judecata

lui

a-i

Dumnezeu, precum

da pe

fac unii

la
de
pedeapsa
gaseasca
Sa-i
vrajmai:
pentru
care
zic
Cretini neintelepti i mici
bun,
ci cu scopul i
scop
ftra
i
dragoste
far*
razbunarea
lasa
cuvine
a
se
Dumnezeu! Caci nu
decit
rau
mai
este
lucru
Acest
Dumnezeu.
asupra
lor
mai
rau
socotinta de a lasa sa Se razbune
i Se
pedepsete
ctnd
Dumnezeu,
caci
moarte,
de
pedeapsa
i
judecata
pe vrajmai

la suflet,

a-i

da

acela la munca
pe
dindu-1
dreptate,
cu
dei
covirire,
cu
aceasta
face
cuiva,
razbuna asupra
mtinile
cineva
in
cadea
a
este
lucru
!nfricoat
Pavel:
i
cea vesica. Pentru aceasta zice

pedepsi
poate
oameni
dintre
Cine
zice:
Hrisostom
i
10:31).
{Evrei
Dumnezeului celui viu!"
putin,
dupa
cind,
i
neam?
atTta
pierdut
i
a
potop
facut
aa cum a pedepsit Dumnezeu, ctnd a
a plouat foe din cer

i i-a

pierdut pe

toti

de nSprasna?

208

Ce pedeapsa omeneasca

poate

fi

astfel?

20 Deci9 daca vrajmaul tau flaminzete, hranete-l! Daca inseteaza,

adapa-l! Caci, facind aceasta, gramadeti pe capul luijeratic defoc.

Cu
sofie

aceste cuvinte, sfmtul Apostol cere de la noi, Cretinii, mai multa filo-

se cuvine a

fi

in pace cu toti ?
!

Eu va

poruncesc sa

ce va nedreptatesc,

ilor votri i eel or

aceasta, veti gramadi carbuni aprini

Caci,

precum

rinteni).

Dar ce spun

rabdare decit cea de mai sus. i zice:

iubirea Lui de

Apoi, a nu

te

oameni

sa-i hraniti

pe capul

este mare, tot aa e

Caci Cretinii

sint datori

nu numai

nezeu sa nu Se razbune asupra lor

aa le poruncete

bine inca

vrajma-

sa-i adapati, caci, facind

338
lor.
Apostolul zice insa
i

munca"

(cuvintul al 9-lea la 7 Co-

rSzbuna asupra vrajmailor, avmd Tns& socoteala ca mai rau sa Se

razbune asupra lor Dumnezeu, e lucru strain de porunca

lor.

faceti

eu, ca voi, Cretinii,

Dumnezeu

a-i ierta

i s&-i

lui

pe vrajmaii

pedepseasca,

Dumnezeu
lor,

dar inca

de morala Cretini-

ci sa-i ierte i s5-i

a-L ruga pe

mintuiasca. FiindcS

Cretinilor, zicind: ,^ugati-v& pentru cei ce va bintuiesc

prigonesc!" (Matei 5:44), intelegere pe care o arata

Dar poate se nedumerete cineva cum Domnul

Dumi

va

Apostolul mai jos, la stihul 21.

Ti

l&sa in

seama

lui

Dumnezeu pe

aceia

care-L oc5rau i-L bateau? C5ci Apostolul Petru zice despre Mintuitorul: Care^ ocarit fiind,

seama Celui ce judeca cu dreptate"

(7 Petru, 2:23) - adica lui Dumnezeu. La aceasta raspundem c5, intr-adevar, Domnul Ti Iasa fn
seama lui Dumnezeu-Tatal pe cei ce II ocarau i pe rSstignitorii Sai, dar nu cu scopul de a-i
pedepsi i a Se razbuna asupra lor, ci pentru ca sa-i ierte i sa lase pacatul lor. i aceasta este
aratata din rugaciunea pe care a facut-o pentru d!nii pe cruce, zicind: Parinte, lasa-le lor, ca
nu tiu ce fac!" (Luca 23:34). lar marele Vasilie tilcuiete aceasta zicere aa: Suferirea de rau
a lui Hristos a doborit semetia diavolului, caci El nu S-a miniat asupra celor ce II ocarau, ci
i-a lasat in seama Celui ce judecS cu dreptate" (in Cuvintele ascetice).
i nu numai ca nu se cuvine Cretinilor a se razbuna asupra vrajmailor, dar nici a se
plinge de ei, precum poruncete Iacov fratele Domnului, zicind: Nu vS plingeti, fratilor, unul
tmpotriva celuilalt, ca s& nu v5 osinditi!" (capitolul 5:9). Iar inteleptui Fotie tilcuiete aceasta
zicind ca este mult mai cu lesnire a nu te plinge impotriva vr5jmailor decit a nu te razbuna
asupra lor; c^ci, daca savtreti lucrul mai anevoios, cu cit mai virtos poti a-1 face pe eel lesnicios, adicS a nu te plinge impotriva lor. [...]" (Amfilohia, Tntrebarea 197). (n. aut.)
Inteleptui Fotie zice ca aceti carbuni" de care vorbete aici Apostolul smt focul ispitelor i al necazurilor pe care eel ce a facut nedreptatea le-a pricinuit celui nedreptatit, foe
care se Tntoarce asupra capului celui vinovat. Sau, carbunii aprini" se afla pe capul celui ce
nu r^spundea cu ocara; patimind, nu ameninta,

ci ii

15sa in

a facut nedreptatea din pricina facerilor de bine ale celui nedreptatit,

acetia sint gindurile

cele Tnfocate ale caintei, pe care vinovatul le Tntoarce Tn mintea sa, panndu-i rau ca i-a facut

rau fratelui s&u

- dupa

acelai Fotie.

Tnsemneaza Tnca i aceasta noima cu adevarat vrednica de cuvint,

anume ca Dumnezeu nu Se razbuna spre ajutorul aceluia care cu rea socotinta lasa pe vrajmai acelai sfmtit Fotie

seama lui Dumnezeu. Nu, fiindca Dumnezeu apara cu adevarat i razbuna, dar numai omului bun i blTnd, nu i celui ce se razbuna cu mTnie i cu voie rea, sau celui ce, prin
facerile de bine, viclenete sa faca rau vrSjma^ului sSu. [...] Caci eel ce face bine vr8jmaului
sau cu scop rau, pentru ca sa-1 pedepseascS Dumnezeu mai mult, acesta se biruie de rautate i
ul s3u Tn

Ti

pierde plata (Amfdohia, Tntrebarea 51).

[...] (n. aut.)

209

aceasta ca sa mingiie slabiciunea

dejdea pedepsei vrajmaului

micorarea de suflet a Cretinului cu na-

lui i sa-1

faca mai osirdnic spre a face bine ace-

luia; fiindca, celui nedreptatit, alta nu-i este

cum

vedea

mai dulce

e pedepsit eel ce i-a facut nedreptate.

zice acestea: Voieti, tu, frate ce

zis:

Ca

mai de

cum

dorit decit a

Apostolul

atunci te razbuni

mai mult! -

mai

sus:

Sa nu

pedepsei pe Cretinul ce a facut nedreptate,

vazind ca

lui,

schimbe din voia sa cea pomenitoare de

i

sa intelepteasca cu

ca acela sa se prefaca din

Cretinul eel nedreptatit sa se

rau; fiindca, hranindu-1, i

adapmdu-1

bine-facindu-i vrajmaului sau, el ajunge sa se moaie, oricit de impietrit ar

sa-1

fi, i

iubeasca pe vrajmaul sau

Nu te lasa biruit de rau,

21

Cu
pa

ne-

li

se face bine de catre eel pe care 1-a nedreptatit. fn

Apostolul a zis aceasta pentru ca

sf?rit,

a zis

fel

Dumnezeu.

Apoi, Apostolul a zis cuvintul acesta ca sa Tnfnneze

rautatea

La

se minie Cretihii ce sint nedreptatiti asupra celor ce

dreptatesc, ci sa dea loc asupra lor urgiei lui

frica

caci

vei gramadi carbuni aprini pe capul lui", aratind cu

acest cuvint pedeapsa pe care i-o pricinuiete cu facerile de bine.

i

i-ar

fost nedreptatit, sa te razbuni asupra ace-

ai

luia ce ti-a facut nedreptate? Fa-i bine,

pentru aceasta a

339

ci biruiete raul

cu binelei/

aceste cuvinte, Apostolul arata ca Cretinii nu trebuie a hrani,

a face bine vrajmailor lor cu scopul

rar.bune asupra lor, pedepsindu-i

mai

sa nu-i mai doreasca pedeapsa.

rai decit to|i facatorii

cator de rau

cu socotinfa' ca Dumnezeu sa Se

zice: Cretine,

razbunator, caci,

cu blmdetea

cind vede ca
nemilostiv,

tu, eel

macar

sa-1 prefaci

din rautatea

el,

fiara neimblinzita
i

li

mai

lui.

faci bine,

negreit

de rau,

ii

fa-

vei

pe vrajmaul tau cu buFiindca vrajmaul tau -

macar de este

impietrit

va preface rautatea,

i Ti

va

se va indrepta. Deci ceea ce a zis mai sus pentru

mingiierea Cre^tinilor celor mici de suflet,

aratat

te lasa biruit

cu voie pomenitoare de rau. Sa nu ajungi

daca faci acestea, vei fi biruit de rau, i nu

nedreptatit de

cere iertaciune de la tine

nu

sint

tai

birui raul. Sirguiete-te i nevoiete-te sa-1 biruieti

natatea

a ada-

mai mult. Nu! Caci, daca fac aceasta,

de rau. i

adica nu face bine vrajmailor

acum Apostolul

a mdreptat

desavirit.

Pentru aceasta zice

vrajmai, dorind ca ei

vnnd sa stingS focul

sa"

si

Teodorit: Dar trebuie a

ia

mai mari pedepse. Caci dumnezeiescul Apostol

celui nedreptatit, iar

nu

sti

ca nu cu aceasta se cuvine a vindeca pe

ispitindu-se a creste raul

210

a ad&ugat acestea

cu binele ."

(n. aut.)

CAPITOLUL XIII
I Tot sufletul sa se supuna stapinirilor celor coviritoare,

Fiindca a mdreptat destul moralitatea ascultatorilor Cretini

sa fie catre vrajmaii lor cu
zice lor

acum

pinitorilor

aceasta porunca, adica

ori arhiereu, ori

buna aezare

monah,

ori apostol

nepomenitori de rau, Apostolul

invata ca tot sufletul"

li

i-a Tnvatat

- nu doar

sa se piece,

ci

le

ori preot,

sa se supuna sta-

incepatorilor din afara [dregatorilor, capeteniilor lumeti, n. m.],

fiindca aceasta supunere

nu rastoarna buna

cinstire

de Dumnezeu

Apostolul poruncete insa aceasta ca sa arate ca evanghelia

invafa razvratirea

buna-supunere catre

nesupunerea catre

stapinitori, ci chiar

credinta.

Hristos nu

lui

buna-cunotinta

340

dinii.

nu este stapinire fara numai de

Dumnezeu sint rinduite.

caci

Dumnezeu;

la

iar cele ce sint, de

340

Opt pricini num&r& aici Pavel pentru care se cuvine a se supune Cretinii stapinirilor: 1)
fiindca este porunca a lui Dumnezeu; 2) fiindca mcepatorii (ori dregatorii) i stapinitorii sint
slujitori ai lui Dumnezeu; 3) fiindca pedepsesc rautatea cu sabia; 4) fiindca se cuvine a ne supune lor pentru ascultare; 5) fiindca Dumnezeu osindete pe cei ce nu asculta de staptnitori; 6)
fiindca pentru aceasta se dau stapmitorilor dajdii; 7) fiindca insuirea Cretinului este a cinsti pe
cei

mai mari;

aceasta zice

cuvine a ne supune lor pentru pacea obteasca

8) fiindca se

Petru: Supuneti-va, pentru

Domnul,

(la Coresi).

Pentru

orinduirii omeneti, fie imparatului, ca malt

stapmitor, fie domnilor, ca unora ce sint trimii de el asupra facatorilor de rele spre pedeapsa, iar

pentru facatorii de bine spre lauda; ca aa este voia

Dar

se cuvine sa

luam aminte

lui

Dumnezeu"

(/

Petru 2:13).

cind.se intimpia ca vreun stapinitor din afara, de alta

lepadam de credinta noastra ori sa caicam vreo porunca a lui

Dumnezeu - atunci se cuvine a nu ne supune lui, ci sa ne impotrivim pina la moarte, aducincredinta, sa ne sileasca sa ne

du-ne aminte de cuvintul Apostolilor pe care

supune mai mult

lui

Dumnezeu

1-a zis catre incepatorii Iudeilor:

decit oamenilor" (Faptele Apostolilor 5:29),

David: i graiam intru marturiile Tale inaintea imparatilor,

Iar injeleptul Teodorit, tilcuind aceasta zicere, arata

nu

ma

Se cuvine a ne

de cuvintul

lui

ruinam" (Psalm JJ8).

ca stapinirea nedreptilor nu e hirotonie a

Dumnezeu, ci iconomie a Lui". Caci Dumnezeu, fiind blind, da stapinitori care sa cinsteasca dreptatea, dupa cum zice: Va voi da pastori dupa inima Mea, care va vor pastori cu tiinta
lui.

pricepere" (Irimia 3:15);

la inceput, i

(Isaia 1:26).

i iarai:

dupa acestea

Vrind insa

a-i

te vei

Voi intoarce judecatorii

chema

Stapinitorii tai

nu se supun

i sint

Dumnezeu ingaduie

vor stapini pe ei" (Isaia 3:4). i

ii

fi

stapiniti i

de

iarai zice Isaia:

partai ai furilor, iubind daruri, cautind rasplatire" (Isaia

1:23). i Iezechil zice: Dregatorii ei in mijlocul ei, rapind

tru silnicie" (Iezechil 22:27). i

sa judece ca

cetate a dreptatii, mitropolie credincioasa, Sion"

pedepsi pe cei ce greesc,

dregatori rai, caci zice: i batjocoritori

tai i stapinitorii tai

Sofonie zice: Dregatorii

judecatorii ei ca nite lupi de Arabia care nu

ca nite

ei sint intr-insa

mai lasa pe a doua

211

ciini, sufletele

ca nite

mincind
lei

in-

racnind,

zi" (Sofonie 3:3). (n. aut.)

Ce spui - o Fericite Pavele? Fiecare tncepator i staptnitor s-a hirotonisit

de Dumnezeu? Nu zic aceasta - ne raspunde dumnezeiescul Pavel - nici nu
vorbesc pentru fiecare tncepator in parte,
incepatoriei. Caci faptul de a

al

incepatori

cuviinta

a nu

intelepciunii

cepator

a stapini, iar

fi

nire". Astfel,

fi

povatuiti

cu susul in jos

lucrurile

stapinirii i

lume - adica unii.a

TncTt a nu se face ne-

incepatorie in
i

stapiniti,

tulburate

acesta este lucrarea

Dumnezeu. De aceea, Pavel nu a zis ca nu este tnnumai de la Dumnezeu", ci a zis ca nu este stapi-

proniei lui

staptnitor fara

altii

stapinie

fi

de obte pentru lucrul

ci

Pavel vorbete

pentru lucrul acesta osebit

aici

al incepatoriei

341
,

Domnul se potrivete femeia barbatului"

{Pilde 19:14). El nu zice ca Dumnezeu ii impreuneaza pe barbati cu muierile
- fiindca, daca ar fi aa, ar msemna ca-i impreuneaza i pe cei ce se impreuna
cu curvie, cu prea-curvie i cu alte fapte neiertate - ci zice ca Dumnezeu a
ca

fi

Parimistul, cind zice ca de la

facut nunta, pupind oamenilor aceasta lege de la inceput, de a

meie, precum zicea

put, barbat

femeie

Domnul

i-a facut"

in Evanghelie: (...)

Dumnezeu

(Matei 19:4). Deci toate stapinirile

spune ca nu numai stapinirea

inte-povStuitoarea voie a
si

lui

celelalte

Dumnezeu,

staptnitor? Acela ce are stapmirea

patorie

dregatorie, iar

nu

eel

ce e

si

fe-

(iar

sint

nnduite

nu incepatori a)

asemenea? Spre dezlegarea nedumeririi, se poate

incepatoria sint nnduite de

Cel ce i-a facut din ince-

Vrednic de luare aminte este pentru ce Pavel zice ca tncepatorul

este slujitor al lui

barbat

fi

ci i fiecare stapinitor

Dumnezeu, adica dupa inasi dregator. Dar care dregator

dregatoria dupa lege, eel adevarat, eel vrednic de ince-

tiran, caci

aa se da de la

Dumnezeu oamenilor dupa ma-

dupa cum s-a sj zis ca inima imparatului este in mina lui DumCaci - dupa marele Vasilie - tmparatia este o epistasie (adica stare asu-

inte-povatuitoarea voie a Lui,

nezeu" (Pilde 21:1).

pra sau zapciuire) legiuita.

na

ai, fii

TncepStor

al

i, iarai, acelasj

nostru!" (capitolul 3:6)

Vasilie

- ttlcuind

aceasta zicere a lui Isaia: Hai-

hotarate care este adevaratul tncepator, zicind:

Adevaratul Tncepator nu se cunoaste din semnele din afara

- cum

coroana -

ce e staptnit de tndulciri

tat

de

nitorii

ci

dintru a avea fapta

felurite pofte, fiind

rob

buna tncepatoreasca. Caci,

eel

al pacatului, este neiscusit catre

care nu sint legiuiti, curati

sj

adevarati,

nu

sint dati

hlamida

stnt porfira,

a staptni. Iar tmparatii

pur-

stapt-

de catre Dumnezeu (adica dupa po-

Dumnezeu) decit dupa al doilea chip, adica dupa ingaduinta. Acetia nu

numi nici imparati, nici staptnitori, ci numai tirani, gonaci i potrivnici, pre-

vatuitoarea voie a lui

smt vrednici a se

cum dumnezeiasca
al

Damascului. Iar

prin

numeste satana", adica potrivnic, pe Ader, imparatul Siriei,

daca cineva ar voi sa spuna ca Solomon zice din partea lui Dumnezeu ca
Scriptura

Mine imparatesc

pammtul

tl

tmparatii,

tiranii" (Pilde 8:15, 16),

cei puternici scriu dreptatea

mspundem

zis

Domnul:

Fericiti

cei saraci

prin

de asemenea, prin

cu duhul, ca a

tirani" se tnteleg cei

prefactnd-o in monarhie. CSci

adevaratei tntelepciun'i a lui

toti

lor este tmparatia cerurilor"; iar

sj

nu se fac robi

ce lupta tmpotriva democratiei patimilor,

acetia se tnvrednicesc a se face astfel

Dumnezeu

(in

staptnesc

cu Sfintul Grigorie al Nyssei, ca

Tnvrednicesc de vesnica imparatie,

puternici" sau silnici" sint numiti cei ce silnicesc tmpotriva patimilor

pacatului;

Mine

catre aceasta

prin imparati" se tnteleg cei saraci cu duhul, cei ce se

precum a

(...)

Cuvintul al treilea asupra

212

lid

cu ajutorul

Evnomie).

(n. aut.)

pann
asupra fiului sau, stapinirea barbatului asupra femeii sale, a dascalului
asupra ucenicului sau i a stapinului asupra erbului sau, ori stapinirea care se

telui

cu cite patru picioare, la cele zburatoare, la peti i la

cele ce se numesc entoma (insecte), precum la albine. Pentru ca neincepatoria
afla la vietati, la cele

nestapinirea este pretutindeni lucru rau

princinuitor de tulburare.

2 De aceea, eel ce se impotrivete stapinirii se impotrivete

Dumnezeu. Iar cei ce stau impotriva vorfijudecati.
Pentru a nu putea Cretinii sa zica:
defaimi pe noi, care

sub incepatori

avem

Fericite Pavele!

- ne

micorezi

ne

sa dobindim imparatia eerurilor, fiindca ne supui

stapinitori lumeti

rinduielii lui

stapinirilor i incepatoriilor se

- Apostolul

supune

lui

supune

arata aici ca eel ce se

Dumnezeu

Insui.

f i zice un cuvint

anume cancel ce nu se supune stapinirilor sta impotriva i

Dumnezeu Insui, Celui ce a aezat i a rinduit stapinirile
ce sta impotriva lui Dumnezeu va fi pedepsit i de Dumne-

chiar mai infricoat,

nu se supune

lui

acestea. Iar acela

de oameni, adica de inii stapinitorii impotriva carora

arata zicind ca cei ce se impotrivesc ii vor lua judecata".

zeu,

it

sta; caci

aceasta

fried a faptelor
ifla

Zice: Cretine, te temi

depseasca? Atunci cind

cutremuri de stapinitori ca nu

i te

faci binele, nu! Ori

nu cumva

cumva

sa te pe-

te infricoeaza

cind

de fapta buna? Ba! Ci, de vei face binele i fapta buna, dregatorul te
va lauda mai mult decit ceilalti oameni. i nu numai ca nu te oprete a face binele, ci inca te i ajuta la aceasta. Deci, cind il ai laudator i ajutator al tau pe
porti grija

stapmitor, pentru ce

4 Caci ea

nu

te

este sluga

supui?

lui

Dumnezeu

spre binele tau.

