Stomatologie Part3 2

Rezidentiat 2004
461
PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a
Tema nr. 26
Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1226001. Indicatiile principale ale bioterapiei de reactivare sunt
A. leziuni parodontale distrofice
B. gingivita cronica"de placa"
C. leziuni parodontale acute
D. hiperestezie dentinara
E. afectari parodontale in dezechilibre hormonale
(pag. 315)
S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta:

A. o metoda de terapie etiologica;
B. o metoda de terapie curativa;
C. o metoda adjuvanta de tratament in boala parodontala;
D. o metoda chirurgicala de tratament;
E. o metoda de regenerare parodontala.
(pag. 318)
S1326003. in compozitia gerovitalului intra:

A. Novocaina;
B. Xilina;
C. Xilestezina;
D. Noradrenalina;
E. Mepivacaina.
(pag. 317)
S1326004. Masajul gingival este indicat in:

A. zonele inflamate;
B. in cazul abceselor parodontale marginale;
C. in gingivita ulcero-necrotica;
D. in gingivitele descuamative;
E. in zonele cu mucoasa sanatoasa, pentru reactivarea circulatiei.
(pag. 318)
S1326005. Masajul gingival se face:

A. timp de 5-10 minute/zi 1 luna;
B. timp de 15 minute/zi, 1 luna;
C. timp de 10 minute/zi, 3 luni;
D. timp de 5-10 minute/zi, 2 luni;
E. permanent.
(pag. 318)
S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza:

A. extract de inflorescente de salcie
461
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
462
B.
C.
D.
E.
extract de germeni de ovaz

extract de muschi de stinca
extract de aloe
extract de germeni de secara
(pag. 317)
S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:

A. ape minerale sulfuroase si termale, care actioneaza mecanic, termic si chimic
B. ape minerale slab radioactive
C. ape minerale cu continut mare de fier
D. ape minerale intens carbonatate
E. ape minerale slab ionice
(pag. 318)
S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se

realizeaza prin administrarea de:
A. vitamine A, B1, C, E, produsul tipizat Paradenyl
B. vitamine A, K, C, E
C. vitamine A, PP, C, E
D. vitamine A,K, B6, B12, E
E. vitamine A, B1, K, PP
(pag. 317)
S1426009. Masajul gingival se efectueaza:

A. manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentar
B. prin tractiuni dinspre coronar spre apical, cu doua degete
C. se aplica trei degete pe versantul vestibular si oral al gingiei
D. 15-20 minute zilnic, timp de 2 luni
E. cu precadere in zonele inflamate si in abcesele parodontale marginale
(pag. 318)
S1526010. Bioterapia de reactivare prin produse medicamentoase de origine sintetica foloseste cel mai
des:
A. primacaina;
B. procaina;
C. bupivacaina;
D. mepivacaina;
E. articaina.
(pag. 317)
S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in:

A. parodontita marginala cronica superficiala inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila inaintea tratamentului antimicrobian
C. parodontita marginala cronica profunda inaintea tratamentului complex
D. parodontita distrofica
E. parodontopatii involutive cu semne de inflamatie.
(pag. 316-317)
S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza

prin una din urmatoarele :
A. proceduri balneo-terapeutice
B. produse medicamentoase de origine animala ( extracte )
C. produse medicamentoase de origine vegetala ( extracte)
462
Rezidentiat 2004
463
D. produse medicamentoase de origine sintetica

E. proceduri bioenergetice
(pag. 315- 317)
S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare:

A. Gingivite cronice rebele la tratament
B. parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complex
C. Parodontita adultului
D. Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobian
E. Parodontita rapid progresiva
(pag. 316-317)
S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:

A. Paradenyl
B. extract de namol sapropelic
C. biovitroceramica
D. Arovit
E. Insadol
(pag. 317)
S2326015. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine
biologica:
A. Vogan
B. Placentex
C. Ney Pulpin
D. extract de namol sapropelic
E. E.T.O.
(pag. 317)
S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:

A. Gerovital
B. Proneuryl
C. Paradenyl
D. Cantastim
E. Insadol
(pag. 317)
S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de:

A. acid folic
B. vitamina B2
C. vitamina K
D. vitamina E
E. vitamina A
(pag. 317)
S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:

A. 1-3 drajeuri/zi
B. 1-2 drajeuri/zi
C. 2-3 drajeuri/zi
D. 1-2 g/kg corp
E. 1-3 g/kg corp
(pag. 317)
463
Rezidentiat 2004
464
S2526019. Bioterapia de reactivare parodontal marginal utilizeaz ca produse de origine animal

urmtoarele, mai puin unul:
A. Extract de muguri dentari de viel
B. Extract total de ochi
C. Extract de germen de porumb
D. Extract de nmol sapropelic
E. Extract de lam dentar fetal
(pag. 317)
S2626020. Factorii sintetizai i eliberai din celula bacterian cu rol n etiopatogenia parodontitei
marginale cronice sunt:
A. polizaharidele
B. endotoxinele
C. enzimele (colagenaze, hialuronidaz)
D. lizozomii
E. lipopolizaharidele.
(pag. 72-73)
S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala:

A. extract de aloe
B. vaduril
C. namol sapropelic
D. Ney pulpin
E. Proneuryl
(pag. 317)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1226022. Indicatiile terapiei de reactivare
A. parodontite marginale acute
B. parodontita juvenila dupa tratamentul antiinflamator
C. parodontopatii involutive, precoce, neinflamatorii
D. paroodntita distrofica
E. parodontita cronica profunda dupa tratament complex
(pag. 317)
S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivare

A. procaina
B. hidrocortizon
C. novocaina
D. glicerina
E. propolis
(pag. 317)
S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu

A. agenti mecanici
B. agenti fizici
C. agenti chimici
D. proceduri balneo-terapeutice
E. tehnici de reechilibrare ocluzala
464
Rezidentiat 2004
465
(pag. 315)
S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivare

A. normalizeaza dinamica vasculara
B. combate tulburarile circulatorii periferice
C. produce staza vasculara
D. amelioreaza troficitatea tisulara
E. intarzie imbatranirea
(pag. 316)
S1226026. Extractele tisulare actioneaza prin

A. acid hialuronic
B. heparina
C. citokine
D. acid citric
E. protargol
(pag. 316)
S1226027. Ney-Pulpin contine

A. extract de lama dentara fetala
B. placenta
C. vitamine
D. procaina
E. extract de namol
(pag. 317)
S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivare

A. Placentia
B. Ney-Pulpin
C. Placentex
D. Vaduril
E. Proneuryl
(pag. 318)
S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala

A. detartraj si chiuretaj subgingival in parodontite superficiale
B. gingivectomia
C. terapia de aditie+ regenerare tisulara
D. operatii cu lambou in"L"
E. gingivoplastia
(pag. 318)
S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivare

A. extract de muguri dentari bovini
B. extract de placenta
C. extract total de ochi
D. extract de cartilagiu
E. grefe osoase
(pag. 317)
S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivare

A. extract de germeni de porumb
465
Rezidentiat 2004
466
B.
C.
D.
E.
Romazulan
Extract de Aloe
Violet de gentiana
Extract de salvie
(pag. 317)
S1226032. Produsul Paradenyl contine

A. vitaminele B1, C, D
B. vitaminele A, E
C. saruri de magneziu,mangan,zinc
D. extract de salvie si cimbru
E. propolis
(pag. 318)
S1226033. Substante imunobiologice de biorecativare

A. Cantastim
B. Imudon
C. Insadol
D. Polidin
E. Vaduril
(pag. 318)
S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivare

A. Vitamina A
B. Vitamina K
C. Vitamina B
D. Vitamina C
E. Vitamina PP
(pag. 318)
S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special:

A. amendarii inflamatiei microbiene;
B. cand predomina leziunile parodontale distrofice;
C. in cazul complicatiilor parodontale;
D. in hiperestezia dentinara;
E. pentru usurarea si grabirea vindecarii.
(pag. 315)
S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu:

A. produse medicamentoase;
B. agenti fizici, chimici, mecanici;
C. proceduri balneoterapeutice
D. prin tehnici si metode chirurgicale;
E. presopunctura (acupunctura)
(pag. 315)
S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin:

A. modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare;
B. stimuleaza mecanismele imune;
C. au actiune antimicrobiana indirecta;
D. au aciune antimicrobiana directa;
E. scad secretia purulenta din punga parodontala.
466
Rezidentiat 2004
467
(pag. 316)
S1326038. Laserterapia:
A. stimuleaza formarea colagenului;
B. stimuleaza formarea osteoclastelor;
C. stimuleaza formarea cementoclastelor
D. favorizeaza procesele reparatorii;
E. se foloseste in cadrul tratamentului antimicrobian.
(pag. 316)
S1326039. Paradenyl contine:

A. vitaminele B1, C si D;
B. saruri de calciu, magneziu, mangan, zinc;
C. novocaina;
D. vitamina C;
E. antiseptice.
(pag. 318)
S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare:

A. combate tulburarile circulatorii periferice;
B. induce staza vasculara;
C. accelereaza procesele de imbatranire;
D. induce formarea de ligamente parodontale;
E. stimuleaza neotroficitatea prin reglarea polarizarii fibrelor nervoase.
(pag. 316)
S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt:

A. detartrajul asociat cu chiuretajul subgingival;
B. operatie cu lambou;
C. chirugia mucogingivala a frenurilor;
D. terapia de adiie;
E. gingivectomia.
(pag. 318)
S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt:

A. extractul de celule de col uterin;
B. extracte de namol sapropelic;
C. extract de muguri dentari de maimuta;
D. extract total de ochi (E.T.O.);
E. extract de galbenus de ou de prepelita.
(pag. 317)
S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii:

A. parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamator
B. parodontita juvenila
C. parodontita distrofica (mixta)
D. parodontita marginala cronica profunda dupa tratament complex pentru grabirea vindecarii
E. parodontita precoce la tineri, cu semne manifeste de inflamatie
(pag. 316)
S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat:

A. extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de maimuta
467
Rezidentiat 2004
468
B.
C.
D.
E.
extract de placenta
extract total de ochi
extract de namol sapropelic
extract de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)
S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala:

A. foloseste si agenti mecanici, fizici, chimici
B. include proceduri balneo-terapeutice
C. se aplica inclusiv in urma amendarii inflamatiei microbiene, pentru usurarea si grabirea vindecarii
D. include folosirea de produse medicamentoase
E. foloseste proceduri chirurgicale specifice
(pag. 315)
S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se

realizeaza prin administrarea de:
A. vitamina A
B. vitamina K
C. vitamina C
D. vitamina E
E. vitamina PP
(pag. 317)
S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla:

A. modificarea gradului de polimerizare a componentei fibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si scaderea
aportului de acid hialuronic
B. stimularea proceselor catabolice
C. stimularea mecanismelor imune
D. stimularea inmultirii celulelor heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoare
E. activarea eliminarii metabolitilor intermediari
(pag. 316)
S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt:

A. vaccinul stafilococic
B. produsul Cantastim
C. Polidinul
D. Imudonul
E. vaccinul streptococic
(pag. 318)
S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:

A. extract de germeni hamei;
B. extract de germeni de grau;
C. extract de germeni de porumb;
D. extract de aloe;
E. extract de myrt.
(pag. 317)
S1526050. Vitaminoterapia foloseste urmatoarele vitamine:

A. vitamina A;
B. vitamina C;
C. vitamina B1;
468
Rezidentiat 2004
469
D. vitamina PP;
E. vitamina E.
(pag. 317)
S1626051. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:

A. produse medicamentoase de origine sintetica
B. restaurari protetice
C. restaurari protetice
D. proceduri balneoterapeutice
E. vitaminoterapie.
(pag. 317)
S1626052. in parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare:

A. este indicata inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamator
B. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratament
C. se realizeaza prin administrarea de vit.A
D. se realizeaza prin administrarea de produse de origine animala
E. poate fi realizata prin masaj gingival.
(pag. 317-318)
S2126053. Bioterapia de reactivare cu produse de origine sintetica se face cu:

A. Extract de corp vitros
B. Placentex
C. Cantastim
D. Gerovital
E. Proneuryl
(pag. 316)
S2126054. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala se face cu:

A. Extract de placenta
B. Extract de germeni de porumb
C. Extract de aloe
D. Extract total de ochi
E. Extract de corp vitros
(pag. 316)
S2326055. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:

A. nootrope
B. de stimulare a neurotroficitatii
C. de activare a regenerarii fibrelor nervoase
D. osteoclastice
E. de stimulare a mecanismelor imune
(pag. 316)
S2326056. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:

A. stimularea proliferarii celulelor nespecifice
B. stimularea metabolismului
C. actiune mecanica
D. actiune fizica
E. actiune chimica
(pag. 316)
469
Rezidentiat 2004
470
S2326057. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:

A. Imudon
B. Insadol
C. Extract de Aloe
D. Gerovital
E. Vogan
(pag. 317)
S2326058. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:

A. Vaduril
B. Placentia
C. E.T.O.
D. Insadol
E. Ney Pulpin
(pag. 317)
S2326059. Masajul gingival se contraindica in:

A. pungi parodontale profunde
B. abcese parodontale
C. recesiuni ample
D. parodontite rapid progresive
E. zonele inflamate
(pag. 318)
S2326060. Substantele imunobiologice cuprind:

A. Cantastim
B. Polidin
C. Imudon
D. Insadol
E. Vogan
(pag. 318)
S2326061. Paradenylul contine:

A. magneziu
B. zinc
C. fier
D. mangan
E. litiu
(pag. 318)
S2326062. Vitamina C se administreaza sub forma de:

A. capsule de 0.100 g
B. comprimate de 0.250 g
C. comprimate de 0.300 g
D. fiole de 0.250 g
E. fiole de 0.500 g
(pag. 318)
S2326063. Masajul gingival se realizeaza cu:

A. pulpa degetului
B. Profijet
C. hidropulsor
470
Rezidentiat 2004
471
D. dispozitiv adaptal la Unit-ul dentar

E. instrumentar specific
(pag. 318)
S2326064. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:

A. oxigenoterapia
B. masajul gingival
C. terapie de aditie
D. insuflatii subgingivale de ozon
E. ape minerale sulfuroase
(pag. 318)
S2326065. Gerovitalul contine:

A. Procaina
B. Mepivacaina
C. Xilina
D. Articaina
E. Novocaina
(pag. 317)
S2326066. Apele minerale sulfuroase actioneaza:

A. mecanic
B. termic
C. chimic
D. balneoterapeutic
E. fizic
(pag. 317)
S2326067. Ionul SO4- are actiune:

A. heparinoformatoare
B. antiinflamatoare
C. cicatrizanta
D. keratolitica
E. keratoplastica
(pag. 318)
S2326068. Laserterapia ca bioterapie de reactivare de reactivare:

A. are efect nootrop
B. are efect cicatrizant
C. stimuleaza procesele reparatorii
D. grabeste vindecarea
E. stimuleaza formarea colagenului
(pag. 316)
S2526069. Vitamino-terapia n bioterapia de reactivare parodontal marginal presupune administrarea

urmtoarelor vitamine:
A. Vitamina A
B. Vitamina B1
C. Vitamina C
D. Vitamina E
E. Vitamina PP
(pag. 317, 318)
471
Rezidentiat 2004
472
S2626070. Trauma ocluzal este urmat de urmtoarele modificri adaptative la nivelul parodoniului
marginal:
A. creterea mobilitii dentare, dar nu n limite patologice
B. lrgirea spaiului dento-alveolar
C. apariia de blocaje ocluzale
D. ngroarea laminei dura
E. resorbia osoas vertical.
(pag. 91)
S2626071. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:

A. Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. Porphyromonas gingivalis
C. Prevotella intermedia
D. Spirochete
E. Candida albicans.
(pag. 84)
S2626072. n saliv exist o serie de factori care se opun formrii i maturrii plcii bacteriene
supragingivale:
A. lizozimul
B. sistemele tampon salivare
C. leucotoxin
D. lactoferina
E. aluronidaza
(pag. 69)
S2626073. Placa bacterian subgingival:

A. conine o flor gram-pozitiv
B. conine bacili gram-negativi imobili
C. conine un numr mare de bacterii flagelate i spirochete
D. conine lizozim, ca factor de aderen bacterian
E. conine lactoferina, ca factor esenial n nutriie.
(pag. 69)
S2626074. Tartrul dentar:

A. este factorul etiologic determinant al mbolnvirii parodontale
B. este un factor favorizant al inflamaiei parodontale
C. conine complexe polizaharide-proteine
D. conine fosfat de calciu
E. este localizat supra- i subgingival.
(pag. 85-87)
S2626075. Mecanismele directe de patogenitate bacterian n boala parodontal sunt:

A. aderena, colonizarea i invazia bacterian n esuturile parodontale
B. aprarea (imunitatea) nespecific
C. aprarea (imunitatea) specific
D. aciunea nociv a unor factori de structur din celula bacterian
E. aciunea nociv a unor factori sintetizai i eliberai din celula bacterian.
(pag. 72-74)
S2626076. Celula bacterian prezint urmtorii factori de structur cu aciune nociv asupra
parodoniului:
472
Rezidentiat 2004
473
A.
B.
C.
D.
E.
peptidoglican
enzime
exotoxine
metabolii
lipopolizaharidul.
(pag. 72)
S2626077. Factorii favorizani n etiologia parodontitei marginale cronice sunt:

A. placa bacterian
B. tartru dentar
C. trauma ocluzal
D. cariile dentare
E. edentaia.
(pag. 63)
S2626078. n lichidul anului gingival sunt prezeni factori de aprare, cum sunt:
A. anticorpi din clasa IgA
B. anticorpi din clasa IgG
C. celule polimorfonucleare
D. macrofage
E. limfocite.
(pag. 74)
S2926079. Bioterapia de reactivitate se indica in:

A. parodontita distrofica (mixta)
B. abcesul parodontal marginal
C. parodontita juvenila dupa tratamentul antimicrobian
D. parodontita marginala cronica specifica
E. parodontopatii involuntive precoce
(pag. 316)
S2926080. Contraindicatiile masajului gingival sunt:

A. zonele inflamate
B. parodontita distrofica
C. retractia gingivala
D. abcesele parodontale marginale
E. atritia dentara
(pag. 318)
S2926081. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:

A. extract total de ochi(E.T.O.)
B. insadol
C. extract de placenta
D. cantastin
E. extras de corp vitros din camera posterioara a globului ocular
(pag. 317)
S2926082. Masajul gingival se face:

A. zilnic 15 min
B. zilnic 5-10 min
C. o data pe saptamana
D. timp de o luna
473
Rezidentiat 2004
474
E. zilnic 20 min
(pag. 318)
474
Rezidentiat 2004
475
Tema nr. 27
Orientri terapeutice principale i scheme de tratament n bolile parodontiului marginal
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

S1327001. in tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac:
A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
B. badijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1%
C. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticosterozi
D. aplicaii de colutorii cu antibiotice
E. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
(pag. 324-325)
S1327002. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:

A. indepartarea placii si tartrului
B. excizia chirurgicala a hipercresterilor gingivale
C. tratament cu antibiotice pe cale generala
D. excizia chirurgicala imediat dupa nastere
E. tratament hormonal
(pag. 320)
S1327003. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:

A. decapusonare chirurgicala la nivelul molarului de minte complet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa
E. administrarea pe cale generala de antibiotice.
(pag. 323)
S1327004. Tratamentul recomandat pentru fibromul si papilomul gingival este:

A. cauterizarea chimica;
B. electrocauterizarea;
C. excizia chirurgicala;
D. radioterapie;
E. chimioterapie.
(pag. 325)
S1427005. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:

A. spalaturi cu solutii slab antiseptice
B. clatirea gurii cu nitrat de argint 30%
C. vitaminoterapie K si PP
D. evitarea badijonarii mucoasei cu solutie de albastru de metilen
E. clatirea gurii cu solutie de violet de gentiana 15%
(pag. 324)
S1427006. Tratamentul gingivostomatitei herpetice cuprinde:

A. spalaturi cu solutie de cloramina 13%
475
Rezidentiat 2004
476
B.
C.
D.
E.
evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilen

masajul gingival
medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local sub forma de crema sau tablete
vitaminoterapie cu vitaminele K si PP
(pag. 324)
S1427007. Tratamentul hiperesteziei dentinare ca si complicatie in tratamentul parodontopatiilor

marginale cronice cuprinde:
A. clatiri cu solutie de KOH 20-30%
B. impregnari cu ferocianura de potasiu 30% si clorura de zinc 40% zilnic, timp de trei saptamini
C. aplicatii de zapada carbonica strict pe suprafetele hiperstezice
D. corticosteroizi pe cale injectabila
E. aplicarea de fluoruri, ca atare sau in paste destinate aplicarii locale
(pag. 327)
S1427008. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

A. igiena bucala riguroasa, insistenta, cu perii dure
B. clatiri cu perhidrol 5%
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. vitaminoterapie K si PP
E. masajul gingival
(pag. 322)
S1527009. Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este:

A. 15-20 mg/zi;
B. 20-25 mg/zi;
C. 30-40 mg/zi;
D. 40-60 mg/zi;
E. 45-50 mg/zi.
(pag. 322)
S1627010. in tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 in apa calduta
C. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
D. aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)
E. administrarea pe cale generala de antibiotice
(pag. 325)
S2127011. Menionai care este produsul romnesc realizat de Institutul de virusologie Stefan
S.Nicolauce conine propolis i tetraborat de sodiu folosit n tratamentul de urgen al leziunilor din
gingivostomatita herpetic:
A. Rodilemid
B. Orthochrome
C. Romazulan
D. Nivcrisol
E. Zovirax
(pag. 324)
S2327012. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina
timp de:
A. 4-6 zile
B. 4-6 saptamani
476
Rezidentiat 2004
477
C. 4-5 zile
D. 4-5 saptamani
E. 4 saptamini
(pag. 319)
S2327013. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu

clorhexidina:
A. inainte de periaj
B. cu 2 ore inainte de periaj
C. la 2 ore dupa periaj
D. dupa periaj
E. la 2 ore dupa periaj
(pag. 319)
S2327014. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:

A. tehnici de aditie
B. detartraj
C. gingivectomie
D. chiuretaj parodontal
E. tratament medicamentos
(pag. 319)
S2327015. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:

A. administrare locala de antihistaminice
B. detartraj
C. chiuretaj
D. tehnici de aditie
E. gingivoplastii
(pag. 322)
S2327016. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:

A. Piamfucin
B. Gerovital
C. Nivcrisol-D
D. Orthocrome
E. Volon
(pag. 324)
S2527017. Pentru desfiinarea hiperplaziei din gingivita hiperplazic se practic urmtoarele operaii,
mai puin una:
A. Gingivectomia
B. Gingivectomia gingivoplastic
C. Operaia cu lambou
D. Excizia gingiei fibromatoase
E. Gingivoosteoplastia
(pag. 319)
S2627018. Indicele CPITN se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin:
A. un dinte
B. doi dini
C. trei dini
D. patru dini
477
Rezidentiat 2004
478
E. cinci dini.
(pag. 112)
S2627019. Determinarea adncimii pungilor parodontale se face:

A. n 6 puncte pentru fiecare dinte
B. n 4 puncte pentru fiecare dinte
C. vestibular i oral pentru fiecare dinte
D. cu ajutorul sondelor speciale de parodontometrie
E. cu ajutorul radiografiilor dentare.
(pag. 105-106)

S1227020. Hiperestezia dentinara are ca tratament
A. eliminarea zilnica a placii dentinare
B. se face de la inceput pulpectomie vitala
C. aplicatii locale cu corticosteroizi
D. aplicatii locale cu hidroxid de calciu
E. aplicatii locale de fluoruri
(pag. 327)
S1227021. In gingivita hiperplazica idiopatica pentru desfiintarea hiperplaziei se practica

A. chiuretaj subgingival
B. gingivectomie
C. gingivectomie gingivo-plastica
D. operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
E. extractia dintilor cu pungi paroodntale si migrari accentuate
(pag. 319)
S1227022. In gingivitele si gingivostomatitele micotice se face

A. spalaturi bucale cu solutie de bicarbonat de sodiu 10%
B. se fac infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
C. atingere cu violet de gentiana 1%
D. administrare de antimicotice gen Nistatin, Stamicin, Pimafucin, Clotrimazol
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)
S1227023. In gradul Ii de afectare gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de face

B. gingivectomie
C. operatie cu lambou si terapie de aditie
D. premolarizarea si amputatia radiculara
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie
(pag. 328)
S1227024. In hiperplazia gingivala la antagonisti de Ca

A. medicul recomanda renuntarea la tratamentul cu antagonisti de Ca
B. se fac spalaturi cu antiseptice
C. aplicatii de colutorii cu antibiotice
D. gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatie
E. bioterapia de reactivare
478
Rezidentiat 2004
479
(pag. 321-322)
S1227025. Tratamentul antimicrobian in parodontita marginala rebela la tratament cuprinde

A. Amoxicilina
B. Penicilina
C. Tetraciclina
D. Metronidazol
E. Neomicina
(pag. 326)
S1227026. Tratamentul de urgenta in gingivostomatita ulcero-necrotica

A. spalaturi orale largi cu antiseptice, efectuate des
B. strgerea tampoanelor de fibrina
C. detartraj minutios supra si subgingval
D. colutorii complexe
E. la pacientii cu febra - antibiotice pe cale generala
(pag. 323)
S1227027. Tratamentul definitiv in abcesul parodontal marginal consta in

A. operatia cu lambou in orice localizare
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari
D. extractia dintelui cauzal
E. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
(pag. 327)
S1227028. Tratamentul gingivitei cronice simple cuprinde

A. indepartarea placii si a factorilor favorizanti in producerea parodontopatiilor
B. tratamentul antimicrobian
C. imbunatatirea igienei si folosirea mijloacelor secundare de igienizare
D. bioterapia de reactivare
E. tratamentul bolilor generale asociate
(pag. 319)
S1227029. Tratamentul gingivitei de sarcina cuprinde

A. igienizare
B. tratamentul antimicrobian prin aplicatii de Protargol 1%
C. educarea gravidei privind igiena orala
D. hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in sarcina in orice situatie
E. hiperplaziile gingivale mici si mijlocii se excizeaza la 4-6 luni dupa nastere
(pag. 320)
S1227030. Tratamentul gingivitelor descuamative consta in

A. igiena orala cu perii moi
B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apa
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroizi
D. tratament general cu Prednison si antihistaminice la indicatiile internistului
E. aplicatii locale de produse tipizate cortizonice
(pag. 322)
S1227031. Tratamentul gingivostomatitei herpetice

A. spalaturi bucale cu solutii antiseptice
479
Rezidentiat 2004
480
B. stergerea cu tampoane cu apa oxigenata a ulceratiilor,atingerea lor cu albastru de metilen 2%,violet de

gentiana 1%
C. aplicatii de geluri adezive pe baza de corticoizi:Orabase, Kenalog, Volon
D. tratament local si general cu antivirale:Zovirax,Acyclovir
E. in caz de suprainfectie, se aplica unguente cu antibiotice
(pag. 324)
S1227032. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde

A. nu se intervine in nici un fel
B. tamponament usor de stergere a fibrinei, aplicatii de colutorii cu antibiotice
C. dupa dsiparitia fenomenelor acute se trece la detartraj
D. tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu se face decat cu avizul medicului hematolog
E. se evita in general orice manopera sangeranda
(pag. 321)
S1227033. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale

A. se incepe cu tratamentul chirurgical;chiuretaj, papilectomie,gingivectomie
B. tratament antimicrobian
C. tratament antiinflamator
D. reechilibrare ocluzala
E. bioterapia de reactivare
(pag. 326)
S1227034. Tratamentul pericoronaritelor

A. se face de la inceput extractia dintelui cauzator
B. spalaturi cu antiseptice
C. antibiotice local si general
D. aplicarea unui tub de dren
E. dupa cedarea inflamatiei se face, dupa caz, decapusonarea sau extractia
(pag. 323)
S1327035. in hiperplazia gingivala la antagonisti de calciu, medicul stomatolog recomanda:

A. renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu
B. spalaturi cu solutii antiseptice
C. aplicatii locale de colutorii complexe, cu antibiotice
D. consult cardiologic
E. antibioterapie sistemica
(pag. 321)
S1327036. in parodontita marginala cronica profunda la adult se efectueaza:

A. tratament antimicrobian;
B. tratament chirurgical;
C. tratament de reechilibrare ocluzala;
D. bioterapie de reactivare;
E. tratament imunologic.
(pag. 326)
S1327037. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala urmareste:

A. chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false;
B. papilectomia papilelor de staza;
C. gingivectomie in formele hiperplazice asociate;
D. frenoplastii;
480
Rezidentiat 2004
481
E. regenerarea tisulara ghidata.