Zice: Stapinitorul lucreaza impreuna cu voia lui

Dumnezeu

iti

poruncete prin Evanghelie sa

fii

Dumnezeu. De

intreg-intelept [curat

cu cuge-

342

Dumne-

tul,

feciorelnic, n. m.], iar stapinitorul poruncete prin lege la fel.

zeu

iti

iti

poruncete a nu

poruncete

te

lacomi la averi,

stapinitorul,

Intr-adevar, dei pare de necrezut, a fost o

de a o incuraja, precum face

te

judeca. Astfel, stapi-

ajutator catre fapta buna,

342 ?

via, in loc

nici a rapi lucrul strain; acelai lucru

pentru aceasta ade

nitorul ni se face impreuna-lucrator

astazi. (n.

213

pilda,

vreme cind
m.)

daca

insi legea civila

vom

lua

pedepsea cur-

aminte

vom supune

ne

ratului buzele drepte

lui.

Pentru aceasta zice Solomon: Placute sint impa-

(Pilde 16:13).

nu poarta sabia

lar defaci raul, teme-te, caci

in zadari;

Zice: lar daca tu, Cretine, faci raul, atunci trebuie sa te temi de stapinire,
caci

- dupa

Parimistul

16:12). Incit

nu

uriciune e imparatului acela care face rele" {Pilde

staptnirea pricinuiete frica, ci rautatea noastra, din pricina ca-

reia se abate asupra noastra sabia stapinirii, adica puterea sa pedepsitoare.

Caci dregatorul

nu

stapinitorul

pedepseasca pe cei vicleni

i rai,

asupra acelora care greesc

este incins cu sabie in zadar, ci pentru ca sa

un osta infricoat

fiind intr-armat ca

stind

pacatuiesc.

Caci este slujitoare a lui Dumnezeu

razbunatoare a miniei Lui asupra

celui eeface raul.

StapTnirea

zice

bunav

stete fapta

plinete voia lui

cmd

atunci

Dumnezeu

Dumnezeu,

de

cit

cu dreptate se numete

5 De aceea,

nnd nu

frica stapinitorilor.

apara pe eel imbunatatit

e nevoie

atunci

intrebuinteaza sabia

Caci, pedepsind rautatea, ea apara fapta

Fiindca cei mai multi oameni de

De

fapta buna,

buna

cmd

lauda

cin-

puterea pedepsitoare.

face slujba lui

Dumnezeu.

buna din

de
aceea, stapinitorul - fiindca razbuna
fac binele

fapta

pedepsete pe cei

este slujitor i sluga a lui

rai i

frica

rautatea

Dumnezeu.

a va supune nu numai pentru

urgie, ci i pentru

contiinta.
Cretinii

cerca

atit

zice

urgia

- trebuie

pedeapsa

de El, fiind pedepsiti cu

nu

arata ca sint

oameni

torii

inghitit

343

Dumnezeu,

fara contiinta

mult bine

cit i

a stapinitorilor inii rinduiti

supune

fi

lor i pentru a

nemultumitori pentru facerile lor de

cetatilor, satelor i locurilor in care se

rinduind viata oameni lor. Fiindca, daca nu ar

in lume, negreit toate s-ar

iconomia
fi

lui

certari nesuferite, ci trebuie a se

bine. Caci stapinitorii fac

afla, intarind i

a se supune stapinitorilor nu numai pentru a nu

pierdut, toata pacea s-ar

fi

fi

fost stapini-

ridicat

toata

buna rinduiala politica s-ar fi stricat, pentru ca cei mai puternici ar

343
Deci i contiinta ta, Creatine, sa te piece a-i
pe cei mai slabi.

Aceste lucruri se petrec intocmai in democratic, care nu e un sistem de conducere,

anarhie bine ginditS, un necurmat rSzboi

civil,

ci

nimicitor pentru toate na|iile, chiar daca nu se

arata stngeros decit in anumite r&sfimpuri. (n. rn.)

214

cinsti

pe

stapinitori, care

iti

daruiesc aceste bunatafi,

sa te supui

lor,

chiar

daca frica de pedeapsa stapmitorilor nu te-a Tnduplecat a face aceasta.

6 Caci pentru aceasta platiti i dajdie.

Tu

Zice:
iti

insuti, Creatine, marturiseti i adeverezi

fac bine, fiindca dajdia

birul

pe care

cu fapta ca

stapinitorii

le dai lor sint plata acestor faceri

bine. Caci este aratat ca tu dai dajdia i birul stapinitorului pentru ca

vegheaza

poarta grija pentru paza

pacea

i el

de

pri-

Caci oamenii nu s-ar fi Tnduplecat niciodata sa plateasca dajdii stapmitorilor, daca nu ar fi cunoscut ca ei
inii citiga i li se face bine din purtarea de grija a acestora, ei dormind fara
de grija, iar dregatorii i stapinitorii priveghind pentru paza lor. i vezi - o cititorule!
rile,

ta.

- intelepciunea marelui Pavel, pentru ca

care sint din fire ingreuietoare

el

arata ca dajdiile

biru-

suparatoare pentru supui, e drept a se

da stapmitorilor, ca nite recunoateri ale purtarii de grija i a facerii de bine

din partea lor; i, prin urmare, Apostolul a dovedit din aceasta ca dajdiile i
birurile sint uoare i pricinuitoare de bucurie.

Caci sint

slujitori ai lui

Dumnezeu, cu aceasta indeletnicindu-se

neincetat

De
dajdii

aceea
i

i lui

Dumnezeu

dari stapmitorilor, pentru

voiete ca in

lume sa

toata rautatea,
nitorii,

zice

i la

ca

se afle pacea

Ii

e placut lucrul acesta, a da Cretinii

ei sint slujitori ai Lui.

fapta

buna

sa se

Dumnezeu

curme razboaiele

aceasta voie a Lui sint rinduiti ca slujitori

care ostenesc intru obteasca aezare a oamenilor

Caci

lucratori stapi-

lupta pentru pacea

obteasca. i cu aceasta se indeletnicesc, staruind, pentru ca noi, supuii, sa

petrecem fara tulburare

alta parte

in linite.

De

aceea, acelai Pavel poruncete

nu numai sa ne supunem imparatilor

rugam pentru
viata panica
tita intru

dinii.

Pentru ce folos? Pentru ca

i linitita,

toata cucernicia

pricinuiete nici

cade asupra

buna-cinstire de

o vinovatie

stapinirii, ci

in

stapmitorilor, ci sa ne

noi, supuii, sa

petrecem

caci zice: (...) ca sa petrecem viata panica

Dumnezeu"

daea yreun stapinitor folosete rau stapinirea data

nu

stapinirii i celor

i lini-

(1 Timotei 2:2). Iar

Dumnezeu, aceasta
bune, pentru ca vinovatia nu
lui

de

la

asupra aceluia ce are stapinirea.

7 Dari deci tuturor cele ce sint de dat: celui cu dajdia, dajdia; celui cu
zeciuiala, zeciuiala; celui cu fricq, frica; celui cu cinstea, cinstea.
Zice: Creatine,

ai

datorie neaparata sa

fii

bine cunoscator

muitumitor

stapmitorilor. Platete aadar ceea ce eti dator tuturor celor ce au osebite sta-

215

piniri;

precum, de pilda, celor ce

cap"), platete-Ie

li

se cuvine dajdia (adica darea ce se zice de

tu pentru capul tau; celor ce le eti dator zeciuiala, ce se

da pentru pamint (care se zice dijma"), platete-le-o

ci i frica eti

dator sa

ai

i tu.

pentru stapinitori, adica ruine

nu numai

cucernicie,

bani,

sa le

de doua feluri: una este aceea cu care se

mustrindu-se de contiinta lor. Frica aceasta a oprit-o

dai cinste coviritoare. Caci frica este

tern cei ce fac raul,

Pavel mai sus, zicind: Daca voieti a nu

(Romani

13:3). Este Tnca

alta frica,

te

cu care

teme de

stapinire, fa binele!"

sint datori cei

ce iubesc catre cei

pe care-i iubesc, care este o evlavie i o cinste coviritoare, precum a zis

alta
David: Nu este lipsa celor ce se tern de Domnul" (Psalm 33:10). i

parte zice: Frica de

Domnul

este curata,

avem

raminind in veacul veacului" (Psalm

de stapmitori aceasta a doua

frica,

8 Sa nufiti datori nimanui cu nimic, decit cu iubirea unuiafata de

altul.

18:10). Deci Pavel poruncete sa

ca o evlavie,

fata

sfiala i cinste coviritoare.

Fratilor, platiti celelalte datorii ale voastre, iar dragostea sa

data a o
it.

sffri, ci

totdeauna sa o

platiti i

ai aratat astazi

cu vederea miine! Nu,

ci

voiti nicio-

totdeauna sa o aveti neplatita desavir-

Caci - zice - sa nu socoteti, Creatine, ca

pentru ca

nu

ai platit

dragoste catre fratele tau,

toata datoria dragostei

pentru aceasta sa-1 treci

socotete ca eti dator sa arati totdeauna aceeai dra-

goste catre aproapele tau

Caci eel ce iubete pe altul implinete Legea>

- Sa nu prea-curvetil"> Sa nu ucizil"> Sa nu
furil", yySa nu pofteti!" i oricare alta - se incheie intru acest
cuvint: Sa iubegtipe aproapele tau ca pe tine insuti!" (Leviticul

9fiindca (poruncile)

19:18).
Zice: Cei ce iubete pe fratele sau savirete toata Legea, deci fiecare

Cretin este dator

el

a-J iubi

pe

fratele sau, pentru

ca

atit

de mult bine

se face de

din dragostea catre dinsul, incit savirete din pricina lui toata Legea. Pavel

nu a

zis insa

ca toate poruncile se implinesc" in dragoste,

ci

ca se incheie",

aratind ca in scurtul cuvint al iubirii aproapelui se incheie deplin intregul poruncilor, fiindca inceputul

i sfiritul

Legea cea Veche cere de

faptei

la Cretini

bune

este dragostea.

sa aiba dragoste intinsa

coviritoare

- adica sa iubeasca pe aproapele lor ca pe sine-i, zicind: Sa iubeti pe aproapele tau ca pe tine insuti!" - iar Domnul cere in Evanghelie lucruri inca i mai
mari, anume sa iubeasca Cretinul pe fratele sau mai mult decit pe sine insui,
incit, de va fi nevoie, sa-i puna pentru dinsul i sufletul, adica sa-i dea viata
216

pentru prietenul

fratele sau; aa

cum

Domnul

mai mult

Insui ne-a iubit

pe Sine-i, jertfindu~i viata din dragoste pentru noi. De aceea a i numit-o Domnul porunca noua", ca pe una ce nu se invatase de Legea cea Veche, zicind: Porunca noua va dau voua, sa va iubiti unul pe altul precum Eu
decit

v-am

iubit!" (loan 13:34).

fi

Legit
Aici, Fericitul Pavel arata ca

Tmpreuna cu dragostea se

afla

ammdoua

chi-

bune sobornice?ti, adica obtete cuprinzatoare, anume: departai lucrarea celor bune. Caci, zicind ca dragostea nu face nici un

purile faptei

rea relelor

rau aproapelui", a aratat departarea de cele rele;

i, iarai,

zicind ca dragostea

este implinirea Legif\ a aratat lucrarea bunatatilor, caci dragostea savirete

mtru noi intreaga fapta buna care se Tnvata de Lege

vid: Ferete~te de rau, i fa bine!" (Psalm 36:21); i
tatile voastre,

344
,

despre care a zis Da-

Isaia: Incetati

la rau~

mvatati-va a face binele!" (capitolul 1:17).

11 i aceastafiindca

vremea in care ne gasim, caci acum

ceasul a ya scula din somn;
titi

Zice: Voi, Cretinii, smteti datori a imbratia dragostea

sa imbratiati

de

i,

este

prin dragoste,

sa purtati grija de toate celelalte fapte bune. Aceasta

zice

pentru mai multe pricini, dar mai ales din pricina vremii, fiindca aproape este
sfiritul mortii,

aproape este invierea, aproape este judecata,

i toti

trebuie a ne

Hrisostom zice ca dragostea este Tnceputul i sfiritul faptelor bune (la Coresi).
vrednica de cuvint este totodata i asemanarea pe care o face acel mare i

[...] Iar

Frumoasa

prea-desluitor Tntre patriarhi Dorotei ca sa arate ca, cu eft se unesc Cretinii prin dragoste cu
fratii i cei de aproape ai lor, cu atit ei se unesc
fi cu Dumnezeu; i, dimpotriva, cu cit se de-

parteaza

se despart de

frati i

de cei de aproape

ai lor,

cu

atit

se departeaza

se despart

de Dumnezeu. i care este asemanarea aceasta? Frate - zice - socotete cu gindul i inchipuie-ti un cere mare, care sa aiba in mijloc un centru, i de la margine sa aiba raze care sa se
uneasca

in centrul cercului.

zeu, iar razele ce pureed

de

Cercul
la

zice

este aadar lumea, centrul cercului este

marginea cercului

Dumne-

se unesc in centru sint osebitele petreceri

ale oameniior. Astfel, cu cit Cretinii se apropie prin dragoste unul catre altul, cu atit sporesc
catre centru, adica cu atita se apropie i de Dumnezeu. Totodata, cu cit se apropie de Dumne-

zeu, cu

atit

dinsele,

cu

se apropie
atit

altul prin ura,

zeu, cu

atit

unul de

se apropie

cu

atit

altul, la fel

de centru.

se departeaza

i,

ca razele cerculuf, care, cu

cit

se apropie intre

dimpotriva, cu cit se departeaza Cretinii unul de

de Dumnezeu;

se departeaza i unul de altul. (n. aut.)

217

i, iarai,

cu

cit

se departeaza de

Dumne-

scula din somnul lenevirii, pentru a

de invierea

caci

judecata ce va sa

fi gatiti

cu faptele cele bune, cele vrednice

fie.

acum mintuirea este mai aproape de noi decit atunci ctnd am

crezut

De vreme

ce Cretinii ce erau la inceput vor

osirdnici spre fapta

Pavel

le

spune

buna

aici aa:

cind au crezut, iar apoi,

Acum,

fratilor,

fi

fost

mai

fierbinti i

cu vremea, se vor

ne apropiem mai mult de

fi

mai

rack -

sfiritul

lumii

de veacul viitor. Caci acea vreme a numit-o mintuitoare, de la numele ei

mai bun i mai dorit; pentru ca ea le este mintuitoare celor drepti, iar pacatoi

nu

ilor

le

e mintuitoare,

ci

pierzatoare.

De

aceea

- zice - fiindca acum sintem

mai aproape de acea vreme viitoare decit atunci ctnd

mai multa osirdie catre fapta buna.

am

crezut, sa aratam

12 Noaptea a trecut i ziua s-a apropiat.

r

Adica noaptea vietii acesteia - zice - se afla pe sfirite, fratilor. Sa socotim, de pilda, ca noaptea ar fi de douasprezece ceasuri; deci, cind tree zece
ceasuri, zicem ca a trecut noaptea i ca ne aflam catre sflritul ei. Iar Apostolul numete noapte" viata aceasta, din pricina intunericului simtit i gindit al
rautatii care se afla intr-insa i din pricina

ca viata

socoteala fiecarui

om

cineva de este buna ori rea. Iar zi" numete veacul viitor, pentru lumina pe care o au dreptii i pentru ca atunci se
arata cele ascunse ale tuturor oamenilor. Iar in Sflnta Evanghelie, dimpotriva,

este intunecata

ascunsa,

nu

tie

numete viata aceasta, fiindca intru aceasta este vremea potrivita pentru a lucra fapta buna; iar noapte" se numete veacul viitor, pentru ca atunci
nu se mai poate lucra binele: Caci Mie - zice Domnul - Mi se cuvine a face
lucrurile Celui ce M-a trimis pina ce este ziua, caci vine noaptea, cind nimeni
zi" se

nu poate lucra" {loan

345

9:4).

armele
luminii!
345

SfTntul Ciprian

Hristos.

va sa

[...] Altii

numete noapte" vremea dinainte de Hristos,

numesc noapte" vremea

fie (la Coresi). Iar

iar zi",

vremea de dupS

paginatatii ori a elinismului, iar zi", invierea ee

marele Vasilie zice: Chiar daca obteasca

zi

sfiritului intregti

lumi

om,

este

este departe, aceea a ieirii fiecaruia (adica a mor|ii), care este sfiritul fiecSrui

de aceea, avmd-o inaintea ochilor, trebuie s^ |inem cele zise de Isaia: Susca aproape este ziua Domnului! (capitolul 13:6), i s^ ne supunem Aceiuia ce zice:

aproape de
pinati,

Fericiti

fat&; i

- cei

ce plmg

i fericiti

- cei ce

se tinguiesc!" (n. aut.)

218

Pavel numete

aici lucruri ale intunericului" pacatele, fiindca cele

multe din ele se fac cu intunecarea minfii

fii.

i,

se lucreaza intru Tntunericul nop-

dimpotriva, arme ale luminii" numete faptele

bune); mai

mai

virtutii

(adica ale faptei

smt luminoase de la sine i ii fac pe cei ce le saviresc

a fi fara de frica, intr-armati cu ele ca i cu nite arme puternice; i, al doilea,
ii fac sa straluceasca i sa se infatieze in lume ca nite luminatori.
i, zicind: sa lepadam", adica sa ne dezbracam de lucrurile cele intunecate i sa ne imbracam cu cele luminate, Pavel ne-a aratat lesnirea pe care o
au amindoua acestea: departarea i fuga de cele rele i plecarea catre cele
bune i lucrarea lor Caci, precum este cu lesnire a se dezbraca cineva de haina de pe el i a se imbraca cu alta, tot aa este cu lesnire celui ce voiete a fugi
de rautate

intii,

fiindca

a alege fapta buna.

13 Sa umblam cu buna cuviinta, ca ziua:

Mai

sus, Apostolul

a zis ca ziua s-a apropiat",

aceasta se afla acurn de fata. i zice:

umblam cu

cuvine ca noi, Cretinii, sa

Caci, de

vreme ce

Ca

buna-cuviinja

Cretinii doresc sa fie slaviti

catre aceasta cu mijlocirea bunei cuviinte

un lucru nu este

cum ne-am

de

iar aici

arata sa ziua

afla intru dinsa, aa se

i

ceilalti,

cu buna nnduiala.
Pavel

ii

trage pe ei

a bunei rinduieli morale. Caci nici

pricinuitor al bunei cuviinte

i al

bunei rinduieli

atit cit

este

sa, i zice:

Sa umblam noi

toti, fratilor!

- pentru ca

sa faca cu aceasta mai

lesne primit cuvintul.

nu

Cu

in benchete i in

betii,

aceste cuvinte, Apostolul nu-i oprete pe Cretini a bea vin,

oprete de a bea vinul peste masura

i

buna intrebuintare a

cu

covirire.

ci-i

Deci nu oprete indulcirea

vinului, ci intrebuintarea lui cea rea, adica betia; iar

benchete" sint cintecele de ruine ce se zic intru betie, care elinete se nu-

mesc

parinii" (adica ieite din minte"), iar barbar (adica in limba proasta

[populara, n. m.] greceasca) makinades" ori patinades". 346

Dumnezeiescul Hrisostom, oprind de

vinte aurite:

Sa invete

Elinii

cS mai ales Cretinii

doabS, caci zice: Slujiti Domnului cu frica

Cum

la Cretini cintecele necinstite, zice aceste cu-

cu po~

va bucurati de El cu cutremur (Psalmul 2:1

1).

Laude zicind, Scind rugaciuni,. adaugind psalmi in locul cinteneingaduite. Caci astfel - cind te rogi, cind cinji duhovnicete, cind chemi saracii

se pot bucura Cretinii?

celor celor

tiu a se veseli, i inca a se veseli

219

nu

in

curvn

Dupa ce

J*.

in inverunari

mai inainte despre

a vofbit

betie,

Apostolul zice

acum

despre

relele ce se fac din. aceasta, caci din betie se nasc mverunarile, curviile, prea-

curviile

impreunare cu femeia,

legiuita

hu

celelalte pofte necurate ale trupului.

Apostolul stinge

un

alt

lucru

aprinde betia.

nelegiuita curvie.

ci

Fiindca

nu aprinde aa de

tare minia, prigonirile i gilcevile,

precum

Cu

cu prigonirea, a unit insa

pricirea, adica

prigonire

lnceputul acestora, adica zavistia

vistia i

pizma

in

de

la curvii i

urma

fii,

Hristos este de fata la

nenumarate

lupta de cuvinte cu acela.

347

La

betiile.

fel

Romani).

masa

umple

(..,)

smulge

pizma. Dar pentru ce a pus za-

pizme

vrajmaii mtre barbati

otravi

ucideri, se sting case

rautati.

intreaga-intelepciune

de blagoslovenie. Atunci,

tot ospatul

locul

Tl

- i
faci
al

sint unite

cu

(n. aut.)
i

Teologul Grigorie, tiind ca inverunarile

nu in bencheturi

carile i inverunarile" (Cuvint la

Pentru ce insa betia

De

de vreme, laudfndu-L pe Stapinul a toate." (cuvintul 24

a Tnteles zicerea aceasta

Caci zice:

gilceava, Pavel

cind pui asupra veseliei buna rinduiala

biserica, in locul strigarilor fara

epistolei catre

urmeaza adapari cu

intregi i se pricinuiesc alte

la impartairea bunatatilor,

pizma, pentru

inverunarii? Pentru ca tia ca din inverunari, adica

la prea-curvii, se aprind

femei, se nedreptatesc

patimi smt intovaraite impreuna. Caci eel ce are

zavistie catre altul face

radacina

tot din betie.

minioase care se fac

aici i relele partii

aceea, dupa ce a smuls odraslele, adica prigonirea

de

aici

m ^

ca amindoua aceste rele

pizma

nu oprete

sus, a stins relele ce se fac din betie ale partii poftitoare

mai
w

le

Insa Pavel

intru pricire i pizmfr;

Fiindca,

nici

347

in betii, cu care tiu ca sint injugate

impreuna

cul-

Naterea Domnului).

mincarile

bauturile imbrincesc pe

oameni

catre patimile trupeti?

Pentru ca izgonesc din minte stralucirile cele mai presus de fire i luminarea Sfintului Duh,
lasind mintea intunecata, precum zice marele Vasilie: Din mincarile grase (voi adauga insa
1)

ca

din bautura prea multa a vinului), se ridica in sus aburiri tulburate in chip de nor indesit,

care acopera iuminarile ce se fac in mintea noastra de la Sfintul

post). i: 2) pentru ca mincarile

betia intunecS

Duh"

{Cuvintul

fireasca desluire a ratiunii

i il

intii

despre

fac apoi pe

om

a navali la patimi ca un dobitoc necuvintator. Pentru aceasta, Sfintul Chiril al

Alexandriei a zis ca toata desfatarea lumeasca indulcete, insa degraba intuneca i imbata

ticalosul

cumplit pe eel ce o primete" (in tomul

II al

celor opt caxti, foaia 918). i cite alte rele prici-

nuiete betia, vezi la subinsemnarea zicerii: (...)

nu va imbatati de

vin, intru care este des-

frinarea", la Efeseni 5:18. (n. aut.)

348

Dupa

Sfintii Parinti, sufletul

partea poftitoare

aceea minioasa

e alcatuit din

(n.

m.)

220

trei parti:

partea cuvintatoare (rationala),

14 ci imbracati-va

Dupa

ce,

mai

sus,

zise

tntru

cu mvajaturile

Domnul nostru Iisus Hristos

dezbracat pe Crestini de hainele rautapllor

dumnezeiescul Pavel ti impodobeste; si nu-i mai imbraca

acum

sale, i-a

cu armele luminii", precum mai inainte, ci, lucru mult mai mfricosat, le da ca
imbracaminte pe Insusi Stapinul tuturor si pricinuitorul tuturor luminilor,
adica pe Domnul nostru Iisus Hristos. Fiindca eel ce este imbracat cu Hristos
Hri

De

aceea, acelasi Pavel zicea

cu Hristos

si

in alta parte:

imbracat" {Galateni 3 :27).

v-ati

,Cf|:i intru Hristos

349

ipurtarea de grija a trupului nu o faced sprepofteit

ii

Aici, Pavel nu-i opreste pe Crestini sa poarte grija simplu de trupul lor, ci
opreste de a se ingriji de el cu poftele cele rele si cu indulciri de prisos, iar

nu cu cele

intaritoare

dar pentru sanatatea

lui, iar

nu pentru

si

lui,

de nevoie. Zice: Crestine, poarta grija de trupul tau,

iar nu pentru mversunare si desfrinare; pentru hrana

rasfafarea lui; pentru lntarirea lui cea de nevoie, iar

indulcirea de prisos. Fiindca

nu aceasta

aprinde tu lnsufi, cu desfrinarea

du-1 pe ticalosul tau trup

si

este purtarea de grija a trupului, a

cu bautura vinului, flacara poftei

un cuptor

al

nu pentru

De

Vavilonului.

lui,

facin-

aceea, Apostolul cere

^ A t\

Vezi subinsemnarea acestei

ziceri la tilcuirea epistolei catre Galateni. Iar

marele Atana-

Deci adevaratul Dumnezeu ne poarta pe toti, pentru ca noi toti sa-L purtam pe
Dumnezeu. Caci citi sint purtatori de Duh poarta lumina, iar cei ce poarta lumina sint imbrasie zice i el:

cati

cu Hristos,

cei imbracati

cu Hristos s-au imbracat

cu Tatai"

(in

tomul

intTi al lui

Vrienie, foaia214).
Iar rnarele

reasca, iar

Macarie zice ca singur Hristos poate tmpodobi

omul pacatos

lucrarea lui

Dumnezeu

mintea SfTntului
ii

mtorc ochii

Duh

trebuie sa plinga

sufletul

cu imbracamintea ce-

sa-L roage ca sa imbrace sufletul lui eel golit de

de dumnezeiasca imbracaminte, fiindca eel ce nu poarta imbracai

este imbracat cu ruinea multor patimi. i

- precum de

oamenii goi
lui Noe, ca sa

la

cum i-au intors fetele fiii

Dumnezeu i nu voiete sa vada

prietenii, rudele i inii copiii lor, aa

nu vada golatatea tatalui lor - tot aa Se intoarce i

sufletele
ce nu sint fmbracate cu Iisus Hristos dupa adevar. Marele Macarie zice aa:
Dumnezeu Se
intoarce de la sufletele ce nu sint imbracate cu haina SfTntului Duh
cu incredintare i de la
cei

ce nu sint imbracati intru

pitolul 1). i,

daca

Adam

Domnul

Iisus Hristos

cu putere

cu adevaY'

(in cuvintul

XX,

ca-

Eva, vazindu-se pe sine-i goi dupa caicarea poruncii, s-au ruinat atit de mult incit au cusut frunze de smochin ca s&-i acopere
golStatea, cu mult mai virtos
sufletul ticalos al pacatosului se va ruina cind se va vedea pe sine-i
goi de nestricata imbracaminte duhovniceasca a Domnului Iisus Hristos. De aceea, un astfel de suflet trebuie
sa
ceara totdeauna de la

Domnul

il

sfatuiete

ne albe, ca sa

te

Dumnezeu

sa-1

imbrace din slava

pe episcopul Laodichiei

imbraci

i zice:

lui

Te

Hristos" (la

fel).

Pentru aceasta

sfatuiesc sa.cumperi

de

la

Mine

sa nu se arate ruinea goiatatii tale" (Apocalipsa 3:18). (n. aut)

221

hai~

de

la tine

un singur

aceasta sS
ta

nu

anume

lucru,

sa-Ji pazesti trupul sanatos. i

mai mult

iscodesti, incit s& aprinzi poftele lui, ci toata sirguinfa

de grija sa o cheltuiesti spre cele duhovnicesti, pentru sufletul

si

decit

purtarea

tau.

CAPITOLUL XIV
1 Primiti-l si pe eel slab intru credinta,

ce
ludeii
din
Crestini
mul|i
acestea:
zice
Apostolul
care
lata pricina pentru
credinta,
in
neimplinipl
fiind
Evanghelia,
primit
au
Hristos
si
in
atunci
au crezut
ingrepore,
de
carnuri
mincau
nu
mincari
si
despre
luarile-aminte
pazeau inca

nu cutezau a lasa desavirsit

Legea cea Veche - atit in Le

tosindu-se de dinsele ca de niste spurcate, fiindca

vitic, cit i

in

carne

Deuteronom
Levitic

(Levitic 11:7).

dar
nu
doua,
in
spintecata
copita
are
acesta
caci
porcul,
minca

ronom: Nu veti
Cretinii
aceea,
De
14:8).
(Deuteronom
voi"
pentru
acesta
rumega; necurat va fi
i din
maninca,
pore
nu
de
doar
carne
ca
ceilalti
catre
arate
se
nu
sa
ca
acetia
carne
mincau
mai
nu
Veche
cea
Legea
inca
tin
ca
vileag
in
aceasta sa se dea
un
nici
maninca
nu
ca
arate
sa
astfel
ca
verdeturi,
numai
ci
de loc, de nici o vita,
aminte
Hristos
i carnuri
mincau
ci
necurata,
fiind
vita
ca
nici
o
de
fereau
ingretoau i nu se
Cretinilor
asupra
ingreuiau
se
i
aceea
De
obinuite.
celelalte
toate
de pore i
faceau
o
paza
ce
pentru
infruntindu-i
i
ocanndu-i
acestea,
de
pazeau
care se

dupa Lege

dindu-i pe ei in multa scirba.

350

Deci Pavel s-a temut ca nu cumva

Hristos

mic
mincarilor

gnja
parte,

pe

si

cealalta: nici celor

fac rau infruntindu-i

pe

ammte

mai

ceilalti,

la

nu cuteaza a le zice ca
prin aceasta, sa nu intareasca si sa

implinip: in credinta

pentru ca,

----

a-i

mustra pe aceia inca

1.

mincari

zice ca fac bine infruntindu-i, pentru ca sa nu-i indemne

\

care
neamuri",
din
crezuserS
cei
ce
erau
credinta
fmpliniti
in
mai
ca
zice
Iar Teodorit
i mincau de toate fea sfiaia. Iar neimpliniti
pore
de
carnuri
de
fereau
se
i
nu
aminte,
nu luau
carmincau
i
nu
aminte
care
luau
Evrei,
din
crezusera
cei
ce
i neputincioi in credinta erau
350

nuri de pore. (n. aut.)

222

mai mult.

face sfatwrea masurata

pentru o parte,

si

si

pentru cealalta. i

Apostolul pare ca-i mfrunta pe cei mai Tmpliniti si mai puternici in

credin|a,
insa partea cea mai multa a lnfruntarii sale o desarta asupra
celor mai slabi in
credits. Caci

zicind numaidecit: pe eel slab in credinta" - arata ca eel ce se

pazeste de carnuri este bolnav si se afla rau. i, zicind: primiti-l", arata
ca acela are trebuin{a

de multa purtare de grija si de vindecare, ceea ce e un semn de

aminte J a carnuri
poarte

nu

intru indoiala cugetarilor.

351

Adica

voi, Cretinii cei puternici in credinta, trebuie sa vindecati

credinta
fratilor votri fara a va osebi i a va sminti de slabiciunea
credinfei lor, tulbu-

nndu-va de cugetari precum

De

ce sa nu fie i ei tari in credinta lui

Hristos? Sau: De ce sa ia ei inca aminte de mincari i de indatoririle Legiil Sa
nu ziceti dar unele ca acestea, fratilor, ci sa aratati pentru dinii, ca pentru
nite neputincioi ce sint, toata purtarea de grija i vindecarea.
acestea:

2 Caci unul crede sa mantnee de

toate, iar eel slab

Aid, Pavel cumpanete pe Cretinul

nul eel neimplinit

deosebire

fiind bolnav

maninca legume.

eel implinit intru credinta

zice ca primul, bizuindu-se in credinta,

luare aminte carnuri de pore

cu Creti~
maninca fara vreo

alte carnuri;' iar eel de-al doilea,

neputincios in credinta, se pazete i se sfiete a minca pore i

alte carnuri, ci, postind, maninca numai legume i
verdefuri. De aceea, unul ca
acesta, fiind neputincios, se cuvine a fi vindecat, iar nu infruntat.
i

deft

fiindca

primitpe el

mmcau

de toate fara luare aminte

seama pe

cei ce

nu mincau

ca pe nite putin-credincioi, ca pe unii ce pazeau inca cele evreieti.

cei ce nu mmcau de toate 11 osmdeau pe ceilalti, ca pe nite
lacomi
i

- de vreme

i, iarai,

ce multi din Cretinii ce crezusera din neamuri" mincau

aminte toate felurile de mincari - Pavel zice aici ca acel Cretin Evreu

mincan
primit
351 ?

In alte izvoade se g&sete: gTndurilor'\ (n, aut.)

223

intru credinta lui Hristos

tu,

a aratat intra dmsul negraitul Sau dar. Deci pentru ce

Crestinul Evreu, vorbeti cu Cretinul din neamuri" despre

Lege

despre

si

mincarile cele oprite de Lege,.de vreme ce Hristos 1-a indreptat pe el?

4 Cine

eti tu,

carejudeci sluga straina? Domnului sau sta sau cade!

Apostolul zice aceste cuvinte catre Cretinul mai implinit in credinta,

oprindu-1

nu numai

sa-1

defaime

sa-1 ia in lis

pe Cretinul neimplinit,

osindeasca pentru ca pazete cele evreieti. Fiindca primii

sa-1

le

ci i

faceau pe

amindoua: ii defaimau i ii osindeau pe ceilalti. Zicind insa acestea catre eel

mai implinit, nearatat, Pavel il mustra pe eel ce pazete Legea, ca i cum i-ar
spune: Eu nu-ti poruncesc, Creatine implinit in credinta, sa nu-1 defaimi pe eel
neimplinit, zicind ca

nu

este vrednic de osinda, dar el

in,

adica

al lui

ce de osinda,

Dumnezeu.

el

de osinda, fiindca intr-adevar

ca sa-1 judeci tu, ci este rob stra-

ar face lucruri vrednice

nu a cazut

nu e robul

i, chiar

tau,

de este slab in credinta

totui dintru a

fi

rob

al lui

face cele vredni-

Dumnezeu,

prin

urma-

nu trebuie sa-1 deznadajduieti ca nu ar mai avea mintuire. i, iarai, mingiind pe eel neimplinit in credinta, Apostolul nu zice hotaritor ca acesta cade",
ori ca a cazut", ci ca sta sau cade", viind sa spuna.ca - ori de sta, ori de
cade - i una, i alta i se cuvine stapinului sau, lui Dumnezeu, iar nu tie, celui
implinit. Adica, i paguba celui ce cade, i citigul robului ce sta, atirna amindoua de Dumnezeu, stapinul lor.
re

i va sta, caciputernic este

Dumnezeu

Zicind ca eel neimplinit in credinta va

na ca cada,
stea,

inca

atit

de mult,

5 Unul deosebete o

zi

de

mincau in

zi

fiecare zi

alta, iar

aadar Pavel aici

pina in alta
i ii

sta",

Apostolul arata ca acela se

spunem despre oamenii

zi,

Dumnezeu

de multe

ori

sa-1

clati-

faca sa

foarte deznadajduiti.

altuljudeca toate

Unii dintre Cretinii Evrei, posteau

pore decit dintr-o

nevoie ca singur

incit are

cuvint pe care obinuim sa-1

a-lface sa steal

zilele

lafel

nu mincau carnuri de

intru atitea zile rinduite. Iar

altii

adeseori

osindeau pe cei ce posteau. Pentru aceasta vorbete

zice ca unul judeca in gindul sau sa faca intr-un

fel, iar

de aceea nu se cuvine a se infrunta i a se mihni fratii pentru ferirea de carnuri de pore ori pentru nerinduiala mincarii acesteia. Apostolul
altul altfel, i

352

Iar

Icumenie zice cS nu a spus ca acela ce m&ntnca de toate sa nu-1 indrepteze pe

nu maninca,

ci sa nu-1

ca unul ca acesta sa

fie

defaime ca pe un mirav
mdreptat fratete

ca pe unul ce face fapte de ns.

cu smerenie,

224

iar

nu a

fi

Ciici se

defaimat cu mindrie.

eel

ce

cuvine

(n. aut.)

face insa aici pogoramint,

nu pentru

lucrul acesta indeosebi, ci pentru vreme.

Caci Cretinii catre care scria erau noi

neimpliniti in credinta. Dar, scriind

Colosenilor, care erau ve<5hi in credinta, le poruncete cu multa sirguinta, zicind: Vedeti ca nu cumva sa va fure mintea cineva cu filosofia i dearta

amagire din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii, iar nu
dupa Hristos" (capitolul 2:8). i iarai: Deci, sa nu va judece cineva pentru

mincare sau pentru bautura" (capitolul 2:16). Tot aa, scriind Galatenilor,
cere sa pazeasca toata scumpatatea i deplinatatea intru cele ca acestea.

le

Fiecare sa se incredinteze desavirgit intru a sa minte.

Cind e vorba despre dogmele credintei, atunci nu se cuvine a se mcredinta

cineva cu a sa minte i cugetare, ci trebuie sa tina i sa pazeasca cele pe care
le-a apucat i le-a primit. i, macar Inger din cer de ar veni i i-ar bine-vesti
altele, sa nu le primeasca, fiindca acelai Apostol zice: Daca cineva va binepnmit
mincan
tema!
cele ca acestea, iar cei ce greesc in privinta lor sint nou saditi in credinta, i
>>

au nevoie de pogoramint, ca nite slabi i neimpliniti, atunci se

cuvine a lasa putin scumpatatea i a ne pogon spre slabiciunea fra|ilor.

nou luminati

6 Cel ce tine ziua o tine pentru Domnul, iar eel ce nu

pentru Domnul.

tine ziua

nu o

tine

- zice - ca in cutare zi sa nu manince came de pore, ci sa

posteasca, pentru Domnul pazete acea zi, ca unul ce se sfiefte i cinstete pe
Dumnezeu, Care oprete acestea in Lege. De asemenea, cel ce nu pazete zile i
linduiri de zile, ci adeseori maninca, i acesta tot pentru Domnul nu le pazete,
Cel ce se pazete

ca unul ce s-a implinit intru Hristos dupa cugetare i credinta, aratindu-se mai
presus de pindirile Legit Vezi insa ca i aici Apostolul il infrunta pe ascuns pe
cel ce pazete zilele. Caci,

aceasta pentru

pentru

Domnul

Domnul,

iar

daca

cel ce le pazete

cel ce

amindoi, este aratat ca doar cel de

nu primul, care pazete zilele

fiind

silit

al

nu

le

pazete fac

doilea face aceasta

de Lege.

$i cel ce maninca pentru Domnul maninca, caci multumete lui

Dumnezeu; i cel ce nu maninca pentru Domnul nu maninca,

mulpimete

lui

Dumnezeu.

- zice - un singur lucru trebuie sa cautam la cele de acest fel: daca

totul pentru Dumnezeu i daca atit cei ce maninca din carnurile de

Frajilor

se face

225

aa, lucrul este neprihanit

353

Fericitul Pavel zice insa acestea

cu pogoramint -

precum am spus mai inainte - fiindca acei Cretini ce se aflau in Roma erau
nou saditi in credinta i la inceputul propovaduirii. Vezi insa - o cititorule! cum, zicind ca cel ce nu maninca mul|umete lui Dumnezeu", Apostolul lovete

cum

infrunta pe ascuns pe eel ce pazete luarile aminte evreieti. Caci

poate sa multumeasca

lui

Dumnezeu

nu maninca, de vreme ce inca im-

eel ce

Legea cea Vechel Caci insui Apostolul

bratieaza
cei ce

va indreptati in Lege,

Pavel

ii

ati

scria catre Galateni: Voi,

Romani, fiindca nu era inca vremea

precum i-a infruntat pe Galateni.

cruja pe

frunta aa aratat

Dar deocamdata

cazut din dar" {Galateni 5:4).

7 Caci nimeni din noi nu viaza pentru sine

potrivita pentru a-i in-

nimeni nu moare pentru

sine.

8 Ca,

daca viem, Domnului viem;

Zice: Stapin

II

avem pe Domnul, Care

cotete viafa noastra ca bogatie a Sa, iar

daca murim, Domnului murim.

Care somoartea noastra ca paguba a Sa. Penpoarta grija pentru noi

nu viefuim i nici nu murim noua inline, ci Domnului.

Aici insa, Pavel nu numete viata" pe aceea a trupului, pe aceea trupeasca, ci
viaja credintei, pe aceea duhovniceasca. De asemenea, prin moarte", nu o nutru

ca noi,

Cretiiiii,

mete pe aceea
nostru

a trupului, ci caderea din credinfa.

Dumnezeu nu va

dintr-insa cei slabi

lasa sa

neimpliniti.

noi, Cretinii, vietuim

De

aceea

ii

De

Stapinul

infrunta pe ascuns pe Cretinii ce

urmeaza cele evreieti. Caci cum poate vietui intru Hristos

iete in Lege? Caci aceasta este cu neputinta a se intimpla.
i

zice

moara cineva din credinja, adica sa cada

Vezi insa - o cititorule! - cum, zicind ca

Domnului, Pavel

Deci - gi daca viem,

daca murim -

ai

eel ce inca vietu-

Domnului sintem.

moartea duhovniceasca a credintei, Pavel se muta la moartea

354
ca a trupului.
i de aceea zice acum ca, i daca vietuim viata aceasta
la

fireasfireas-

OC1 A

<a,

Inteleptul Fotie zice pentru ce

Dumnezeu c&

tumea

lui

minca,

ci postea, Ii

multumeau

lui

Dumnezeu acetia:

a dat oamenilor, prin minc&ri, izvor

multumea

si el lui

Dumnezeu ca

a dat chip

poata birui patimile trupului. i eel ce minca multumea

Hristos; iar eel ce

pentru slava
354

nu minca era

lui Hristos, ci

lipsit

lui

Biserica, se

om slab sj

de

minca

Ii

viat; iar eel

mul-

ce nu

cale ca oamenii, prin post, sa

Dumnezeu ca maninca intru

slava lui

nu putea zice ca nu maninca

neintarit in credinta. (n. aut.)

Caci aa obinuieste Apostolul a se muta de la una

al

intSrire

in aceasta privinja, fiindca

ca face aceasta ca un

catre Corinteni, in capitolul

c&ci eel ce

la alta.

De

aceea, in Epistola

intti

unsprezecelea, vorbind despre mesele obteti care se f&ceau in

muta catre masa duhovniceasca a dumnezeietilor Taine.

226

(n. aut.)

ca, ai

Domnului sintem;

daca miirim cu moartea aceasta fireasca,

Domnul

poarta grija pentru noi.

355

Hristos,

casa stapineasca i

o Cretine

implinit in credinta!

it

peste cei morti,

peste cei

vii.