(pag. 326)
S1327038. Tratamentul de urgenta al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta in:

A. spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice
B. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in apa oxigenata
C. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in clorhexidina
D. detartraj ultrasonic pentru blocurile mari de tartru
E. chiuretaj radicular
(pag. 323)
S1327039. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal consta in:

A. incizie la nivelul bombarii maxime;
B. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari;
C. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoraduculari;
D. gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari;
E. instilatii cu Dontisolon.
(pag. 326-327)
S1327040. Tratamentul formelor acute de gingivita si gingivostomatita micotica consta in:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%;
B. spalaturi bucale cu clorhexidina
C. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic, timp de 7 zile
D. administrare de hidrocortizon
E. administrare de Nistatin sau Stamicin
(pag. 325)
S1327041. Tratamentul gingivitei prepubertare consta in:

A. indepartarea placii bacteriene
B. prevenirea acumularii de placa
C. tratament medicamentos antibacterian
D. excizia chirurgicala a ahiperplaziei de la inceput
E. balneofizioterapie.
(pag. 319-320)
S1327042. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice consta in:

B. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
C. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
D. atingerea ulceraiilor cu violet de geniana 1%
E. aplicatii locale cu Ortochrome.
(pag. 324)
S1327043. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul al II-lea, consta in:

A. detartraj;
B. chiuretaj subgingival;
C. operatie cu lambou
D. premolarizare;
E. extractii
(pag. 328)
S1327044. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:
481
Rezidentiat 2004
482
A.
B.
C.
D.
E.
igiena bucala cu perii moi, netraumatizante

atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat in apa calduta, de 2-3 ori/zi
aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
aplicaii locale de produse tipizate ca triamcinolon, fluocinolon
detartraj ultrasonic si chiuretaj radicular.
(pag. 322)
S1427045. In cazul hiperplaziilor leucemice:

A. medicul stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere singerinde
B. se fac spalaturi cu solutie 10% de KOH
C. se efectueaza tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrina
D. se aplica solutii usor antiseptice, calmante, din extracte de plante
E. se fac aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice
(pag. 321)
S1427046. In gingivita cronica (simpla, necomplicata) tratamentul urmareste:

A. depistarea factorilor locali cauzali si favorizanti
B. aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobiene
C. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si controlul acestuia prin colorarea placii dupa periaj
D. tratamentul bolilor generale asociate
E. indepartarea chirurgicala a sectoarelor de gingie afectata
(pag. 319)
S1427047. In timpul sarcinii, la pacientele cu gingivita de sarcina se evita:

A. radiografiile
B. tratamentele efectuate in trimestrul al II-lea de sarcina
C. sedintele lungi, obositoare
D. tratamentele chirurgicale, care trebuie aminate, pe cit posibil, dupa nastere
E. orice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar putea avea efect toxic, teratogen sau de
deprimare a respiratiei fetale
(pag. 320)
S1427048. Tratamentul abcesului parodontal marginal:

A. este un tratament de urgenta
B. se realizeaza printr-o incizie la nivelul bombarii maxime
C. dupa incizie, se fac instilatii cu pasta TM, Dontisolon sau cu o mesa afinata imbibata in solutie Protargol 1%
D. aplicarea timp de 7 zile a unui tub de dren
E. ca si tratament definitiv: chiuretaj subgingival, operatie cu lambou sau gingivectomie
(pag. 326)
S1427049. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice cuprinde:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de amoniu
B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 40% zilnic, timp de 1-2 luni
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. administrare de Pimafucin, Clotrimazol, Haloprogin
E. in formele cronice se administreaza Amfotericina B
(pag. 325)
S1427050. Tratamentul pericoronaritelor comporta:

A. decapusonarea chirurgicala preventiva la nivelul molarului de minte incomplet erupt
B. spalaturi antiseptice abundente si dese
C. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
482
Rezidentiat 2004
483
D. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afinata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de ore
E. administrarea pe cale generala de antispastice
(pag. 323)
S1527051. In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste:

A. indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru;
B. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie;
C. aplicarea locala de antiseptice;
D. administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile;
E. administrarea unui tratament general hormonal.
(pag. 320)
S1527052. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in:

A. spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice;
B. se aplica local colutorii complexe;
C. se interzice consumul de alcool si fumatul;
D. se practica un detartraj minutios supra- si subgingival;
E. se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata.
(pag. 323)
S1627053. in hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda:

A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antiseptice
B. aplicatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi
D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
E. gingivectomie.
(pag. 322)
S1627054. in tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica:

A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
B. administrare de Nistatin sau Stamicin
C. atingeri locale cu nitrat de argint 30%
D. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
E. aplicatii de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324-325)
S1627055. in tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica:

B. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%
C. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
D. aplicatii locale cu Ortochrome
E. vitaminoterapie.
(pag. 324)
S1627056. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta in:

A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%
B. infiltratie cu penicilina si xilina
C. administrare de Nistatin sau Stamicin
D. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%
E. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324)
483
Rezidentiat 2004
484
S1627057. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta in:

A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%
C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10%
D. administrarea de Nistatin
E. medicatie antivirala.
(pag. 324)
S1627058. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din:

A. aplicatii locale cu Ortochrome
B. aplicatii locale cu alcool etilic 70%
C. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minute
D. impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30%
E. atingeri cu glicerina calda.
(pag. 327)
S1627059. Tratamentul pericoronaritelor consta din:

A. spalaturi antiseptice abundente si dese
B. instalatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata
D. administrarea pe cale generala de antibiotice
E. corticoterapie
(pag. 323)
S2127060. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a furcatiilor de gradul III si IV la dintii laterali consta in
:
A. chiuretaj subgingival in scop paleativ
B. gingivectomie
C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate sigure in toate cazurile
D. premolarizare
E. amputatie radiculara.
(pag. 328)
S2127061. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:

A. dizlocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasunete
B. spalaturi repetate cu solutii caustice,cauterizante
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice
D. infiltratii perilezionale cu solutie de xilina si penicilina
E. detartraj minutios subgingival
(pag. 323)
S2327062. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:

A. gingivectomie
B. ostectomii
C. gingivectomie gingivoplastica
D. operatii cu lambou
E. cauterizare chimica cu acid tricloracetic
(pag. 319)
S2327063. Tratamentul gingivitei pubertare presupune:

A. indepartarea acumularii de placa bacteriana
B. indepartarea tartrului sub si supragingival
484
Rezidentiat 2004
485
C. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasa

D. excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale
E. tratament medicamentos antibiotic
(pag. 319)
S2327064. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde:

A. ceai de musetel
B. Volon
C. Ticiverol
D. Listerina
E. Romazulan
(pag. 321)
S2327065. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include:

A. solutii antiseptice
B. substante astringente
C. antihistaminice
D. colutorii complexe cu antibiotice
E. extracte vegetale cu actiune antibacteriana
(pag. 322)
S2327066. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune:

A. repaus la pat
B. aplicare locala de colutorii complexe
C. detartraj manual
D. chiuretaj parodontal
E. spalaturi bucale largi
(pag. 323)
S2327067. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica

include:
A. Proparodont
B. Pyralvex
C. Ticiverol
D. Kenalog
E. Metotrexat
(pag. 323)
S2327068. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:

A. instilatii de colutorii complexe antibiotice
B. administrare pe cale generala de antibiotice
C. instilatii de colutorii complexe antiinflamatorii
D. instilatii de colutorii complexe antihistaminice
E. instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungice
(pag. 323)
S2327069. Herpesul suprainfectat necesita administrare locala de unguente cu antibiotice:

A. penicilina
B. tetraciclina
C. Neomicina
D. Bacitracina
E. Negamicin B
485
Rezidentiat 2004
486
(pag. 324)
S2327070. Gingivostomatitele micotice necesita pentru tratament administrare de:

A. Piamfucin
B. Clotrimazol
C. Negamicin
D. Kenalog
E. Nistatin
(pag. 325)
S2327071. Gingivostomatia aftoasa recidivanta presupune pentru tratament:

A. infiltratii cu hidrocortizon
B. pulverizatii cu spray Codecam
C. antialergice
D. corticoterapie
E. tranchilizante
(pag. 325)
S2327072. Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele vitamine:

A. A
B. C
C. D
D. B1
E. B12
(pag. 325)
S2327073. Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinti ce contin:
A. citrat de strontiu
B. citrat de sodiu
C. aminofloruri
D. florura de sodiu
E. formalina
(pag. 327)
S2327074. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul II implica:

A. gingivectomie
B. premolarizare
C. operatii cu lambou
D. tehnici de regenerare ghidata si de aditie
E. amputatie radiculara
(pag. 328)
S2327075. Perioadele optime de examinare periodica sunt:

A. 3 luni in primul an
B. 3 luni in primii 3 ani
C. 3 luni primele 6 luni
D. 3 luni primii 2 ani
E. 6 luni in al doilea an
(pag. 328)
S2327076. Tratamentul parodontitei distrofice se adreseaza:

A. componentei inflamatorii
486
Rezidentiat 2004
487
B.
C.
D.
E.
reducerii recesiunii
reechilibrarii ocluzale
leziunilor de furcatie
mobilitatii dentare
(pag. 326)
S2527077. Tratamentul gingivitei din cursul menstruaiei prevede:

A. Prevenirea acumulrii de plac bacterian
B. ndeprtarea plcii bacteriene
C. Detartrajul
D. Aplicaii locale cu Clorhexidin
E. Excizia chirurgical a hiperplaziei gingivale
(pag. 320)
S2627078. Indicele de sngerare papilar (Mhlemann):

A. este un indicator sensibil al prezenei inflamaiei gingivale
B. codific cu 0 absena sngerrii
C. codific cu 1 sngerri punctiforme multiple
D. codific cu 2 sngerarea ce umple ntreg spaiul interdentar
E. codific cu 3 sngerarea ce depete marginea gingival liber.
(pag. 111)
S2627079. Mobilitatea dentar patologic, determinat prin mijloace curente, este de:
A. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coroanei n sens transversal nu depete 1
mm
B. gradul 1, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale a coronei n sens transversal nu depete 2 mm
C. gradul 2, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial
D. gradul 2, cnd excursia extremitii incizale sau ocluzale n sens transversal depete 1 mm
E. gradul 3, cnd dintele este mobil i n sens vertical, axial.
(pag. 106)
S2627080. Indicele CPITN

A. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni toi dinii
B. se nregistreaz cnd ntr-un sextant sunt prezeni cel puin doi dini
C. se nregistreaz cnd ntr-un sextant este prezent cel puin un dinte
D. codific starea parodoniului marginal
E. codific necesitile de tratament.
(pag. 112)
S2627081. Indicele cerinelor de tratament parodontal al colectivitii (CPITN):

A. se nregistreaz pentru urmtorii dini: 1.6, 2.4, 2.6, 3.6, 4.4, 4.6
B. se nregistreaz pe sextani
C. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 4-5 mm
D. se codific cu 3 pentru pungi parodontale adnci de 6 mm sau mai mult
E. se codific cu 4 pentru pungi parodontale adnci de 4-5,5 mm.
(pag. 113)
S2627082. Indicele de igien bucal IHB:

A. are dou componente: indicele de plac i indicele de tartru
B. se apreciaz n ase puncte pentru fiecare dinte n parte
C. codific cu 2 prezena plcii n treimea incizal sau ocluzal a coroanei
D. codific cu 2 tartrul prezent n treimea medie a coroanei
487
Rezidentiat 2004
488
E. valoarea total a indicelui rezult din sumarea valorilor indicelui de plac i tartru.
(pag. 109)
S2627083. Examenul radiologic ofer informaii despre:

A. spaiul dento-alveolar
B. gradul i tipul de resorbie osoas
C. lamina dura
D. mobilitatea dentar
E. inflamaia gingival.
(pag. 115)
S2627084. Soluii colorante de evideniere a plcii bacteriene sunt:

A. soluie albastru de metil 2%
B. soluie albastru de toluidin 1%
C. nitratul de argint 30%
D. soluie violet de genian 1%
E. soluie clorur de zinc 30%.
(pag. 114)
S2627085. Indicele gingival (Le i Silness):

A. este un indice de evaluare a igienei bucale
B. codific cu 0 gingia de aspect clinic normal
C. codific cu 1 gingia cu inflamaie medie, congestie, edem i sngerare la sondare
D. codific cu 2 prezena sngerrii spontane
E. codific cu 3 prezena ulceraiilor gingivale.
(pag. 111)
S2927086. In tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se fac:

A. clatirea gurii cu solutii de Romazulan, Ticiverol
B. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
C. infiltratii cu penicilina si xilina
D. infiltratii cu hidrocortizon
E. aplicatii de geluri adezive care contin corticoizi
(pag. 324)
S2927087. Tratamentul de urgenta a gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:

A. dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj manual
B. administrarea de antibiotice pe cale generala la pcientii cu febra
C. spalaturi bucale largi cu solutii u antiseptice
D. detartraj minutios cu ultrasunete
E. aplicatii locale cu colutorii cu corticosteroizi,antibiotice,anestezice de contact,antihistaminice,antimicotice
(pag. 323)
S2927088. Tratamentul gingivitei de sarcina:

A. este conservator in leziunile gingivale incipiente
B. impune indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarcinii
C. poate fi efectuat in trimestrul III de sarcina
D. poate fi efectuat in mai buna siguranta in semestrul II de sarcina
E. poate fi efectuat in pozitie sezanda si in sedinte lungi
(pag. 320)
S2927089. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal consta in:
488
Rezidentiat 2004
489
A.
B.
C.
D.
E.
incizie la nivelul bombarii maxime

chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
instilatii cu pasta TM
aplicarea peste 24 ore a unei lame de dren in abcesele mari
(pag. 326)
S2927090. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul II

se practica:
B. operatii cu lambou si terapie de aditie
C. tehnici de regenerare tisulara ghidata
D. tehnici de aditie
E. combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie prin care se obtin cele mai bune rezultate
(pag. 328)
489
Rezidentiat 2004
490
Tema nr. 28
Extracia dentar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

S1228001. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ,
extractia dintilor afectati se efectueaza:
A. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel mult 15 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la 2 saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
(pag. 60)
S1228002. in sarcina, este de dorit evitarea extractiilor dentare:

A. in prima luna
B. in primele 3 si ultimele 2 luni
C. in ultima luna
D. se pot efectua pe tot parcursul sarcinii
E. pe toata perioada
(pag. 61)
S1228003. La examenul obiectiv al alveolitei uscate se observa:

A. cheag alveolar murdar cu depozite purulente
B. margini alveolare turgescente
C. burjonarea tesutului de granulatie
D. perei endoososi albiciosi, cu sechestre mici, lameliforme
E. secretie purulenta
(pag. 134)
S1228004. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:

A. in hipovitaminoza A
B. in hipovitaminozele C si D
C. la copii si tineri
D. la cardiaci
E. daca nu se administreaza antibiotice
(pag. 121)
S1228005. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului

alveolar egala cu:
A. radacina extrasa
B. jumatate din radacina
C. o treime din radacina
D. 6-8 mm
E. 0,5 cm
(pag. 120)
490
Rezidentiat 2004
491
S1328006. Extractia rezectie recomandata de Witzel consta in

A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular
B. indepartarea radacinii dupa crearea unui sant periradicular
C. indepartarea radacini impreuna cu o portiune din peretele alveolar respectiv
D. indepartarea radacinii folosind numai varful elevatorului
E. indepartarea radacinii dupa rezectia in totalitate a peretelui vestibular
(pag. 92)
S1328007. La bolnavii cu infarct miocardic in antecedente, extractia se poate efectua dupa:

A. 2 luni de la infarct
B. cel putin 4 luni de la infarct
C. la 15 zile de la infarct
D. dupa 6 luni de la accidentul acut
E. 24 de ore de la infarct
(pag. 59)
S1328008. La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:
A. cu unghiul deschis spre vestibular
B. T
C. U
D. Orizontal, mezio-vestibular
E. V, cu unghiul deschis spre palatinal
(pag. 102)
S1328009. Pentru extractia primului molar superior, luxatia acestuia se face prin miscari de basculare
in sens
A. Vestibulo-palatinal
B. Vestibular
C. Mezio-distal
D. Palatinal
E. Nici una
(pag. 80)
S1428010. Pentru efectuarea extractiei dentare la bolnavii corticodependenti, sunt necesare

urmatoarele masuri:
A. scaderea dozei de corticosteroizi
B. protectie antibiotica
C. intreruperea corticoterapiei
D. controlul hemostazei prin administrarea substanelor hemostatice
E. intreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore inainte de extractie
(pag. 61)
S1528011. Ce manevra este contraindicata in cazul extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata:
A. luxatia dintelui;
B. chiuretajul alveolar;
C. controlul radacinii dupa extractie;
D. tamponamentul supraalveolar;
E. anestezia.
(pag. 54)
S1528012. Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire cand:

A. au provocat supuratii perimaxilare;
491
Rezidentiat 2004
492
B.
C.
D.
E.
au carie MOD;
sunt situati in ectopie;
sunt situati in entopie;
sunt supranumerari.
(pag. 52)
S1528013. Extractia dentara la pacienti reumatici cu VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie
de:
A. hemostatice;
B. antibiotice;
C. antiacide;
D. antiinflamatoare;
E. anticoagulante.
(pag. 60)
S1528014. Extractia dentara poate induce:

A. bacteriemie tranzitorie;
B. leucopenie;
C. scaderea VSH;
D. hiperglicemie;
E. leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3.
(pag. 51)
S1528015. In cazul extractiei dintilor temporari cu anestezie generala pentru prevenirea aspirarii
dintelui in caile aeriene este indicata:
A. extractia cu clestele;
B. mesarea faringelui;
C. alveolotomia;
D. extractia cu separarea radacinilor;
E. tamponament nazal anterior.
(pag. 55)
S1528016. Indicatiile extractiilor dintilor temporari care au suferit leziuni traumatice sunt:
A. fracturi coronare;
B. luxatii dentare incomplete;
C. fracturi radiculare;
D. fisuri ale smaltului;
E. necroza pulpara posttraumatica.
(pag. 53)
S1628017. Alveolita uscata presupune:

A. lipsa congestiei
B. inflamatia alveolei in totalitate
C. margini alveolare tumefiate, turgescente
D. hemoragie abundenta
E. dureri absente
(pag. 134)
S1628018. Hemoragia postextractionala tardiva

A. consta in persistenta hemoragiei cateva zile dupa extractie
B. este obligatoriu o hemoragie venoasa continua
C. hemoragia este mica, antrenand o pierdere de pana la 100ml sange
492
Rezidentiat 2004
493
D. apare la cateva zile dupa extractie, spontan sau provocata de un mic traumatism
E. nu poate avea cauze generale
(pag. 131)
S1628019. in cadrul accidentelor postextractionale leziunile nervoase pot interesa:

A. ramurile nervului V/1
B. ramurile nervului VII
C. nervul XII
D. ramurile nervului V/3
E. nervul glosofaringian IX
(pag. 127-128)
S1628020. in cazul aspirarii unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiei se recurge la:
A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal
B. dieta bogata in fibre (spanac, fasole, varza)
C. medicatie care diminua reflexul faringian
D. tamponarea faringelui
E. administrarea de urgenta a Dilauden-atropina si transportarea pacientului intr-un serviciu de bronhologie
pentru extragerea corpului strain
(pag. 129)
S1628021. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste:

A. dupa 1-2 h
B. dupa 3-4 zile
C. dupa 300ml sange pierdut
D. dupa 15-20 minute
E. dupa efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar
(pag. 129-130)
S1628022. Simptomatologia alveolitei presupune:

A. aparitia imediat postextractional a durerii
B. hemoragie postextractionala persistenta
C. trombi care oblitereaza complet lumenul capilarelor gingivale si osoase
D. vasoconstrictie prelungita a capilarelor
E. aparitia la 3-4 zile postextractional a durerii violente, care creste progresiv in intensitate, asociata cu
afectarea starii generale
(pag. 134)
S2128023. Accidentele survenite n timpul extraciei dentare pot fi:

A. Leziuni dentare
B. Leziuni ale prilor moi perimaxilare
C. Leziuni osoase
D. Leziuni ale nervilor
E. Toate acestea
(pag. 120)
S2128024. Aplicarea protezei n extracia alveoloplastic cu protezare precoce se face:

A. Imediat postextracional
B. La 7-8 zile de la intervenie
C. La 15-20 zile postextracional
D. Dup o lun de la extracie
E. Imediat dup vindecarea plgii postextracionale
493
Rezidentiat 2004
494
(pag. 114)
S2128025. Hemoragia postextracional tardiv se produce:

A. La 7 zile postextracional
B. La 3-4 zile dup extracie
C. La 15-20 zile postextracional
D. La o lun dup extracie
E. Nici o variant nu este corect
(pag. 130)
S2128026. La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extracia dentar se poate face:

A. La 2 luni dup accidentul acut
B. Sub protecie de medicaie antihipertensiv i antiaritmic
C. La 6 luni dup infarct
D. Numai sub anestezie general
E. Oricnd
(pag. 59)
S2128027. Timpii operatori n cazul extraciei dentare cu cletele sunt urmtorii, cu o excepie:
A. Sindesmotomia
B. Aplicarea cletelui
C. Luxaia dintelui
D. Extracia propriu-zis
E. Aplicarea pansamentului supraalveolar
(pag. 73)
S2228028. In cazurile in care tentativa de extractie cu elevatoarele esueaza se va face extractia:

A. cu clestele
B. cu sindesmotomul
C. prin alveolotomie
D. se va renunta temporar la extractie pana cand conditiile locale o vor permite
E. cu zdrobirea marginilor gingivale si osoase
(pag. 72)
S2228029. In extractia alveoloplastica cu protezare precoce, aplicarea protezei se face:

A. la 14 zile de la interventie
B. imediat dupa interventie
C. la o luna dupa interventie
D. la 7 - 8 zile de la interventie
E. dupa vindecarea osoasa
(pag. 114)
S2228030. Vindecarea necomplicata a unei plagi postextractionale se realizeaza in:

A. 3 stadii
B. 7 stadii
C. 4 stadii
D. 2 stadii
E. 5 stadii
(pag. 119)
S2228031. Extractia alveoloplastica se efectueaza:

A. pentru extractia radacinilor cu hipercementoza
494
Rezidentiat 2004
495
B.
C.
D.
E.
cu regularizarea minutioasa a marginilor osoase ale septurilor interdentare si interradiculare

cu protezare dupa 12 - 18 luni
in cazul unei tentative nereusite de extractie
pentru extractia radacinilor complet acoperite de os
(pag. 110)
S2228032. In plaga postextractionala normala, cel mai biologic pansament il constituie:

A. iodoformul
B. mesele endoalveolare
C. substantele antiseptice
D. conurile cu antibiotice
E. cheagul endoalveolar
(pag. 115)
S2228033. Protezarea imediata in cazul extractiilor alveoloplastice presupune aplicarea protezei:

A. in aceeasi sediinta cu extractia
B. a doua zi
C. dupa 7 - 8 zile
D. dupa o luna
E. dupa 6 luni
(pag. 112)
S2228034. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului

alveolar egala cu:
A. lungimea radacinii extrase
B. jumatate din lungimea radacinii
C. o treime din lungimea radacinii dintelui extras
D. 6 - 8 milimetri
E. 5 - 10 milimetri
(pag. 119)
S2228035. Tratamentul plagii alveolare postextractionale zdrobite presupune si aplicarea de mese

iodoformate pentru protejarea osului denudat. Acestea vor fi schimbate:
A. zilnic
B. de mai multe ori pe zi
C. nu se indeparteaza timp de 7 zila
D. din 3 in 3 zile
E. dupa 5 - 7 zile
(pag. 118)
S2228036. Pentru extractia primului molar superior se face:

A. anestezie la tuberozitate si gaura palatina
B. anestezie tronculara periferica la tuberozitate completata cu infiltratie vestibulara pentru filete din nervul
bucal si la gaura palatina mare
C. doar anestezie plexala
D. doar anestezie la gaura palatina
E. doar anestezie la tuberozitate
(pag. 80)
S2228037. In luxatiile comlpete accidentale ale dintilor vecini in cursul extractiei dentare:
A. se face evacuarea continutului camerei pulpare cu tratament radicular corect si replantare
B. se face transplantarea dintelui
C. se face rezectia apicala a dintelui
495
Rezidentiat 2004
496
D. se face tratamentul plagii postextractionale cu tamponament supraalveolar

E. se sutureaza plaga postextractionala
(pag. 121)
S2228038. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in
urmatoarele situatii:
A. dinti cu gangrena simpla, fara complicatii
B. dinti cu carie dentara simpla
C. dinti cu pulpite cronice
D. dinti cu gangrena necomplicata la copii ce prezinta tulburari de crestere
E. dinti cu fracturi coronare.
(pag. 52)
S2228039. Dintii mobili, cu rizaliza dentara fiziologica, care se mentin doar prin ligamentul circular
gingival, pot fi extrasi:
A. numai cu o anestezie tronculara periferica
B. numai cu o anestezie tronculara bazala
C. numai cu o anestezie locala de contact
D. numai cu anestezie generala
E. numai cu anestezie prin infiltratie
(pag. 53)
S2228040. Infarctul cardiac contraindica extractia dentara:

A. timp de un an de zile
B. cel putin 3 luni
C. definitiv
D. timp de 6 luni
E. timp de 13 saptamani
(pag. 59)
S2228041. La copii cu mentinatoare de spatiu datorita extractiei timpurii, mentinatoarele se vor

indeparta in momentul in care:
A. radacina dintelui permanent este complet mineralizata
B. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa, iar coroana se gaseste
imediat sub gingie
C. radacina dintelui permanent nu este mineralizata
D. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa iar dintele se afla profund
endoosos
E. coroana dintelui permanent este mineralizata aproape complet
(pag. 56)
S2228042. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplante de organ,
extractia dintilor afectati li se va efectua:
A. cu 6 luni inainte de interventia chirurgicala
B. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicala
C. la doua saptamani dupa interventia chirurgicala
D. oricand
E. cu cel mult 12 zile inaintea interventiei chirurgicale
(pag. 60)
S2228043. Nervul alveolar inferior poate fi lezat accidental in cursul extractiei:

A. incisivilor inferiori
B. caninilor inferiori
496
Rezidentiat 2004
497
C. premolarilor inferiori
D. molarilor unu inferiori
E. molarilor de minte inferiori
(pag. 127)
S2228044. Hemoragia postextractionala precoce apare:

A. imediat dupa finalizarea extractiei (la 15 - 20 de minute)
B. la cateva ore dupa extractie
C. la 3 - 4 zile dupa extractie
D. la 7 - 8 zile dupa extractie
E. odata la 2 - 3 zile in primele 2 saptamani postextractional
(pag. 130)
S2228045. Lezarea accidentala a nervului lingual se poate produce la extractia:

A. premolarilor inferiori
B. frontalilor superiori
C. molarilor de minte maxilari
D. molarilor de minte mandibulari
E. incizivilor mandibulari
(pag. 128)
S2328046. La molarii superiori seciunea pentru separarea rdcinilor va avea form de:
A. T
B. V, cu unghiul deschis spre vestibular
C. U
D. Orizontal, mezio-vestibular
E. V, cu unghiul deschis spre palatinal
(pag. 102)
S2328047. Pentru extracia primului molar superior, luxaia acestuia se face prin micri de basculare
n sens
A. Vestibular
B. Vestibulo-palatinal
C. Mezio-distal
D. Palatinal
E. Nici una
(pag. 80)
S2328048. La bolnavii cu infarct miocardic n antecedente, extracia se poate efectua dup:

A. o lun de la infarct
B. cel puin 4 luni de la infarct
C. la 15 zile de la infarct
D. la 48 de ore de la infarct
E. dup 6 luni de la accidentul acut
(pag. 59)
S2328049. Extracia rezecie recomandat de Witzel const n

A. ndeprtarea rdcinii mpreun cu septul interradicular
B. ndeprtarea rdcinii dup crearea unui an periradicular
C. ndeprtarea rdcinii folosind numai vrful elevatorului
D. ndeprtarea rdcini mpreun cu o poriune din peretele alveolar respectiv
E. ndeprtarea rdcinii dup rezecia n totalitate a peretelui vestibular
497
Rezidentiat 2004
498
(pag. 92)
S2328050. Dac din alveola infectat postextracional se evacueaz o secreie sanguinopurulent fr

a exista tendina de formare a unui cheag normal se impune:
A. introducerea n alveol a unei mee iodoformate afnate care se las pe loc
B. chiuretajul alveolar
C. sutura cu fire separate
D. introducerea n alveol de conuri cu antibiotice
E. strngerea marginilor plgii
(pag. 117)
S2528051. Care din urmtoarele tipuri de extracii este considerat o metod de necesitate:
A. extracia alveoloplastic
B. extracia-rezecie reomandat de Witzel
C. extracia cu cletele
D. extracia cu elevatoarele
E. extracia prin alveolotomie.
(pag. 92)
S2628052. Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:

A. hidantoina
B. betablocantele
C. metronidazolul
D. cefalosporinele
E. prednisonul.
(pag. 122)
S2828053. Factori generali care contraindica categoric extractia dentara sunt:

A. sindroamele hemoragice
B. cardiopatii cu risc major
C. leucoze acute
D. leucoze cronice
E. diabet
(pag. 59)
S2828054. Din instrumentarul de extractie fac parte urmatorii clesti pereche:

A. clestii de molari superiori
B. clestii de molari de minte superiori
C. clestii de molari inferiori
D. clestii de molari de minte inferiori
E. clestiide premolari superiori
(pag. 66)
S2828055. Sindesmotomia reprezinta:

A. trepanarea sinusului maxilar
B. sectionarea papilelor interdentare
C. sectionarea apexului dentar
D. sectionarea ligamentului circular al dintelui
E. sectionarea frenului labial superior
(pag. 73)
S2928056. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:

A. dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala;
498
Rezidentiat 2004
499
B.
C.
D.
E.
dinti cu tulburari severe de eruptie;

dinti supranumerari;
dinti cu distructii coronoradiculare intinse;
dinti izolati situati pe arcada superioara.
(pag. 58)

S1228057. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare vestibular:
A. in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unu
B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare
C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare
D. in cazul molarilor inferiori
E. in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilor
(pag. 74 - 75)
S1228058. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:
A. miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar
B. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolari
C. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi
D. premolarul doi are de obicei doua radacini
E. osul maxilar, in dreptul premolarilor superiori, este compact
(pag. 78 80)
S1228059. Factorii locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:

A. anevrismele sau angioamele vaselor alveolare
B. vasodilatatia secundara (postanestezica)
C. hemofilia
D. plagile osoase intinse
E. tulburari ale mecanismului de aglutinare si coagulare
(pag. 130)
S1228060. Hemoragia postextractionala imediata apare:

A. la o jumatate de ora de la extractie
B. la 3 - 4 zile de la extractie
C. de obicei dupa extractii traumatizante
D. la hemofilici
E. la 24 ore de la extractie
(pag. 130 - 131)
S1228061. in alveolita umeda sunt incriminati:

A. factori locali
B. infectia locala
C. vasoconstrictia reflexa prelungita
D. hemofilia
E. cardiopatiile
(pag. 134)
S1228062. in alveolita uscata sunt incriminati:

A. factori locali infectiosi
B. menstruatia
499
Rezidentiat 2004
500
C. vasoconstrictia reflexa prelungita

D. tromboza vasculara
E. hemofilia
(pag. 134)
S1228063. in deschiderile punctiforme ale sinusului maxilar in timpul extractiei se procedeaza imediat
la:
A. cura partiala de sinus
B. aplicarea intraalveolar de mese iodoformate
C. plastia comunicarii cu lambou palatinal
D. strangerea alveolei intre police si index, eventual sutura
E. pansament protector supraalveolar
(pag. 126)
S1228064. in plaga alveolara normala se indica:

A. chiuretajul fundului alveolei
B. chiuretajul marginal al alveolei
C. strangerea alveolei
D. aplicarea de mese iodoformate
E. pansament simplu supraalveolar
(pag. 115)
S1228065. in plaga alveolara zdrobita se:

A. inlatura eschilele osoase deperiostate
B. franjurile gingivomucoase devitalizate se excizeaza
C. introduc mese iodoformate in alveola
D. alveola se lasa libera
E. aplica pansament simplu supraalveolar
(pag. 118)
S1228066. La bolnavii corticodependenti in timpul extractiei:

A. nu se suprima cortizonul
B. se suprima cortizonul
C. se face protectie cu antibiotice
D. se practica numai anestezia generala
E. nu este necesara protectia de antibiotice
(pag. 61)
S1328067. Extractia alveoloplastica se deosebeste de extractia obisnuita prin:

A. regularizarea minutioasa a marginilor osoase
B. sutura marginilor de gingivomucoasa
C. introducerea in alveola a unei mese iodoformate
D. electrocauterizarea marginilor plagii alveolare si sutura
E. pregatirea preoperatorie
(pag. 110)
S1328068. Extractia radacinilor dentare se realizeaza:

A. cu clestele
B. prin metoda Witzel
C. cu elevatoarele
D. transversal
E. pe cale cutanata
500
Rezidentiat 2004
501
(pag. 89)
S1328069. in tehnica extractiei dentare cu clestele, luxatia este manopera prin care se realizeaza:
A. o largire progresiva a alveolei
B. ruperea fibrelor ligamentare alveolare
C. tractiunea dintelui in ax si extractia acestuia
D. mobilizarea dintelui
E. sectionarea ligamentului circular
(pag. 74)
S1328070. Se recurge la extractia prin alveolotomie cand se constata

A. resturi radiculare profunde intraosoase
B. radacini in limba de clopot
C. in luxatii dentare
D. radacini foarte recurbate
E. radacini cu anchiloze dentoalveolare
(pag. 104)
S1328071. Separarea radacinilor dentare a molarilor cu coroana fracturata se face:

A. Cu dalta si ciocanul
B. Cu discuri de carborundum
C. Cu discuri "Horico"
D. Dupa reperarea orificiilor canalelor radiculare
E. Cu freza sferica
(pag. 102)
S1428072. Extractia alveoloplastica presupune urmatorii timpi operatori:

A. incizia si decolarea mucoperiostului
B. extractia dentara
C. trepanarea tablei osoase
D. regularizarea osoasa
E. sutura postextractionala
(pag. 110)
S1428073. Extractia dintilor pluriradiculari cu separarea radacinilor este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacini convergente, mentinand intre ele un sept osos bine reprezentat
B. radacini unite in bloc
C. radacini divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveolei
D. resturi radiculare mici situate pe fundul alveolei
E. dinti cu distructie coronara masiva
(pag. 101)
S1428074. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:

A. resturi radiculare situate sub punti dentare
B. granulom periapical
C. granulom intern radicular
D. dinti cu chisturi radiculare voluminoase
E. radacini dentare situate la nivelul marginii alveolare
(pag. 104)
S1428075. Extractia radacinilor dentare cu ajutorul clestilor este indicata in urmatoarele situatii:
A. radacina dentara este situata la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui sant
periradicular care sa permita insinuarea falcilor clestelui
501
Rezidentiat 2004
502
B. radacina prezinta cel putin un perete vestibular sau oral supraalveolar

C. radacina prezinta pereti rezistenti supraalveolari
D. radacina este situata la nivelul marginii alveolare, falcile clestelui aplicandu-se pe tabla osoasa vestibular
si oral
E. cand exista conditii de aplicare si priza corecta a clestelui
(pag. 90)
S1428076. in alveolita postextractionala umeda:

A. gingivomucoasa care acopera osul alveolar este palida, atona
B. cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoare
C. peretii alveolari sunt albiciosi, uscati
D. cheagul este brun-cenusiu si se detaseaza usor
E. peretii ososi sunt inmuiati, rugosi, iar periostul este ingrosat si dureros la presiune
(pag. 134)
S1428077. in timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase:

A. fractura tuberozitatii maxilarului superior
B. fractura crestei zigomato-alveolare
C. luxatia mandibulei
D. deschiderea sinusului maxilar
E. fractura peretelui anterior al sinusului maxilar
(pag. 123-127)
S1428078. Prima zi dupa extractie pacientul poate prezenta:

A. edem al partilor moi perimaxilare
B. emfizem subcutanat
C. alveolita umeda
D. echimoze perimaxilare
E. dureri la nivelul la care s-a efectuat punctia anestezica
(pag. 116)
S1528079. Accidentele extractiei dentare sunt:

A. leziuni dentare;
B. leziuni nervoase;
C. alveolita umeda;
D. alveolita uscata;
E. inghitirea unor corpi straini.
(pag. 120)
S1528080. Accidentele sinusale care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:
A. deschiderea sinusului;
B. fractura tuberozitatii maxilare;
C. plaga fibromucoasei palatine;
D. impingerea radacinilor in sinus;
E. hemoragia postextractionala.
(pag. 125)
S1528081. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:

A. extractii laborioase si prelungite;
B. extractii incomplete;
C. sutura alveolei;
D. utilizarea turatiilor mari in frezajul osos;
502
Rezidentiat 2004
503
E. aplicarea iodoformului in alveola postextractionala.

(pag. 133)
S1528082. Elementele care deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica sunt:

A. anestezia;
B. regularizarea marginilor osoase;
C. chiuretajul alveolar;
D. sutura gingivomucoasa;
E. indicatiile postextractionale.
(pag. 110)
S1528083. Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt:

A. resturi radiculare sub punti dentare;
B. radacini"in limba de clopot";
C. resturi radiculare cu fistule mucoase;
D. resturi radiculare cu fistule cutanate;
E. resturi radiculare parasinusale.
(pag. 104)
S1528084. Nervii interesati in accidentele extractiei dentare pot fi:

A. alveolar inferior;
B. infraorbitar;
C. alveolar superoposterior;
D. mentonier;
E. lingual.
(pag. 126)
S1528085. Semnele clinice ale alveolitei umede sunt:

A. cheag alveolar murdar;
B. gingivomucoasa palida, atona;
C. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi;
D. lipsa cheagului alveolar;
E. absenta sangerarii la explorarea alveolei.
(pag. 134)
S1528086. Tratamentul profilactic al alveolitei postextractionale presupune:

A. utilizarea unui vasoconstrictor puternic;
B. chiuretajul riguros alveolar;
C. aplicatii locale de analgezice;
D. tratament antibiotic postextractional;
E. protejarea cheagului prin sutura alveolei.
(pag. 135)
S1628087. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:

A. extractii laborioase, prelungite
B. respectarea conditiilor de asepsie, antisepsie
C. persistenta in alveola a unor fragmente detasate de os, dinte
D. sutura alveolara si mesele iodoformate aplicate supraalveolar
E. aplicarea intraalveolara de substante antiseptice, hemostatice
(pag. 133)
S1628088. Hemoragiile postextractionale sunt clasificate dupa:
503
Rezidentiat 2004
504
A.
B.
C.
D.
E.
cauze care le-au generat

tipul extractiei
momentul producerii
felul vasului lezat
cantitatea de sange pierdut
(pag. 130)
S1628089. Hemostaza locala in hemoragiile postextractionale tardive presupune:

A. apropierea cat mai stransa a partilor moi peste alveola
B. administrare de plasma, solutii macromoleculare, sange
C. administrare generala de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K
D. curatarea plagii de cheaguri, tesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase
E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar
(pag. 131)
S1628090. in alveolita umeda se produce:

A. inflamatia alveolei in totalitate
B. un cheag mic, brun-cenusiu
C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaseaza foarte usor
D. tesut de granulatie burjonat, foarte sangerand
E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilatatie
(pag. 134)
S1628091. intre accidentele dentare care se pot produce in cursul extractiilor sunt:
A. impingerea resturilor dentare in spatiile perimaxilare
B. luxatii ale dintilor vecini
C. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti
D. fractura dintilor vecini sau antagonisti
E. fractura coroanei sau radacinii dintelui de extras
(pag. 121)
S1628092. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitara a clestelui se pot produce:
A. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanenti
B. fractura tuberozitatii maxilare
C. impingerea radacinilor in sinus
D. luxatia mandibulaei
E. plagi gingivale liniare
(pag. 121-123-125)
S1628093. Printe accidentele extractiei dentare se numara:

A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase
B. impingerea unor fragmente dentare sau osoase in spatiile perimaxilare
C. hemoragia postextractionala
D. infectiile periosoase
E. alveolita postextractionala
(pag. 128)
S1628094. Printre complicatiile extractiei dentare sunt:

A. exostozele
B. hemoragie postextractionala
C. bridele cicatriciale periosoase
D. inghitirea unor corpi straini
504
Rezidentiat 2004
505
E. alveolitele postextractionale
(pag. 129)
S1628095. Tratamentul curativ al alveolitei postextractionale consta in:

A. toaleta, sutura alveolara
B. indepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini sI a osului necrozat
C. aplicatii locale de analgezice sI antiinflamatoare
D. tratament general antiinfectios, antialgic
E. tratament general sI local de stimulare a cicatrizarii
(pag. 135)
S2128096. Cu cletii se extrag:

A. Rdcinile situate sub limita marginii procesului alveolar
B. Resturile radiculare mici, situate pe fundul alveolei
C. Dinii a cror poriune coronar este integr sau parial distrus
D. Rdcinile dentare care prezint o poriune extraalveolar suficient de proeminent i rezistent pentru
aplicarea corect a cletelui
E. Rdcinile dentare care se gsesc la limita peretelui alveolar, osul permind crearea unui an
periradicular unde s poat fi insinuate flcile cletelui
(pag. 72)
S2128097. Dup felul vasului lezat, hemoragiile postextracionale pot fi:

A. hemoragii mici, antrennd o pierdere minim de snge
B. hemoragii grave
C. hemoragii arteriale n jet
D. hemoragii venoase continue
E. hemoragii capilare, cu aspectul unei sngerri n mas
(pag. 130)
S2128098. Extracia alveoloplastic se deosebete de cea obinuit prin:

A. Aplicarea intraalveolar de substane antiseptice, hemostatice
B. Regularizarea minuioas a marginilor osoase
C. Chiuretajul riguros alveolar
D. Sutura marginilor de gingivo-mucoas
E. Tratament antibiotic postextracional
(pag. 110)
S2128099. Extracia dentar prin alveolotomie este indicat n urmtoarele situaii:

A. Rdcini ngroate n poriunea apexian, n limb de clopot
B. Rdcini convergente, meninnd ntre ele un sept osos bine reprezentat
C. Rdcini unite n bloc
D. Resturi radiculare profunde intraosoase, rmase dup extracii vechi
E. Rdcini sudate la peretele alveolar, realiznd aa-numitele anchiloze dento-alveolare
(pag. 104)
S2128100. Leziunile osoase produse n timpul extraciei dentare pot fi:

A. Fracturi ale pereilor alveolari
B. Fracturarea tuberozitii maxilare
C. Fracturarea apofizei coronoide
D. Luxaia mandibulei
E. Accidente sinuzale
(pag. 123-124)
505
Rezidentiat 2004
506
S2128101. Pentru a se evita infectarea plgii de extracie, se vor lua urmtoarele msuri:
A. Depozitele moi de pe dini i de pe mucoas vor fi ndeprtate cu tampoane mbibate n ap oxigenat sau
clorhexidin
B. Depozitele de tartru vor fi ridicate cu instrumente de detartraj sau cu dispozitivul cu ultrasunete
C. n parodontitele marginale cu leziuni inflamatorii ale mucoasei, se vor face badijonri cu colutorii
antiinflamatorii-antiseptice
D. Antibioprofilaxie preextracional
E. n cariile deschise, se va face, pe ct posibil, o curire a cavitilor, urmat de aplicarea unor pansamente
provizorii
(pag. 62)
S2128102. Pentru extracia dentar, alegerea metodei de anestezie va ine seama de urmtorii factori:
A. Situarea, starea dintelui de extras i a esuturilor nconjurtoare
B. Vrsta i eventualele manifestri patologice generale
C. Tehnica de extracie folosit (cu cletele sau cu elevatorul)
D. Numrul i localizarea pe cadrane diferite a dinilor de extras
E. Mediul n care se desfoar extracia (cabinet stomatologic, spital)
(pag. 70 - 71)
S2228103. Clestii dentari sunt utilizati pentru extraxctie in urmatoarele cazuri:

A. distructii coronare masive ce includ si coletul dentar
B. radacinile dentare cu o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si de rezistenta
C. doar dintii integri
D. dintii cu coroana integra sau partial distrusa ce permit aplicarea corecta la colet a clestelui
E. resturi radiculare profunde intraalveolare
(pag. 73)
S2228104. Indiferent de instrumentarul si tehnicile de extractie folosite, ele trebuie sa vizeze:

A. indepartarea dintelui si a radacinii sale
B. o vindecare rapida a plagii
C. conformarea unei creste alveolare care sa permita o protezare ulterioara corecta
D. o buna denudare a osului alveolar
E. dilacerarea gingivomucoasei
(pag. 72)
S2228105. Alegerea celui mai potrivit cleste pentru o extractie urmareste:

A. la dintii pluriradiculari clesti cu falci prevazute cu pinteni care sa se insinueze intre radacini
B. contacte punctiforme cu coroana si gatul dintelui
C. adaptarea falcilor clestelui pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui
D. deschiderea curburii in plan transversal si axial functie de dimensiunile dintilor
E. adaptarea falcilor clestelui in functie de lungimea radacinii
(pag. 73, 74)
S2228106. Aplicarea clestelui de extractie se face:

A. perpendicular pe radacina
B. in axul lung al dintelui
C. pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dintelui
D. pe fetele proximale ale dintelui
E. cu adaptare circulara si axiala la conturul coletului
(pag. 73, 74)
S2228107. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate?
A. Miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar.
506
Rezidentiat 2004
507
B.
C.
D.
E.
Miscarile de basculare vestibulo-palatinala se aplica la ambii premolari.

Miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi daca nu are radacina bifida.
Premolarul doi are de obicei doua radacini.
Premolarul doi se mobilizeaza frecvent prin miscari de basculare mezio-distale.
(pag. 78, 79)
S2228108. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia molarilor superiori sunt adevarate?
A. Vestibular, la molarul unu, tabla osoasa prezinta o ingrosare compacta.
B. Miscarile de basculare vestibulo-orala sunt mai ample spre vestibular cu exceptia molarului unu.
C. Pentru molarul doi se permit miscari de rotatie in ax.
D. La molarul doi, amplitudinea maxima a bascularii este spre palatinal.
E. In mod obisnuit molarul unu are doua radacini.
(pag. 80, 81)
S2228109. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare spre vestibular:

A. in cazul arcadei superioare cu exceptia primului molar
B. in cazul tuturor dintilor arcadei superioare
C. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioare
D. in cazul molarilor inferiori
E. la arcada inferioara cu exceptia molarilor
(pag. 74, 75)
S2228110. Amplitudinea miscarilor de basculare vestibulo-orala in cadrul extractiei cu clestele va fi

mai pare vestibular pentru:
A. molarii inferiori
B. molarii de minte superiori
C. arcada superioara
D. arcada inferioara
E. arcada superioara cu exceptia molarului unu
(pag. 74, 75, 81)
S2228111. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia incisivilor si caninilor inferiori sunt
adevarate?
A. Osul are o structura compacta vestibular si lingual.
B. Radacinile incisivilor inferiori sunt lingualizate.
C. La incisivi se asociaza miscarile de rotatie.
D. Cu totul exceptional, apexul caninului inferior poate fi bifid.
E. Directia de implantare la incisivii inferiori este linguo-vestibulara in raport cu corpul mandibulei.
(pag. 82, 84)
S2228112. Pozitia pacientului si a operatorului pentru extractia incisivilor superiori este:

A. cu fotoliul dentar coborat
B. capul pacientului la nivelul cotului operatorului
C. operatorul sta in dreapta si in spatele pacientului
D. tetiera va fi lasata pe spate, capul in usoara extensie
E. capul rotat spre dreapta
(pag. 75)
S2228113. Pentru extractia molarilor inferiori se foloseste:

A. anestezia la gaura mentoniera
B. anestezia plexala vestibulara
C. clestele baionet
507
Rezidentiat 2004
508
D. anestezia tronculara periferica a nervului alveolar inferior, lingual si bucal

E. clesti cu pinteni pe portiunea activa a falcilor, vestibular si lingual
(pag. 86)
S2228114. Pentru extractia caninului superior se foloseste:

A. anestezia plexala vestibulara si la gaura incisiva
B. anestezia la gaura palatina
C. elevatoare si sindesmotoame curbe
D. anestezie tronculara periferica la gaura infraorbitara si gaura incisiva
E. anestezie la tuberozitate
(pag. 77)
S2228115. Pentru separarea radacinilor la molarii superiori se practica:

A. separarea vestibulo-orala
B. separarea in "T"
C. o linie de separare mezio-distala si una vestibulo-palatinala perpendiculara pe aceasta
D. separarea mezio-distala
E. separarea de tip premolarizare
(pag. 102)
S2228116. In cazul utilizarii elevatorului Lecluse:

A. varful elevatorului se insinueaza dinspre fata linguala
B. partea plana este in contact cu fata distala a molarului doi
C. i se imprima o miscare de translatie de sus in jos si dinapoi inainte
D. partea convexa este in contact cu fata distala a molarului doi
E. varful elevatorului se insinueaza intre punctul de contact si marginea libera a alveolei
(pag. 89)
S2228117. Alveolotomia reprezinta:

A. o interventie proprotetica de adancire a santurilor perimaxilare
B. o extractie cu rezectia partiala sau totala a peretelui vestibular
C. o metoda de extractie a radacinilor dentare
D. o metoda de drenaj transmaxilar
E. o metoda de regularizare a crestei alveolare
(pag. 103, 104)
S2228118. Printre indicatiile alveolotomiei se numara si:

A. dinti cu mobilitate vestibulo-orala
B. dinti afectati de parodontopatie marginala cronica avansata
C. dinti din focarele de fractura
D. resturi radiculare vechi, situate profund intraalveolar
E. resturi radiculare situate sub punti dentare
(pag. 104)
S2228119. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse este indicata atunci cand:
A. molarul este inclus
B. molarul de minte are coroana integra si rezistenta
C. radacinile sunt drepte
D. radacinile sunt divergente
E. sunt prezenti molarii 1 si 2 cu coroane integre si parodontiu sanatos
(pag. 88)
508
Rezidentiat 2004
509
S2228120. Vindecarea epiteliala a plagii postextractionale se face:

A. complet numai dupa 25 - 35 de zile
B. in decurs de trei luni
C. in 7 - 10 zile
D. prin proliferarea epiteliului de la nivelul marginii gingiei
E. pe baza transformarii fibroblastilor in osteoblasti
(pag. 119)
S2228121. Pentru extractia molarilor doi inferiori cu clestele indoit pe lat se executa urmatoarele
miscari:
A. supinatie si pronatie
B. doar miscari de supinatie
C. rotatie
D. doar pronatie
E. tractiune in sus si usor distal
(pag. 87)
S2228122. Stadiul al doilea de vindecare a plagii postextractionale:

A. cuprinde remanierea secundara a tesutului osos alveolar
B. este caracterizat prin proliferarea de fibroblasti si celule endoteliale vasculare
C. are loc in a doua si a treia zi de la interventie
D. are loc la 5 - 6 luni postextractional
E. produce o micsorare a reliefului alveolar
(pag. 119)
S2228123. Al cincilea stadiu al vindecarii postextractionale:

A. presupune remanierea secundara a tesutului osos alveolar
B. apare la 7 zile postextractional
C. produce o micsorare a reliefului procesului alveolar
D. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional
E. este caracterizat de aparitia celulelor endoteliale vasculare si a vaselor de neoformatie
(pag. 119)
S2228124. Al treilea stadiu al vindecarii plagii postextractionale:

A. se caracterizeaza prin remanierea secundara a osului alveolar
B. se caracterizeaza prin aparitia infiltratului leucocitar si a macrofagelor
C. se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctiv
D. se desfasoara din ziua a treia postextractional pana in a douazecea zi
E. are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractional
(pag. 119)
S2228125. Al patrulea stadiu de vindecare a plagii postextractionale:

A. incepe in prima saptamana postextractional
B. incepe cam in a 35-a zi de la extractie
C. incepe dupa 5 - 6 luni postextractional
D. consta in umplerea alveolei cu tesut de granulatie
E. consta in umplerea alveolei cu tesut fibros tanar si proliferarea de tesut osos imatur
(pag. 119)
S2228126. Factorii care influenteaza vindecarea unei plagi postextractionale, dupa Laskin, sunt:
A. hipovitaminoza E si F
B. corpii straini intraalveolari
509
Rezidentiat 2004
510
C. repausul zonei in care s-a intervenit

D. starea generala a pacientului
E. vascularizatia alveolei
(pag. 119)
S2228127. Elementele esentiale care deosebesc extractia obisnuita de cea alveoloplastica sunt:
A. vindecarea mai lenta dupa extractia alveoloplastica
B. regularizarea minutioasa a marginilor osoase
C. timpul de lucru
D. protezarea tardiva
E. protezarea imediata sau precoce
(pag. 110)
S2228128. In plaga alveolara normala se indica:

A. chiuretajul fundului alveolei
B. chiuretajul masiv al marginilor alveolare
C. strangerea alveolei
D. aplicarea de mese iodoformate endoalveolare
E. pansament simplu supraalveolar
(pag. 115)
S2228129. Aplicarea de iodoform in plagile postextractionale normale:

A. este indicata in toate cazurile
B. determina dezorganizarea structurii fibrinoase a cheagului
C. intarzie procesul de vindecare
D. se resoarbe
E. favorizeaza producerea de alveolite
(pag. 115)
S2228130. Daca dintele a fost extras complet, iar periradicular nu exista procese osteitice,
granulomatoase sau chistice:
A. se recomanda chiuretajul alveolei
B. se recomanda spalaturi cu substante antiseptice
C. se recomanda utilizarea de conuri cu antibiotice
D. chiuretarea alveolei este absolut contraindicata
E. sunt contraindicate mesele introduse intraalveolar.
(pag. 115)
S2228131. In plaga alveolara infectata se poate indica:

A. regularizarea crestei
B. chiuretajul alveolar
C. antibioterapie
D. tratament antibiotic preventiv
E. sutura marginala
(pag. 117)
S2228132. In plaga alveolara zdrobita:

A. se inlatura eschilele osoase mici, detasate
B. franjurile mici gingivomucoase sfasiate se excizeaza
C. se introduc mese iodoformate in alveola
D. se lasa alveola libera
E. se netezesc marginile osoase ale alveolei si septurile interdentare proeminente
510
Rezidentiat 2004
511
(pag. 118)
S2228133. Elementele esentiale ale extractiei alveoloplastice sunt:

A. pansamentul protector
B. cheagul intraalveolar
C. regularizarea osoasa
D. protezarea imediata
E. sutura postextractionala
(pag. 110)
S2228134. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:

A. in hipovitamenozele A
B. in hipovitaminozele C si D
C. la cardiaci
D. la diabetici
E. la gravide
(pag. 120)
S2228135. Dupa extractiile precoce ale dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu:
A. a doua zi dupa extractie
B. imediat postextractional
C. nu sunt neaparat necesare
D. la 3 - 4 saptamani dupa extractie
E. daca se observa o tendinta de migrare a dintilor vecini
(pag. 56)
S2228136. Cauze ale luxatiei accidentale a dintilor vecini in cursul extractiei dentare sunt:
A. Utilizarea unui cleste cu falcile prea inguste
B. utilizarea unui cleste cu falcile prea late
C. utilizarea unui cleste care ia punct de sprijin pe marginea alveolara
D. utilizarea unui celste care se sprijina pe dintele vecin
E. utilizarea necorespunzatoare a elevatorului "limba de crap"
(pag. 121)
S2228137. In cazul subluxatiei accidentale a unui dinte vecin in cursul extractiei dentare:
A. se extrage complet dintele subluxat
B. se transplanteaza
C. se replanteaza
D. se tine sub observatie vitalitatea timp de 3 saptamani
E. se extirpa continutul camerei pulpare si se obtureaza corect, daca vitalitatea este negativa dupa trei
saptamani
(pag. 121)
S2228138. Luxatia mandibulei poate fi un accident ce apare in cursul extractiei dentare, la pacienti cu:
A. focare dentare multiple
B. chisturi foliculare
C. laxitate capsuloligamentara accentuata
D. extractia dintilor inferiori, la care apare miscarea de deschidere exagerata a gurii si tractiunea inainte a
mandibulei
E. anxietate
(pag. 124)
S2228139. Luxatia accidentala a mandibulei in cursul extractiei dentare se trateaza prin:
511
Rezidentiat 2004
512
A.
B.
C.
D.
E.
Comprese reci
rezectia condilului articular
reducerea imediata a luxatiei
imobilizarea cu o fronda mentoniera
osteosinteza cu placute si suruburi
(pag. 124)
S2228140. Accidentele sinuzale ce pot aparea in cursul extractiei dentare sunt:

A. sinuzita maxilara
B. deschiderea sinusului
C. etmoidita
D. impingerea radacinilor in cavitatea sinuzala
E. parodontita apicala acuta la dintii sinuzali
(pag. 125)
S2228141. Accidentele survenite in timpul extractiei dentaer pot fi:

A. leziuni dentare
B. leziuni ale partilor moi perimaxilare
C. supuratii ale lojilor perimaxilare
D. leziuni osoase
E. leziuni ale nervilor
(pag. 120)
S2228142. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:

A. impingerea unor fragmente dentare sau osase in spatiile perimaxilare
B. supuratii ale partilor moi perimaxilare
C. aspirarea unor fragmente dentare sau osase
D. inghitirea unor corpi straini (fragmente dentare sau osase)
E. fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentie de corpi straini
(pag. 120)
S2228143. Accidentele extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:

A. particularitatilor morfologice ale maxilarelor
B. particularitatilormorfologice ale coroanei si radacinii dintelui ce urmeaza a fi extras
C. utilizarii unor instrumente metalice
D. extractiilor multiple, seriate
E. anesteziei
(pag. 120)
S2228144. Accidentele locale ale extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:

A. infectiilor specifice bacilare
B. leziunilor patologice ale dintelui si tesuturilor peridentare
C. tehnicii de anestezie
D. greselilor de tehnica a extractiei
E. nerespectarii indicatiilor postextractionale
(pag. 120)
S2228145. Accidentele dentare ale extractiei sunt:

A. lezarea nervului alveolar inferior
B. plaga lineara a mucoasei
C. fractura tuberozitatii
D. fracturarea coroanei
512
Rezidentiat 2004
513
E. luxatii ale dintilor vecini

(pag. 121)
S2228146. Accidente dentare ale extractiei dentare sunt:

A. fracturarea marginii alveolare
B. fracturarea dintilor vecini
C. fracturarea dintilor antagonisti
D. plaga planseului bucal
E. fracturile mandibulei
(pag. 121)
S2228147. Accidentele dentare ale extractiei dentare sunt:

A. smulgerea mugurilor dintilor permanenti
B. fracturi alveolare
C. impingerea radacinilor in cavitatea sinusala
D. lezarea mugurilor dintilor permanenti
E. luxatii ale dintilor vecini
(pag. 121)
S2228148. Accidente ale extractiei dentare cu leziuni ale partilor moi perimaxilare sunt:
A. fracturarea tuberozitatii maxilarului
B. plagi gingivale liniare
C. deschiderea sinusului maxilar
D. plagi intinse cu denudari mari ale osului
E. plagi ale mucoasei palatinale
(pag. 122)
S2228149. Accidentele osoase ale extractiei dentare sunt:

A. fracturi alveolare
B. fracturi coronare
C. fracturarea tuberozitatii maxilarului superior
D. fracturi radiculare
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 123, 125)
S2228150. Accidentele extractiei dentare cu leziuni ale nervilor sunt:

A. leziuni ale nervului alveolar inferior
B. leziuni ale nervului bucal
C. lezuini ale nervului lingual
D. leziuni ale nervului infraorbitar
E. leziuni ale nervului mentonier
(pag. 125, 126)
S2228151. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila la

A. copii si adolescenti
B. gravide
C. pacienti cu hipovitaminoza A
D. batrani
E. pacientii din mediu rural
(pag. 120)
513
Rezidentiat 2004
514
A. dintii cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese
septice locale
B. dinti cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese
septice generale
C. dinti cu fracturi coronare nepenetrante
D. dinti care intretin procese de osteita
E. dinti care intretin procese de osteomielita
(pag. 52)
A. dinti cu gangrena care intretin procese septice subacute in limfonodulii perimaxilari
B. dinti cu fracturi coronare
C. dinti cu pulpite cronice
D. dinti cu fracturi radiculare
E. dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanenti
(pag. 52, 53)
S2228154. Dintele temporar din focarul de fractura este preferabil sa fie extras daca:
A. este vital
B. constituie un element absolut indispensabil aplicarii dispozitivului de imobilizare
C. prezinta o gangrena necomplicata
D. pentru a preveni infectarea sacului folicular al dintelui permanent
E. pentru a grabi procesul de consolidare
(pag. 53)
S2228155. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica, extractia dintilor temporari este indicata:
A. la dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand
eruptia acestora
B. in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanent
C. la dinti care produc deviatii ale dintilor permanenti
D. la dinti care produc malpozitii ale dintilor permanenti
E. la dinti cu luxatii dentare partiale
(pag. 53)
S2228156. Sindesmotomia la dintii temporari:

A. se va efectua cu sindesmotoame bine ascutite
B. se va efectua cu elevatoarele
C. nu este absolut necesara
D. se recomanda a fi evitata
E. se face pentru a permite insinuarea falcilor clestelui profund subgingival
(pag. 55)
S2228157. In cazul extractiei dintilor temporari in anestezie generala se evita aspirarea fragmentelor
dentare in caile respiratorii prin:
A. extractia completa cu elevatoarele
B. pozitia copilului cu capul drept
C. fundul gatului va fi tamponat cu o mesa
D. dintele va fi prins bine in cleste pentru a nu scapa
E. in cazul extractiei cu elevatoarele, dupa luxatia si eliberarea radacinilor, acestea vor fi prinse cu o pensa si
indepartate din cavitatea bucala
(pag. 55)
514
Rezidentiat 2004
515
S2228158. In cazul extractiei dintilor temporari:

A. hemoragia este abundenta si se trateaza prin chiuretajul alveolei si sutura
B. hemoragia este redusa si se trateaza prin tamponament de protectie timp de 30 de minute
C. hemoragia este abundenta si se trateaza prin mesarea strinsa a alveolei
D. nu se exploreaza alveola cu pensa sau chiureta
E. hemoragia este abundenta si se trateaza prin aplicare de mese imbibate cu substante antifibrinolitice
(pag. 54)
S2228159. Extractia dintilor temporari cu clestele se face:

A. cand coroana dintelui este distrusa prin carie
B. prin aplicarea profunda subgingival a falcilor clestelui
C. prin miscari complexe de basculare la dintii cu rizaliza accentuata
D. printr-o miscare simpla de basculare
E. fara a permite falcilor clestelui sa se insinueze profund subgingival
(pag. 54, 55)
S2228160. Tratamentul postextractional la extractiile dintilor temporari:

A. necesita aplicarea de mentinatoare de spatiu in extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica
de eruptie a dintelui permanent
B. nu este deosebit pentru extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintilor
permanenti
C. aplicarea de dispozitive mentinatoare de spatiu la 3 - 4 saptamani dupa extractiile efectuate precoce
D. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 7 zile dupa extractie in extractiile precoce
E. aplicarea de mentinatoare de spatiu la 6 luni postextractional in extractiile precoce
(pag. 55, 56)
S2228161. Indicatiile majore ale extractiei dentare sunt date de :

A. traumatismele dento-maxilare
B. complicatiile cariei dentare
C. parodontopatiile marginale
D. ectopiile dentare
E. dintii supranumerari
(pag. 56)
S2228162. In leucozele acute se contraindica categoric extractia dentara datorita:

A. riscului alergic
B. blocajului renal postextractional
C. cresterii tensiunii arteriale
D. riscului hemoragic
E. infectiei si necrozei
(pag. 60)
S2228163. In timpul extractiei dentare apar:

A. scaderea semnificativa a hematocritului
B. leucocitoza
C. cresterea VSH incepand din din ziua a doua sau a treia postextractional
D. scaderea pulsului si temperaturii
E. cresterea numarului de eritrocite
(pag. 51)
S2228164. In timpul sarcinii este de dorit evitarea extractiei dentare:

A. in prima luna
515
Rezidentiat 2004
516
B.
C.
D.
E.
in primele trei luni si ultimele doua luni

in perioada de organogeneza
in ultima luna de sarcina
pe toata perioada
(pag. 61)
S2228165. Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tenhici ce se bazeaza pe:
A. maleabilitatea osului
B. forta operatorului
C. torsionarea dintelui
D. posibilitatea de rezectiei a osului
E. posibilitatea de dilatare a alveolei
(pag. 72)
S2228166. Extractia "la cald" se face in cazul in care:

A. colectia a fistulizat
B. se observa un abces vestibular
C. prin indepartarea se creaza o cale de drenaj eficienta
D. in orice situatie daca se face antibioprofilaxie
E. procesul septic este localizat periradicular, intraalveolar
(pag. 61)
S2228167. Sindesmotomia presupune:

A. sectionarea marginii gingivale
B. decolarea gingiei fixe
C. sectionarea ligamentului circular al dintelui
D. dezlipirea cat mai profunda a gingiei de dinte si partial a ligamentului alveolodentar
E. suprimarea partiala a osului alveolar
(pag. 73)
S2228168. In cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar in timpul extractiei dentare se

procedeaza la:
A. explorarea cu un stilet butonat
B. manevra Valsalva
C. toaleta plagii cu indepartarea eschilelor osoase libere
D. acoperirea completa a alveolei cu gingivomucoasa
E. introducerea de mese iodoformaet compresive in alveola
(pag. 125, 126)
S2228169. Pentru a preveni aspirarea unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiilor
efectuate in anestezie generala de scurta durata vor fi luate urmatoarele masuri:
A. Pozitia bolnavului in decubit dorsal cu capul drept
B. capul bolnavului va fi rotat
C. intubatie endotraheala si tamponament faringian riguros
D. indepartarea in permanenta a secretiilor, de preferinta cu aspiratorul
E. plasarea dintelui sau radacinii pe limba imediat dupa extractie
(pag. 129)
S2228170. Fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentia de corpi straini este
favorizata de:
A. agitatia pacientului
B. calitatea inferioara a instrumentelor
C. lipsa fortei operatorului
516
Rezidentiat 2004
517
D. dozarea incorecta a fortelor

E. manopere brutale
(pag. 129)
S2228171. Complicatiile extractiei dentare sunt:

A. fractura tuberozitatii maxilare
B. alveolita postextractionala
C. impingerea radacinii in sinus
D. hemoragia postextractionala
E. creste alveolare cu exostoze
(pag. 129)
S2228172. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:

A. felul vasului lezat
B. cauza care le-a generat
C. modalitatea de tratament
D. momentul producerii
E. cantitatea de sange pierdut
(pag. 130)
S2228173. Dintre factorii incriminati mai frecvent in aparitia hemoragiei postextractionale citam:
A. extractia dentara
B. plagi osoase intinse, cu delabrari importante ale gingivomucoasei
C. prezenta de eschile sau ciocuri osoase
D. anomalii vasculare in jurul radacinii dintelui extras
E. nerespectarea de catre pacient a indicatiilor postextractionale
(pag. 130)
S2228174. In cazul sangerarilor marginale din plaga gingivomucoasa postextractionala:

A. se aplica mucoasa pe os cat mai intim
B. eventual se vor pune 1 - 2 fire de sutura
C. se eefctueaza intotdeauna tamponamentul intraalveolar compresiv
D. peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresiv
E. se administreaza un tratament general care sa favorizeze formarea cheagului
(pag. 131)
S2228175. Factorii care intervin in producerea hemoragiei postextractionale tardive sunt:

A. infectia
B. persistenta unor ciocuri osoase iritante
C. tulburari in mecanismul de hemostaza
D. afectiuni cardiovasculare
E. presiunea atmosferica scazuta
(pag. 131)
S2228176. Dintre factorii locali implicati in producerea hemoragiei postextractionale fac parte:
A. angioamele si anevrismele
B. vasodilatatia secundara (postanestezica)
C. plagi osoase intinse
D. tulburari de coagulare
E. trombocitopenia
(pag. 130)
517
Rezidentiat 2004
518
S2228177. Resturile radiculare impinse accidental in cavitatea sinusala:

A. se lasa pe loc si se sutureaza alveola
B. se extrag cat mai urgent
C. se extrag in maximum 48 de ore de la producerea accidentului
D. se lasa in sinus iar in alveola se aplica mese iodoformate
E. se lasa in sinus si se administreaza antibioterapie in doze mari
(pag. 127)
S2228178. Inghitirea de fragmente dentare sau osoase in timpul extractiei:

A. se produce prin deplasarea corpilor straini in vestibulul bucal
B. se produce prin deplasarea corpilor straini in orofaringe
C. necesita examenul radriologic pentru localizarea dintelui inghitit
D. necesita o dieta bogata in fibre daca se afla in tractul digestiv
E. nu necesita niciun fel de ingrijire medicala sau supraveghere
(pag. 128)
S2228179. Factorii locali incriminati in producerea hemoragiilor postextractionale sunt:

A. hemofilia
B. fracturi ale proceselor alveolare sau de maxilare
C. starile alergice
D. insuficienta hepatica
E. anevrismele si angioamele alveolare
(pag. 130)
S2228180. Tamponamentul compresiv intraalveolar in hemoragiile postextractionale tardive va fi

utilizat:
A. la purtatorii de proteze
B. la toate cazurile
C. in mod exceptional
D. dupa sutura plagii postextractionale
E. in cazurile cu hemoragii abundente profunde ce nu pot fi oprite prin tamponament supraalveolar
(pag. 131, 132)
S2228181. Cauze locale ce favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:

A. indepartarea din alveola a cheagului infectat si a corpilor straini
B. tratamentul local si general de stimulare a cicatrizarii
C. nerespectarea conditiilor de asepsie
D. mesele indesate in alveola si tinute multa vreme
E. extractiile incomplete
(pag. 133)
S2228182. Cauzele locale ale aparitiei alveolitelor postextractionale sunt:

A. extractiile laborioase, prelungite
B. utilizarea instrumentelor rotative la rutatii mari, fara racire
C. activarea unui ferment proteic din saliva asemanator fibrinolizinei
D. tratamentul general antiinfectios si antialgic
E. existenta in alveola postextractionala de fragmente detasate de os sau dinte
(pag. 133, 134)
S2228183. Tratamentul alveolitei postextractionale cuprinde:

A. aplicarea de mese in alveola pentru cel putin 10 zile
B. indepartaera din alveola a cheagului infectat, corpilor straini, osului necrozat
518
Rezidentiat 2004
519
C. aplicatii locale analgezice si antiinfectioase

D. tratament general antiinfectios si antialgic
E. pastrarea cheagului endoalveolar si sutura stransa a alveolei
(pag. 135)
S2228184. Chiuretajul alveolar in alveolita postextractionala se face:

A. daca fenomenele clinice nu se amelioreaza la 24 ore de la tratamentul initial
B. energic pe toti peretii alveolari
C. daca examenul radiologic evidentiaza liza difuza, osteolitica a peretilor ososi
D. cu miscari blande, pentru indepartarea tesutului necrotic superficial
E. fara a distruge bariera biologica formata la limita tesutului necrozat
(pag. 135)
S2328185. Extracia dentar poate determina:

A. Ascensiuni termice
B. Leucocitoz de 10000-12000/mm3
C. Cretere a V.S.H. cu 2-4 mm- pe or
D. Scderea V.S.H cu 2-4 mm pe or
E. Leucopenie
(pag. 51)
S2328186. Micrile de rotaie n timpul extraciei dentare:

A. se fac prin rsucirea dintelui n axul su de implantare
B. sunt indicate la monoradiculari cu rdcini drepte
C. sunt contraindicate la pluriradiculari
D. pot fi asociate cu micri de basculare
E. se fac dinspre mezial spre distal
(pag. 51)
S2328187. Micarea de traciune n ax din extracia dentar este necesar s fie:

A. realizat n sensul n care osul cedeaz mai greu
B. lent
C. progresiv
D. combinat cu micri de basculare
E. combinat cu micri de rotaie
(pag. 75)
S2328188. Pentru extracia caninului superior drept:

A. capul bolnavului va fi situat la nivelul umrului operatorului
B. capul bolnavului va fi aezat drept n tetier
C. capul bolnavului va fi uor rotat spre dreapta
D. se practic anestezie plexal la gaura infraorbitar i la cea incisiv
E. se practic anestezie troncular periferic la gaura infraorbitar i cea incisiv
(pag. 77)
S2328189. Pentru extracia premolarului 2 superior drept:

A. capul bolnavului va fi situat n uoar extensie
B. capul bolnavului va fi aezat drept n tetier
C. capul bolnavului va fi uor rotat spre dreapta
D. se practic anestezie plexal la gaura infraorbitar i la cea incisiv
E. se practic anestezie plexal i infiltraie palatinal
(pag. 79)
519
Rezidentiat 2004
520
S2328190. Pentru extracia primilor molari superiori

A. gura pacientului va fi deschis moderat
B. gura pacientului va fi larg deschis
C. operatorul va sta la drepta i puin n faa bolnavului
D. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate, infiltraie vestibular i la gaura palatin mare
E. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate i la gaura palatin mare
(pag. 80)
S2328191. Pentru extracia molarilor de minte superiori:

A. gura pacientului va fi ntredeschis
B. se practic anestezie troncular periferic la tuberozitate i la gaura palatin mare
C. se utilizeaz elevatoare n baionet
D. se utilizeaz clete n baionet cu flci efilate, apropiate
E. se utilizeaz clete cu flci rotunjite, cu dubl curbur
(pag. 82)
S2328192. Pentru extracia incisivilor laterali inferiori

A. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix
B. se practic infiltraie plexal vestibular i lingual
C. capul bolnavului este la nivelul cotului operatorului
D. se efectueaz micri de rotaie n axul dintelui
E. traciunea n ax se face i cu o uoar nclinare mezial
(pag. 83)
S2328193. Pentru extracia caninilor inferiori

A. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix
B. se practic anestezie troncular periferic la spina Spix i infiltraie vestibular
C. capul bolnavului este drept
D. se efectueaz micri de basculare vesibulo-lingual
E. traciunea n ax se face i cu o uoar nclinare distal
(pag. 84)
S2328194. Pentru extracia molarilor de minte inferiori