Domnul

poarta de grija

in credinfa: caci Cei ce i-a varsat singele

pineasca
sint

acum

sa ne faca robi

robi ai Lui?

ingriji cutare stapin

daca Domnul
pentru cei

ai

Sai,

a sufent moarte pentru ca sa ne

cum nu va purta de

Aa obinuim

nu jse

de robul sau, pe

poarta grija pentru cei morti,

3

grija Cretinilor acelora care

noi a zice in vorbirea noastra:^Cum

sta-

cu mult mai

va purta gnja

virtos

Pavel zice insa acestea ca sa n

vii.

aminte ca, daca inca

ia

aminte

Lege, se face nemulfumitor lui Hristos

fratele
pe
ce-l
defaimi
de
Sau
tu
tau?
pe
fratele
judeci
de
ce
10 lar tu
Hristos.
lui
judecatii
inaintea
sta
vom
defata
toti
tau? Caci

Tu -

zice

care posteti

ostndeti pe fratele tau de

nu maninci

lacom fiindca

le

carnuri de pore, pentru ce-l

maninca?

ninci acestea fara de luare aminte, pentru ce-l defaimi

tau ca pe'un putin-credincios fiindca

nu

le

i tu iarai, eel ce
i-l iei

maninca? Acesta este

tu
oare
Caci
defaima.
a-1
cuvine
se
nu
aadar
tau,
madular al
i tu,
lui Dumnezeu pentru eel ce nu maninca pore? Caci i el,

sa stam de fata inaintea judecatii Stapinului Hristos,

la Acela raspiatirea cuvenita. Vezi

mai implinit, tot cu acelea

ceiurilor evreieti,

il

-o

cititorule!

inspaiminta

anume ca are

in ris

pe

pe

ma-

fratele

frate al tau i

ai

sa dai seama

noi

toti

avem

fiecare are sa ia doar

- ca cu

de

cele zise Cretinului

eel neimplinit i

urmator

al

obi-

sa se munceasca la Infricoata Judecata?

tot
vapleca
se
Mie
Mi
Domnul
zice
Eu!
11 Caci scris
9
genunchiul i toata limba se va marturisi lui Dumnezeu' (Isaia

este: Viu

45:23).

sint

357

355

Intru alte multe izvoade se afla: $i a vietuit". (n. aut.)

356
stapmi
va
care
peste
viii"
mortii"
i
ca
zice
tnviere,
despre
Cuvintul
lar Metodie, in
vii, iar trupurile sint mui
nemuritoare
sint
sufletele
caci
trupurile,
sufletele i

Domnul
ritoare

sint

moarte.

(n. aut.)

pe
judeca
nu
ca
Dumnezeu-Tatal
Iar Icumenie arata
aici
vorbesc
Proorocul
cu
Tmpreuna
Pavel
Fiului"
(loan
5)
dat-o
nimeni, ci toata judecata a
357

ca - de vreme ce

s-a zis despre

227

12 Asadar, fiecare din noi va da seamd lui Dumnezeu despre

Ca

Zice:

marturiseste

vom

toti
si

fi

sine-si.

judecati ca niste robi de catre Stapinul nostru Hristos,

Proorocul

Isaia, care,

zicind ca

toti isi

vor pleca genunchii ina-

intea Stapinului Hristos, arata covirsjtoarea supunere pe care o vor aduce Lui
si imparatii, si stapinitorii, si cei ce sint stapmiti. Iar apoi,
zicmd ca toata lim-

ba se va marturisi", arata ca si cei dinainte de Lege, si cei ce au fost in Lege,

se vor marturisi, adica vor da seama si raspuns pentru faptele lor. Cui? Nu Legii, ci lui Hristos, Celui ce a dat Legeal De aceea, tu, eel ce crezi
in Hristos, in
Judecatorul tuturor, de ce nu te lepezi, ci Tnca tii Legeal

13 Deci sa nu ne maijudecam unii pe altii, ci mai degrab a judecati

aceasta, a nu punefratelui impiedicare sau sminteala.

Amindoua

Zice:

partile

si

cei impliniti intra credinta, si cei neimpliniti

incetati prigonirile dintre voi! i nici tu, eel ce maninci, sa nu pui sminteala
celui neimplinit, care nu maninca, infruntindu-1 prea aspru! Nici tu, care nu

maninci de

toate, sa

nu

pricinuiesti sminteala fratelui ce

maninca, cu aceasta

luare-aminte dupa Lege] Caci aceste cuvinte se potrivesc partilor amindoua, si

de aceea a si pus doua numiri care inseamna acelasi lucru, anume impiedicare"

si

sminteala'\

14 tiu

i sint

bine-incredinpt tntru

prin sine, decit

numai pentru

Domnul Iisus ca nimic nu

eel caruia

e spurcat

se pare afi ceva spurcat;

pentru acela e spurcat.

Dupa

ce a invatat ca cei puternici in credinta nu se cuvine a-i infrunta pe

cei neputinciosi, Apostolul zice aici dogma obsteasca si hotarirea peste tot cuprinzatoare despre mincari

invata pe eel mai neputincios intra cugetare sa

nu se teama, nici sa se ingrozeasca de carnurile de pore i de celelalte mincari

pe care

si-1

Legea ca de niste necurate. i zice asa: Eu stiu si sint desa- nu prin cugetari omenesti, ci intru Domnul Iisus", adica in-

opreste

le

virsit incredintat

vatind de la

Domnul

si

de

la

este necurata intra sine, adica

socoteala

pare

si

astfel,

Dinsul incredintindu-ma

dupa

fire, ci

- ca

si celorlalti,

celor puternici in credinta

si

despre Hristos ca Judecator, zicind ca se va marturisi toata limba

Hristos este Dumnezeu, desi paginilor si lui Arie nu le place, (n. aut.)

Mai

aceleasi lucruri le marturiseste

legiuiesti tu, Pavele, impotriva lui

o mincare nu

mincarile se socotesc necurate dupa

credinta cea slaba a celui ce le intrebuinteaza. i

dar nu

nici

numai aceluia

in cugetare.

lui

se

358

Dumnezeu". Asadar

Teodorit, zicind: Pentru a nu zice unii: i cum

Moisi, care zice si in Levitic (capitolul 11), si in Deuterosi

228

15 Iar daca, pentru mincare, fratele tau se mthnete, nu umbli inca

dupa

dragoste.

mai Tmplinit in credinta, invatindu-1 ca, dei

mincarile nu sint necurate dupa firea lor, el trebuie insa a se fen de porcine 1
a nu le minca, iconomisind i pogoiindu-se pentru fratele sau, daca voiete a
pazi dragostea catre dinsul, ca sa nu se mihneasca acela, smintindu-se din pricina lui. Caci - dupa inteleptui Fotie - mai bine este a incerca tu, eel mai imAici, Apostolul vorbete celui

plinit,

sa mdreptezi pe fratele tau eel slab

sa pazeasca mincarile; iar daca acela

treci

cu vederea metehnele

lui i sa-1

nu osebeasca i
mai bine este sa

neimplinit, ca sa

nu se poate indrepta,

povatuieti in tot chipul, ca sa-1 citigi

sa-1 mintuieti.

Nu-lpierde, cu mincarea

ta,

pe acela pentru care a murit Hristos!

Zice: Cretine, din pricina mincarii tale

de dorit

atit

ferit

lui

mai

Se face rob

man

pierzi

pe

fratele tau, care

Hristos, incit El a murit pentru mintuirea lui. i Hristos

mincare pentru ca
tre

tl

Ii

este

nu S-a

a muri pentru fratele tau, iar tu nu te fereti nici de

sa-1 mintuieti, ci

pacate. Fiindca

el,

ii

povirneti cu invingerea vorbei tale ca-

vazindu-te pe tine ca

invinge cu vorba cea rea, se face mai indaratnic

mamnci pore

pentru

mai pizmataret,

a-1

din

Hristos

Hristos

nom

(capitolul 14), cS spurcata este carnea de pore

vel a adus in rnijloc

pe stapinul

lui

sj

de

alte

dobitoace necurate?

Moisi, pe Hristos, Care a curmat pindirile Legii

atunci Pa-

nu a mai

a se socoti nimic necurat. [. .]

Iar de nu se dumirete cineva pentru ce porcul, ciinele, vulturul i alte viet&ti se numesc
necurate" de catre Sfinta Scriptura, pricina nu e ca sint gretoase i mirave, fiindca - precum
l&sat

a spus Apostolul mai sus

- nimic nu e

spurcat

necurat in firea

sa.

Ci se numesc aa pentru

mai de frunte este ca toate cite se numesc necurate" sint vatamatoare sanatatii trupului, asa cum socotesc cei mai alesi dintre invatatori i doctori, si mai
ales marele Vasilie, in canonul 86 al sau. Astfel, pentru a cruta sanatatea trupului nostru i
vnnd a ne face sa nu le mincam, Dumnezeu le-a numit necurate". Iar daca cineva s-ar afla in
nevoie si ar minca din cele ce se numesc necurate" - ori ciine, ori vultur - nu pacatuiete,
dupa canonul de mai sus al marelui Vasilie, fiindca nici una din acestea nu este oprita de
Scriptura cea noua, caci dumnezeiestii Apostoli, in capitolul 15 al Faptelor au oprit pe Cre~
alte trei pricini.

tini

Cea

dintti si

sa mSnince doar cele jertfite idolilor, apoi singele, animalul sugrumat,

mortaciunea.

De

manince animal prins de

fiara, mortaciune si singe." A doua pricina e socoteala obteasca a oamenilor - dupa Procopie. Iar in al treilea rind, aceste dobitoace se numesc necurate" pentru a nu li se inchina lor
Evreii ca unor Dumnezei - dupa Teodorit. (Vezi i subinsemnarea stihului ase al capitolului
4 al epistolei intii catre Timotei.) (n. aut.)
asemenea,

in canonul 63 al lor, Apostolii i-au oprit pe Cretini sa

229

16 Deci sa nu se huleasca binele

vostru,

Hristos

o numete bine")> dar sa nu

faci ca deplinatatea aceasta sa se

neimplinit in credinfa. Caci, daca

tu, fiind implinit,

implinit, atunci te faci pricinuitor

de a se huli binele

Prin bine", vei intelege insa

dogma

voiete hulita

necinstita

vazind dezbinarile

si

il

strici

fratele tau eel ne-

deplinatatea pe care le

ai.

credintei creatine, pe care Pavel

de necredincioi

de necinstitorii

nu o
de Dumnezeu,

smintelile dintre Crestini din nridna mfurarii

1 7 caci imparatia lui

Dumnezeu nu

este

mincare

Zice: Oare noi, Cretinii, sintem bine-voiti

Oare, daca vei minca pore, mincarea aceasta

Dumnezeu? Ba! Mustrindu-i

te

$i

pacea

bautura,

ne mintuim din mmcari?

va duce intru imparatia lui

insa ca se mindreau ca mincau pore cu nebagare

de seama, nu a vorbit numai de mincare, ci a adaugat

^
,4.,~x 4. ox- ^nr.-x:i__. 359
Hrisostom
ci dreptatea,

pe

huleasca de eel

bautura - dupa dum-

bucuria intru Duhul Sjtntif

Dar care sint cele ce-i due pe Cretini Intra imparatia lui Dumnezeu? Este
dreptatea, anume atot-cuprinzatoarea fapta buna, viata curata i neprihanita.
Apoi, este pacea catre fratii lor, iar nu prigonirea i gilceava in cuvinte. Este
bucuria ce se face din unire cu
fruntare. i, fiindca

gat

dupa aceea:

despre pacea

bucuria

pace

Tntru

nu mihnirea

fratii, iar

bucurie se alia

Duhul

ca

Sffnt",

bucuria spre rau,

ci

acelora, pricinuita din in-

in lucruri rele, Apostolul a adau-

cum

ar zice aa:

Eu nu vorbesc

aici

despre cele intru Duhul Sftnt, adica despre

pacea pentru bunatatile duhovniceti.

Iar dumnezeiescul loan Hrisostom a tilcuit mai adinc aceasta, zicind ca
Pavel i-a adus aminte aici i a pomenit de dreptate ca sa arate ca eel ce nu
i

carnurile

Hris

cu moartea Sa.

tos

De

aceea, dimpotriva, eel care se ferete de mincarea car-

Iar Fotie zice ca, vorbind, alaturi

nirea in cuvinte pentru

mmcari era

de mincare,

foarte

mare

intre

de bautura, Apostolul a aratat ca prigoei i afara de masura. De aceea, pare a le

Daca Tmparatia lui Dumnezeu ar fi mincare i bautura i daca s-ar c!tiga cu mincare i
bautura, nu a|i arata mai multfi nevoin^a i lupta decit aceasta pe care o avefi acum! i,
cu cuzice:

vintele acestea,
faceti aa, apoi

ca?

ti i

ruineaza totodata, ca

cum

i-ar intreba:

ce trebuie sa facefi pentru dreptate, pentru pace

(n. aut.)

230

Daca pentru mincari

i

bauturi

pentru bucuria duhovniceas-

lucrator
este
acela
sau,
fratelui
mintuirea
sa
pentru
ca
ciftige
pore
nurilor de
dreptatii

ce pricinuiete imparatia

18 Iar eel ce

Dumnezeu.

lui

slujete lui Hristos tntru acestea este bine-placut lui

Dumnezeu

i ales intre

oament

cum

Aici, Apostolul arata in ghicitura

Cretinii impliniti intra credinta

infruntau din mindrie pe cei mai neimpliniti.

tu, Cretine implinit in credinta, sa

nu

vei

fi

laudat

fi

De

minunat

aceea, le zice:

de

fratii tai i

Daca

laudat de oameni, sa

pentru deplinatatea aceasta pe care o

atit

vei avea fata

bucuria ce o

al

ai, cit

voieti

urmam

ca

tii

pentru pacea

pentru celelalte fapte bune ale

cele ale pacii i cele ce sint spre zidirea

tale.

Caci cu aceste fapte bune po|i sa slujeti lui Hristos i sa te faci bine-placut
Dumnezeu, iar nu mincind carnurile de pore cu nebagare de seama.
19>Aadar, sa

ii

lui

unuia de

catre altul!
V*

Apostolul a vorbit de pace catre Cretinul neimplinit in credinta i nepui tulburasmintelilor

pricinuitorul
era
i
pace
n-avea
acela
pentru
ca
tincios,
Pavel vorrilor, cautind sa pazeasca Legea intra mincari. Iar despre zidire,
bete catre Cretinul

surpe pe

mai implinit

mai

itialt

intra credinta, ca acela sa nu-1

fratele sau neimplinit, srtiintindu-1 i defaimindu-1. Ori

pentru a

mai bine - Pavel vorbete i despre pace, i despre zidire obtete, catre
amindoua pSr^ile, adaugind aceasta: a unuia catre altul", i zicind ca trebuie
ca i cei puternici, i cei slabi intra credinta sa aiba pace intra dinii i sa se
zidirea
cu
apoi
i
intii
pacea,
mai
punind
i
altul.
unul
pe
iconomiseasca
zice

aceasta Apostolul a aratat ca, fara pace, nimeni nu poate iconomisi pe

20 Sa nu

strici,

pentru mincare, lucrul lui Dumnezeu!

Zice: Cretine, mintuirea fratelui tau este lucrul lui

peti aadar mintuirea fratelui,

mai

ales,

mincare?

de ce sa

altul.

risipeti

- nevrind

Dumnezeu. Sa nu

pe care Insui Dumnezeu

mintuirea

lui

nu pentru vreo

risi-

i-a pricinuit-o! i,

alta pricina, ci pentru

a te opri sa maninci carne de pore pentru ca sa-1 citigi pe

fratele tau neputincios.

Caci toate sint curate, dar rau este celui ce mantneaprin sminteala.
Fiindca

1-a infruntat

temut ca nu cumva

eel

mult pe Cretinul implinit in credinta, Apostolul s-a

neimplinit sa se intareasca in socoteala sa cea rea i

231

intra luarea-aminte a mincarilor.

De

aceea, aici iarai graiete

dogma

hota-

nre atot-cuprinzatoare, zicind ca toate mincarile sint curate, dar celui ce maninca cu rea contiinta i se smintete in cugetul sau ii este rau a le minca.
Fiindca eel neimplinit in credinta

carnea

intru cugetare, socotind ca este necurata

- -

mai mult se vatama. Dar nu mincarea il vatama, ci socoteala cu care o maninca. De aceea, acesta trebuie mai intii a fi invatat i incredintat de catre tine,
eel mai implinit intru cugetare, ca nici o mincare nu este necurata. Iar apoi,
daca maninca cu aceasta deplina incredintare, nu se vatama.
ci

fi

fratele

Tu - o

Zice:
plinit sa

Creatine implinit in credinta!

il sileti

manince acele mincari pe care nu cuteaza sa

Eu

necurate.

iti

fratele tau

neim-

manince, socotindu-le
chiar tu de orice mincare i bau-

zic insa ca se cuvine a te feri

tura care-1 smintete pe fratele tau,

pe

nu fiindca

ar

fi

le

rau a minca orice, fiindca

toate sint curate, ci pentru ca aceasta

il

fratele eel neimplinit se smintete",

Pavel a aratat ca acela este fara de minte

smintete pe fratele tau. Zicind insa ca

deert intru cugetare, fiindca doar cei deerti la minte se smintesc lesne. i,

zicind ca se impiedica", 1-a aratat ca este

i

orb, pentru ca orbii se impiedica

se poticnesc. Zicind apoi ca slabete", 1-a aratat

Deci, prin toate acestea, Apostolul

il

trage

il

ca este putin-credincios.

indeamna pe Cretinul mai

puternic spre ajutorul fratelui sau, care este neputincios intru toate. 360

Baga de seama ca nu se cuvine sa ne departam de orice lucru care, in sine, este bun si
dupa porunca lui Dumnezeu, chiar daca altul se sminteste din pricina lui, ci trebuie sa defaimam sminteala lui si sa lucram binele acela, precum zice marele Vasilie hotarttor: Daca lucrul insusi este bun, [...] eel ce face acel lucru bun spre zidirea credintei este curat de judecata
celor ce se smintesc. Precum a zis Domnul, ca nu ceea ce intra in stomac il spurca pe om,
ci
ceea ce iese din gura. Iar catre cei ce se sminteau, a zis: Tot sadul pe care nu 1-a sadit Tatal

Meu eel

ceresc se va dezradacina!" (intrebarea X, Cuvintul II despre Botez). Iar daca lucrul

este rau in sine ori este din cele ce tin de noi si este iertat a-1 face, dar pricinuieste sminteala
altora,

mai

ales celor slabi in credinta

si

in socoteala, eel ce

il

face se va osindi negresit pentru

sminteala pe care a pricinuit-o, precum zice iarasi acelasi purtator de Dumnezeu parinte:
Jar
cind lucrul ce se face este rau in sine, sau cind este din cele iertate i se afla intru stapinirea
noastra, dar pricinuieste sminteala celui neputincios in credinta sau in socoteala, e aratat
ca
eel ce-1 face cade negresit in infricosata si nescapata osinda zisa de Domnul asa: Mai bine
i-ar fi lui

de

s-ar lega

Apostolul chiar

si

piatra

pentru cele

de moara de grumaz

iertate:

Mai bine

si

este s&

ar

fi

aruncat in mare!"

nu maninci carne,

De

aceea zice

nici sa bei vin, nici

sa faci altceva intru care fratele tau se poticneste, se sminteste ori slabeste." i, iarasi - dupa
ce zice, in alta parte, ca toata zidirea lui Dumnezeu e buna, si nimic nu e de lepadat daca se

232

22 Ai tu credinta? Intru

sine-ti

sa o

cum

Aici, Apostolul arata in ghicitura

deplinatatea sa ca

un

ai,

inaintea lui

Dumnezeu!

Cretinul implinit in credinta arata

Deci

iubitor de slava dearta.

li

zice: Creatine, zici

ca

crezind fara de indoiala ca toate mincarile sint bune i curate?

Nu ne arata aceasta mie i celorlalti, ci e destul sa ai credinta intra contiinta
ta! E destul sa-ti arati aceasta credinta lui Dumnezeu, nu i oamenilor.

eti implinit,

Fericit este eel ce

nu sejudecape

Dei nimeni

nu

altul

cum? Atunci cind nu

pentru lucrul pe care

te tie, este destul a

te vei osindi
ai

sine intru ceea ce alegeit

pe

ales sa-1 faci.

fi

Cind

fericit tu intru sine-ti.

tine insuti,

contiinta ta

Nu intelege insa acestea,

nu

te

va

piri

iubitule, pentru

i
mincari.
despre
orice lucru, ci doar pentru pricina ce ne sta inainte, adica
dupa Hrisostom i dupa acest sfintit Teofilact - fericit este acela care nu e
osindit

de contiinta sa pentru mincarile pe care le-a

ales,

adica eel ce nu le

61

socotete necurate.

23 lav eel ce se

indoiete,

daca va minca, se osindete, caci nu a fast din

credinta.
i aceasta s-a spus catre Cretinul eel implinit in credinta. i zice:
tine,

de ce-1

sileti

pe

fratele eel neputincios sa

manince?

Nu

tii

Crea-

ca eel ce se

indoiete in cugetul sau, socotind ca acele mincari sint necurate,

nu

le

maninca cu adinca incredintare ca sint curate, ci le maninca de ruine ori de

sila, nu tii - zic - ca acesta se osindete? De ce? Nu pentru ca bucatele ar fi
necurate, ci pentru ca el le maninca drept necurate, silit de tine.
i tot ce

ia

nu

cu multumire"

e din credinta este pacat.

(7 Timotei 4:4)

adauga:

Nu

voi minca in veac carne, ca sa

nu smintesc pe

daca aceasta este osinda pentru cele Tngaduite, ce se

poate zice despre cele oprite? Pentru aceasta ne invata mai obtete, zicind: Nu fiti piatra de
poticnire nici Iudeilor, nici Elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu, precum i eu plac tuturor in
fratele

meu!"

(1 Corinteni 8:13). Iar

toate, necautind folosul

(Vezi
361

meu,

ci

pe

al

celor multi, ca sa se mintuiasc^' (i Corinteni 10:32, 33).

cuvtntul despre sminteala mai pe larg, in cartea

mea

Hristoitia). (n. aut.)

Fotie spune ca Pavel vorbete aici catre eel implinit in credinta. i mai spune ca ceea

ce zice se intelege pentru orice lucru, adica: Fericit e eel ce intelege orice lucru cu deplina
cercetare, contiinta marturisindu-i c& e bine sii-1 facS (la Icumenie). (n. aut.)
362

este

face

Dar de ce e pacat ceea ce nu e din credinta? Pentru c& - precum zice Pavel - credinta
M
din auzire; iar auzirea, prin graiul lui Dumnezeu (Romani 10:17), incit ceea ce nu se
din credinta e in afara de graiul lui Dumnezeu, fiind deci pcat. i, de altfel, ceea ce se

233

i aceasta s-a zis catre Cretinul implinit in credinta. i zice:

Cind

fratele

nu indraznete sa manince, fiindca nu crede ca. bucatele sint curate,

le maninca cu contiinta deznadajduita, cu adevarat pacatuiete. Pavel arata
cu acestea - dupa Hrisostom - cita vatamare pricinuiesc cei mai impliniti in

neimplinit
ci
i

credinta cind

silesc

ii

pe

cei neimplinifi i care se

manince ceea ce e socotit de

inceteze a~i mai infrunta.

dinii necurat, i

mdoiesc in cugetul

lor sa

ca din aceasta pricina trebuie sa

24 Iar Celui ce poate a va intari dupa evanghelia mea i propovaduire a

lui Iisus Hristos, dupa descoperirea tainei celei ascunse in vegnice
vremi,

363

25 aratata insa acum - iprin Scripturi, iprin Prooroci, iprin

porunca venicului Dumnezeu -facindu-se cunoscuta la toate
neamurile, spre ascultarea credintei,

26 singur inteleptului Dumnezeu, prin

veacuru

Dupa

Iisus Hristos, Caruia slava in

Amin!

sfatuire,

dupa

invatatura, Apostolul Pavel obinuiete a se ruga lui

Dumnezeu, ceea ce face

i aici,

pentru Cretinii neimplinifi intra credinta. Caci

nu doar ii invata cu cuvintul, dar i cheama asupra lor ajutorul dumnezeiesc.

Iar urmarea alcatuirii este astfel, in chip saritor, adica: Iar lui Dumnezeu,
Celui ce poate a va intari prin Iisus Hristos, (...) Caruia slava (se cuvine sa
fie) in veci.

Amin!

Iar

pronumele Caruia"

este de prisos; s-a adaugat insa

pentru ca trebuia repetat, din pricina multelor cuvinte puse in mijloc.

i a zis:

Slava

care va clatinati. i
ghelie)", adica:

Dumnezeu, Care va poate intari pe voi, cei slabi i

cum poate aceasta? Dupa buna mea vestire (evan-

fie lui

Sa va intareasca sa

face f&ra credinta nu poate placea

neputinfa a bine-pl^cea" (Evrei

Baga de seama c^ intru

poate a va

intari

pe

voi...",

de pe urrna, 16,

lui

tineti cele

Dumnezeu,

1 1:6). (n.

c&ci

ce vainvat

va bine-vestesc.

- dup5 Apostolul -

f&ra credin|S, e cu

aut.)

celelalte izvoade tip^rite aceste trei stihuri

- de

sint

pina

la:

364

singur Tnteleptu! Dumnezeu..."

ia:

Iar Celui ce

adaugate

la ca-

Romani, impreuna cu imbratiarile (adica cu

inchinaciunile). Nu drept insa, fiindca au fost adaugate dupa zicerea: ,JDaruI Domnului nostru
Iisus Hristos, cu voi toti! Amin!", care este cuvintul de pe urma al fiecarei epistole a lui Pavel, i dupa acela nu mai urmeaza alt cuvint. Iar la dumnezeiescul Hrisostom, la Teodorit, la
pitolul

Teofilact

i la

Icumenie,

al acestei epistole catre

pe drept cuvint,

stihurile acestea sint bine scrise aici.

Iar intru altele se scrie: i prin Scripturile proorocesti..." (n. aut.)

Multi

eretici,

auzind ca Pavel vorbete,

evanghelia mea", au piasmuit

EvanghelieU ca

si

cele puse in

aici i in alte locuri ale epistolelor sale,

au mintit, zicind ca Apostolul ar

seama multor

altora, adica:

234

fi

scris

de

o carte osebita a

Evanghelia Apostotului Petru, a

lui

Hristos

dogm
dupa descoperirea Tainei. S
invrednici noi, Cretinii, sa ne facem
Hristos,

partai ai tainelor lui

Dumnezeu; lucru

scripprin
aratat
s-a
acum
iar
inainte-hotarit,
veac,
din
vechime,
ce era din
ca
credinta,
in
eel
slab
temi
tu,
de
ce
te
Aadar,
Proorocilor.
turtle Legii i ale
te

iata, toate Scripturile

desparti de Lege daca maninci came de pore? Caci,

toate
linga
pe
care,
Hristos,
lui
evangheliei
a
aceasta
taina
propovaduiesc
aratat
s-a
aceasta
taina
Iar
mincarilor,
a
seama
in
celelalte, invafa i nebagarea

dupa porunca Dumnezeului

mincan

celui venic"

365
.

Deci

celui ce te mdoieti

fie,

nu de cercetare

culta, caci credinta are trebuinta de ascultare, iar

*_*

m.

._.

de iscoJ

urmezi
Hristos
Iar

Pavel nu a

zis:

singur inteleptului

adica despartind pe Fiul de Tatal

talui i,

precum

sa

nu

fie!

Caci Fiul este mtelepciunea Ta-

Tatal este mtelept, tot aa este intelept

gurul" spre deosebire de

spre osebire de Fiul,

Dumnezeu"

Fiul. i I-a zis ,,sin-

de oameni, ca singur Dumnezeu este inteoamenii au Tntelepciune i sint infelepti dupa im-

Ingeri

lept din fire, iar Ingerii i

taiaratat
a
Care
Dumnezeu,
acestui
zice
Deci
Dumnezeu.
partaire, de la
aminte
luind
ezi,
inca
care
tu
linga
Legii,
nu
iar
na aceasta, sa-I fie slava,

bucatele.

precum am zis mai sus:

Hristos". Se poate intelege inca i

Iar acest prin Iisus Hristos", se poate intelege

Celui ce poate a va intari pe voi prin Iisus

prin
neamurilor
tuturor
cunoscuta
facut
s-a
evangheliei
aa, anume ca taina

lui Filip, a
Iacov,
a
a
Sfintului
Evanghelie
Inttia
Nicodim,
lui
Evanghelia
Andrei;
Toma, a lui
Apostoli; Evanghelia na$terii
lui Vartolomeu, a lui Matei, a lui Varnava, a celor doisprezece
Evanghelia prunciei Lui, a naterii Mariei; Evanghelia Egiptenilor, Evanghelia

Mintuitorului,

Evreilor, Evanghelia Nazireilor. Toate acestea suit neadevarate

aceiai eretici

au piasmuit ca ar

fi i

cinci alte carti in Scriptura

scrise mincinos.

La

fel,

cea Veche: Apocalipsa

lui

Testamentul

lui

Moisi, Sutyirea Nastere, Suirea lui Moisi, Tainicele carfi ale lui Moisi

Moisi. (n. aut)

365
i

Iar Fotie zice ca Pavel

II

insuflarea Caruia s-a vorbit

Treime

Acesteia

Tatal; zicind

i:

Ii

numete
i

aici

s-a scris

venic

Taina

Dumnezeu" pe

lui Hristos.

SfTntul

Duh, prin porunca

Deci Pavel arata

aici toata SfTnta

Dumnezeu", L-a aratat pe

venicuiui Dumnezeu", L-a

inalta slava. Caci, zicTnd: singur inteleptului

prin Iisus Hristos", L-a aratat pe Fiul; zicind

pe SfTntul Duh. [.. .]

Iar Icumenie zice ca singurul

i:

aratat

inteleptului

Dumnezeu"

nein|eleptilor zei. (n. aut.)

235

s-a zis spre osebirea mincinoilor

Iisus Hristos, caci

vatati toate

Acesta

pe ucenicii

i-a trimis

neamurile!" (Matei 28: 14).

Sai, zicind lor:

Mergind,

ln-

366

CAPITOLUL XV
1 Datori sintem noi, cei tori, sa purtam slabiciunile celor neputincioi,

Dupa

ce a facut rugaciune, Apostolul iarai

mai impliniti

Ji

sfatuiete i-i indulcete

pe

o data pentru ca s-a numarat impreuna cu

dinii, zicind: datori sintem"; i incfi-o data pentru ca-i numete puternici".
Nu a zis insa prost [simplu, n. m.]: sa purtam pe cei slabi", ci: slabiciunile
lor", indoind zicerea, pentru ca sa-i traga spre mai multa milostivire. 367
Creti{iii

gi

in credinta:

nu noua a placea,

Fiindca mai sus a zis ca noi, Cretinii, sintem datori sa purtam slabiciunile
celor neputincioi, Pavel invaja aici i cum se poate face aceasta. i zice ca

putem sa purtam neputintele

voia noastra,

ci i

placerea

lor atunci cind

nu vom cauta numai placerea

mintuirea fratelui nostru:

2 cifiecare din voi sa placa aproapelui intru bine, spre

zidire.

Adica fiecare Cretin sa faca ceea ce este placut fratelui sau, intru bine
insa, iar nu in rau, caci multi fac rele ca sa placa aproapelui. i, ca sa nu zica
Cretinul eel implinit in credinta: lata, eu trag pe neimplinitul frate al
bine! - mustrindu-1 totodata ne acela ra ia amintp 1? mincan

meu

la

pentru ca nu se face la vremea cuvenita, nu este spre zidirea,

fratelui tau, fiindca infruntarea fara

366

Vezi

subtnsemnarea de

de vreme nu-1 zidete,

la capitolul

ci il

ci

spre risipirea

doboara.

368

al epistolei catre Filipeni, stih 20, fiind vred-

nica de cuvint. (n. aut.)

367

Marele Vasilie,

fiind intrebat

cum

sint datori cei puternici sa poarte slabiciunile celor

neputincioi, raspunde aa: Cel ce poarta, adica ridica i vindeca oarecari boli i metehne
ale
fratelui sau, face precum este scris despre Domnul, ca a luat neputin{ele
noastre i a purtat
bolile,

nu ca

le-a primit

pe acestea asupra~i,

ci

ca le-a vindecat" (a 175-a hotatfre pe

scurt).

(n. aut.)

Vezi

tilcuirea zicerii:

Corinteni 10:24).

Nimeni

sa

nu caute de

(n. aut.)

236

ale sale, ci fiecare

de ale aproapelui"

(1

3 Caci nici Hristos

nu a

cautat a placea Lui-$i,

ci,

precum

este scris:

Mea
asupra
Tine
au
cazut
ocarasc
pe
Te
celor
ce
Ocarile
j}
(Psalm 68:11).
Hristos

noua, Cretinilor. Pentru ca

zice

era in stapinirea Lui a

nu

fi

ocarit

ne-

a nu patimi ceea ce a patimit, daca ar fi voit a placea Lui-i, adica

369
Dar, fiindca a
daca ar fi voit a cauta numai de Sine; insa nu a voit aceasta.
primit sa patimeasca, a dobindit nume rau de la cei mai multi fi S-a socotit ca

cinstit i

este neputincios, amagitor

facator de rele. Pentru aceasta strigau cei ce tre-

ceau pe linga Golgota i-L vedeau pe El rastignit, zicind: Pe altii a mmtuit,

iar pe Sine-i nu poate a Se mmtui!" (Matei 27:42). Deci - zice Hristos catre
Parintele Sau - ocarile i necinstirile ludeilor - care Te ocarau i Te necinsteau in Testamentul eel Vechi pe Tine, Parintele

Meu - au cazut asupra Mea,

a Fiului Tau, in Testamentul eel Nou. i acest lucru

caci cei ce erau obinuiti sa-L ocarasca

nu a fost nou

de mirare,

pe Tatal au cutezat aceleai lucruri

asupra Fiului.

4 Iar cite

370

s-au scris

mai inainte s-au

scris spre invatatura noastra, ca,

prin rabdare iprin mingiierea Scripturilor, sa avem nadejde.

Acestea mai-inainte s-au scris - zice - pentru ca noi sa le urmam. Cu euvintele acestea, Apostolul ii indeamna pe Cretini sa rabde ispitele i necazu
nice ce vin asupra noastra
adevarata, nadejdea ce o

i,

rabdindu-le, sa aratam intru sine-ne, vie

avem pentru

bunatatile care or sa

fie.

Pentru ca acela

369

Pentru aceasta, Teodorit tilcuiete aa: Caci Insui Stapinul nu a cautat de ale Sale, ei
S-a dat mortii pentru mintuirea noastra. Caci, in vremea Patimii, II auzim rugindu-Se i
zicind: Pannte, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta! Insa nu precum vreau

Eu,

ci

precum

vrei

Tu!" (Matei 26:39).

A primit inca

hulele ludeilor,

cele ce le pricinuiau

Tatalui din vechime, strigind ei cu faradelege, acestea le savireau asupra Lui. Pentru care a

pus

prooroceasca marturie.

Se vede insa ca Pavel folosete

tos

nu a placut Lui-i,

precum

371

elipsa, care se implinete poate aa:

Caci

aproapelui, spre mintuire, lucru pentru care a fost ocarit

Te ocarasc pe Tine... i celelalte. Ori aa: CSci

precum este scris, lucru pentru care a i fost ocarit."

este scris: Ocarile celor ce

nu a placut Lui-i,
370

ci

aici

ci Tatalui,

nici Hris-

a patimit,

nici Hristos
(n. aut.)

Intru alte izvoade se zice: caci cite", (n. aut.)

ca dumnezeietile Scripturi sint mingiiere intru ispitele pe care le patimesc

Cretinii, 1-au aratat Macaveii, zicind: (...) i noi dar (...) mingiiere avind sfintele carti care
sint in miinile noastre" (1 Macavei 12:9, 10). Vezi i subinsemnarea zicerii: CuvintuI lui
Iar faptul

Hristos sa locuiasca intru voi cu imbelugare" {Coloseni 3:16). (n. aut.)

237

ce rabda necazurile cu multumire

cu buna cunotinta se vede ca are nadejde

adevarata pentru bunatatile viitoare. Precum, dimpotriva, eel ce este nerabdai

nu are barbatie, acela se arata ca nu are adevarata nadejde

de aceea e mic la suflet i nu rabda.
tor

m inima sa

5 Iar Dumnezeul rabdarii i al mingiierii sa va dea voua a cugeta lafel

unii pentru altii, dupa Hristos Iisus,

Cu aceste cuvinte, dumnezeiescul Apostol invata ca, impreuna cu Scripturile, Dumnezeu este Acela Care da mingiierea i rabdarea ispitelor in sufletele
Cretinilor. De aceea II i numete Dumnezeul rabdarii i al mingiierii", de
vreme ce El

Dumnezeu

este datatorul

Deci Apostolul
i altul

II

roaga pe

altceva, ci toti sa

acelai lucru. Fiindca aceasta este insuirea adeva-

adica ceea ce cugeta

ratei dragoste,
i

pricinuitorul acestora.

sa dea Cretinilor a nu cugeta unul ceva,

cugete mtre dinii unul

cugete

pentru fratele sau.

socotete cineva pentru sine, aceea sa

de vreme ce este

i,

dragoste lumeasca

rea,

Pavel a adaugat, zicind: dupa Hristos Iisus", adica: Rog pe Dumnezeul Cretinilor sa va dea voua a cugeta acelea care plac lui Iisus Hristos, adica cele
placute lui

Dumnezeu

6 pentru ca

tntru

un

bune, iar nu cele urite

suflet i

Domnului nostru Iisus

Care este

lui

i rele.

cu o gura sa slavitipe Dumnezeul i Total

Hristos.

- zice - de a cugeta
pe Dumnezeu nu numai cu o

cTtigul

Acesta: a slavi

Dumnezeu

toti

Cretinii aceleai lucruri?

gura, ci

cu un

suflet

cu o

inima. Caci aceasta insemneaza zicerea: mtru un suflet", intelegmdu-se in

loc de inima, pentru ca in inima se pornete lucrarea miniei. Aici insa cititorul
se cuvine sa stea, apoi sa o ia ca de la alt mceput i sa zica: ... i Tatal Domnului nostru Iisus Hristos", adica:

Domnului nostru

Iisus Hristos!

impreuna, mcit sa intelegi ca

nu urmeaza
neasca a

Sa

Dar

al lui

slaviti

pe

al

unit de vei

Dumnezeu
Dumnezeu

vostru

Tata

citi:

Tatal",

Hristos fnsui este

Dumnezeu,

o necuviinta: este Dumnezeu al lui Hristos dupa

Mintuitorului, iar Tata al Lui este dupa dumnezeire.
nici

7 De aceea, primiti-va uniipe altii, precum

spre slava lui

$i Hristos v-a

al

Parinte,

firea

primitpe

ome-

voi,

Dumnezeu.
:rm

Hri

Dumnezeu. Caci faptul de a fi Cretinii uniti i de o cugetare slavete

pe Dumnezeu, fiindca Domnul a zis catre Tatal: Jntru aceasta tofi vor cuslava lui

238

daca vor fi toti una" (loan 17). i, dimpotriva, daca

Crestinii vor fi dezbinati si vor avea cugetari osebite, aceasta face sa fie hulit
Dumnezeu, fiindca paginii, vazindu-i pe Crestini despartiji, necinstesc crenoaste ca Tu M-ai

dinta

si

trimis,

oe Hristos.

37

pentru
imprejur
taierii
al
slujitor
S-a
Hristos
facut
Iisus
i va spun ca
adevdrul lui Dumnezeu, spre a adeveri fagaduintele parintilor;

le-a
ci
Lui-i,
placut
nu
a
Hristos
arata
ca
Apostolul
Prin aceste cuvinte,
primit pe toate din dragoste pentru noi, si cu aceasta ti tndupleca pe Crestinii
au
Evreii
Caci
Evrei.
din
Crestinilor
impotriva
mindri
se
nu
neamuri"
a
din
stradaduse
le
Dumnezeu
care
pe
fagaduinfele
pentru
mintuit
crezut si s-au
iubirea
pentru
doar
mintuit
s-au
si
crezut
au
neamuri"
din
mosilor lor, iar cei

de oameni
fel:

si

mila

Dumnezeu

lui

fagaduise

ii

Iar intelegerea zicerii Apostolului este ast-

Dumnezeu.

cei ce s-au nascut din

lui

Avraam ca saminta

Avraam au

calcat

Legea

lui

lui

va mosteni lumea; dar

Dumnezeu, facindu-se

vi-

Dumnezeu
lui
fagaduinta
de
nevrednici
urmare,
prin
si,
pedeapsa
nova|i de
pazit
a
omeneasca,
Sa
firea
dupa
si,
Hristos
venit
a
urma,
In
catre Avraam.
al
semn
fost
a
care
tmprejur,
taierea
si
chiar
primind
Dumnezeu,
Legea lui
celor ce se nasc din saminfa lui Avraam. Asadar, primind Legea, taindu-Se
imprejur

fScindu-Se samtn^a a

si

Dumnezeu

cazuta asupra Evreilor

fagaduinje ale lui

lui
si

Avraam, Hristos a dezlegat urgia

i-a facut vrednici de a primi iarasi acele

Dumnezeu. Deci Hristos a primit

sa arate fagaduin|ele

lui

taierea imprejur

Dumnezeu-Tatal, sa intareasca Legea

urmezi

5
fagaduintele lui

Hristos

zice Hrisostom

Legea cu adevarat, dar nu pentru ca sa o mai pazeti

pazit
ci

Dumnezeu? Caci

fiindca tu

ai

calcat-o Tnainte

duinfele parintilor.

De

aceea,

lui

si

numai ca

sa o faca sa

a implinit

tu de

acum

inainte,

prin aceasta, te-ai facut nevrednic de fagatu te-ai mmtuit dupa dar, pentru ca mai inainte
i,

Hristos

Hristos

9 iar neamurile" sa-L slaveasca pe Dumnezeu pentru mila Lui,

Cretinii Evrei
nici

de

372
i

ele,

zice

- aveau

calcind Legea

lui

fagaduintele, cu toate ca se facusera nevred-

Dumnezeu.

Iar voi, Cretinii din

pe cmd eram nedrepti i pacatoi,

noi sS purtSm neputinfele fratilor i sa facem tot ce

Iar Teodorit zice aa: i StSpinul Hristos ne-a iubit

ne-a Tndreptat. Aadar, se cuvine ca

putem pentru mintuirea

neamuri",

acelora." (n. aut.)

239

v-afi mintuit

doar pentru iubirea de oameni a

veasca. Caci

- daca implinirea

Dumnezeu, de aceea si sinteti

datori a-L slavi si a-I mulfumi mai mult pentru aceasta.
Caci - dupa Fotie - de
aceea v-a primit pe voi Dumnezeu, cei din neamuri", ca mai
mult sa Se slaa

nu parea ca a mintit

rintelui

de

fire si

rea lui

voua, neamurilor", bunatajile cele mai presus

nenadajduite, fara sa vi le fi fagaduit dinainte? Iar slava si multumi-

Dumnezeu

sa-i purta|i

de

Dumnezeu catre Evrei, pentru

Lui - cum nu este negraita slava Pa-

fagaduintelor lui

Tatal, a fost slava a

acum, cind v-a daruit

lui

pe

si

este ca voi, Crestinii din neamuri", sa

cei slabi

si

fiji

uniji intre voi,

sa nu suferiji a va osebi de madularele voastre, adica'

fratii vostri.

precum

Pentru aceasta Ma voi marturisi Jie intru

neamuri si voi cinta numele Tau " (Psalm 1 7:53).
10 i iarasi zice: Veseliti-v a, neamuri, impreuna cu norodul Lui"
(Deuteronomul 32:43)
11 i iarasi: Laudatipe Domnul, toate neamurile, laudati-Lpe El,
toate noroadele!" (Psalm 116:1).
12 i iarasi zic? Isaia: Fi-ya radacina lui Iesei si Cei ce Se va scula a
stapinipeste neamuri. Intru Acesta neamurile vor nddajdui"
este scris:

(Isaia 11:10).