A. bolnavul este cu capul n uoar extensie
B. bolnavul este cu gura larg deschis
C. n condiii favorabile se poate utiliza elevatorul Lecluse
D. se utilizeaz elevatorul n baionet
E. se utilzeaz cletele n baionet
(pag. 87)
S2328195. Indicaiile folosirii cletelui n extracia rdcinilor dentare sunt

A. rdcina prezint o poriune extraalveolar proeminent
B. osul permite crearea unui an periradicular
C. monoradiculari cu rdcini scurte
D. pluriradiculari cu rdcini separate i divergente
E. rdcini efilate la care se poate efectua micarea de rotaie n ax
(pag. 90)
S2328196. De obicei se recurge la extracia cu ajutorul elevatoarelor a rdcinilor dentare

A. n cazul n care restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveolei
B. atunci cnd poziia restului radicular nu permite aplicarea cletelui
520
Rezidentiat 2004
521
C. atunci cnd rdcina nu prezint deformri care s necesite alveolotomie

D. n situaia n care rdcina nu prezint hipercementoz
E. n cazul n care restul radicular este situat deasupra nivelului marginii libere a alveolei
(pag. 92)
S2328197. Urmtoarele situaii indic extracia dinilor de "lapte cu carii permanente

A. gangrena care provoac supuraii perimaxilare
B. procese de osteit i osteomielit
C. dini parodontotici
D. dini ce produc malpoziii
E. dini ce ntrein procese septice subacute sau cronice n limfonodulii perimaxilari
(pag. 52)
S2328198. Se recurge la extracia prin alveolotomie cnd se constat

A. resturi radiculare profunde intraosoase
B. rdcini n limb de clopot
C. n luxaii dentare
D. rdcini foarte recurbate
E. rdcini cu anchiloze dentoalveolare
(pag. 104)
S2328199. Extracia alveoloplastic se deosebete de extracia obinuit prin:

A. regularizarea minuioas a marginilor osoase
B. sutura marginilor de gingivomucoas
C. introducerea n alveol a unei mee iodoformate
D. electrocauterizarea marginilor plgii alveolare i sutur
E. introducerea de conuri cu antibiotice n alveol
(pag. 110)
S2528200. Care din urmtoarele procedee nu reprezint pregtiri preextracionale pentru extracia
dinilor temporari:
A. anestezia
B. pregtirea copilului
C. Instrumentarul
D. aplicarea cletelui
E. pregtirea operatorului.
(pag. 53, 54)
S2628201. Gingivite i gingivo-stomatite acute i subacute sunt:

A. gingivostomatita ulcero-necrotic
B. gingivostomatita herpetic
C. gingivita alergic
D. gingivostomatita aftoas recidivant
E. gingivostomatita de menopauz.
(pag. 122)
S2628202. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:

A. parodontit marginal cronic pe fond de involuie precoce
B. parodontit marginal cronic profund localizat
C. parodontit marginal profund rebel la tratament
D. parodontit juvenil tardiv
E. parodontit marginal cronic profund generalizat.
521
Rezidentiat 2004
522
(pag. 123)
S2628203. Gingivitele descuamative reprezint manifestri bucale ale:

A. pemfigusului
B. diabetului
C. lichenului plan
D. administrrii de antagoniti de Ca
E. sclerodermiei.
(pag. 122)
S2628204. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar n urmtoarele boli sistemice:

A. diabet
B. hepatita B
C. carena de vitamina C
D. boli de snge i imune
E. TBC.
(pag. 122)
S2828205. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:

A. dinti cu carii complicate
B. dinti care au suferit leziuni traumatice
C. dinti care produc tulburari de eruptie ale dintilor permanenti
D. in cazul ageneziei dintelui permanent
E. dinti cu gangrena care nu pot beneficia de tratament corespunzator
(pag. 52)
S2828206. In tumorile partilor moi oro-faciale care beneficiaza de tratament iradiant, este indicat ca
extractia dentara sa se faca:
A. in sedinte repetate
B. intr-o singura sedinta
C. pe cadranele maxilare opuse zonei de iradiere
D. pe cadranele maxilare vecine zonei de iradiere
E. cu protectie de antibiotice
(pag. 61)
S2828207. In procesele supurative locale se practica extractia: urmata de un chiuretaj alveolar minutios
A. dupa remiterea fenomenelor acute
B. dupa o perioada lunga
C. "la cald daca procesul este localizat periradicular
D. "la cald in orice situatie
E. urmata de un chiuretaj alveolar minutios
(pag. 61)
S2828208. Pentru prevenirea infectarii plagii post-extractionale se iau urmatoarele masuri:

A. se indeparteaza depozitele moi de pe dinti
B. se indeparteaza depozitele de tartru
C. se practica badijonari cu solutii antiinflamatorii si antiseptice
D. se obtureaza definitiv toate procesele carioase
E. bolnavul va clati gura cu solutie de apa oxigenata sau de clorhexidina 4%
(pag. 63)
S2828209. Din instrumentarul special pentru extractie fac parte:

A. instrumentar de examinare (oglinda, sonda, pensa)
522
Rezidentiat 2004
523
B.
C.
D.
E.
instrumentar de anestezie ( seringa, ace)

clestii de extractie
elevatoare
bisturiu, foarfece, departatoare
(pag. 65)
S2828210. Cu clestii se extrag:

A. dintii cu portiunea coronara integra
B. radacini dentare cu portiune extraalveolara proemineta
C. dinti cu coroane conice
D. radacini situate sub limita procesului alveolar
E. radacini dentare aflate la limita peretelui alveolar
(pag. 72)
S2828211. Extractia rezectie descrisa de Witzel este recomandata in

A. extractia resturilor radiculare la maxilar
B. cand exista o alveoloprotruzie
C. cand peretii alvelari sunt subtiri
D. la extractia caninilor superiori inclusi
E. la extractia molarilor de minte inferiori
(pag. 92)
S2928212. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:

A. nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul actului operator;
B. existenta in alveola postextractionala a unor fragmente de os sau dinte;
C. clatirea gurii cu lichide nesterile, in cursul actului operator;
D. extractiile incomplete;
E. indesarea de mese in cavitatea alveolara in scopul protejarii osului.
(pag. 133)
S2928213. Alveolotomia este indicata in urmatoarele cazuri:

A. radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza;
B. radacini foarte recurbate care se fractureaza foarte usor;
C. resturi radiculare profunde intraosoase;
D. radacini curbe si aplatizate mezio-distal;
E. radacini ale dintilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului.
(pag. 104)
S2928214. Cu clestii se extrag:

A. dinti cu coroane conice;
B. radacini drepte situate sub limita marginii procesului alveolar;
C. radacini dentare care prezinta o portiune extraalveolara rezistenta
D. radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar;
E. dinti cu coroana partial distrusa.
(pag. 72)
S2928215. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:

A. dinti cu rizaliza fiziologica si mobilitate accentuata;
B. dinti ce raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia
acestora;
C. dinti cu cangrena care au provocat supuratii perimaxilare;
D. dinti cu carii profunde;
523
Rezidentiat 2004
524
E. dinti care prezinta pulpite purulente totale.

(pag. 52-53)
524
Rezidentiat 2004
525
Tema nr. 29
Incidentele i accidentele erupiei dentare
BIBLIOGRAFIE:

S1229001. Abcesul migrator (buccinatomaxilar) este complicatia cea mai frecventa a eruptiei molarului
trei in care:
A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei
B. infectia ajunge in loja sublinguala
C. infectia difuzeaza spre posterior
D. infecia difuzeaza pe faa externa a mandibulei intre os si muschiul buccinator
E. infectia difuzeaza pe fata externa a mandibulei intre os si muschiul maseter
(pag. 250)
S1229002. Accidente locale ele eruptiei dintilor temporari sunt:

A. eruptia prematura
B. sialoreea
C. fotofobia
D. chistul de erupie
E. eruptia tardiva
(pag. 240)
S1229003. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:

A. tulburari vegetative reflexe secretorii
B. ulceratii jugale sau linguale
C. gingivostomatita odontiazica
D. adamantinoame
E. trismus
(pag. 253)
S1229004. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:

A. tulburari vegetative reflexe secretorii
B. ulceratii jugale sau linguale
C. gingivostomatita odontiazica
D. adamantinoame
E. trismus
(pag. 253)
S1229005. Eruptia precoce consta in:

A. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti cu morfologie incompleta
B. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti slab calcificati, ce cad repede
C. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti normali, bine dezvoltati
D. erupii ce apar in cadrul unor boli generale - rahitism
E. eruptii ce apar in caz de foliculita expulsiva Cap-de-Pont
(pag. 226)
S1329006. Eruptia prematura se defineste ca fiind aparitia pe arcadele dentare inainte de termen a:
525
Rezidentiat 2004
526
A.
B.
C.
D.
E.
unor dinti incomplet formati

unor formatiuni epiteliale dur
unor dinti normal conformati
unei tumefieri de culoare albastruie
nici unul dintre acestea
(pag. 226)
S1329007. Incisivul central inferior erupe la:

A. 8-9 ani
B. 7-8 ani
C. 6-7 ani
D. 6 ani
E. 10 ani
(pag. 225)
S1329008. Perioada de eruptie a caninilor temporari este:

A. 18-24 luni
B. 6-12 luni
C. 12-18 luni
D. 24-30 luni
E. 10-16 luni
(pag. 225)
S1529009. Care este cea mai frecventa complicatie a eruptiei molarului 3 inferior:
A. osteomielita;
B. tromboflebita;
C. pericoronarita;
D. gingivostomatita odontiazica;
E. uveita.
(pag. 244)
S1529010. Ce tratament se recomanda in cazul ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia

molarului 3 superior:
A. badijonaj local al ulceratiei;
B. supravegherea clinica;
C. odontectomia molarului 3;
D. excizia ulceratiei;
E. biopsia.
(pag. 257)
S1529011. Elementul clinic care deosebeste hematomul de eruptie de chistul de eruptie este:
A. culoarea;
B. dimensiunea;
C. fluctuenta;
D. debutul;
E. evolutia.
(pag. 241)
S1529012. Factorii incriminati etiopatogenic in incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari

sunt:
A. malpozitiile dentare ;
B. infectia;
526
Rezidentiat 2004
527
C. ritmul de eruptie;
D. disostoza cleidocraniana;
E. rahitismul.
(pag. 237)
S1529013. Pruritul gingival ca incident local al eruptiei este dat de:

A. edem;
B. congestie;
C. abces;
D. ulceratie;
E. polip.
(pag. 238)
S1529014. Solutia D`Alibour in tratamentul pericoronaritei congestive la copii contine:

A. cocaina;
B. bicarbonat de Na;
C. glicerina;
D. vitamina A;
E. zinc sulfat.
(pag. 239)
S1629015. Chistul de eruptie

A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie
B. e fluctuent la palpare
C. creste rapid
D. e dureros
E. stimuleaza eruptia dintelui
(pag. 241)
S1629016. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari

A. este foarte fracventa
B. apare in momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari
C. determina alterarea starii generale
D. durerile sunt foarte accentuate
E. foarte rar se vindeca spontan
(pag. 240)
S1629017. Hematomul de eruptie

A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee
B. e moale la palpare
C. de etiologie neprecizata
D. e foarte dureros
E. e extins la o arcada
(pag. 241)
S1629018. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti:

A. apare cand molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa
B. starea generala a paacientului este alterata
C. adenopatia submandibulara este dureroasa
D. trismusul este accentuat
E. durerile sunt foarte accentuate
(pag. 246)
527
Rezidentiat 2004
528
S1629019. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:

A. gingie rosie, edematiata, dureroasa
B. hiposalivatie
C. lipsa adenopatiei submandibulare
D. stare generala nemodificata
E. suptul calmeaza durerea
(pag. 238)
S1629020. Pericoronarita molarilor 3 superiori:

A. e mai frecventa decat a molarilor inferiori
B. durerea iradiaza retromolar
C. trismusul este mai puternic decat la molarii inferiori
D. tratamentul comporta dificultati deosebite
E. examenul endobucal este mai usor de efectuat
(pag. 256)
S2129021. Accidentele trofice ale erupiei molarului de minte inferior sunt:

A. Paralizii faciale tranzitorii
B. Tulburri vegetative reflexe secretorii
C. Algii faciale
D. Gingivostomatita odontiazic
E. Trismus
(pag. 254)
S2129022. Cea mai frecvent complicaie a erupiei molarului de minte inferior este:
A. Abcesul lojilor nvecinate
B. Tromboflebita
C. Pericoronarita
D. Gingivostomatita odontiazic
E. Trismusul
(pag. 244)
S2129023. Dintre complicaiile septice la distan ale pericoronaritei molarului de minte inferior
enumerm:
A. Flegmonul difuz al planeului bucal
B. Flegmonul difuz hemifacial
C. Abcesele parafaringiene
D. Abcesul lojii maseterine
E. Tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 251)
S2129024. Infecia cantonat n spaiul dintre capuonul mucos i coroana dintelui n erupie poate
difuza n spaiile anatomice nvecinate, sub influena urmtorilor factori, cu excepia:
A. Lipsa instituirii unui tratament
B. Instituirea tardiv a tratamentului
C. Tratament necorespunztor
D. Direcia de erupie a dintelui
E. Reactivitatea slab a organismului
(pag. 250)
S2129025. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt urmtoarele,
cu o excepie:
528
Rezidentiat 2004
529
A.
B.
C.
D.
E.
hipoestezia n. alveolar inferior

trismus
disfagie
edemul capuonului mucos
secreie purulent sub capuon
(pag. 245)
S2229026. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:

A. scurgerea unei secretii sero-sanguinolente de sub capison
B. usoara jena la masticatie si deglutitie
C. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie
D. trismus incipient
E. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison
(pag. 245)
S2229027. Tratamentul local al pericoronaritei congestive din eruptia dintilor temoprari cuprinde:
B. dezinfectia sacului folicular
C. badijonari cu cocaina 1%
D. antibioterapie
E. vitaminoterapie
(pag. 238, 239)
S2229028. Abcesulmigrator (buccinato-maxilar) este supuratia cea mai comuna provocata de

pericoronarita supurata a molarului de minte inferior, in care:
A. infectia difuzeaza pe fata interna a mandibulei
B. infectia ajunge in loja sublinguala
C. infectia difuzeaza spre posterior
D. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinator
E. infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul maseter
(pag. 250)
S2229029. Tratamentul pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari consta in:
A. badijonarea mucoasei cu analgezice si antiseptice
B. badijonarea gingiei cu xilina 2%, glicerina sulfamidata sau glicerina boraxata
C. lavajul gingival dupa fiecare alimentatie
D. tratament antibiotic
E. incizie si drenaj
(pag. 239)
S2229030. Tratamentul general al tericoronaritei congestive din eruptia dintilor temporar consta in:
A. tratament antipiretic
B. tratament antibiotic
C. sedarea copilului
D. incizie si drenaj
E. dezinfectia sacului folicular
(pag. 239)
S2329031. Soluia de permanganat de potasiu la culoarea roz- trandafiriu are urmtoarea concentraie:
A. 1/20000
B. 2/10000
C. 1/10000
529
Rezidentiat 2004
530
D. 1/5000
E. 1/100000
(pag. 239)
S2329032. Tratamentul pericoronaritei supurate este:

A. profilactic
B. conservator
C. chirurgical
D. medicamentos
E. general
(pag. 239)
S2329033. n pericoronarita acut supurat incizia se face:

A. n anvelop
B. la nivelul bombrii maxime
C. n baionet
D. angular
E. Pichler
(pag. 239)
S2529034. Diagnosticul diferenial al foliculitei expulsiv (Capdepont) se face cu :

A. Gingivostomatita
B. hematomul de erupie
C. Herpangina
D. erupia precoce
E. aftoza bucal izolat.
(pag. 240)
S2629035. Gingivita acut ulcero-necrotic este caracterizat prin:

A. prurit gingival
B. alterarea strii generale
C. absena sngerrii la palpare cu sonda
D. consistena ferm a papilelor
E. mobilitate dentar.
(pag. 144)
S2629036. n gingivita de sarcin:

A. se produce atrofia epiteliului gingival
B. apar leziuni hiperkeratozice
C. se produc eroziuni i ulceraii care pot sngera cu uurin la periaj
D. gingia este tumefiat, mrit de volum, neted sau boselat
E. apar vezicule i bule care se sparg lsnd ulceraii.
(pag. 130)
S2629037. n lichenul plan apar urmtoarele manifestri gingivale:

A. hiperplazie gingival generalizat de tip polipoidal
B. hiperplazie gingival cu ulceraii i sngerri la cele mai mici atingeri
C. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
D. ulceraii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-glbuie
E. papile interdentare ce prezint la vrf o ulceraie crateriform.
(pag. 142)
530
Rezidentiat 2004
531
S2829038. Hematomul de eruptie se prezinta ca:

A. tumefactie gingivala localizata de culoare albastru-violacee, dura la palpare, indolora
B. tumefactie gingivala discreta in santul gingival, congestionata, edematiata, extrem de dureroasa
C. tumefactie gingivala localizata de culoare rosie-violacee, depresibila la palpare, nedureroasa
D. tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita, de culoare albastrie-transparenta, fluctuenta la palpare
E. tumefactie nedureroasa situata pe os intr-o depresiune cu pereti bine conturati
(pag. 241)
S2929039. Manifestarile cutanate ale eruptiei dentare apar sub forma de:
A. eruptii cutanate la nivelul trunchiului sub forma de macule;
B. zona zoster;
C. eruptia cutanata sub forma de papule;
D. eruptii cutanate sub forma de vezicule herpatice;
E. eriteme abdominale.
(pag. 241)

S1229040. Accidente locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:
A. epifora
B. eruptia precoce
C. pericoronarita congestiva
D. gingivostomatita
E. febra
(pag. 238 - 239)
S1229041. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. febra
B. pericoronarita supurata
C. varsaturile
D. congestia conjunctivala
E. rinoreea
(pag. 241)
S1229042. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. adenopatia submento-submandibulara
B. congestia hemifetei de partea dintelui care erupe
C. epifora
D. rinoreea
E. febra
(pag. 226)
S1229043. Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt:

A. inflamatorii
B. mecanice
C. trofice
D. tumorale
E. digestive
(pag. 244)
S1229044. Complicatiile pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt:
531
Rezidentiat 2004
532
A.
B.
C.
D.
E.
fractura unghiului mandibulei

trismusul
abcesul migrator
abcesul lojii sublinguale
abcesul lojii submandibulare
(pag. 250)
S1229045. Dupa decapisonare, pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie se fac cauterizari
cu:
A. clorura de zinc 10 %
B. clorura de zinc 30 %
C. E.D.T.A
D. acid tricloracetic in soluie saturata
E. acid citric 1 %
(pag. 248)
S1229046. Factorii favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului III inferior sunt:
A. patrunderea infectiei in zona de eruptie a molarului
B. mineralizarea completa a osului
C. fibromucoasa spatiului retromolar este dispusa sub forma de"fata de masa"
D. unghiul mandibulei este punct de crestere
E. raportul apropiat cu molarul 2
(pag. 243)
S1229047. Pericoronarita congestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:

A. trismus intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator
B. edem si roseata accentuata a capisonului ce acopera molarul trei, amprenta antagonica.
C. de sub capison se scurge o picatura de puroi
D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitai si indispoziie
E. stare generala alterata, febra, insomnie, puls accelerat
(pag. 245)
S1229048. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:

A. usoara jena in masticatie si deglutitie
B. trismus incipient de intensitate redusa
C. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capison
D. scurgerea unei secreii sero-sanghinolente de sub capison
E. stare generala cu subfebrilitati, indispozitie
(pag. 245)
S1329049. Accidentele nervoase cu tulburari motorii ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:
A. Contracturi ale musculaturii faciale
B. Trismus
C. Spasme
D. Paralizii faciale
E. Algii faciale
(pag. 253)
S1329050. Bilantul clinic al complicatiilor septice apreciaza:

A. Amploarea fenomenelor inflamatorii
B. Gradul de eruptie al dintelui
C. Pozitia coroanei fata de structurile dure osoase
532
Rezidentiat 2004
533
D. Poziia coroanei raportata la parile moi vecine

E. Curba tarmica
(pag. 246)
S1329051. Cauzele locale ale intarzierii de eruptie sunt

A. obstacole gingivale
B. obstacole tumorale
C. obstacole dentare
D. obstacole osoase
E. boala Turaine
(pag. 228)
S1329052. Complicatiile difuze ale partilor moi apar in:

A. Depresie imunitara instalata
B. Tratamentele antibiotice gresit conduse
C. Incizii incorecte
D. Extracii in puseu acut
E. in toate acestea
(pag. 250)
S1329053. Decapisonarea molarului de minte inferior este indicata:

A. Cand exista spatiu suficient de eruptie
B. Cand dintele este erupt pana la ecuatorul coronar
C. Cand dintele are o orientare verticala
D. Cand fibromucoasa este dispusa orizontal
E. Cand fibromucoasa este groasa dispusa vertical
(pag. 247)
S1329054. Dupa Bordais difuzarea infectiei de la sacul pericoronar la os se poate face astfel:
A. prin infiltratie bacteriana periostala
B. prin difuzarea puroiului din sacul pericoronar
C. de la sacul pericoronar la os
D. pe cale hematogena
E. pe cale limfatica
(pag. 251)
S1329055. Factorii incriminati in etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la dintii

temporari sunt:
A. Terenul
B. Infectia
C. Tulburarile psihice ale mamei
D. Erupia ca fenomen in sine
E. Alimentatia artificiala
(pag. 236)
S1329056. Infectia dintre capusonul mucos si coroana dintelui in eruptie poate difuza in spatiile
anatomice in urmatoarele imprejurari
A. Lipsa instituirii unui trtamnet
B. Instituirea tardiva a tratamentului
C. Tratament necorespunzator
D. Reactivitatea slaba a organismului
E. Nici unul dintre acestea
533
Rezidentiat 2004
534
(pag. 250)
S1329057. Infectia sacului folicular se poate realiza pe 2 cai:

A. endogena
B. directa
C. limfatica
D. indirecta
E. nici una dintre acestea
(pag. 244)
S1329058. Limfonodulii sunt afectati in urmatoarele conditii:

A. Persistenta pericoronaritei
B. Decapisonarea inoportuna si necorespunzatoare
C. Mentinerea traumatismlui ocluzal din partea antagonistului
D. Traumatismului postoperator
E. Afectiuni inflamatorii la distanta
(pag. 251)
S1329059. Tulburarile legate de pozitia de eruptie a dintilor sunt:

A. Malpozitii
B. Incluzia dentara
C. Anclavarea
D. Transpoziii
E. Heteropatii
(pag. 235)
S1329060. Tulburarile legate de varsta de eruptie a dintilor sunt:

A. Eruptia prematura
B. Eruptia precoce
C. Eruptia intarziata
D. Erupia prelacteala
E. Hipodontia
(pag. 226)
S1429061. Accidentele si incidentele de eruptie la edentati:

A. au ca origine incluziile dentare numai ale molarilor si caninilor;
B. nu sunt insotite de simptomatologie subiectiva.
C. au ca origine incluziile dentare ale molarilor, caninilor si premolarilor inferiori;
D. sunt mai frecvente la maxilar;
E. sunt posibile mai ales la nivelul mandibulei;
(pag. 254)
S1429062. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pericoronarita acuta congestiva la nivelul
molarului trei inferior sunt adevarate:
A. la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2
B. intotdeauna este insotita de trismus
C. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoasei
D. bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatil
E. starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitate
(pag. 245)
S1429063. contraindicatiile decapisonarii la nivelul molarilor de minte inferiori:

A. vizeaza cazurile in care recidivele infectiei sunt fecvente si din ce in ce mai grave;
534
Rezidentiat 2004
535
B. corespund situatiei cand fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe
suprafata ocluzala a acestuia, precum o fata de masa;
C. corespund situatiei cand mucoasa cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului 3, ca o cortina;
D. la dinii care dispun de un spaiu suficient pentru incadrarea marginala intre molarul 2 si ramul ascendent
al mandibulei;
E. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar.
(pag. 247)
S1429064. Dintele Turner este:

A. un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
B. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
C. premolarul doi inferior cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
D. premolarul unu inferior cu erupie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata
E. molarul unu inferior temporar cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina
neformata
(pag. 226)
S1429065. Dintre semnele locale in pericoronarita congestiva la dintii temporari pot fi amintite:
A. gingie rosie edematiata
B. gingie dureroasa uneori sangeranda
C. mucoasa gingivala este tumefiata, intinsa, lucioasa, de un rosu intens
D. adenopatie submandibulara frecventa
E. la palpare mucoasa gingivala este fluctuenta si foarte dureroasa
(pag. 238-239)
S1429066. in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului de minte inferior intalnim:
A. trismus;
B. spasme ale buzei;
C. paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriaza unilaterala);
D. nevrite;
E. algii asociate cu tulburari vasomotorii reflexe.
(pag. 253)
S1429067. in pericoronarita cronica de la nivelul molarilor de minte inferiori:

A. simptomele sunt atenuate, cu persistenta unei jene locale;
B. poate apare adenopatie submandibulara cu caracter de inflamatie cronica;
C. prezinta dureri cu caracter pulsatil;
D. este prezenta limfadenita subangulomandibulara;
E. apare halena fetida.
(pag. 246)
S1429068. Pericoronarita acuta supurata:

A. poate urma unei pericoronarite congestive
B. nu determina alterarea starii generale
C. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in
tesuturile vecine
D. poate fi insoita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator local
E. fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar daca nu este asigurat drenajul puroiului
(pag. 245)
S1429069. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive:

A. poate fi conservativ
B. poate fi radical, prin extractia dintelui
535
Rezidentiat 2004
536
C. prin decapisonare trebuie ca dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar
D. decapisonarea poate fi indicata frecvent ca metoda de tratament chirurgical
E. consta exclusiv in extractia dintelui
(pag. 247)
S1429070. Tratamentul pericoronaritei acute congestive de la nivelul molarilor de minte inferiori:

A. este numai chirurgical;
B. poate fi local antiinflamator si antiinfectios;
C. consta intotdeauna in decapisonare;
D. prin decapisonare, se face numai atunci cand fibromucoasa care acopera molarul in erupie este subire si
dispusa orizontal pe suprafaa ocluzala a acestuia, precum o faa de masa;
E. consta in tratament medicamentos si chirurgical radical.
(pag. 247-248)
S1529071. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului 3 inferior sunt:

A. ulceratii linguale;
B. trismus;
C. carii ale molarului secund ;
D. deplasari dentare;
E. gingivostomatita.
(pag. 253)
S1529072. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritei molarului 3 inferior sunt:

A. abcesul migrator;
B. tromboflebita sinusului cavernos;
C. gangrena pulmonara;
D. abcesul maseterin;
E. flegmonul hemifacial.
(pag. 251)
S1529073. Conditiile efectuarii decapusonarii sunt:

A. dinte erupt din structura osoasa;
B. capuson gros dispus ca o cortina;
C. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie;
D. spatiul insuficient de eruptie;
E. capuson subtire dispus ca o fata de masa.
(pag. 247)
S1529074. Incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari la nivel regional sunt:

A. eritroze jugale;
B. eruptii cutanate;
C. polakiurie;
D. manifestari febrile;
E. chistul de eruptie.
(pag. 241)
S1529075. Particularitatile anatomice ale zonei de eruptie a molarului 3 superior:

A. structura osoasa compacta;
B. pozitia decliva a sacului pericoronar;
C. raport strans cu canalul mandibular;
D. raport strans cu sinusul maxilar;
E. raport de vecinatate cu loja infratemporala.
536
Rezidentiat 2004
537
(pag. 255)
S1529076. Semnele clinice ale pericoronaritei congestive ale molarului 3 inferior sunt:
A. febra peste 39 grade Celsius;
B. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului;
C. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a molarului 3;
D. durere pulsatila;
E. trismus accentuat.
(pag. 245)
S1529077. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului 3 inferior sunt;

A. trismus;
B. edemul capisonului mucos;
C. adenopatie cronica nedureroasa;
D. secretie purulenta sub capuson;
E. disfagie.
(pag. 245)
S1529078. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei congestive de molar 3 inferior cuprinde:

A. antibioterapie in toate cazurile;
B. incizia capusonului mucos;
C. vaccinare nespecifica;
D. vitaminoterapie A, B, C;
E. badijonare cu solutii cauterizante.
(pag. 247)
S1529079. Tulburarile motorii in cadrul accidentului de eruptie al molarului 3 inferior sunt:

A. durere;
B. hipoestezie;
C. spasme;
D. midriaza unilaterala;
E. contracturi.
(pag. 253)
S1629080. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt:

A. ulceratii jugale sau linguale
B. carii ale molarilor 2
C. resorbtii radiculare ale molarilor 2
D. deplasari dentare
E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)
S1629081. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar in urmatoarele cazuri:

A. lipsa unui tratament
B. instituirea unui tratament inadecvat
C. tratament necorespunzator
D. dupa incizie si drenaj
E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249)
S1629082. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt.