Apostolul a adus toate marturiile acestea ca sa arate ca to$i Crestinii atft

cei din neamuri", cit si cei din Evrei - trebuie sa fie
uniti si sa cugete unul si
acelasi lucru. Caci, cu aceste marturii, li smereste pe Crestinii
Evrei, ca sa nu
se mindreasca asupra Cretinilor din neamuri", fiindca
toti Proorocii mai
inainte vesteau ca

una cu

si

neamurile" vor crede in Hristos

si

se vor mintui impre-

cu aceleasi marturii, li smereste si pe Crestinii din neamuri", fiindca le arata ca nu au fost norod al lui Dumnezeu,
ci s-au unit cu norodul lui Dumnezeu, adica cu Israilitenii, si ca, prin urmare,
sint datori lui
Dumnezeu mai mult decit Evreii, luind mai mult dar si facere de bine decit
Evreii. i,

aceia.

Iar zicerea: marturisi-Ma-voi Tie intru

neamuri" s-a zis din partea lui

Hristos catre Parintele, adica: Te voi propovadui la
neamuri" - o Parinte al

Meu!

Iar aceasta: fi-va radacina lui Iesei", arata ca

din radacina lui Iesei

va

Cel ce Se va scula ca sa stapineasca peste neamuri", adica

Hristos.
Iar si" este de prisos - dupa Icumenie. Va fi zice - radacina lui Iesei - dar
care este aceasta? - Cel ce Se va scula sa stapineasca
peste neamuri", adica Hristos.
rasari

240

13 Iar Dumnezeul nadejdii

sa va umple de toata bucuria ipacea

nadejdi

SJTnt.

Aici, Apostolul se roaga ca Evreii Cretini sa se

umple de

toata bucuria,

caci erau mihniti, fiind infruntati de catre cei din neamuri". Iar pentru aeetia
din urma se roaga sa se umple de pace, caci ei se luptau vrajmaete cu cei din

Evrei care inca tineau cele ale Legii, Ori, mai ales, Pavel se roaga ca amindoua partile sa se umple i de bucurie, i de pace. Dar cum vor ajunge ei la
aceasta? Prin credinta. Iar credinta cu ce

va folosi? Intru a prisosi

li

de. Caci eel ce crede pentru bunatatile venice care vor

fi

nu

in nadej-

se mihnete

pentru greutatile de fata, acesta prisosete intru nadejde, nadajduind adica

pentru cele venice i rabdind cu barbatie greutatile vremelnice. Dar, la rindul

ce ne va folosi nadejdea? Intru a dobindi darul Sfintului Duh, care va

face mai puternica aceasta nadejde a noastra.
ei, intru

14 i eu insumi sint incredintat pentru

ca i voi sinteti
plini de bunatate, tmpliniti in toata cunogtinta, putind a sfatui ipe
voi,fratii mei,

altii.

Fiindca in multe parti ale epistolei acesteia a grait aspru

dumnezeiescul Apostol ll vindeca acum, i nu zice: am auzit",
credintat" adica: Insumi eu, care va mfrunt

ca

va mustru,

mfruntator,

ci:

m-am

in-

sint deplin incredin-

de bunatate, adica de socoteala buna i iubitoare de frati.

Ori, bunatate" numete de obte toata fapta buna. i nu a zis: aveti bunatate", ci: sinteti plini de bunatate". Insa, fiindca nu este nici un folos daca cineva are bunatate dar nu tie cum sa o intrebuinteze, Apostolul adauga, zicind:
tat

sinteti plini

de toata cunotinta, pentru a ti sa intrebuintati

bunatatile i faptele bune pe care le aveti. i le-a mai zis ca
vrednici a-i sfatui i pe altii, nu numai a fi invatati de altii.
Sinteti plini

Dupa Icumenie, L-a numit Dumnezeul

nadejdii" ca sa arate ca

nadajduind ca rugaciunea sa va lucra intru Cretini, de vor voi

nostru este

Dumnezeu

II

cum

se cuvine

sint in stare i

Dumnezeu

roaga pe

aceia. Fiindca

Dumnezeul

ce nadajduiete intr-Insul nu este ruinat. Iar Teodorit

tilcuiete aceasta zicind ca Apostolul, dupa ce a zis mai inainte ca nadejdea care se vede nu
este nadejde", II numete acum pe Dumnezeu Dumnezeu al nadejdii", ca pe unul ce a dat

neamurilor" de

la

al nadejdii, i eel

Tnceput nadejdea blagosloveniei

i Ii

adeverete fagaduinta prin fapte. Iar

aceasta este zalog pentru bunatatile nSdajduite, fiindca Cei ce le-a fagaduit i apoi le-a implinit negreit va implini i cele fagaduite noua acum. Iar Apostolul ne poruncete nu doar sa

nadajduim,

dem

ci

sa prisosim intru nadejde", adica sa nadajduim cu curatie

bunatatile nadajduite. i a zis ca ne va da duhovnicescul dar. (n. aut.)

241

sa socotim ca ve-

fratilor>

aminte

Romanii erau oameni cu

cetatea imparateasca,

ma

de aceea aveau

am

indulcete, zicind:

vrednicii, adica
i

cu dregatorii, fiindca locuiau

mare mindrie. Aadar, Apostolul

cutezat a va scrie", dar cu zicerea aceasta mult

mustra. i nu se multumete numai cu

i ii

parte", adica in putine parti,

nu ca

cum

atit, ci

adauga:

Am

v-a invata, ci ca i

ii

in
ii

sfar-

cutezat in

cum

v-a

aduce aminte", adica va aduc aminte putin. i - dupa Hrisostom - Pavel arata
prin toate acestea ca nu le vorbete ca un invatator i Apostol, ci ca un frate i
prieten catre frati i prieteni de aceeai cinste. Fiindca aceasta este insuirea
invatatorului, sa vorbeasca uneori cu infruntare, iar alteori sa

impodobeasca

cuvintul spre folosul ascultatorilor.

despre darul dat mie de Dumnezeu,

16 spre afieu slujitor al lui lisus Hristos la neamuri", ierurghisind

evanghelia lui Dumnezeu,

r

Nu

eu mi-am insuit cinstea

de a invata i a fi Apostol! Nu, ci Dumnezeu, Care m-a rinduit la aceasta, mi-a
poruncit, nu fiindca a fi fost vrednic de o asemenea chemare, ci dupa darul

Facmd

Lui. Spre ce

m.]
iti

al

-o

mai

cuvintul

smerit, Apostolul zice:

s-a dat insa darul acesta? Spre a

mi

fi

slujitor i iereu [preot, n.

nu ma invinupreotia mea, sa propo-

evangheliei, adica al propovaduirii bunei-vestiri. Deci sa

fratii

mei!

pentru ca va in vat, caci aceasta este

vaduiesc evanghelia. i eu, preotul evangheliei, am drept sabie cuvintul i

propovaduirea, iar voi, Cretinii ce ascultati propovaduirea mea, sinteti jertfa.

Cine ar invinui aadar pe iereu, adica pe preot, ca ii pune cutitul asupra vitelor rinduite spre jertfa, ca le taie i le desface in parti? Negreit, nimeni! Iar
Pavel a zis acestea intii pentru ca sa intr-aripeze cugetarile Cretinilor, dupa
ce vor intelege ca sint jertfa a evangheliei

novateasca

sa arate ca

s-a poruncit

lui, iar

apoi pentru ca sa se dezvi-

de sus a face aceasta.

ca sa se faca prinosul neamurilor" bine-primit,

sfintit intru

Duhul

Sfint

Nu v-am
in

Roma,

nosul

scris

zice

- ca

sa

ma

slavesc, ci pentru ca

voi, cei ce

va

aflati

sa va mintuiti impreuna cu celelalte neamuri". i aa sa se faca pri-

jertfa neamurilor" catre

aducind roade

lui

Duh", adica este

Dumnezeu.

sfintit

Dumnezeu,

in intregime bine-primite, toate

Iar prinosul aceasta este sfintit intru Sfintul

cu viata

petrecerea duhovniceasca, caci credinta nu

242

sfintete singura, ci trebuie

fiindca

am

avea

viata duhovniceasca

$i,

crezut

ne-am

botezat,
i

am

duhovniceasca. Caci noi, Cretinii,

Duhul Sfmt;

luat

dar,

daca nu

vom

imbunatatita, se stinge darul Duhului Sfmt.

vorbind de neamuri", Pavel smerete cugetarile cele mindre ale Ro-

nu judece ca nevrednic de

manilor, incit sa

Pavel, fiindca acesta a adus

pamint

buna

viata

pe mare

17 De aceea,

in toata

cinstea lor faptul ca au invatator pe

Dumnezeu mai

lui

toate neamurile ce se afla pe

lumea.

am lauda in Hristos lisus,

in cele ce sintcatre

Dumnezeu.

Fiindca s-a smerit mult prin cuvintele de mai inainte, dumnezeiescul Pavel
inalta

acum

cuvintul, ca sa

nu se

iese totui afara de smerenia obinuita lui. Caci zice:

tra sine-mi, nici Intra strguinta

in ce

ma

mea,

Eu am

lauda,

nu Tnsa

in-

ci intra Hristos i in darul lui Hristos. i

laud? In cele catre Dumnezeu, adica nu in cele proaste

cioase, ci in cele dumnezeieti

nu

arate lesne defaimat. Facind insa aceasta,

strica-

duhovniceti.

18 Caci nu voi cuteza sa spun ceva din cele ce nu a lucrat Hristos prin
mine spre ascultarea neamurilor", cu cuvintul i cu lucrul}
19 prin puterea semnelor i a minunilor, intru puterea Duhului SfTnt,
Fiindca mai sus a zis ca este liturghisitor
neamurile,

acum Apostolul spune

vreun lucru din cele ce nu

le-a savirit
i

pe

toate,

daca vorbesc,

dumnezeiesc
zic

am

aa:

facut,

folosindu-ma

i slujitor al

Nu ma

mai

falesc, nici

ca nu

ales

la toate acelea

am

evangheliei la toate

nu

ma

mindresc cu

facut nimic, ci Hristos

ca organ

unealta. Caci

daca filosofez despre lucrurile cereti, i daca fac ceva

mai presus de fire i daca saviresc minuni - toate acestea i

sint fapte i ispravi ale lui Hristos,

pentru ca sa asculte neamurile"

nu

ale mele. Iar acestea se faceau

sa creada.

Semnul se osebete insa de minune, caci semn" se zice la ceea ce se face

dupa firea lucrurilor, in chip nou i minunat insa, precum, de pilda, a se vindeca indata soacra lui Petru cea aprinsa de boala. Adica acest lucru este dupa
fire, insa atunci s-a facut in chip nou i minunat, caci fierbinteala a lasat-o in
graba, doar la atingerea miinii Domnului. Iar minune" se zice la ceea ce nu
se face dupa firea lucrurilor. De pilda, in chip firesc, eel ce se nate orb nu se
poate vindeca i a avea ochi vazatori. Dar Domnul a facut minunea aceasta,
facindu-1 cu ochi sanatoi pe orbul din natere. Insa,
se fac afara de obinuitele legi ale
ale

firii,

minuni

iar la

firii;

minune, mai multe.

cu lucrarea

dar, la

atit

semnul,

cit i

semn, se dezleaga mai putine

$i, fiindca

de multe

ori se fac

diavolilor, Apostolul a adaugat: intru puterea

243

minunea,
legi

semne

Duhului

Eu faceam semnele

Sfint", adica:

minunile acestea cu puterea Sfmtului Duh.

dumnezeiasca vrednicie a Sfmtului -Dull,

indca poate face asemenea semne i minimi ca un Dumnezeu ce este.
Iar din cuvintele acestea se arata i

a$a

tncit,

din lerusalim

i irnprejurimi,

pina in

Iliria,

fi-

am implinit

propovaduirea evangheliei lui Hristos,

H

dovada cuvintelor mele? Vezi multimea ucenicilor pe care i-am facut! Caci, mcepind din lerusalim, am mers pina
in Iliria, adica pina in Sclavonia (care e partea cea mai de pe urma a Bulgariei). i nu a zis numai: am propovaduit", ci i: am implinit evanghelia", ca
sa arate ca cuvintul i propovaduirea sa nu s-au facut fara lucrare, ci in fapta,
Zice: Ascultatorule, vrei sa primeti

cu lucrarea,

ca au facut rod prea-implinit.

ca sa nu socoteti ca a inceput din lerusalim

i,

Pavel a adaugat ca a mers

Iliria,

Iliriei, atit la

neamurile de

a mers de-a dreptul in

prin partile dimprejurul Ierusalimului

miaza-noapte,

cit i la

ale

cele de la miaza-zi.

De

- dupa dumnezeiescul Hrisostom - Pavel nu a propovaduit numai

aceea

cetatile i in satele
rile

la

de sub

stapinirea cea prea-lata a Romanilor, ci

la

in

neamu-

ce se aflau sub varvari, adica: in Finichia, in Siria, in Cilichia, in Capado-

chia

in Arabia;

in eparhiile Saracinilor, ale Perilor, ale Armenilor

altor varvari; i in Italia, in

Spania

intru alte cetati

ale

imparatii ale Europei.

20 rivnind sa bine-vestesc acolo unde Hristos nufusese numit, ca sa nu

zidesc pe temelie straina,
Zice:

Nu numai

ca

am

tras la credinta lui Hristos,

mele

lui Hristos, nici

mea

propovaduit evanghelia

la atitea

neamuri

le-am

dar acele neamuri nici nu auzisera mai inainte nu-

propovaduirea vreunui

alt

Apostol. Fiindca

am

socotit ca

nu merge sa propovaduiesc la neamuri ce au auzit de

Hristos i propovaduirea altui Apostol, ca sa nu ma arat ca zidesc pe temelie
straina. Caci - zice - atit de departe sint de a voi sa ma arunc la ucenicii altor
Apostoli pentru slava i lauda mea. Deci nici voua nu v-am scris pentru ca a
vrea sa primesc slava de la voi, ci ca sa-mi implinesc datoria de a propovadui
slava

lauda

este a

evanghelia.

numete temelie straina" invatatura i propovaduirea celorlalti

Apostoli nu pentru ca aceia ar fi fost straini, nici pentru ca ar fi propovaduit
altceva decit el, ci o numete aa dupa cuvintul platii date de Dumnezeu. Fiindca plata pe care aveau sa o ia Apostolii pentru osteneala facuta la cei caroIar Pavel

ra au propovaduit era a lor, iar lui Pavel i-ar

pentru ca nu s-a ostenit el la acea lucrare.

244

fi

fost lucru strain, nefiind al sau,

21

ci,

precum

vor vedea;

Cei carora nu li s-a vestit despre El, aceia II

ce nu au auzit, aceia vor intelege" (Isaia 52:15).

este scris:
i,

cei

Aici, Pavel arata ca proorocia aceasta s-a implinit intra insai propovadui-

cu propovaduirea evangheliei, a facut sa vada lumina cunotintei de Dumnezeu multe neamuri la care nu propovaduise nimeni altcineva mai inainte. i i-a facut sa inteleaga adevarul credintei pe multi care nu

rea sa. Pentru ca

el,

auzisera mai inainte pe vreun

alt

Apostol.

Cu

aceasta, arata ca

mai multa

oste-

neintotul
barbari
i
cu
oameni
invata
cind
cineva
cheltuiete
sudori
neala
vatati, care nu au auzit cuvintul lui Dumnezeu niciodata, decit atunci cind ini

vata pe cei ce a auzit mai inainte de la

22

De aceea am ifost oprit,

La inceputul
arata

epistolei,

pricina, caci zice:

am

de aceea

altii.

de multe

Apostolul a

Alergam

fost oprit. Caci

zis:

ca sa vin la vol

am

fost oprit pina

acum",

iar aici

propovaduind evanghelia,
apucam i doream sa vin, nepu-

in toate locurile

de multe

tind insa a aduce la implinire dorul

ori,

ori

meu

ma

pentru pricina de mai sus.

23 Dar acum, nemaiavind loc intru acestelaturi si de multi ani avind

dorinta sa vin la
9

voi.7

nadajdi

safiu petrecut aco

satura mai inainte, in parte, de vou

vad in trecere

Am fost oprit - zice - de a veni la voi, Romanilor, caci voiam sa propovaduiesc neamurilor". Iar acum, fiindca in partile acestea ale Corintului (caci
din Corint s-a sens epistola aceasta) i ale Peloponezului nu mai am vreo lu-

va scriu i voi veni la Roma pentru dragostea voastra, iar nu pentru, iubire de slava ori pentru vreo alta pricina. Apoi - ca sa nu-i zica Romanii: O
Pavele, fiindca acolo nu ai lucrare, ne foloseti pe noi ca pe un lucru in treacat! - Apostolul zice ca i cum le-ar raspunde: Dorind de multi ani sa ma indulcesc de voi, ma silesc acum sa implinesc aceasta dorinta a mea. Pe de alta
crare,

parte, pentru

ca

ei

sa nu se mindreasca, zicind ca Pavel

ii

dorete fiindca sint

mai mari decit ceilal|i, Apostolul zice mai departe aa: Voi veni la voi cind
voi merge in Spania. i, iarai - ca sa nu zica Romanii: i ce? Ne faci pe noi
popas i de aceea vrei sa ne vezi in trecere? - le spune: Voi fi petrecut acolo
de catre
lete sa

voi, adica:

merg

Ma

veti petrece acolo voi iniva,

in Spania. Drept aceea,

vazind nevoia ce

nu va defaim, insa de nevoie

mihnea
245

ma

tree

pe

si-

la

dupa ce mai

petrecut acolo de catre voi

intii,

ma voi

in parte,

satura de voi.

cuvintele acestea, dumnezeiescul Apostol arata cu cit de multa dragoste

nu a

bea, caci

zis:

ca sa va vad",

ci:

zic parinfii iubitori catre prea-iubifii

de lunga ar

ca: Oricit

ca sa

Tndulcire, insa primesc a

ma

satur",

singurii lor

vremea, nu poate a

fi

ma

ma

iu-

urmind cuvintele ce

zis:

le

in parte", adi-

satura de a voastra intilnire

macar in

satura de voi

fii.

ii

Cu

parte.

sfintilor,

Macedonia
r

Ahaia au

bine-voit safe

saraci dintre sfintii ce sint in lerusal

A,

Mai

sus,

Roma, Insa, fiindca avea sa

pe Romani, le spune acum i pricina

Apostolul a fagaduit sa mearga

zaboveasca, ca sa nu para ca-i ia in

ris

la

Ma due - zice - la lerusalim ca sa slujesc

zabovirii:

sfintilor.

Nu

zis:

ca sa

pe noi ce mare bine

este milostenia ce se da sfintilor Cretini, de vreme ce primete sa o duca Jnsui Pavel, invatatorul lumii, care alege sa faca aceasta lasmdu-i pe Romani,
le

due milostenie",

macar ca

li

iubea

ci:

ca

sa-i slujesc",

de mult.

atit

374

Cu

invatmdu^ne

indeamna totoCaci, zicind ca Macedo-

acest cuvint, Apostolul

li

pe Romani sa faca milostenie acelor saraci.

nia i Ahaia au bine-voit" a da milostenie, le insufla rivna in inima, ca i ei sa
urmeze cetatilor acelora i sa miluiasca pe sfintii din lerusalim. i Pavel nudata

mete pretutindeni milostenia imparta5ire", fiindca este un citig obtesc i al

celor ce o dau, i al celor ce o iau. Despre ce fel de milostenie a vorbit insa?
Oarecare'\ adica mica i putina, ca sa nu se spuna ca-i ocarate pe Romani ca
de argint

sint iubitori

in lerusalim",

nemilostivi. i zice: celor saraci dintre sfintii ce sint

ca sa arate ca

sint vrednici

sint saraci, i pentru sfinfenia i fapta lor

27 Ei au

de mila cu indoit chip:

pentru ca

buna.

bine-voit fiindca le sint i datori; caci,

daca neamurile" s-au

impartait intru cele duhovnicegti ale lor, datori sinti ei sa le

slujeasca intru cele trupeti.

Nu
au voit
374

este de mirare
sa~i

Vezi

zice

ca Machidonenii

Peloponesiotii mai sus zii

miluiasca pe Cretinii Iudei ce sint in lerusalim, pentru ca le sint

la capitolul

al epistolei c&tre

Galateni, stih 9, c&, intilnindu-se Pavel cu Petru,

cu

i ceilalti Apostoli procu loan in lerusalim, au impHrtit propovMuirea evangheliei;

^
pov^duiau Evreilor, iar Pavel propov&duia neamurilor". Insa pe Cretinii Evrei cei saraci din
lerusalim, care crezuserU in Hristos i li se rSpiserS averile de catre Evreii necredincioi, nu
i-au imp&rtit i-i aveau de obte, i Pavel, i ceilalti. i purtau grija pentru cele de trebuinta ale

Iacov

_ _

lor i

de aceea

scrie aici Apostolul despre dinii. (n. aut.)

246

Din ce pricina? Fiindca

datori acestora.

Se pogora cu neamul

dintre Iudei

Hristos
bunata|ile duhovniceti, bunatati pe care le-au dobindit Machidonenii, Pelopom

impartaeasca
voi,

pe

i ei

Cretinii

Romanii, aveji datoria

i

nu a

lumea
Iudei de bunatatile trupeti. Aadar - zice -

a-i rnilui.

impartaeasca" cu bunatati trupeti,

zis: sa-i

intra cele trupeti", punindu-i in rinduiala

de

ci:

sa

le slujeasca

slujitori ai sfintilor acelora,

ca sa

dea lor precum dau i imparatilor dajdii. Nici nu a zis sa slujeasca cei din
neamuri" cu bunatatile lor trupeti, precum a zis ca ludeii i-au impartait cu
bunatatile duhovniceti ale lor. Caci banii i celelalte bunatati trupeti nu sint
averi

precum sint bunatatile duhovniceti,

tuturor oamenilor, pentru ca tec de la unii la altii.

numai

teti ale

ale celor ce le au,

28 Ispravind deci aceasta i pecetluindu-le rodul acesta,

tmcindpe la voi, in Spania.
Adica:

Dupa

ce - zice

aceasta a sfintilor

ob-

ma voi duce,

voi lasa ca intr-o vistierie imparateasca milostenia

dupa ce o voi

ci sint

pecetlui ca intru

un loc aparat

nejefuit,

3 6

ma voi

Fericitul Pavel
duce prin mijlocirea voastra, a Romanilor, in Spania.
arata i cu aceste cuvinte ca mergerea sa in Spania a fost de nevoie i nu pen-

375

Vezi Tnsa, iubitule, ca Pavel a numit milostenia impartaire" fiindca cei ce d iau se cuvine sa-i impSrtaeasca cu bunatatile duhovniceti pe cei ce li miluiesc i sa se roage pentru
dtnii. Lucru despre care zice i Teodorit, ca Moisi, vazind ca tapul adus pentru ispairea pacatelor a fost ars de tot, s-a
jertfa

mmiat pe Eliazar

lua|i pacatul obtii i s-o curatiti inaintea

aceasta zice

le-a zis: Pentru

Domnului"

ce nu

sfintilor i

ati

mincat

va e data

(Levitic 10:17). [...] Pentru

Apostolul: Ei se impartaesc cu voi Tntru cele trupeti, iar voi va Tmpartaiti cu

dtnii intru cele duhovniceti.

supui sub judecata

lui

Deci de

aici

Dumnezeu. Vezi

voastra in evanghelie" (Filipeni 1:5);

376

pe Itamar

adusa pentru pacat in locul eel stint? Caci aceasta este sfintenie a

voua ca sa

sanu

mvatam

ca,

mincind cele aduse de norod, sintem

subinsemnarea

cea a

zicerii:

zicerii: (...)

pentru impartairea

Jar despre facerea de bine

Tmparta^ire

uitati!" (n. aut.)

Aici, Teodorit zice:

fericit i

de

trei ori fericit?

Cu ce cununi vrednice de lauda ar incununa cineva capul acesta

Caci - macar ca tia i proorocea catre presviterii Efesului necazu-

pe care urma sa le patimeasca in fiecare cetate, ca zice: Duhul SfTnt marturisete prin toate cetatile, zicmd ca ma ateapta legaturi i necazuri (Fapte 20:23) - pururea
pomenitui Pavel nu socotea acestea, ci scrie Romanilor ca va merge la Roma i ca de acolo

rile i legaturile

are sa meargS in Spania, neingrijindu-se pentru necazurile ce

acestea,

numai

sa

iau in seama, nici

am

iuat-o

de

la

duca

la

nu pun

Domnul

urma

sa le patimeasca Tn cetatile

capat calea evangheliei, precum spune mai departe: Dar nimic nu

pret

pe

Iisus,

sufletul

meu, numai sa fmplinesc calea mea

ca sa marturisesc evanghelia darului

20:24)." (n. aut.)

247

lui

slujba

pe care

Dumnezeu (Fapte

tru

defaimarea

lor

doar trece prin Roma,

cum am

numit-o rod", ca sa arate ca mai mult citiga

zis

mai

sus. Iar milostenia a

rodesc cei ce o dau decit cei

ce o iau.

29 i tiu

ca,

venind

la voi, voi veni intru plinirea blagosloveniei

evangheliei lui Hristos.

tiu

zice

ca,

venind

la

Roma, va

bunatatile evangheliei. Caci Apostolul

voi vedea ca bine-sporiti intra toate

numete plinirea blagosloveniei evan-

gheliei" toate bunatatile cele vrednice de blagoslovenie

liei.

Prin blagoslovenie", poti insa a intelege

voi afla impliniti intra milostenie

precum

Ti

30 Rogu-va insa pe

de lauda evanghe-

milostenia. Deci zice aa:

intra iubirea de oameni.

acestea pentru ca Romanii, ruinindu-se de laudele

face milostivi

lui,

Iar

Va

Pavel scrie

sa se sirguiasca a se

lauda.

voi, fratilor,

prin

Domnul nostru

lisus Hristos i

prin dragostea Duhului, nevoiti-va impreunacu mine intru

rugaciuni iatre Dumnezeu pentru mine,

Tmpreuna cu
sine i mijlocitor, precum i acum pune mijlocitor catre Dumnezeu-Tatal pe
Hristos, dupa firea Sa omeneasca, i dragostea Sfintului Duh. Iar pe Parintele
Pavel nu se socotete vrednie de crezare in nici un lucru,

ci ia

nu-L pomenete anume, ca sa te mveti tu, cititorale, ca, prin ceea ce lasa nespus, II pomenete i pe EL Tot astfel, i cmd II pomenete numai pe Tatal, nu
lasa deoparte pe Fiul i pe Duhul, pentru ca Fetele Preasfintei Treimi Se tin

Una de

Alta, fiind nedespartite. i a zis: prin dragostea Duhului", ca sa arate

precum Tatal i Fiul au iubit lumea, tot la fel a iubit-o

insa - o cititorale! - cit de mare a fost smerita-cugetare a
ca,

Duhul

lui

Sfint.

Vezi

Pavel, incit a zis

ca are nevoie de rugile celorlalti Cretini.

31 ca sa

ma izbavesc de cei nesupui din ludeea

Pavel nu a
ludeea!

ci:

zis:

Rugati-va ca sa

ca sa

ma

Hristos, Care zice sa ne

ma

lupt

sa birui pe cei ce

nu

se supun in

izbavesc" de dinii, implinind cu aceasta legea

lui

rugam pentru

Cu

nu cadea

377

in ispita (Matei 6:13).

Dumnezeiescul Hrisostom zice c^ era obicei vechi a se numi milostenia blagoslovenie" (cuvintul 30 la Epistola catre Romani). Inca i Pavel o nume^te aa in alte parti, zicmd:
Am socotit deci ca este nevoie a-i ruga pe frati sa vina Tntii la voi ca s& pregateasca blagoslovenia voastra fagaduita mai Tnainte, ca aceasta s& fie gatita ca blagoslovenie, iar nu ca la-

comie"

(a

doua epistola catre Corinteni

9:5). (n. aut.)

248

aceasta, el arata

ca trebuie sa slujeasca

sa duca milostenia la sfintii Cre-

ce se aflau intre acei nesupui, care se primejduiau sa moara de foame

tini

de saracie:

gi

ca slujba

mea in lerusalim

Adica: Rugati-va pentru ca

osirdie milostenia ce

nu

arata ca
sa.

e destul

li

sa sefaca bine-primita

Cretini din Iudeea sa primeasca cu

sfintii

se aduce prin mine.

numai

Din acest cuvint

a da milostenie cineva, ci

Pentru ca milostenia celui ce da de nevoie

cu slava desarta, nu este primita

si

sfintilor,

rodul

cu

ei piere.

al

Apostolului se

primita milostenia

fi

sila, ori

din nedreptati ori

378

32 ca sa vin la voi cu bucurie, prin voia lui Dumnezeu,

Ma rog - zice - sa ma izbavesc de Iudeii cei nesupui, ca sa vin degraba i

sa va vad, cu bucuria inimii mele, fara a cerca vreo scirba de la aceia.

fi sa

Nu

ma odihnesc impreuna cu voi.

zis:

sa vin

sa va invat",

sa

ma

odihnesc impreuna cu voi",

adica: Voi sa va odihniti cu mine pentru mvatatura mea, iar eu sa ma odihnesc
impreuna cu voi pentru sporirea credintei voastre. Cu zicerea aceasta, Aposi

ci:

de vreme ce Cretinii din

aveau nevoie de odihna.

tolul arata ca,

i el

Roma aveau

nevointe

osteneli,

i ei,

Prin slujba", Teodorit mtelege aici slujba propovaduirii evanghelice, despre care
Pavel
zicea in Faptele Apostolilor: Dar nimic nu iau in seama i nu pun nici un pret pe
sufletul meu,

numai

mea i slujba pe care am luat-o de la Domnul Iisus, ca sa marturisesc

Dumnezeu" {Faptele Apostolilor 20:24). Iar ca milostenia urmind din

sa implinesc calea

evanghelia darului

lui

nedreptate este neprimitS, marturisete Sirah: Cel care jertfeste din nedreptate
aduce prinos
spurcat" (capitolul 34:20). i, iarap: Cine aduce jertft din banii sfecilor junghie
pe fiu maintea tatalui" (la fel, 22). i
fi

adu Lui pirga din roadele

Solomon

pe Domnul din ostenelile tale cele drepte

i marele Vasilie zice ca nu se face milostenie

zice: Cinstete

dreptatii" (Pilde 3:9).

din nedreptate, nici blagoslovenie din blestem, nici facere de bine din lacrimi. i,
iarai: Daca
dai saracilor luind cele ale saracilor, mai bine ar fi fost precum s-a zis, nici
a rapi, nici a da. De
ce spurci bogatia ta, gramadind intr-insa citigurile nedreptatii? Pentru ce
spurci prinosul
tau,

apucindu-te sa aduci prinoase din nedreptate?" Iar dumnezeiescul Hrisostom zice aa:
, facatele
se curatesc cu milostenii i cu credinta. Milostenia nu trebuie sa fie tnsa din
cele dobmdite cu
nedreptate, fiindca acest lucru nu e milostenie, ci cruzime

dezbraca pe unul
este
(...)

de
ca

nici
i

un

i"a

imbraca pe

folos."

Vezi

altul? Caci, chiar

daca

am

neomenie. Caci ce folos este a

da toate cele

subinsemnarea pe larg despre rapire

rapirea averilor voastre

ati

luate de la

nu ne

nedreptate de la zicerea:

primit-o cu bucurie" (Evrei 10:34). (n. aut.)

249

altii,

33 lar Dumnezeul pacii safie cu voi toti! Amin!

i

\.

Fericitul Pavel are obiceiul

de a se ruga catre

Dumnezeu

epistolelor sale, adaugind aceasta pe linga invatatura

am zis

alta data.

in fiecare parte a

sfatuirea sa,

precum

379

CAPITOLUL XVI
1

i v-o incredintez pe Fivi, sora noastra, slujitoare a bisericii din

Chenhrees,

Apostolul o incredinteaza Romanilor pe aceasta Fivi fiindca ea le ducea

epistola de fata. i o cinstete i o lauda pentru multe pricini: mtii, fiindca pe
ea o scrie mai intil inaintea multor altora care sint pomeniti de aici Tnainte; al
doilea, pentru ea o numete sora sa duhavniceasca", ceea ce este o mare lau-

da pentru dmsa, a se invrednici sa se numeasca sora lui Pavel; i, al treilea,

pentru ca era slujitoare a bisericii din Corint, Chenhrees fiind un sat prea-mare
al

Corintului

- dupa Teodorit.

2 ca saoprimiti tntru Domnul, cu vrednicia cuvenita

sfinfilor

V-o incredintez pe ea voua, Cretinilor, ca sa o primiti cu cinste,

pentru Domnul. Caci eel ce primete pe altii pentru Domnul ll cinstete i pe
Adica:

mult mai
mult este cinstit. De aceea a i adaugat Apostolul: Ca s-o primiti pe Fivi cu
vrednicie, cum se cuvine a fi primiti sfintii - adica sa o primeasca pe ea ca pe
eel

mic

prost [umil, n. m.], iar daca eel dat in grija este

i sfint,

o sfmta.

i sa-ifiti

ajutor in orice lucru ar avea trebuinta de vol

Adica: Fratilor, v-o incredintez pe Fivi ca

nu a
mete", ca sa nu
ajutati. i

zis:
li

se faca insarcinator

379

Vezi

sa o

Tngreuietor.

$i

mie insumi.

pe Fivi; apoi, a pus rugamintea pentru dinsa; dupa

o lauda, pentru ca sa-i stnnga pe Romani din amindoua partile,

mtii, a Jaudat-o

ea, iarasi

ceea ce puteti

sa o sloboziti desavirit de greutafile pe care le pati-

Caci i ea a fast aparatoare multora

Mai

sa-i dati

la capitolul

14

al acestei epistole, stih

250

24. (n. aut.)

spre a o cinsti pe dinsa.

Ea

- zice -

a fost

aparatoare a multora,

chiar a mea,

a lui Pavel, a propovaduitorului lumii, a celui ce a patimit atitea

nenumaraji!

Dupa Hrisostom, cu

apara pe

adevarat fericita a fost aceasta Fivi, caci

cum

marturie

urmam
.380

3 Imbratiati pe Priscila

ipe Achila, pe impreuna-lucratorii mei

intru Hristos lisus,

- zice - din partea mea pe Priscila i pe barbatul ei, Achila,

eel din ludei, caci au lucrat impreuna cu mine intru cuvintul mvataturii i s-au
facut impreuna-partai ai mei intru ostenelile i primejdiile propovaduirii
Imbratiati-i

Unii au zis insa ca acetia au fost Tmpreuna-lucratori" cu Pavel fiindca

aveau acelai meteug cu

dinii Evanghelistul

Luca,

facatori de corturi,

el,

Fapte (capitolul

precum marturisete despre

18:2). Caci,

pe cind se aflau in

ramas linga ei. Priscila i Achila, barbatul ei, sint aceia care
1-au luat pe Apollo ludeul, barbatul eel iscusit in cuvint i infierbintat cu duhul, i 1^-au invafat mai cu de-amanuntul calea lui Dumnezeu i cunotinta de
Dumnezeu, precum marturisete i Luca, intru acelai capitol, stih 26.
Corint, Pavel a

4 care

i-au pus

Priscila

grumazul lor pentru

Achila

zice

sint

sufletul

mucenici

meu

desaviri|i,

dupa voinja

dupa

primejdiile prin care au trecut. Caci, pe cind imparatea Nero, Cretinilor

urmau
acetia, din dragoste pentru mine.

carora nu door eu

Aid, Pavel
caci nu numai

le

multumesc,

ci i toate bisericile dintre

arata iubirea de straini

milostenia Priscilei

viata i-au pus-o spre moarte, ci

neamuri

yj

a lui Achila,

averea o aveau de obte

Vezi, Cretine, femei barbate i viteze, care nu s-au impiedicat nicidecum in

calea faptei bune de neputinta firii omeneti! i cu dreptate s-a intimplat
parte

Hristos

La

Teodorit, se scrie ,JPrisca", de

miri se afia in epistolele

lui

Pavel,

la Priscila'\

precum zice

epistolei intii cStre Tesaloniceni. (n. aut.)

251

dupS

el Tnsui.

scurtare, caci

Vezi

la stihul

amindoua aceste nu1

al

capitolului

1 al

5 gi biserica din casa

lor.

Atit de imbunatatita era aceasta blagoslovita insofire, Priscila

pe

incit ei i-au facut Cretini

numete

aici biseric&".

pentru iubirea lor de

buna

casnicii lor, pricing pentru care Pavel

toti

Dar nu numai pentru

straini.

Va

pentru aceia:

fi

aceasta

ii

numete

spune Hrisostom

Tot

aa,

fapta

ca, scriind Corintenilor,

Tmpreuna cu
scriind pentru Onisim, zi-

imbratieaza Achila

biserica din casa lor" (2 Corinteni 16:19).

ii

aa, ci i

Caci, orice casa in care se afla evlavie

este biserica. Pentru aceasta

Pavel zicea

Achila,

Priscila,

cea: Pavel, (...) iubitului Filimon, i Apfiei i bisericii din casa ta" (capitolul
1:2).

Sa auda aadar

daca vor, caci

barbatii casatoriti

cei

mai

Tnainte zii,

corturi, totui au stralucit in fapta

ca nunta nu-i opre?te a face fapta buna,

fiind msotiti i aflindu-se lucratori de

buna mai mult

decit soarele.

Imbratiati pe iubitul meu Epeneton, care este pirga a Asiei intru

Hristos !

Cu

adevarat,

mare vrednicie

cu judecata dreapta
fost acest

este a

cu adevar,

iar

cineva iubit de Pavel! - care

fi

nu cu

Epeneton. i 1-a numit pirga"

facut inceput pentru tot neamul,

Hristos; ori oentru ca el avea

ori

hatir i pentru linguire

mai multa evlavie

a iubi

- precum

pentru ca el a crezut mai

rod mtii-aratat

tia

intii i s-a

intrare in credinta lui

intru Hristos, adica

nu era pirga

Hristos

6 tmbratiati pe Mariam, care mult a ostenit

Pavel o impodobete
aurite

la not!

o lauda pe aceasta Mariam nu pentru

zadarnice Tmpodobiri muiereti,

ci

pentru ostenelile

credinta. Caci

Mariam -

zice

care le-a varsat pentru adevar

numai pentru

culcindu-se pe pamintul gol,

ea,

priveghind

ci,

bratari, haine

sudorile pe

- nu

a ostenit

Tnca mai mult,

pe linga noi avea rinduiala de Apostol,

Dar poate ca s-ar nedumeri cineva, fiindca acelai Apostol zice: Muierii
nu-i dau voie sa mvete pe altii!" (2 Timotei 2:12). La aceasta, raspund ca, prin
aceste cuvinte, Apostolul n-o oprete pe femeie de a invata deosebi cu cuvmtul, ci o oprete de a invata in privelite, ezind in mijloc pe scaun i in amvon.

Ba Pavel

te sa-i

chiar primete a invata femeia deosebi! In acest

invete barbatul

copiii in casa, aa

cum

fel,

femeia poa-

femeia Priscila

1-a invatat

mai cu deamanuntul cunotinta dumnezeiasca pe barbatul Apollo. Pavel nu a

zis insa

ta

ca aceasta

Mariam a invatat",

ca ea slujea Apostolilor

cu bani,

ci

ca a ostenit", ca sa arate prin aceas-

in alte chipuri.

252

7 tmbratiati pe Andronic ipe lunia, rudele mele i impreuna-robiti

cu mine, care sint
inaintea

vestiti intre

Apostoli

p care aufost intru Hristos

mea!

Nu se vede ca Apostolul

Pavel sa

fi

fost robit

m vreun fel cu fapta, insa pati-

mea mai

rau decit orice rob, fiind izgonit, schingiuit, legat, improcat cu pietre,
flaminzind, insetind i suferind nenumarate rele. De aceea, el li numete impreuna-robiti" cu sine i pe aceti Andronic i lunia, fiindca erau izgoniti ?i
vrajmauiti

patimeau toate celelalte rele. i nu este atit de mare lauda ca li

numete rude", cit aceea ca li numete impreuna-robiti" cu sine; i a fi ei numiti Tntre Apostoli, mai ales femeia lunia, aceasta e mult mai mare vrednicie.
i

Iar ei se facusera numiti intre Apostoli din faptele lor. i vezi, iubitule, cit
era
4
*

&

-rf

-a

depart

Hristos

Hristos

8 Imbratiati pe Amplia, iubitul meu intru Domnul;

Daca

este o

mare vrednicie

mult mai mare e a

fi

iubit cineva

de un imparat pamintesc, cu

de marele Pavel, care iubete dupa Dumnezeu i

pentru fapta buna, precum 1-a iubit i pe acest Amplia. Caci, daca acela nu ar
fi avut fapte bune, nu ar fi fost iubit de catre Pavel.
fi iubit

9 ipe Urvan, impreuna-lucrator cu mine

Lauda

mai bine,

Urvan este mai mare decit a lui Amplia. i, pentru a zice

aceasta o pricinuiete i o cuprinde pe aceea, fiindca eel ce este imacestui

preuna-lucrator cu Pavel e negreit

gipe iubitul
Pavel

mai

zis

intru Hristos,

il

meu

iubit

de catre Pavel.

Stahis.

incununeaza

inainte.

pe acest Stahis cu aceeai oratie a

lui

382

Amplia

celui

10 Imbratigati pe Apelles, alesul intru Hristos!

Adica: pe eel neprihanit i fara meteahna Tntru toate". Unii zic ca 1-a numit aa pe acesta spre deosebire de un alt Apelles, neplacut lui.
381

mai

Apostolul

sus. (n.

382

ti

numete rude"

ale sale

pe Iudei, pe cei de un neam cu

el,

cum

s-a vazut

m.)

Se poate ca acest Stahis sa

fie eel dintii

episcop

253

al

Vizantiei [Bizantului, n. m.]. (n. aut.)

si

Imbratisati pe cei din casa lui Aristobul!

acestia, poate pentru ca

Pavel nu-i pomeneste anume pe

vestiti ca aceia de mai sus.

nu erau

la fel

de

lui
casa
din
cei
pe
imbratisati
mea,
ruda
11 Imbratisati pe Irodion,

Narcis care sint intru

Se vede ca

nici acestia

Domnul!

nu

erau la fel

aceea dumnezeiescul Apostol nu

Domnul", adica

le

de

alesi

de mai sus, i de
zice numai ca sint tntru

precum

spune numele,

ci

cei

credinciosi.