A. abces de loja infratemporala
537
Rezidentiat 2004
538
B.
C.
D.
E.
sinuzita maxilara
celulitele si abcesul de val palatin
abcesul submandibular
abcesul laterofaringian
(pag. 256)
S1629083. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:

A. herpangina,
B. leucoplazia
C. varicela
D. impetigo
E. lichenul plan
(pag. 240)
S1629084. Foliculita expulsiva (Capdepont)

A. este o infectie a nou-nascutului
B. este o infectie a adolescentilor
C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali
D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari
E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)
S1629085. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale:

A. depozite necrotice, fetide
B. halena accentuata
C. mobilitate dentara
D. hipersalivatie
E. lipsa sangerarilor gingivale
(pag. 240)
S1629086. in patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli:

A. rahitismul
B. febrele eruptive
C. hepatitele
D. avitaminozele
E. sifilisul
(pag. 238)
S1629087. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt:

A. sa existe spatiu suficient de eruptie
B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de fata de masa
C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de cortina
D. dintele sa fie erupt pana la ecuatorul coronar
E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)
S1629088. Tulburari nervoase motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt:

A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri
B. trismus
C. paralizii faciale tranzitorii
D. tulburari de ocluzie
E. nevralgii dentare
538
Rezidentiat 2004
539
(pag. 253)
S2129089. Accidentele mecanice ale erupiei molarului trei inferior sunt:

A. Ulceraii jugale sau linguale
B. Resorbii radiculare ale molarului secund
C. Tulburri de ocluzie
D. Trismus
E. Nevralgii dentare i otice
(pag. 253)
S2129090. Accidentele regionale ale erupiei dinilor temporari sunt:

A. Sialoreea
B. Rinoreea
C. Febra
D. Eritroza jugal
E. Vrsturile
(pag. 241)
S2129091. Complicaiile tumorale generate de erupia molarului de minte inferior se refer la:
A. Chisturi foliculare
B. Gingivostomatita odontiazic
C. Keratochisturi
D. Adamantinoame
E. Chisturi marginale
(pag. 254)
S2129092. Dintre factorii incriminai etiopatogenic n incidentele i accidentele erupiei dentare fac
parte:
A. Vrsta copilului
B. Terenul
C. Modul de hrnire
D. Erupia ca fenomen n sine
E. Infecia
(pag. 237)
S2129093. Foliculita expulsiv (Capdepont) se deosebete de erupia precoce prin:

A. Vrsta foarte mic a copilului
B. Contextul patologic local sau general de apariie a dintelui pe arcad
C. Aspectul radiologic de dinte neformat
D. Mobilitatea precoce i expulsia dintelui
(pag. 241)
S2129094. Printre accidentele locale ale erupiei dinilor temporari menionm:

A. Hematomul de erupie
B. Chistul de erupie
C. Foliculita expulsiv (Capdepont)
D. Xerostomia
E. Durerile articulare
(pag. 240-241)
S2129095. Printre complicaiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior se
numr:
539
Rezidentiat 2004
540
A.
B.
C.
D.
E.
Ulceraii jugale sau linguale

Adamantinoame
Trismus
Abcesul migrator
Abcesul lojii sublinguale
(pag. 250)
S2229096. In cadrul eruptiei dintilor permanenti complicatiile sunt:

A. frecvent generale
B. practic numai locale si loco-regionale
C. doar intimplator generale
D. intotdeauna locale si loco-regionale insotite de complicatii generale
E. niciodata generale
(pag. 242)
S2229097. Accidentele de eruptie ale molarilor de minte inferiori se datoreaza:

A. infectiilor specifice la unul din parinti
B. conditiilor filogenetice
C. conditiilor ontogenetice
D. parodontopatiei in forma grava in antecedentele heredo-colaterale
E. conditiilor anatomice
(pag. 243)
S2229098. Factori favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie ale molarului de minte inferior sunt:
A. infectia sacului folicular prin deschidere in mediul septic bucal
B. capisonul mucos
C. pozitia molarului de minte in structura osoasa
D. infectia sacului folicular pe cale hematogena
E. raportul foarte apropiat cu molarul doi
(pag. 243)
S2229099. Factori determinanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului de minte inferior sunt:
A. pozitia intramaxilara a molarului de minte
B. infectia sacului folicular prin deschidere in cavitatea bucala
C. infectia sacului folicular pe cale vascular-sanguina, endogena, de la un focar din organism
D. capisonul mucos
E. raportul foarte apropiat cu molarul doi
(pag. 244)
S2229100. Accidentele de eruptie ale molarului 3 inferior sunt:

A. septtice
B. nervoase
C. digestive
D. trofice
E. mecanice
(pag. 244)
S2229101. Accidentele provocate de eruptia molarului de minte inferior sunt:

A. tumorale
B. mecanice
C. nervoase
D. renale
540
Rezidentiat 2004
541
E. digestive
(pag. 244)
S2229102. Tratamentul chirurgical de incizie si drenaj in accidentele de eruptie a dintilor temporari se

aplica la:
A. chistul de eruptie
B. hematomul de eruptie
C. pericoronarita supurata
D. la nevoie, in pericoronarita congestiva
E. gingivostomatita
(pag. 239, 240, 241)
S2229103. In pericoronarita congestiva apar:

A. alterarea usoara a starii generale
B. febra pana la 38 - 39,5 C
C. puls accelerat
D. dificultati importante in alimentatie
E. indispozitie
(pag. 245, 246)
S2229104. Pericoronarita cronica a molarului de minte determina in evolutie:

A. flegmonul peramigdalian
B. hiperplazia amigdaliana
C. flegmonul planseului bucal
D. gingivite cronice
E. halena fetida
(pag. 246)
S2229105. Aplicarea fara discernamant a decapisonarii molarului de minte inferior poate duce la:
A. gingivita
B. lezarea nervului lingual
C. diseminarea infectiei in lojile vecine
D. fractura coroanei molarului de minte
E. necroze osoase
(pag. 247)
S2229106. Decapisonarea molarului de minte inferior nu este indicata daca nu se indeplinesc

urmatoarele:
A. dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar
B. orientarea dintelui sa fie verticala, cu radacini drepte sau usor recurbate distal
C. spatiu suficient pentru incadrarea intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei
D. infectii frecvente, recidivante pericoronare
E. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului
(pag. 247)
S2229107. Tratamentul antibiotic local al pericoronaritei acute congestive a molarului de minte inferior:
A. este recomandabil in toate cazurile
B. se va face obligatoriu conform antibiogramei
C. va fi extins cat timp este necesar, pana la remisia completa a fenomenelor inflamatorii
D. nu este recomandabil, deoarece provoaca prin mutatii rezistenta germenilor sau selectia celor mai virulenti
E. este susceptibil de a sensibiliza pacientii la antibiotice
(pag. 247)
541
Rezidentiat 2004
542
S2229108. Contraindicatiile decapisonarii molarului de minte inferior se refera la:

A. fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzala
B. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala
C. dinti situati oblic intramaxilar, neerupti pana la ecuatorul coronar
D. dinti care dispun de spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent al mandibulei
E. dinti cu orientare verticala, fara obstacole mecanice, dentare, osoase, sau mucoase
(pag. 247)
S2229109. Pozitia pacientului pentru interventia de decapisonare a molarului de minte inferior va fi:
A. asezat in fotoliul dentar
B. in decubit dorsal pe masa de operatie
C. cu capul in flexie
D. cu capul in usoara extensie
E. cu gura intredeschisa
(pag. 247)
S2229110. Postoperator, dupa decapisonarea molarului de minte inferior apar:

A. trismus
B. diaree
C. disfagie
D. edem
E. dureri
(pag. 248)
S2229111. Tratamentul postoperator dupa decapisonarea molarului de minte consta in:

A. schimbarea mesei iodoformate la 2 - 3 zile
B. cauterizarea granulatiei excesive cu azotat de argint sau clorura de zinc 30%
C. tratament antibiotic in unele situatii
D. tratament antiseptic local si antialgic
E. tratament antiemetic
(pag. 248)
S2229112. Tratamentul pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este:

A. exclusiv medicamentos
B. chirurgical conservativ
C. incizia si drenajul sacului folicular urmat de decapisonare
D. chirurgical radical daca dintele nu se preteaza unui tratament conservativ
E. numai simptomatic
(pag. 249)
S2229113. Pericoronarita molarului de minte inferior poate determina complicatii septice localizate ale
partilor moi cum ar fi:
A. abcesul lojii submandibulare
B. abcesul parafaringian
C. abcesul lojii maseterine
D. abcesul limbii
E. abcesul buccinato-maxilar
(pag. 250)
S2229114. Pericoronaritele molarului de minte mandibular pot determina complicatii septice difuze ale
partilor moi:
A. la organisme cu o buna reactivitate generala, cu o buna imunitate
542
Rezidentiat 2004
543
B.
C.
D.
E.
la pacienti tarati, imunodeprimati

dupa tratamente antibiotice gresit conduse, ce selecteaza flora bacteriana specifica acestor supuratii
sub forma de flegmon difuz hemifacial sau de planseu bucal
sub forma de abces migrator, buccinato-maxilar
(pag. 250)
S2229115. Complicatiile septice ale pericoronaritei molarului de minte inferior cuprind:

A. complicatiile digestive
B. complicatiile ganglionare
C. complicatiile osoase
D. complicatiile pulmonare
E. complicatiile motorii
(pag. 250, 251, 252)
S2229116. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritelor molarilor de minte inferiori sunt:
A. tromboflebita sinusului cavernos
B. abcesul lojii submandibulare
C. endocardita
D. uveita
E. nefrita
(pag. 251, 252)
S2229117. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:

A. tulburari motorii
B. carii ale molarului doi
C. reumatismul articular acut
D. deplasari dentare
E. tulburari de ocluzie
(pag. 253, 254)
S2229118. In evolutia sa, gingivostomatita odontiazica a molarului de minte se poate localiza:

A. la nivelul palarului dur
B. la nivelul comisurii bucale de partea respectiva
C. in jurul dintelui cauzal
D. prin extensie spre valul palatin
E. prin extensie spre amigdala de partea respectiva
(pag. 254)
S2229119. Pericoronarita concestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:

A. trismus, intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamator
B. congestie si edem local distal de molarul doi
C. de sub capison se scurge o picatura de puroi
D. starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitati si indispozitie
E. stare generala alterata, febra, puls accelerat
(pag. 245)
S2229120. Granulatia excesiva ce poate aparea dupa decapisonarea molarului trei inferior se poate
cauteriza cu:
A. solutie E D T A
B. solutie saturata de acid tricloracetic
C. solutie clorura de zinc 30%
D. solutie acid citric 1%
543
Rezidentiat 2004
544
E. solutie azotat de argint

(pag. 248)
S2229121. complicatii ale pericoronaritei supurate a molarului trei inferior sunt:

A. trismusul
B. fractura unghiului mandibulei
C. abcesul lojii submandibulare
D. abcesul lojii sublinguale
E. abcesul migrator
(pag. 250)
S2229122. Tulburarile motorii ce apar in cazul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior
sunt:
A. trismus
B. algii faciale
C. spasme ale buzei
D. tulburari de ocluzie
E. tromboflebita sinusului cavernos
(pag. 253)
S2229123. tulburari senzitive ce apar in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior
sunt:
A. trismusul
B. algiile faciale
C. paralizii faciale tranzitorii
D. sinalgii dentodentare
E. tulburari de ocluzie
(pag. 253)
S2229124. Factorii etiopatogenetici incriminati in incidentele si accidentele eruptiei dentare sunt:

A. tratamentul antibiotic de scurta durata
B. infectia
C. gradul de dezvoltare intelectuala
D. terenul
E. eruptia ca fenomen in sine
(pag. 237)
S2229125. Substratul structural al sugarului in etioopatogenia incidentelor si accidentelor de eruptie

tine de:
A. bagajul genetic
B. etapa de varsta
C. particularitatea hiperreflexogena a sistemului nervos incomplet mielinizat
D. hepatita in antecedentele unuia dintre parinti
E. parodontopatia in antecedentele patologice ale parintilor
(pag. 236, 237)
S2229126. Incidentele si accidentele eruptiei dentare reprezinta modul de reactie al terenului la

urmatorii factori:
A. eruptia in sine ca fenomen biologic
B. infectia ca factor extrinsec
C. influentele vietii intrauterine
D. intoxicatiile exogene sau endogene ale mamei in perioada sarcinii
E. sifilisul in perioada sarcinii
544
Rezidentiat 2004
545
(pag. 237)
S2229127. In etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la copil, peste instabilitatea

structurala si functionala se suprapun boli ale copilariei cum ar fi:
A. rahitismul
B. infectiile specifice
C. febrele eruptive
D. dispepsiile
E. avitaminozele
(pag. 237)
S2229128. Eruptia dentara influenteaza simptomatologia incidentelor si accidentelor de eruptie:

A. in etapa "endoosoasa" a eruptiei dentare
B. in etapa "submucoasa" a eruptiei dentare
C. in etapa "de eruptie propriu-zisa"
D. cand dintele pune in tensiune mucoasa gingivala
E. prin iritatia locala receptata de trigemen si transmisa reflex nucleilor bulbari, determinand raspunsuri
vegetative
(pag. 237)
S2229129. Pruritul gingival in timpul eruptiei dintilor temporari se manifesta prin:

A. alterarea starii generale
B. agitatie
C. insomnii
D. scaderea apetitului
E. febra
(pag. 238)
S2229130. Tratamentul profilactic al pruritului gingival din cadrul eruptiei dintilor temporari consta in
A. infiltratii locale anestezice
B. tratament antibiotic local si general
C. aplicarea de solutii astringente
D. igiena bucala a copilului
E. impiedicarea de a-si introduce in gura obiecte nesterile si contondente
(pag. 238)
S2229131. Tulburarile perieruptive la copii sunt date de:

A. iritatia nervoasa
B. infectia pericoronara
C. fibromucoasa subtire
D. fibromucoasa aderenta
E. terenul copilului
(pag. 237)
S2229132. Semnele in pericoronarita congestiva ce apare la eruptia molarilor temporari sunt:

A. febra
B. insomnia
C. adenopatia submandibulara
D. poliuria
E. polifagia
(pag. 238)
S2229133. Evolutia spontana a pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari este:
545
Rezidentiat 2004
546
A.
B.
C.
D.
E.
regresia fenomenelor inflamatorii si ramanerea dintelui in incluzie

expulsia dintelui
formarea unei colectii purulente pericoronare
in unele cazuri drenajul spontan al colectiei pericoronare
dintele isi continua eruptia dupa drenajul copectiei pericoronare
(pag. 239)
S2229134. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:

A. herpangina
B. impetigo
C. pemfigus
D. aftoza bucala izolata
E. varicela
(pag. 240)
S2229135. Accidentele locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. febra
B. pericoronarita congestiva
C. gingivostomatita
D. epifora
E. chistul de eruptie
(pag. 240, 241)
S2229136. Chistul de eruptie:

A. are o culoare albastru-violacee
B. are o culoare albastrie - transparenta
C. are consistenta dura la palpare
D. este fluctuent la palpare
E. este o tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita
(pag. 241)
S2229137. Incidentele si accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. gingivostomatitele
B. manifestarile cutanate
C. limfadenitele
D. manifestarile secretorii
E. pericoronaritele
(pag. 241)
S2229138. Manifestarile secretorii ale incidentelor si accidentelor regionale ale eruptiei dintilor
temporari sunt:
A. sialoree
B. hidroree nazala
C. diaree
D. hipersecretie conjunctivala si fotofobie
E. hipersecretie lacrimala unilaterala sau bilaterala
(pag. 241)
S2229139. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. hipersecretia nazala
B. limfadenitele unilaterale sau bilaterale
C. greata, voma, diaree
546
Rezidentiat 2004
547
D. insomnie, agitatie nervoasa

E. traheita, uneori bronsita cu tuse seaca, iritativa
(pag. 242)
S2229140. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari cuprind:

A. hipersecretia conjunctivala si fotofobia
B. poliurie si polakiurie
C. eriteme fesiere
D. cresterea peristaltismului interstinal
E. anorexie, greata
(pag. 241, 242)
S2329141. Decapionare este indicat la dinii care ndeplinesc urmtoarele condiii:

A. Spaiu suficient pentru ncadrarea marginal
B. Dintele s fie erupt din structura osoas cel puin pn la ecuatorul coronar
C. S prezinte o orientare vertical v
D. Fibromucoasa subire i dispus orizontal
E. Rdcini curbate n sens opus curbei de compensaie
(pag. 247)
S2329142. Infecia cantonat n spaiul dintre capionul mucos i coroana dintelui n erupie poate fuza
n spaiile anatomice, n urmtoarele mprejurri:
A. Lipsa instituirii unui tratament
B. Instituirea tardiv a tratamentului
C. Tratament necorespunztor
D. Reactivitate slab a organismului
E. Instituirea tratamentului medicamentos
(pag. 250)
S2329143. Accidentele mecanice determinate de incluzia molarilor de minte ce se pot observa la

nivelul mucoasei obrazului, limbii sau la nivelul ntregii arcade dentare sunt:
A. Ulceraii jugale sau linguale
B. Carii ale molarului 2
C. Rezorbii radiculare ale molarului secund
D. Deplasrii
E. Tulburri de ocluzie
(pag. 253)
S2329144. Substratul structural al sugarului ine de

A. Etapa de vrst
B. De bagajul genetic
C. De zestrea matern
D. De igiena oral
E. De alimentaia natural
(pag. 236)
S2329145. Incidentele i accidentele erupiei dentare depind de:

A. Teren
B. Erupia ca fenomen n sine
C. Infecia
D. Alimentaie
E. Modul de via al mamei
547
Rezidentiat 2004
548
(pag. 237)
S2329146. Examenul local n pruritul gingival evideniaz o mucoas:

A. Tumefiat
B. Congestionat
C. Hiperemic
D. Ulcerat
E. Dureroas
(pag. 238)
S2329147. Soluia de anestezin rezorcin are urmtoarea formul:

A. Anestezin aa 2g
B. Rezorcin
C. Alcool 12g
D. Glicerin 300g
E. Nistatin 0,20g
(pag. 238)
S2329148. Soluia DAlibour are urmtoarea formul:

A. Cupru sulfat 1g
B. Zinc sulfat 4g
C. Soluie rivanol2% 20g
D. Spirt camforat 10g
E. Ap distilat 1000g
(pag. 239)
S2329149. Pentru tratarea pericoronaritelor congestive Burlibaa i colaboratorii recomand:

A. glicerin sulfamidat 10%
B. colutorii de antibiotice
C. lidocain
D. nistatin
E. metronidazol
(pag. 239)
S2329150. n pericoronarita supurat, la inspecie se constat o mucoas:

A. tumefiat
B. ntins
C. lucioas
D. sensibil
E. fluctuent
(pag. 239)
S2329151. Gingivostomatita poate fi:

A. Eritematoas pur
B. Eritematoaftoid
C. Ulceronecrotic
D. Odontiazic
E. Eruptiv
(pag. 239)
S2329152. Gingivostomatita ulcero- necrotic, survine pe un teren predispus:

A. Diabet necontrolat
548
Rezidentiat 2004
549
B.
C.
D.
E.
Carene alimentare grave

Hemopatii
Hemofilii
Lupus eritematos
(pag. 239)
S2329153. Manifestrile cutanate apar sub forma:

A. Eritrozei jugale
B. Erupiei cutanate
C. Limfadenitelor
D. Supuraiilor loco-regionale
E. Foliculitelor
(pag. 241)
S2329154. Accidentele de erupie a molarilor de minte inferiori se datoreaz:

A. Condiiilor filogenetice
B. Condiiilor ontogenetice
C. Condiiilor anatomice
D. Condiiilor patogene
E. Condiiilor morfologice
(pag. 243)
S2329155. Condiiile anatomice sunt reprezentate de:

A. Insuficiena de spaiu retromolar
B. Independena genetic ntre dimensiunile maxilarelor i cele ale dinilor
C. esuturile osos i gingival ale crestei alveolare structurate, dense, rezistente
D. Sistemul imunologic
E. Maturizarea organismului
(pag. 243)
S2329156. Infecia sacului folicular se poate realiza prin urmtoarele ci:

A. Limfatic
B. Endogen
C. Retrograd
D. Direct
E. Indirect
(pag. 244)
S2329157. n pericoronarita acut congestiv la inspecie se constat:

A. Edem local
B. Congestie
C. Amprentele ocluzale ale antagonitilor
D. Secreie serosanghinolent
E. Suprafaa dur a molarului inclus
(pag. 245)
S2529158. Complicaiile pericoronaritei pot apare n urmtoarele mprejurri:

A. tratament necorespunztor
B. lipsa instituirii unui tratament
C. vrsta naintat
D. reactivitatea sczut a organismului
E. prezena edemului local.
549
Rezidentiat 2004
550
(pag. 250)
S2629159. Sngerarea n gingivita cronic poate fi:

A. spontan
B. provocat de atingere i presiunea exercitat de alimente n cursul masticaiei
C. provocat de explorarea cu sonda
D. provocat de periajul dentar
E. provocat de succiunea voluntar sau involuntar a papilelor gingivale i a marginii gingivale libere.
(pag. 127)
S2629160. Gingivita la pubertate se caracterizeaz prin urmtoarea simptomatologie:

A. inflamaie gingival cu o culoare roie violacee
B. tumefacie prin edem cu caracter ireversibil
C. sngerare la masticaie, periaj, atingere cu sonda
D. hiperplazie gingival, n special vestibular, cu aspect bulbos al papilei interdentare
E. ulceraii frecvente.
(pag. 128-129)
S2629161. Gingia poate prezenta n cursul diabetului:

A. hiperplazie gingival generalizat, de tip polipoidal
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. ulceraii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-glbuie
D. sngerri uoare la atingere
E. frecvent pungi false.
(pag. 132)
S2629162. n gingivita acut ulcero-necrotic simptomatologia subiectiv cuprinde:

A. senzaie de uscciune i arsur la nivelul mucoasei gingivale
B. senzaie de gust metalic i alterat
C. halen fetid
D. dureri spontane iradiante n oasele maxilare
E. accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbini, condimente.
(pag. 145)
S2629163. n boala Behcet se ntlnesc:

A. afte bucale i genitale
B. leziuni oculare conjunctivale, iridocidit
C. induraia pielii, sclerodermie
D. leziuni vasculare: tromboflebite
E. leziuni articulare: artrite.
(pag. 143)
S2629164. Gingia poate prezenta n cursul diabetului:

A. sngerri uoare la atingere
B. consisten ferm a papilelor
C. frecvent pungi false
D. uoar mobilitate patologic prin edem inflamator
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 132)
S2629165. Modificrile histopatologice din gingivita hiperplazic n hipovitaminoza C sunt:

A. scderea permeabilitii capilare
550
Rezidentiat 2004
551
B.
C.
D.
E.
hemoragie prin meiopragie capilar

staz vascular n corionul gingival
degenerescena fibrelor de colagen din corionul gingival
edem.
(pag. 133)
S2829166. Incidentele locale ale eruptiei dentare cuprind:

A. pruritul gingival
B. pericoronarita congestive
C. eruptia cutanata
D. gingivostomatita
E. chistul de eruptie
(pag. 238)
S2829167. Gingivostomatita prezinta urmatoarele forme clinice:

A. eritematoasa
B. eritematoaftoasa
C. eritemato-pultacee
D. ulcero-necrotica
E. atrofico-distrofica
(pag. 240)
S2829168. Diagnosticul diferential in gigivostomatita se face cu:

A. herpangina
B. varicela
C. impetigo
D. aftoza bucala
E. tumorile odontogene
(pag. 240)
S2829169. Ca incidente generale in eruptia dentara se intalnesc:

A. manifestari febrile
B. tulburari digestive
C. tulburari nervoase
D. eriteme fesiere
E. tulburari hepatice
(pag. 241)
S2829170. Accidentele provocate de eruptia molarului 3 inferior pot fi sistematizate in:

A. accidente septice
B. accidente nervoase
C. accidente digestive
D. accidente mecanice
E. accidente tumorale
(pag. 242)
S2829171. Semnele obiective in pericoronarita congestiva sunt:

A. congestie si edem local al mucoasei
B. pe mucoasa se vad amprentele dintilor antagonisti
C. solutie de continuitate la nivelul capisonului mucos
D. secretie sanghinolenta redusa
E. limfonoduli mariti de volum, sensibili, mobili
551
Rezidentiat 2004
552
(pag. 245)
S2829172. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei supurate consta in:

A. drenarea sacului pericoronar
B. decapisonarea
C. badijonarea cu nitrat de argint 10%
D. cauterizarea cu acid tricloracetic
E. extractia dintelui cauzal
(pag. 248)
S2829173. Complicatiile septice localizate ale pericoronaritei sunt:

A. abcesul migrator
B. abcesul lojii sublinguale
D. abcesul lojii submandibulare
E. abcesul parafaringian
(pag. 250)
S2929174. Accidentele si complicatiile locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. gingivostomatita;
B. pericoronarita congestiva;
C. congestie conjunctivala;
D. anorexia, varsaturi;
E. pruritul gingival.
(pag. 238, 239, 240)
S2929175. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari, se caracterizeaza prin:

A. gingia este rosie, edematiata;
B. gingia este dureroasa;
C. salivatia reflexa abundenta;
D. agitatia;
E. senzatia de tensiune locala scade cand zona in cauza este compresata.
(pag. 238)
S2929176. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporali pot fi:

A. tulburari nervoase;
B. tulburari digestive;
C. tulburari respiratorii;
D. tulburari urinare;
E. hematom de eruptie.
(pag. 221)
S2929177. Accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

A. incluzia dentara;
B. eruptia tardiva;
C. sialoree, hidroree nazala;
D. fotofobie;
E. chistul de eruptie.
(pag. 241)
552
Rezidentiat 2004
553
Tema nr. 30
Leziuni traumatice ale prilor moi oro-faciale
BIBLIOGRAFIE:

S1230001. Dupa cate zile dispare echimoza:
A. 7 8 zile
B. 4 5 zile
C. 10 12 zile
D. 2 saptamani
E. 1 luna
(pag. 498)
S1230002. Perioada optima in tratamentul definitiv al plagilor oro-faciale este considerata perioada
intre:
A. 24 72 h
B. 12 24 h
C. 3 5 zile
D. 20 zile
E. pana in 3 ore
(pag. 512)
S1230003. Socul sever este asociat cu pierderi sangvine de:

A. 15 30 %
B. 30 40 %
C. mai mult de 40 %
D. in jur de 15 %
E. 20 %
(pag. 522)
S1330004. Care este limita maxima de timp de la producerea unei plagi faciale pentru a efectua o
sutura primara precoce
A. 1-18 ore
B. 12-24 ore
C. 24-36 ore
D. peste 36 ore
E. este posibil in oricare din aceste intervale datorita specificitatii plagilor faciale
(pag. 520)
S1330005. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in

A. Decubit dorsal
B. in pozitie sezanda
C. Decubit lateral
D. Decubit ventral
E. Nu are importanta pozitia
(pag. 511)
553
Rezidentiat 2004
554
S1430006. Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:

A. Hematom difuz
B. Hematom inchistat
C. Hematom pulsatil
D. Serom
E. Contuzie
(pag. 498)
S1430007. Camera de explozie intratisulara a plagilor prin glont poate intrece diametrul proiectilului de
pina la:
A. 2 ori
B. 10 ori
C. 5 ori
D. 27 ori
E. 13 ori
(pag. 507)
S1430008. Compresiunea arterei faciale se realizeaza:

A. Pe ramul ascendent al mandibulei
B. Pe fata externa a mandibulei
C. Pe arcada zigomatica
D. Pe scuama temporalului
E. Pe planul traheal
(pag. 513)
S1430009. Seromul este:

A. O acumulare de singe in tesuturi
B. Un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, viscos, galbui
C. Un revarsat sanguin localizat in stricta vecinatate a unei artere
D. O pata congestiva a pielii
E. O contuzie musculara
(pag. 499)
S1530010. Care este"perioada de aur"dupa Petersen in tratamentul plagilor OMF:

A. 1-2 zile;
B. 2-3 zile;
C. pana la 6 ore;
D. 12-24 ore;
E. 3-5 zile.
(pag. 519)
S1530011. Care este semnul caracteristic intr-un hematom al partilor moi:

A. deformarea;
B. crepitatia sangvina;
C. crepitatia gazoasa;
D. durerea;
E. echimoza.
(pag. 499)
S1530012. Ce este caracteristic escoriatiei:

A. sangerarea;
B. durerea;
554
Rezidentiat 2004
555
C. tatuajul traumatic;
D. edemul;
E. echimoza.
(pag. 501)
S1530013. Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o escoriatie:

A. prin badijonaj cu alcool iodat;
B. prin excizie profilactica;
C. prin dermabraziune;
D. prin incizie si drenaj;
E. prin acoperirea cu lambouri.
(pag. 502)
S1530014. In ce consta tratamentul imediat (precoce) al unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet
stomatologic:
A. sutura intradermica;
B. plastia cu lambouri de vecinatate;
C. sutura de pozitie;
D. sutura secundara;
E. sutura nervului facial sectionat.
(pag. 518)
S1530015. Semnul lezional primar intr-o plaga OMF este:

A. solutia de continuitate;
B. sangerarea;
C. durerea;
D. mobilitatea anormala osoasa;
E. pareza.
(pag. 504)
S1630016. Cicatricea cheloida:

A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv
B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial
C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular
D. nu recidiveaza dupa extirpare
E. are tendinta de micsorare in suprafata cu timpul
(pag. 525)
S1630017. Escoriatia
A. consta dintr-o leziune de continuitate interesand numai epidermul
B. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul si dermul
C. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul, dermul si hipodermul
D. este nedureroasa
E. sangerarea este majora
(pag. 501)
S1630018. Hemoragia secundara in plagile OMF apare:

A. la cateva zile de la traumatism
B. la cateve minute
C. dupa cateva ore
D. dupa o luna
E. dupa 2 saptamani
555
Rezidentiat 2004
556
(pag. 524)
S1630019. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent:

A. intre 20-40 ani
B. la copii
C. la batrani
D. la nivelul molarilor
E. la femei
(pag. 497)
S1630020. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi:
A. in decubit lateral cu capul ridicat
B. in decubit lateral cu capul in pozitie decliva
C. pe spate
D. pe burta
E. in pozitie semisezanda
(pag. 511)
S2130021. Hematomul circumscris se mai numete:

A. Hematom pulsatil
B. Hematom difuz
C. Hematom nchistat
D. Hematom n ciorchine
E. Serom
(pag. 498-499)
S2130022. Hemoragiile de gradul IV reprezint:

A. Pierderi de circa 15% din masa sanguin
B. Pierderi de circa 15-30% din masa sanguin
C. Pierderi de circa 30-40% din masa sanguin
D. Pierderi ce depesc 40% din masa sanguin
E. Pierderi peste 60% din masa sanguin
(pag. 509)
S2130023. Leziunile traumatice ale prilor OMF apar mai frecvent:

A. La nivelul piramidei nazale
B. La femei
C. ntre 20-40 de ani
D. La copii
(pag. 497)
S2130024. Prelucrarea chirurgical a plgii post-traumatice implic mai muli timpi operatori, cu
excepia:
A. Administrarea de analgezice i tranchilizante
B. Curirea mecanic a plgii
C. Hemostaza
D. Explorarea instrumental sau manual a zonelor profunde ale plgii
E. Debridarea marginilor plgii
(pag. 519-520)
S2130025. Sutura secundar tardiv se realizeaz:

A. Dup 3-5 zile de la accident
556
Rezidentiat 2004
557
B.
C.
D.
E.
Dup 10-12 zile de la accident

Nici o variant nu este corect
(pag. 522)
S2230026. Echimoza palpebrala in monoclu sau conjuctivala reprezinta un semn pentru:

A. fracturile de masiv facial localizare superioara
B. fracturile subcondiliene de mandibula
C. fracturile complexului orbito-malar
D. fracturile de etaj anterior al bazei craniului
E. fracturile de unghi mandibular
(pag. 498)
S2230027. Plagile oarbe sunt plagile:

A. cu un orificiu de intrare si unul de iesire
B. cu fragmente de piele sau musculo cutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul
C. cu marginile strivite, neregulate, dezlipite de os
D. cu orificiul de intrare si un traiect profund cu risc mare de infectie
E. cu margini nete, regulate, liniare, cu unghiuri scutite la capete
(pag. 505)
S2230028. Sutura secundara tardiva se realizeaza:

A. dupa 10-12 zile de la accident
B. dupa 20-30 zile de la accident
C. nu se realizeaza
D. dupa 3-5 zile de la accident
E. imediat dupa accident
(pag. 522)
S2230029. Printre complicatiile tardive ale plagilor enumeram:

A. cicatricile vicioase
B. socul hemoragic
C. socul traumatic
D. insuficienta respiratorie acuta
E. limforeticuloza benigna de inoculare (boala ghearelor de pisica Debre)
(pag. 524-525)
S2230030. Printre complicatiile locale secundare ale plagilor enumeram:

A. pierderile de substanta
B. orostoma
C. infectia plagii
D. constrictia de mandibula
E. deteriorarea campului protetic
(pag. 524)
S2230031. Sutura secundara precoce timpurie se realizeaza:

A. la 10-12 zile de la accident
B. nu se realizeaza
C. la 20-30 zile de la accident
D. la 3-5 zile de la accident
557
Rezidentiat 2004
558
(pag. 522)
S2230032. Asfixia mecanica acuta se caracterizeaza clinic prin:

A. dispnee inspiratorie progresiva
B. tahicardie
C. oligurie
D. anxietate
E. transpiratii calde
(pag. 509)
S2230033. Hematomul este:

A. o pata congestiva a pielii sau mucoasei produse prin ruperea vaselor capilare
B. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui produs prin forfecarea tesuturilor
C. o contuzie musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a musculaturii
D. tasarea sau ruperea totala sau partiala a fibrelor musculare
E. o acumulare de sange extravazat prin ruperea unor vase profunde si de calibru mai mare
(pag. 498)
S2230034. Stupoarea musculara este:

A. cicatrice musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporala a fortei de contractie a musculaturii
B. o tasare sau ruptura totala sau partiala a fibrelor musculare
C. o pata congestiva a pielii sau mucoasei prin ruperea vaselor capilare si extravazarea serului
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al ruperii unor vase profunde de calibru mare
E. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui, ca rezultat al unui traumatism tangential
(pag. 500)
S2230035. Hemoragiile de gradul IV din cadrul leziunilor traumatice de parti moi orofaciale se
caracterizeaza prin:
A. Pierderi sanguine de 10-15% din masa sanguina
B. Pierderi sanguine de 15-20% din masa sanguina
C. Pierderi sanguine de 25-30% din masa sanguina
D. Pierderi sanguine de 35-40% din masa sanguina
E. Pierderi sanguine de peste 40% din masa sanguina
(pag. 509)
S2230036. Sutura primara intirziata a plagilor se realizeaza:

A. nu se realizeaza
B. dupa10-12 zile de la accident
C. dupa 20-30 zile de la accident
D. dupa 3-5 zile de la accident
(pag. 522)
S2230037. Zdrobirea musculara este:

A. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
sangelui in spatiile intracelulare
B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
profunde, de calibru mai mare
E. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor
558
Rezidentiat 2004
559
(pag. 500)
S2230038. Echimoza sau vanataia este:

A. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
B. un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilor
C. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
E. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
(pag. 498)
S2230039. Escoriatia sau zgarietura, jupuitura este:

A. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara perderea de substanta determinata de o cauza externa
B. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala
interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului
C. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
D. o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase
E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
(pag. 501)
S2230040. Plagile sau ranile sunt:

A. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala
interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului
B. expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul
contondent
C. o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara pierderea de substanta determinata de o cauza externa
D. o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii
E. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie
a muschiului
(pag. 502)
S2230041. Plagile pediculate "in balama" reprezinta:

A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la
capete
B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
C. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos
D. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor si pierderea de substanta
E. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
(pag. 507)
S2230042. Plagile taiate sunt:

A. o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la
capete
B. mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
C. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
D. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului osos
E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor si pierderea de substanta
559
Rezidentiat 2004
560
(pag. 505)
S2230043. Semnul lezional primar in cadrul plagilor oro faciale este:

A. durerea
B. hemoragia
C. fistula salivara
D. anestezia teritoriului inervat
E. solutia de continuitate
(pag. 504)
S2230044. Durerea aparuta in cadrul leziunilor traumatice deschise ale partilor moi oro-faciale este
cauzata de:
A. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa
B. sectionarea de catre agentul traumatizant a unor vase: artere, vene, capilare
C. sectionarea filetelor musculare din teritoriu
D. descoperirea receptorilor nervosi terminali
E. sectinarea glandelor salivare si a canalelor de excretie
(pag. 504)
S2230045. Fistula salivara apruta in cadrul plagilor de parti moi orofaciale ia nastere prin:
A. sectinarea filetelor motorii ale muschilor
B. sectinarea glandelor salivare si/sau a canalelor de excretie
C. sectionarea unor vase din teritoriu
D. separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasa
E. sectionarea, zdrobirea sau compresiunea unor filete nervoase receptoare
(pag. 508)
S2230046. Plagile contuze sau zdrobite sunt:

A. plagile cu marginile solutiei de continuitate strivite, neregulate, polimorfe, dezlipite de os
B. plagile cu marginile solutiei de continuitate nete, liniare, regulate, cu unghiuri ascutite la capete
C. plagile sub forma unor mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerande
D. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intact
E. plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea
tesuturilor
(pag. 505)
S2230047. In plagile planseului oral stoparea hemoragiei se face cu ajutorul:

A. bandajului mento-cefalic
B. ligatura carotidei externe
C. sutura in masa
D. pensa-clema Kazanjian
E. tamponement nazal asociat
(pag. 515)
S2230048. Printre masurile complementare de tratament medicamentos in socul hemoragic se numara:

A. administarea de solutii alcaline pentru a combate acidoza metabolica
B. utilizarea trusei militare antisoc in hemoragiile mari
C. oxigenoterapie
D. medicatie antiedematoasa
E. antibioterapie
(pag. 516)
S2230049. Hematomul inchistat mai este cunoscut sub denumirea de:
560
Rezidentiat 2004
561
A.
B.
C.
D.
E.
hematom difuz
hematom circumscris
echimoza
serom
hematom pulsatil
(pag. 598)
S2230050. Cum se procedeaza in asfixia mecanica prin caderea limbii?

A. se efectueaza traheostomie
B. se tractioneza limba cu un fir gros de matase
C. se imobilizeaza mandibula cu o fronda mentoniera
D. interneaza bolnavul
E. toate acestea
(pag. 512)
S2230051. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in :

A. decubit dorsal
B. decubit ventral
C. pozitie sezinda
D. decubit lateral
E. nu are importanta pozitia
(pag. 511)
S2230052. Tatuajul traumatic este prezent in:

A. contuzii
B. plagi zdrobite
C. plagi muscate
D. plagi produse prin explozie
E. escoriatii
(pag. 501)
S2230053. Care din urmatoarele plagi sunt considerate in totdeauna septice:

A. plagi muscate
B. plagi impuscate
C. plagi taiate
D. plagi zdrobite
E. nici una
(pag. 506-507)
S2230054. O plaga de buza se sutureaza incepand de la:

A. limita cutaneo-mucoasa
B. tegument spre rosul buzei
C. de la mucoasa spre tegument
D. intai muschiul orbicular apoi mucoasa si tegumentul
E. nu are impotranta de unde se incepe
(pag. 520-521)
S2230055. Cicatricea retractila se formeaza dupa:

A. proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv
B. plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular
C. plagile cu pierdere de substanta perpendiculare pe liniile de tensiune Langer
D. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare
561
Rezidentiat 2004
562
E. sectionarea filetelor nervoase senzitive ale facialului

(pag. 525)
S2230056. Sutura de pozitie se caracterizeza prin:

A. este o sutura incompleta, partiala, provizorie
B. reconstitue punctele cheie
C. nu asigura o coaptare perfecta a marginilor plagii
D. favorizeaza aparitia cicatricilor neregulate
E. reface tesuturile etajat plan cu plan
(pag. 518)
S2230057. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor, prevenirea complicatiilor infectioase se face

prin :
A. administrarea de antibiotice cu spectru larg
B. administrarea de analgezice
C. administrarea de ser antitetanic
D. administrarea de hipnotice
E. administrarea de vaccin antirabic
(pag. 519)
S2330058. Care este limita maxim de timp de la producerea unei plgi faciale pentru a efectua o
sutur primar precoce
A. 1-18 ore
B. 12-24 ore
C. 24-36 ore
D. peste 36 ore
E. este posibil n oricare din aceste intervale datorit specificitii plgilor faciale
(pag. 520)
S2330059. Transportul rnitului cu tulburri de asfixie se face n:

A. Decubit dorsal
B. n poziie eznd
C. Decubit lateral
D. Decubit ventral
E. Nu are importan poziia
(pag. 511)
S2530060. n funcie de numrul soluiilor de continuitate provocate simultan de acelai agent plgile
pot fi:
A. Stelate
B. btripodale.
C. bipolare.
D. unice.
E. Duble
(pag. 503)
S2630061. n parodontita juvenil la examenul radiologic se remarc:

A. integritatea osului alveolar
B. resorbia osoas orizontal
C. halisterez
D. resorbie osoas vertical
E. resorbie osoas mixt.
562
Rezidentiat 2004
563
(pag. 157)
S2630062. n parodontita marginal cronic profund la examenul radiologic se remarc:

A. integritatea osului alveolar
B. halisterez
C. resorbie osoas orizontal
D. resorbie osoas vertical
E. resorbie osoas mixt.
(pag. 159)
S2930063. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin:

A. mecanism de frecare a unui corp dur;
B. muscatura;
C. arma de foc;
D. arme albe;
E. arsuri chimice.
(pag. 501)
S2930064. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt:
A. infectia plagii;
B. blocari ale cailor aeriene superioare cu sange;
C. tetanosul;
D. erizipelul;
E. gangrena gazoasa.
(pag. 523)
S2930065. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta in:

A. sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza;
B. spalare cu apa si sapun;
C. antiseptizarea plagii;
D. aplicarea unui pansament steril;
E. spalare cu ser fiziologic.
(pag. 517)

S1230066. Care din urmatoarele echimoze sunt semne patognomonice pentru fractura de baza de
craniu:
A. echimozele temporale
B. echimozele palpebrale
C. echimozele in monoclu
D. echimozele mastoidiene
E. echimozele conjunctivale
(pag. 498)
S1230067. Cicatricea cheloida:

A. apare in plagi contuze profunde, cu interesarea planului muscular
B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime
C. produce tulburari fizionomice
D. are un volum stabil
E. nu recidiveaza
563
Rezidentiat 2004
564
(pag. 525)
S1230068. Contuziile se manifesta clinic prin:

A. echimoza
B. plaga
C. stupoare musculara
D. serom
E. escoriatie
(pag. 497)
S1230069. In functie de factorul etiologic, plagile se clasifica in:

A. plagi taiate
B. plagi chirurgicale
C. plagi muscate
D. plagi profunde
E. plagi accidentale
(pag. 503)
S1230070. Plaga oarba:

A. are un singur orificiu de intrare
B. are un orificiu de intrare si unul de iesire
C. este insotita de retentie de corpi straini
D. se produce cand forta vie a glontului este mare
E. are risc mare de infectie
(pag. 505, 508)
S1230071. Plagile contuze sunt caracterizate prin:

A. sunt produse de instrumente taioase
B. marginile plagii sunt zdrobite, neregulate
C. uneori au forma stelata
D. pot prezenta in profunzime"focar traumatic"
E. sunt plagi oarbe
(pag. 498)
S1230072. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor sunt:

A. hipersalivatia
B. durerea
C. tulburarile functionale
D. hemoragia
(pag. 505)
S1230073. Simptomele facultative loco-regionale ale plagilor sunt:

A. durerea
B. paralizia
C. socul hamoragic
D. hipersialia
E. anestezia teritoriului traumatizat
(pag. 508)
S1230074. Sutura de pozitie:

A. este sutura partiala
564
Rezidentiat 2004
565
B.
C.
D.
E.
este sutura definitiva

presupune excizii mari de substanta
este incompleta
face posibila fonatia si alimentatia traumatizatului
(pag. 518)
S1230075. Sutura secundara precoce se executa:

A. dupa 3 5 zile de la accident
B. dupa 10 12 zile de la accident
C. in plagile luate in ingrijire dupa 5 6 zile de la producerea acccidentului
D. in plagile cu infectie acuta
E. in afectiuni dismetabolice
(pag. 522)
S1330076. Asfixia poate fi cauzata in plagile partilor moi faciale de

A. Caderea limbii in fundul gatului la pacientul constient
B. Edem glotic
C. Distrugerea muschiului genioglos
D. soc traumatic
E. Dinti luxati partial
(pag. 508)
S1330077. Ce structuri ale tegumentelor afecteaza escoriatiile

A. Epiderma
B. Epitreliul
C. Corionul
D. Membrana bazala
E. Toate acestea
(pag. 501)
S1330078. Complicatiile imediate grave ale plagilor partilor moi oro-maxilo-faciale sunt
A. Infectia locala
B. Tromboflebita plexurilor venoase profunde
C. Asfixia
D. Hemoragia masiva
E. Tetanos
(pag. 508)
S1330079. Escoriatiile sunt

A. Leziuni inchise fara solutie de continuitate
B. Leziuni superficiale ale epiteliului
C. Leziuni ce afecteaza tesuturi dure subiacente
D. Leziuni sangerande
E. Se insotesc de edem si echimoze
(pag. 501)
S1330080. Hemoragia grava a partilor moi cervico-faciale poate fi oprita prin

A. Aplicarea locala de Gelaspon
B. Pensarea vasului
C. Ligaturarea vasului
D. Pansament compresiv
E. Hemostatice pe cale generala
565
Rezidentiat 2004
566
(pag. 513)
S1330081. Plagile muscate de animale sau om

A. Sunt totdeauna septice
B. Contin corpi straini
C. Au caracter de smulgere
D. Au un orificiu de intrare cu margini rasfrante inauntru
E. Realizeaza un tatuaj traumatic
(pag. 506)
S1330082. Plagile perforate sunt in:

A. Sinusurile perimaxilare
B. Limba
C. Cavitatea orbitara
D. Cavitatea nazala
E. Planseul bucal
(pag. 503)
S1330083. Prelucrarea chirurgicala a plagilor oro-maxilo-faciale cuprind:

A. Curatarea mecanica a plagii
B. Explorarea instrumentala sau manuala
C. Debridarea marginilor plagii
D. Antibioterapie
E. Hemostaza
(pag. 519)
S1330084. Printre complicatiile tardive ale plagilor oro-maxilo-faciale putem include

A. Complicatii nervoase
B. Gangrena gazoasa
C. Tetanosul
D. Fistule salivare
E. Constrictia de mandibula
(pag. 525)
S1330085. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor buco-maxilo-faciale pot fi

A. Durerea
B. Hemoragia
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de deglutiie si masticaie
E. Tulburari de fonatie
(pag. 504)
S1330086. Tratamentul definitiv primar al plagilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaza in mai
multe etape:
A. Curatirea mecanica a plagii
B. Hemostaza
C. Seroterapie antitetanica
D. indepartarea corpilor straini
E. Sutura plagii
(pag. 519)
S1430087. Complicatiile secundare generale ale unei plagi pot fi:

A. Turbarea
566
Rezidentiat 2004
567
B.
C.
D.
E.
Tetanosul
Limforeticuloza benigna de inoculare
Hemoragia
Cicatrizarile vicioase
(pag. 523-524)
S1430088. Complicatiile tardive ale unei plagi pot fi:

A. Constrictia de mandibula
B. Incontinenta bucala
C. Fistulele cavitatii orale
D. Fistulele salivare
E. Tetanosul
(pag. 524-525)
S1430089. Dintre semnele si simptomele obligatorii ale unei plagi mentionam:

A. Durerea
B. Hemoragia
C. Anestezia
D. Paralizia
E. Fistula salivara
(pag. 504)
S1430090. Plagile intepate:

A. Sint produse de un instrument intepator
B. Se prezinta sub forma unor mici orificii, cu margini nete, singerinde
C. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascutite la capete
D. Se produc prin glont, schije
E. Pot fi urmate de reactii alergice grave
(pag. 505)
S1530091. Asfixia mecanica acuta instalata numai prin leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa
prin:
A. sectionarea muschiului genioglos;
B. dilacerarea bazei limbii;
C. inundarea arborelui traheobronsic cu sange;
D. spasm laringian;
E. ocluzie in"doi timpi".
(pag. 508)
S1530092. Care sunt semnele clinice facultative ale unei plagi:

A. anestezia teritoriului;
B. paralizia;
C. durerea;
D. hemoragia;
E. fistula salivara.
(pag. 508)
S1530093. Ce localizare au hematoamele voluminoase care pot provoca asfixia:

A. valul palatin;
B. buza superioara;
C. limba;
D. zona amigdaliana;
567
Rezidentiat 2004
568
E. obrazul.
(pag. 499)
S1530094. Complicatiile secundare generale in tratamentul plagilor sunt:

A. turbarea;
B. tetanosul;
C. cicatricea cheloida;
D. boala ghearelor de pisica (Debre`);
E. fistula salivara.
(pag. 524)
S1530095. Complicatiile tardive dupa sutura plagilor sunt:

A. asfixia;
B. socul hemoragic;
C. fistula salivara;
D. constrictia de mandibula;
E. hemoragia.
(pag. 525)
S1530096. Contraindicatiile suturii secundare sunt:

A. plagi cu infectie acuta;
B. plagi vechi de 10-12 zile;
C. afectiuni generale dismetabolice;
D. plagi cu pierderi mari de substanta;
E. plagi luate sub ingrijire dupa 5-6 zile.
(pag. 522)
S1530097. Fistulele salivare pot apare in plagile:

A. buzei superioare;
B. regiunii parotideo-maseterine;
C. regiunii geniene;
D. regiunii submandibulare;
E. regiunii laterocervicale.
(pag. 525)
S1530098. Punctele cheie unde se pune primul fir in sutura unei plagi sunt:
A. linia cutaneo-mucoasa a buzei;
B. santul nazogenian;
C. marginea tarsala;
D. marginea bazilara mandibulara;
E. dorsul nasului.
(pag. 520)
S1530099. Tratamentul etiologic in socul hemoragic are urmatoarele masuri specifice de combatere:
A. hemostaza;
B. seroprofilaxia;
C. antibioterapia;
D. refacerea volemica;
E. sutura intradermica.
(pag. 514)
S1630100. Asfixia mecanica:
568
Rezidentiat 2004
569
A.
B.
C.
D.
E.
se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva

se manifesta prin dispnee expiratorie
e insotita de cianoza
e insotita de transpiratii reci
e insotita de cornaj
(pag. 509)
S1630101. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi:
A. turbarea
B. limforweticuloza benigna de inoculare
C. tetanosul
D. toxoplasmoza
E. rubeola
(pag. 523)
S1630102. Contuziile se manifesta prin.