Domnul!
intru
ostenesc
se
care
$ipe
Trifosa,
12 Imbrafisati pe Trifena
mai
ostenise
se
mult
ca
sus
mai
de
Apostolul zicea despre acea Mariam
este
Mare
atunci.
chiar
osteneau
se
ca
zice
mainte, iar pentru femeile acestea
i

aceasta lauda, cu adevarat, a lucra

Imbratisati pe iubita

mea

a osteni ele intru

si

Domnul

totdeauna.

Persida, care mult s-a ostenit intru

Domnul!

pomenite
femeile
decit
mare
mai
era
Persida
Se vede ca aceasta fericita
fericinumeste
Aa
Pavel.
de
iubita
era
mai sus, pentru ca se ostenise mult si
o
care
pe
buna
fapta
si
vrednicia
dupa
fiecare,
pe
tul

Apostol

avea:

intii,

al

ca

Domnului

sa-i

apoi pentru ca sa-i

faca pe aceia mai

indemne

si

pe

al^ii

osirdnici Tntru credinta

si

fapta buna, iar

a rivni la fapta buna a acelora.

Domnul, sipe maica

13 tmbratisati pe Ruf, alesul intru

mea.

lui,

care este

si

marturiseste
i de-a indarodul,
cu
cinste
aceeasi
de
fiul, si maica lui,
maica
pe
sa
a
maica"
numit-o
fi
ar
nu
Pavel
ratu'l: rodul cu radacina. Caci
intr-insa.
buna
fapta
multa
cunoscut
fi
ar
nu
acestui Ruf, daca

adica radacina a

fi

383

Henna

14 Imbratisati pe AsincrU,
sint impreuna cu dinsii!

Patrova,

Hermes sipefratu care

prea-folosieste
care
[...]
Pastorului",
a
numeste
se
Acest Herma a alcatuit cartea ce
altii
Iar
foaia
172.)
Meletie,
lui
a
bisericesti
istoriei
toare si prea de nevoie. (Vezi in tomul 1 al
epistola
pomeneste
care-1
pe
Apostolul
catre
de
scris
s-a
zic ca aceasta carte a Pastorului"
383

254

Sa nu socoteti - o

cititorule!

- ca dumnezeiescul

Pavel nu

acetia din urma, care erau pui

vrednici de oratia sa, mai ales

mai jos decit ceilalti.

ca i-a numit frati" ai sai.

i ei

i-a salutat

au fost

pe

socotiti

75 Imbratiati pe Filolog ipe lulia, pe Nereu ipe sora lui, pe

Olimpian ipe tod sfintii care sint impreuna cu dinii!
m

Mare

este

numindu-i pe

cununa

oratiei

pe care a impletit-o acestora

fericitul Pavel,

ei sfinti"!
I

16 Imbratiati -va uniipe' altii cu sarutare

sjtntalt

Pentru a nu se face prigoniri intre Cretinii din

pe unii cu mai multe laude,

Roma pentru

ca

i-ar

fi

cin-

cu mai putine, Apostolul li potrivete aici pe toti, ca nici eel mai mare sa nu-1 defaime pe eel mai mic, nici eel
mai mic sa nu-1 zavistuiasca pe eel mai mare, fiindca sfinta sarutare de care
384
scrie dumnezeiescul Pavel li imblinzete i ti potrivete pe toti.
stit

Va imbratieaza pe
Sfmtul Apostol

iar

pe

altii

voi toate bisericile lui Hristos.

i-a unit

pe Cretinii din

Roma nu numai

spumndu-le sa se

nedesparf
Hristos

indeosebi pe unul sau pe

altul.

Iar pricina pentru care Pavel a urat

Romani

(lucru pe care

nu-i vazuse pe

nu

1-a facut intru

Romani inca

Roma, ca

pe

atit

de multi in epistola aceasta catre

vreo alta epistola) este: a) pentru ca

2) fiindca multi cunoscuti ai Apostolului scapa-

o cetate mai sigura, fiind imparateasca. De aceea, cu

dreptate i-a adus aminte de dinii anume, i ii saluta prin epistola sa. Fiindca
- dupa Hrisostom - atit de mare slava avea atunci Pavel, incit cei ce aveau
sera in

intru

epistola lui dobindeau multa aparare

ruinau de

el toti i-l

aveau

ajutor de la

dar se

la evlavie,

toti.

Caci nu numai ca se

temeau, pentru puterea minu-

nilor pe care o avea.

aceasta la sfiritul acestui capital, la stihul 23. Cartea Pastorului e pomenita de c^tre marele

Atanasie

epistola cea praznuitoare, de catre Sfintul

de catre Teologul Grigorie

in

Cuvtntul la Pati.

Vezi tilcuirea despre sarutare, frumoasS

Maxim

in Scoliile Sfintului Dionisie

(n. aut.)

fiind, in capitolul 13 al celei

catre Corinteni, stih 12. (n. aut.)

255

de-a doua epistole

va rog, fratilor, sa va paziti de cei ce fac

tmpotriva invataturii pe care ati primit-o.

$i

Aici, Apostolul

ii sfatuieste iarasi,

____.,

nu insa ca un

sfatuitor

si

invatator, ci ca

adiei,
de
pazeasca
se
zis
sa
le-a
smintesc,
amagitor al celor ce-i bintuiesc si-i
dezbinarile,
intai
mai
pus
i
a
de-amanuntul
ca: Luati-i aminte, fratilor, cu
trup,
un
ca
dinsii
intre
uniti
fusesera
Roma
din
vreme cit Crestinii
-

caci, atita

nu

intre ei

puteau sa tncapa smintelile. i sa

stii

-o

cititorule!

- ca

acestea de

lmpotriva
smintelile
de
care vorbeste aici Pavel au
la noi,
de
primita
invatatura
msa:
zis
a
Nu
Apostoli.
invataturii primite" de la
mai
ca
aratindu-le
primit-o",
ati
care
pe
ci: impotriva invataturii
fost eresuri, caci vorbeste

Apostolii",

inainte erau incredintati,

si

priau
cele
ce
intra
ramina
sa
datori
sint
aceea
de
.^

..

An

"I

urmeaza

lasa din mvafatura Apostolilor.

Sa

vaferiti de dinii,

Hristos,
Iisus
Domnului
slujesc
nu
ca
acedia
18 caci unii
cipinteceluilor,..,
Fratii mei, fugiti si

departati-va - zice - de

lmpotriva prin cuvinte! Caci, daca

ar cugeta

ereticii

'

de acest

fel si

nu

le stati

ar grai aceste eresuri din ne-

si

vreme ce pade
stiinta si
ca
umbrit
arata
Apostolul
Aici,
dinsii!
de
fugiti
catuiesc intra cunostinta,
dumnezeiesmustra
a-i
obisnuieste
ei
pe
caci
Evrei,
acestia erau din Crestinii
dar,
indreptati;
sa-i
trebui
ar
lor,
mintii
din ratacirea

cul Pavel numindu-i lacomi de plntece. Caci tot

de aceea, scriind Filipenilor, Apostolul

ii

neamul Evreilor

este astfel,

mustra, zicind: (...) al caror

--J

JL

si

DumJ."

numindu
crator" Insemnlnd aici:

grabnic

nasc din slujirea patimilor

sinezi sa ai ca dascali
lui

Hristos? la in

nesatios" (Tit 1:12). Caci toate eresurile se

a plntecelui.

si

oameni

seama - o

si

Deci - zice -

de plntece,

slujitori

cititorule!

tu,

tu,

Creatine,

care esti ucenic

nu
si

te ru-

frate al

cuvintul pe care-1 spune dumnezeies-

.Fugiti de
zicind:
Ignatie,
Dumnezeu
,
de
purtatorul
i
Efeseni
Pentru aceasta scrie catre
lui
numele
purta
a
obinuiesc
vicleug,
rau
unii,
cu
dezbinari ca de un inceput de rele! Caci
feri ca de fiare.
va
a
trebuie
voi
care
de
Dumnezeu,
de
facind insa lucruri nevrednice
385

Hristos,

vinde
anevoie
cu
fiind
va
paziti,
sa
trebuie
care
Caci sint ctini turbati, muscind pe furis, de
fratii mei, daca cineva urmeaza
amagiti,
va
Nu
scrie:
Filadelfieni
decat." Iar in epistola catre
celui ce dezbina, nu va mosteni imparafia lui

Dumnezeu."

256

(n. aut.)

cul Pavel, ca eel ce slujete pintecelui, acela

este

cu adevarat infricoat

i,

nu

slujete lui Hristos, lucru care

cutremurator.

prin buna cuvintare i grairea de bine3 amagesc inimile celorfara de

mutate.

Aceti eretici Evrei lacomi de pintece

pe

lor

vintare

Cretinii
i

mai

- zice - ii vrajmauiesc cu linguelile

proti [simpli, n. m.].

Caci aceasta insemneaza buna-eu-

grairea de bine", atunci cind cuvintele sint prieteneti, iar intelegerile

lor sint pline

de viclenie, dupa zicerea

mai mult decit untul de lemn,

19 Caci ascultarea voastra

lui

David: S-au ingraat cuvintele lor

acestea sint sagefi" (Psalm 54:24).

este cunoscuta de

tofi, i

de aceea

ma bucur

pentru vot
Ereticii acetia

ii

amagesc pe

cei simpli

- zice -

dar nu

pe voi, cei des-

Fiindca ascultarea voastra, adica incredintarea intra ade-

luitori i impliniti.

var (care se nate din multa blindete) a ajuns la auzul tuturor,

marturisesc aceasta,

ci toata

lumea.

Ma bucur

aadar pentru voi

nu doar eu
ca nu ati fost

amagiti de unii ca acetia.

Va vreau insape voi afi intelepti spre bineiproti [nevinovati,

nu]

n.

spre rau.

Cu aceste
giti

cuvinte, Apostolul arata umbrit ca

de cuvintele

catre

Domnul:

ereticilor

de mai

,JFiti intelepti

ca

sus. i

din

Pavel scrie

erpii i proti

Romani erau

altora, fiindca

omul

intregi la

intreg la minte

ama-

aici insui cuvintul zis

de

ca porambeii!" (Matei 10:16),

caci vrea sa fie Cretinii intelepti spre lucrul bun, spre mintuirea

dar proti [nevinovati, n. m.]

unii

folosul lor,

minte spre rau, adica spre a face rau

nu vatama pe nimeni.

20 Iar Dumnezeul pacii va zdrobi degrabape satana sub picioarele

voastre.

Romani erau dezbinari i sminteli, dumnezeiescul Pavel fl

cheama pe Dumnezeu, pe datatorul pacii i al unirii, ca sa curme smintelile
lor. Nu zice insa ca va supune", ci ceva mult mai mare, ca va zdrobi" nu
Fiindca intre

386

Vezi

i|i!" (7

i zicerea:

Nu

fi$i

prunci la minte, ci in privinja rauta|ii!

Corinteni 14:20). Vezi, de asemenea,

La

subinsemnarea acesteia.

257

minte,

(n,

aut)

fiti

desavir-

numai pe

ereticii

aceia care

satana. Iar zicerea:

va zdrobi", fiindca este

ciune,

sminteau, dar

ii

ca proorocie.

pe voievodul

la

timpul viitor, se ia

voi!

Aici, dumnezeiescul Apostol aduce aminte

care este zid nesurpat

Romanilor de darul Domnu-

arma cea prea-mare a

Cretinilor, pentru ca sa-i

faca mai osirdnici spre a crede, din cele primite, cele ce au s&

Caci - daca

va mintuit mai

darul lui Hristos

cu mult mai virtos acum, cind

inainte, cind Ii

nu

erafi vrajmai

-o

Creatine!

- ca nici

ca sa arate c noi, oamenii

nevoie de darul

lui

Dumnezeu

il

va

fap-

dupa ce

se saviresc fara rugaciune, nici rugaciunea fara fapte! Caci,

a marturisit ca Romanii au supunere

ii,

i zice:

fie.

sinteji prieteni ai lui Hristos, darul acesta

zdrobi pe satana sub picioarele voastre. Vezi insa

tele

ca ruga-

387

Darul Domnului nostru Iisus Hristos, cu

lui,

pe diavolul

lor,

ascultare, Pavel s-a rugat pentru din-

in vechime,

acum,

totdeauna - avem

spre ajutorul nostru, chiar daca

am

fi

alei i

imbun&ta$i.
21 Va imbrafieazapevoi Timotei, tmpreuna-lucrator cu mine,

mai

Salutindu-i

intii

pe

cei ce se aflau in

Roma, Apostolul

ii

scrie

acum

buna-vestire.

impreuna

intru

Cu ade

Apostolul Domnului

Lucius, Iason i Sosipatru, rudele mele.

Acest Iason este Tesaloniceanul pomenit in Faptele Apostolilor

tolul 17), care

ii

gazduia in casa

lui

pe Pavel

pe

Sila.

supui care tulburasera Tesalonicul au mers la casa

scoata afara pe Pavel

pe

(in capi-

Atunci, Iudeii cei ne-

lui Iason,

Sila; dar, neaflindu-i, 1-au tint

cautind sa-i

pe Iason

1-au dat

dupa ce au luat bani de la dinsul, 1-au slobozit.

Apoi, Iason i ceilafyi frafi 1-au trimis pe Pavel i pe Sila in Veria. Aadar, Pavel ii numete pe acetia trei rude", nu atit dupa trup, ci cu mult mai virtos
stapinitorilor cet&tii, care,

dupa buna-cinstire de Dumnezeu i

credinja.

387

.Dumnezeul

cum

258

22 Va imbratiez intru Domnul eu,

mare lauda

este a se face cineva scriitor

nu ca s

insa ca Tertius a scris epistola

ca unul ce a

seamS insa - o

pe care

se laude, ci ca sa fie iubit

i-o face

toata adunarea, ci i

nu

ospatat de dinsul daca

cititorule!

tefan, i-a botezat Pavel

Corinteni (capitolul

1-ar

fi

- ca pe
in Co

1, stih

pe

cetafii Corintului. i

insui Pavel

388

care

cunoscut ca este vrednic

nu

precum zicem

la

fericitul os-

s-ar

fi

lasat

imbunatatit la in

acest Gaius, impreuna cu Crisp

cu casa

lui

cea dintii epistola catre

14).

ifratele Cvartus.

iconom" pe purtatorul de

aici

lauda pentru ca sa te invefi

il

biserica.

Pavel acestui Gaius, caci

Va intbrdfigeaza pe voi Erast, iconomul cetafii,

Apostolul numete

seama
de Romani,

secretar al lui Pavel! la in

23 Va imbrafieaza Gaius, gazda mea i a toata

este cea

Pavel epistola aceasta.

sense catre dinsii de marele Pavel.

sluiit la cele

Mare lauda
pata nu numai

am scris epistola.

scriitorul caruia i-a dictat fericitul

Acest Terfius era

i

Terfius, care

nici dregatoriile nu-1 opresc

pe

om

de

grija i ocirmuitorul

tu, Cretine,

la credinta,

de

ca nici bogatia,

la fapta

buna

de

la

dupa Hristos. Despre acest Erast scrie Apostolul in cea de a doua

epistola catre Timotei: Erast a ramas in Corint" (2 Timotei 4:20).

viefuirea

24 Darul Domnului nostru Iisus Hristos safie cu voi Mil Aminl

388

Despre

hrSnitorii i primitorii de saraci sfinji i

scrie acestea, zicind: Puternic este

loc sa aduceji roada

bogatule!

\i

al lui Hristos,

Pavel zice

dar v-a dat

Pe Hristos L-ai ospatat!

de Domnul? La Domnul se suie cinstea! Ia-ti-i partai pe sfm{i in
primeasca parta in veacul viitor! Caci lipsa i saracia acestora - o

sa te

hranind pe ostaii

mai mici

ai

subinsemnarea

slujitorii Sai i fara voi,

se face prilej de adevarata bogajie. Caci prin acetia te ara# impreuna-lucrator

dintre aceti fraji

Vezi

ei

Dumnezeu a-i hrSni pe

pricing de mintuire. L-ai ospatat pe eel sflnt?

L-ai cinstit pe eel cinstit

veacul acesta, ca

de barbaji imbunatafti, marele Vasile

lui

Hristos

pe Hristos, Care

zice: Atit cit ati facut

Mei, Mie Mi-a# fScut!" (din cuvintele

zicerii: la

unuia

ascetice).

impartairea voastra intru evanghelie" (Filimon 1:6).

in alt loc: Iubirea de straini sa

nu o uitaji!"

(Evrei 13:2). (n. aut.)

389

Baga de seama ca in oarecare scrieri tiparite ale epistolelor lui Pavel, dupa acest cuvint,
eel mai de pe urma al epistolei, s-au adaugat de catre oarecari neinva^i aceste trei stihuri,
adica: ,,25 Iar Celui ce poate a va intari dupa buna mea vestire i propovaduire a lui Iisus Hris-

acum
turi, i

prin Prooroci,

prin porunca venicului

Dumnezeu

neamurile. sore ascultarea credintei 27 sineur inteleptului

259

Du

Dumnezeiescul Apostol a pus cu daral Domnului i temelia, adica inceputul scrisorii acesteia, caci a zis la inceput: Har fie voua i pace!" (Romani
1 :7); de asemenea, i acoperamintul, adica sfiritul epistolei, 1-a pus tot cu darul acesta, rugind ca darul Domnului sa fie de fata tuturor Romanilor. Caci
aceasta este Tnsuirea invatatorului, a nu-i folosi pe ucenicii sai numai cu
cuvintul, ci i cu rugaciunea. i dumnezeietii Apostoli ziceau despre amindoua acestea: Iar noi sa ne indeletnicim intru rugaciune
lui" (Faptele Apostolilor 6:4).

Binevoiasca

pazeasca

pe

o ateptam de

aceasta rugaciune

noi, Cretinii care citim

la darul i

intru slujba cuvintu-

390

Dumnezeu ca

duim nicidecum sa aflam

auzim

darul lui

Dumnezeu

epistola de fata

sa ne

nu nadaj-

loc de mintuire din faptele noastre, ci toata nadejdea

mila

lui

Dumnezeu,

dica mai presus de cursele satanei

de

am

prin care dar

- o! -de ne-am

scapa de vinarea

cursele lui sub picioarele noastre, in Hristos Iisus,

Domnul

lui,

ri-

sfarimindu-se

nostru, Caruia sla-

va in veci! Amin!
Epistola aceasta catre
bisericii din

Romani s-a

trimis din Corint, prin Fivi, slujitoare a

Chenhrees.

- zic - s-au adaugat fara dreptate la capitolul acesta,

dup& care nu trebuie a mai urma ceva. lar dupa tilcuirea lui

Caruia slava in veacuri! Amin!" Acestea

dupa ultimu! cuvint

Hrisostom, a

al epistolei,

lui Teodorit,

a lui Teofilact, a lui Icumenie

celorlalti tilcuitori, aceste trei

unde urmeaza i tilcuirea lor. (n. aut.)

390
Baga-de seama ca - dupa Teodorit - urarea: Darul Domnului nostru Iisus Hristos sa
fie cu voi to|i! Amin!" este scrisa de insai mina lui Pavel i e in loc de: Fiti sanato^i!" Vezi
la sfiritul celei de-a doua epistole catre Tesaloniceni. (n. aut.)
stihuri se cuprind la sfiritul capitolului

14

al epistolei,

260

Cuprins

Inainte-cuvintare

Pricina epistolei catre Romani, dupa dumnezeiescul

Hrisostom, Teodorit, Teofilact

Icumenie

19

/K

TILCUIRE LA EPISTOLA CATRE ROMANI

CAPITOLULI
CAPITOLULII
CAPITOLUL III
CAPITOLUL IV
CAPITOLUL V
CAPITOLUL VI
CAPITOLUL VII
CAPITOLUL VIII
CAPITOLUL IX
CAPITOLUL X
CAPITOLUL XI
CAPITOLUL XII
CAPITOLUL XIII
CAPITOLUL XIV
CAPITOLUL XV
CAPITOLUL XVI

;_23
..".".I...

53

68
78
I"'.".".".".'

85

ZZZZZZZZ96
....."......"."

108

.."....""..

122

.""......"

152

Z.ZZZ. 167
!"..."...".

175

...".."......'.

191

ZZZZZZ.211
1ZZ.ZZZ.222
.ZZZZZ.Z.ZZ236
.Z..ZZ..250

DIFUZARE:
S.C. Supergraph S.R.L*
Str.

Biserica Alexe nr. 24, sector 4,

040269, Bucuresti
Tel, fax 021-336.79.13
e-mail: sophia@fx.ro

www.sophia.ro

Societatea de Difuzare

SUPERGRAPH

va ofera posibilitatea de a primi prin posta

cele mai bune carti de spiritualitate,
teologie, cultura religioasa, arta, filosofie

aparute

la edituri

de prestigiu.

Plata se face ramburs la primirea cartilor;

taxele postale sunt suportate de Supergraph

Va ateptam la
LIBRARIA SOPfflA
str. Bibescu Voda nr. 24,
040152, Bucureti, sector 4
(langa Facultatea de Teologie)
tel.

0722.266.618

teologie
istorie

filosofie

arta

eseu

Sacrifica putina vreme pentru

a rasfoi cartile noastre:

este cu neputinta sd nu gasesti ceva
pe gustul si sprefolosul tdu !

Tiparul executat la
str.

S.C

LUMINA TWO s.r.L

Luigi Galvani nr. 20 bis, sect.

tel./fax

21 1.32.60;

tel.

2,

Bucureti

212.29.27

E-mail: office@luminatipo.com

www. luminatipo.com