A. echimoza
B. hematom
C. escoriatiee
D. serom
E. stupoare musculara
(pag. 497)
S1630103. Echimoza
A. e un infiltrat sangvin in cantitate mica
B. e un infiltrat in straturile dermoepidermice
C. e un infiltrat in epiderm
D. se produce prin ruperea vaselor capilare
E. initial are culoare galben-verzuie
(pag. 498)
S1630104. Hematomul pulsatil

A. reprezinta un revarsat sangvin intr-un spatiu limitat de parti moi
B. reprezinta un revarsat sangvin localizat in stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza
C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata intinsa in jurul zonei de impact
D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul
E. apare sub forma unei deformari dureroase
(pag. 498)
S1630105. Plagile contuze

A. au margini nete, regulate
B. au margini strivite, neregulate
C. sunt provocate de instrumente taioase
D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont
E. nu sunt insotite de hemoragii
(pag. 505)
S1630106. Seromul:
A. este un revarsat limfatic traumatic
B. este o acumulare de sange extravazat
C. are un aspect vascos, galbui
D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante*
569
Rezidentiat 2004
570
E. apare printr-o fofecare a tesuturilor

(pag. 499)
S1630107. Stupoarea musculara

A. este o contuzie musculara minima
B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare
C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare
D. este dureroasa
E. este nedureroasa
(pag. 500)
S2130108. Complicaiile secundare generale ale unei plgi pot fi:

A. Limforeticuloza benign de inoculare
B. Erizipelul
C. Gangrena gazoas
D. Tetanosul
E. Spirochetoza ictero-hemolitic
(pag. 523-524)
S2130109. Complicaiile tardive ale unei plgi pot fi:

A. Cicatrizrile vicioase
B. Hemoragia secundar
C. Secionarea trunchiurilor n. facial
D. Fistulele salivare
E. Tulburri psihice
(pag. 525)
S2130110. Compresiunea a. temporale superficiale se realizeaz:

A. Pe faa extern a mandibulei
B. Pe arcada temporo-zigomatic
C. Pe scuama temporalului
D. d) Pe ramul ascendent al mandibulei
E. n anul pre-sternocleidomastoidian
(pag. 513)
S2130111. Dup natura agentului traumatic, plgile pot fi:

A. Superficiale
B. Contuze
C. Profunde
D. Tiate
E. Mucate
(pag. 503)
S2130112. Dup profunzimea sau adncimea n prile moi, plgile pot fi:
A. Cu pierdere de substan
B. Fr pierdere de substan
C. Superficiale
D. Profunde
E. ntinse
(pag. 503)
S2130113. Semnele clinice facultative loco-regionale ale plgilor sunt:
570
Rezidentiat 2004
571
A.
B.
C.
D.
E.
Fistula salivar
Tulburri funcionale
Hipersialia
Asfixia mecanic acut
Fistula oro-facial
(pag. 508)
S2130114. Semnele clinice obligatorii ale unei plgi sunt:

A. Fistula oro-facial
B. Durerea
C. Hemoragia
D. Soluia de continuitate
E. Sialoreea
(pag. 504)
S2230115. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale intereseaza :

A. pielea
B. mucoasa
C. sistemul muscular
D. vasele
E. oasele maxilare
(pag. 497)
S2230116. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale se intilnesc mai frecvent la:
A. barbati (circa 80%)
B. femei ( circa 80%)
C. virste cuprinse intre 40-60 ani
D. virste cuprinse intre 20-40 ani
E. copii
(pag. 497)
S2230117. Contuziile se manifesta clinic sub cateva aspecte caracteristice:

A. echimoza
B. hematom
C. escoriatie
D. stupoare musculara
E. zdrobire musculara
(pag. 497)
S2230118. Dupa timpul scurs de la accident plahile pot fi:

A. immediate
B. neinfectate
C. infectate
D. recente
E. vechi
(pag. 504)
S2230119. Semnele si simtomele obligatorii ale plagilor sunt reprezentate clinic de :

A. fistula salivara
B. anestezia teritorilui inervat de filetele nervoase
C. durere
D. hemoragie
571
Rezidentiat 2004
572
(pag. 504-505)
S2230120. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:

A. paralizia
B. asfixia mecanica acuta
C. hipersialia
D. socul hemoragic
E. tulburarile functionale
(pag. 508-509)
S2230121. Dupa profunzimea(adincimea) in partile moi ,plagile pot fi:

A. foarte grave
B. grave
C. perforante
D. superficiale
E. profunde
(pag. 503)
S2230122. Dupa numarul solutiilor de continuitate plagile pot fi:

A. intinse
B. unipolare
C. fara pierdere de substanta
D. cu pierdere de substanta
E. bipolare
(pag. 503)
S2230123. Tratamentul escoriatiilor consta in:

A. dermabraziunea
B. pansament sterilabsorbant protector
C. evacuarea hematomului
D. unguent cu antibiotice
E. comprese umede reci
(pag. 502)
S2230124. Tratamentul asfixiei mecanice consta in:

A. depistarea factorilor obstructivi
B. hemostaza mecanica prin compresiune
C. inlaturarea factorilor obstructivi
D. pensarea si ligaturarea vaselor deschise
E. conservarea permeabilitatii cailor aeriene
(pag. 511)
S2230125. Printre masurile complementare medicamentoase de tratament in socul hemoragic se

numara:
A. corticoterapia
B. utilizarea trusei militare antisoc
C. hemostaza
D. refacerea volemica
E. traheostomia
(pag. 516)
572
Rezidentiat 2004
573
S2230126. Tratamentul general al plagilor consta in:

A. calmarea durerilor
B. prevenirea tetanosului
C. prevenirea rabiei
D. prevenirea complicatilor infectioase
E. sutura de pozitie
(pag. 518-519)
S2230127. Prelucrarea chirurgicala a plagii consta in:

A. curatirea mecanica a plagii
B. hemostaza
C. indepartarea corpilor straini mari
D. administrarea de antibiotice
E. inchiderea plagii
(pag. 519-520)
S2230128. Complicatiile plagilor sunt:

A. immediate
B. generale
C. secundare
D. locale
E. tardive
(pag. 523)
S2230129. Vindecarea plagilor se deruleaza in patru etape:

A. cicatrizare
B. hemostaza
C. inflamatie
D. proliferatie sau reparatie
E. maturatie
(pag. 523)
S2230130. Cicatrizarea plagilor se realizeaza in trei etape succesive:

A. de inflamatie nespecifica
B. de prolifaratie sau reparatie
C. de maturatie
D. de granulatie
E. de organizare si epitelizare
(pag. 523)
S2230131. Printre complicatiile generale ale plagilor sunt:

A. bolile infectioase
B. infectare plagii
C. hemoragie secundara
D. erizipelul
E. complicatiile toxice
(pag. 523-524)
S2230132. Printre bolile infectioase aparute ca si complicatii generale ale plagilor sunt:
A. turbarea
B. tetanosul
C. gangrena gazoasa
573
Rezidentiat 2004
574
D. fasciitele
E. erizipelul
(pag. 523-524)
S2230133. Printre complicatiile immediate ale plagilor enumeram:

A. socul traumatic
B. socul hemoragic
C. spirochetoza ictero-hemolitica
D. tulburari psihice
E. fistulele salivare
(pag. 523)
S2230134. Pintre semnele si simptomele facultative loco regionale in cadrul plagior se numara:
A. anestezia teritoriului inervat
B. paralizia
C. durerea
D. solutia de continuitate
E. hiposialia
(pag. 508)
S2230135. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:

A. fistula oro-faciala
B. tulburarile functionale
C. asfixia mecanica acuta
D. socul hemoragic
E. fistula salivara
(pag. 508-509)
S2230136. Socul hemoragic sever se caracterizeaza clinic prin:

A. tahicardie
B. tahipnee
C. oligurie
D. dispnee inspiratorie progresiva
E. hipotensiune arteriala severa
(pag. 509)
S2230137. Socul hemoragic usor se caracterizeaza clinic prin:

A. cianoza
B. cornaj
C. tiraj
D. scadere moderata a tensiunii arteriale
E. tahicardie
(pag. 509)
S2230138. Socul hemoragic de severitate medie se caracterizeaza clinic prin:

A. oligurie
B. tahicardie
C. tensiune arteriala sistolica intre 90-100 mmHg
D. anxietate
E. cianoza
(pag. 509)
574
Rezidentiat 2004
575
S2230139. Mecanismele de producere ale asfixiei mecanica acute sunt:

A. distrugerea muschiului genioglos
B. dilacerarea bazei limbii
C. obturarea lumenului aerian cu sange sau saliva
D. sectionarea vaselor din teritoriul cu sangerare abundenta
E. pierderea cunostintei cu caderea limbii
(pag. 508-509)
S2230140. In cazul plagilor muscate de serpi veninosi local apar:

A. echimoza
B. cianoza
C. edem difuz dureros
D. stupoare
E. fenomene convulsive
(pag. 507)
S2230141. In relatie cu cavitatile teritoriului, plagile pot fi:

A. plagi superficiale
B. plagi unipolare
C. palgi neperforante
D. plagi profunde
E. plagi perforante
(pag. 503)
S2230142. In raport cu integritatea tesuturilor plagile pot fi:

A. plagi fara pierdre de substanta
B. plagi foarte grave
C. plagi neperforante
D. plagi profunde
E. plagi cu pierdere de substanta
(pag. 503)
S2230143. Dupa marimea lor plagile pot fi:

A. grave
B. superficiale
C. intinse
D. mixte
E. limitate
(pag. 503)
S2230144. Seromul se caracterizeaza prin:

A. semnul "undei oscilatorii" la palpare
B. semnul fluctuentei la palpare
C. crepitatie sangvine la palpare
D. aspecte "peltea de coacaze"
E. nu modifica relieful sau culoarea pielii
(pag. 499-500)
S2230145. Echimoza palpebrala in binoclu este semn de probabilitate pentru:

A. fracturile de masiv facial cu localizare superioara
B. fracturile complexului orbito malar
C. fracturile de etaj anterior al bazei craniului
575
Rezidentiat 2004
576
D. fracturile paramediene de mandibula

E. fracturile laterale de mandibula
(pag. 498)
S2230146. Leziunile deschise de parti moi sunt:

A. escoriatiile
B. hematoamele
C. limfoamele(seroamele)
D. plagile
E. echimozele(vanataile)
(pag. 501)
S2230147. Clinic ,hematomul se manifesta prin:

A. semnul "undei oscilatorii"la palpare
B. echimoza in zona respectiva
C. deformare dureroasa de volum constant sau in crestere
D. "crepitatie sanguina "la palpare
E. fluctuenta la palpare
(pag. 499)
S2230148. Ca manifestari generale in plagile muscate de serpi veninosi apar:

A. cianoza
B. echimoza
C. stupoare
D. fenomene convulsive
E. edem difuz dureros
(pag. 507)
S2230149. Plagile provocate de glont pot fi

A. pediculate in balama
B. contuze sau zdrobite
C. taiate
D. bipolare
E. oarbe
(pag. 507-508)
S2230150. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin:

A. fixarea anterioara a limbii cu fir de ata
B. cu o canula naso-faringiana
C. cu o canula buco-faringiana Guedel
D. cu tuburi de latex moale tip Irby
E. medicatie antiedematoasa pentru a preveni sau inlatura edemul faringo-laringian
(pag. 512)
S2230151. Cand traumatizatul este inconstient permeabilitatea cailor aeriene se va realiza prin:
A. traheostomie
B. intubatie naso sau oro traheala
C. evacuarea prin punctie a hematomului perifaringoamigdalian
D. compresiunea, pensarea sau ligaturarea vasului lezat
E. punctii traheale cu ace groase sau trocare
(pag. 512-513)
576
Rezidentiat 2004
577
S2230152. Complicatiile tardive ale plagilor se instaleza in:

A. plagi contuze provacate de obiecte metalice ascutite
B. plagi contaminate cu flora patogena mixta exo- si endogena
C. plagi tratate inadecvat
D. plagi netratate
E. plagi cu pierderere intinsa de substanta
(pag. 524)
S2230153. Conplicatiile locale secundare ce se pot instala exceptional in cazul plagilor sunt:
A. fasciitele
B. tetanosul
C. erizipelul
D. gangrena gazoasa
E. cicatrizarile vicioase
(pag. 524)
S2230154. Dupa localizare plagile pot fi:

A. superficiale
B. profunde
C. extraorale
D. intraorale
E. mixte
(pag. 504)
S2230155. Dupa localizarea pe regiuni plagile pot fi:

A. localizate intr-o singura regiune
B. extraorale
C. intraorale
D. ce depasesc granitele unei regiuni
E. mixte
(pag. 504)
S2230156. In functie de flora microbiana plagile sunt:

A. grave
B. foarte grave
C. infectate
D. neinfectate
E. profunde
(pag. 504)
S2230157. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:

A. plagi localizate intr-o singura regiune
B. plagi izolate
C. plagi ce depasesc granitele unei regiuni
D. plagi combinate cu fracturi ale oaselor fetei sau cu leziuni dento-parodontale
E. plagi asociate cu leziuni traumatice din alte teritorii: gat, craniu, abdomen, membre
(pag. 503)
S2230158. Dupa caracterul clinic al lambourilor plagile pot fi:

A. limitate
B. intinse
C. fara pierdere de substanta
577
Rezidentiat 2004
578
D. cu lambouri pediculate
E. cu lambouri nepediculate
(pag. 504)
S2230159. Dupa numarul lor plagile pot fi:

A. unice
B. unipolare
C. multiple
D. mixte
E. bipolare
(pag. 503)
S2230160. In functie de factorul etiologic, plagile partilor moi orofaciale pot fi:
A. plagi infectate
B. plagi chirurgicale
C. plagi profunde
D. plagi neinfectate
E. plagi accidentale (traumatice)
(pag. 503)
S2230161. Prin prezenta unei solutii de continuitate in contact cu plaga provocata omul poate
transmite prin muscatura:
A. virusul turbarii
B. spirocheta ictero-hemoragica
C. spirocheta palida
D. HIV
E. fusospirili
(pag. 507)
S2230162. Plagile muscate (sfasiate) au fost impartite in:

A. contaminate cu germeni nespecifici
B. plagi prin proiectile
C. plagi prin schije
D. contaminate cu germeni specifici
E. muscate de serpi veninosi
(pag. 506-507)
S2230163. Tratamentul contuziilor de parti moi oro-faciale consta in:

A. comprese umede reci in primele ore
B. pansament compresiv uscat sau umed
C. evacuarea hematomului
D. antibioprofilaxia
E. refacerea volemica simultan cu hemostaza
(pag. 500)
S2230164. Hemoragiile nazale datorate plagilor si rupturilor vasculare sunt oprite prin:
A. tamponament nazal anterior
B. ligatura carotidei externe
C. tamponamen nazal posterior
D. sutura-ligatura in masa
E. tamponament nazal asociat
(pag. 515-516)
578
Rezidentiat 2004
579
S2230165. Tratamentul escoriatiilor consta in :

A. spalarea cu ser fiziologic sau solutie antiseptica slaba
B. indepartarea corpilor straini sub anestezie
C. pansament steril absorbant protector
D. sutura plan cu plan
E. unguent cu antibiotice
(pag. 502)
S2230166. Ce structuri ale tegumentului afecteaza escoriatiile?

A. epidermul
B. dermul
C. corionul
D. musculatura
E. toate acestea
(pag. 501)
S2230167. Care din urmatoarele puncte reprezinta puncte "cheie" pentru sutura cutanata?
A. comisura bucala
B. linia cutaneo-mucoasa labiala
C. traiectul buzei superioare
D. rebordul narinar
E. pliurile cutanate ale fetei
(pag. 520)
S2230168. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta asemanari intre plagile penetrante si cele
perforante?
A. ambele au doua orificii unul de intrare altul de iesire
B. ambele pot fi produse prin arme de foc
C. ambele sunt considerate plagi septice
D. ambele prezinta un traiect prin partile moi cu interesarea dirselor elemente anatomice
E. ambele prezinta in profunzimea partilor moi corpii straini care le-au produs
(pag. 503-505)
S2230169. Plaga contuza se caracterizeaza prin:

A. solutie de continuitate tegumentara sau mucoasa
B. edem-clinic
C. insotita de echimoze sau hematoame localizate
D. insotita de incluzii intradermice
E. un traiect ce se termina in "fund de sac"
(pag. 505-506)
S2230170. Hemoragiile secundare in plagile orofaciale sunt provocate de:

A. gangrena gazoasa
B. fistule salivare
C. septicemii
D. corpii straini ramasi care se mobilizeaza
E. inflamatia acuta sau cronica care erodeaza peretele vascular
(pag. 524)
S2230171. Caracteristicile cicatricei cheloide sunt:

A. se datoreaza unei proliferari excesive ale tesutului conjunctiv
B. recidiveaza daca este extirpata
579
Rezidentiat 2004
580
C. se formeaza cand solutia de continuitate a interesat o plica de flexiune

D. se dezvolta dupa plagile profunde cu interesarea planului muscular
E. are contur neregulat datorita unor prelungiri laterale ca niste "clesti de rac"
(pag. 525)
S2230172. Cicatricea hipertrofica are urmatoarele caracteristici:

A. are consistenta dura
B. are tendinta de a creste in suprafata si profunzime
C. se dezvolta dupa plagile contuze profunde cu interesarea planului muscular
D. se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale cu volum stabil
E. se formeaza in plagile avand solutia de continuitate ce a interesat o plica de fexiune
(pag. 525)
S2230173. Constrictia de mandibula este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate
aparea prin:
A. sectionarea filetelor nervoase
B. cicatrici fibroase ale tegumentelor din zona
C. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei
D. bride cicatriciale verticale intraorale
E. tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivare
(pag. 525)
S2230174. Deteriorarea campului protetic este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce
poate aparea prin:
A. cicatrici vicioase ale partilor moi perimaxilare
B. tratamentul inadecvat al plagilor de glande salivare mari
C. sectionarea filetelor nervoase
D. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibulei
E. pierderi de substanta de parti moi perimaxilare
(pag. 525)
S2230175. Printre leziunile traumatice inchise de parti moi oro-faciale se numara:

A. contuziile superficiale
B. escoriatiile
C. contuziile profunde
D. plagile (ranile)
E. contuziile mixte
(pag. 497)
S2230176. In tratamentul definitiv al plagilor, hemostaza se realizeaza prin:

A. depistarea eventualelor fracturi ale suportului osos
B. electrocoagularea vaselor mici
C. ligaturarea vaselor mari
D. curatirea mecanica, instrumentala a plagii
E. debridarea marginilor plagii
(pag. 519)
S2230177. La tratamentul definitiv al plagilor inchiderea plagii se realizeaza cu:

A. fire neresorbabile
B. ajutorul benzilor adezive
C. ajutorul clemelor
D. perii sau chiurete
580
Rezidentiat 2004
581
E. ajutorul substantelor adezive

(pag. 520)
S2230178. Sutura plagilor in tratamentul definitiv trebuie sa repecte citeva conditii:

A. folosirea agrafelor Michel
B. utilizarea in profunzime a fireleo neresorbabile
C. reconstituirea sa respecte punctele cheie
D. afrondarea marginilor plagii sa fie corecta
E. folosirea penselor cu ghiara
(pag. 520-521)
S2230179. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor sialoreea poate fi diminuata prin:

B. administrarea de atropina
C. administrarea de analgezice
D. administrarea de beladona
E. administrarea de tranchilizante
(pag. 519)
S2230180. Hematomul progresiv, strangulat pterigofaringolaringian se trateaza prin:

A. puncte evacuatoare
B. ligatura vaselor lezate
C. medicatie antiedematoasa
D. oxigenoterapie
E. antibioterapie
(pag. 517)
S2230181. Calmarea durerilor in tratamentul imediat (precoce) al plagilor se realizeza prin:

B. administrarea de atropina sau beladona
C. administrarea de analgezice
D. administarea de tranchilizante
E. administrarea de hipnotice
(pag. 518)
S2230182. Principiile de tratament in cazul plagilor oro-faciale sunt:

A. principiul prioritatilor lezionale
B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preooperatorii
C. principiul minimei traumatizari intraoperatorii
D. principiul maximei fidelitati reconstructive
E. nici unul dintre acestea
(pag. 510-511)
S2330183. Plgile mucate de animale sau om:

A. Plgile mucate de animale sau om:
B. Conin corpi strini
C. Au caracter de smulgere
D. Au un orificiu de intrare cu margini rsfrnte nuntru
E. Realizeaz un tatuaj traumatic
(pag. 506)
S2330184. Complicaiile imediate grave ale plgilor prilor moi oro-maxilo-faciale sunt:
581
Rezidentiat 2004
582
A.
B.
C.
D.
E.
Infecia local
Tromboflebita plexurilor venoase profunde
Asfixia
Hemoragia masiv
Tetanos
(pag. 508)
S2330185. Asfixia poate fi cauzat n plgile prilor moi faciale de:

A. Cderea limbii n fundul gtului la pacientul contient
B. Edem glotic
C. Distrugerea muchiului genioglos
D. oc traumatic
E. Dini luxai parial
(pag. 508)
S2330186. Hemoragia grav prilor moi cervico-faciale poate fi oprit prin:

A. Aplicarea local de Gelaspon
B. Pensarea vasului
C. Ligaturarea vasului
D. Pansament compresiv
E. Hemostatice pe cale general
(pag. 513)
S2330187. Tratamentul definitiv primar al plgilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaz n mai
multe etape:
A. Curirea mecanic a plgii
B. Hemostaz
C. Seroterapie antitetanic
D. ndeprtarea corpilor strini
E. ndeprtarea corpilor strini
(pag. 519)
S2330188. Plgile oro-maxilo-faciale se clasific n funcie de:

A. Timpul scurs de la accident
B. Agentul traumatizant
C. Integritatea esuturilor
D. Forma anatomo-patologic
E. Asocierea altor leziuni
(pag. 503)
S2330189. Escoriaiile sunt:

A. Leziuni nchise fr soluie de continuitate
B. Leziuni superficiale ale epidermului
C. Leziuni ce afecteaz esuturi dure subiacente
D. Leziuni sngernde
E. Se nsoesc de edem i echimoze
(pag. 501)
S2330190. Ce structuri ale tegumentelor afecteaz escoriaiile:

A. Epiderma
B. Epiteliul
C. Corionul
582
Rezidentiat 2004
583
D. Membrana bazal
E. Toate acestea
(pag. 501)
S2330191. Rolul suturii de poziie este:

A. De capitonaj suprimnd spaiul mort
B. Restabilete simetria i conturul cutaneo-mucos
C. Fixeaz prile moi i ndeosebi lambourile de piele n poziie corect
D. Imprim n mare msur pansamentul
E. Permite transportul bolnavilor
(pag. 518)
S2330192. Printre complicaiile tardive ale plgilor oro-maxilo-faciale putem include:

A. Complicaii nervoase
B. Gangren gazoas
C. Tetanosul
D. Fistule salivare
E. Constricia de mandibul
(pag. 525)
S2330193. Semnele i simptomele obligatorii ale plgilor buco-maxilo-faciale pot fi:

A. Durerea
B. Hemoragia
C. C. Tulburri respiratorii
D. Tulburri de deglutiie i masticaie
E. Tulburri de fonaie
(pag. 504)
S2330194. Prelucrarea chirurgical a plgilor oro-maxilo-faciale cuprind:

A. Curarea mecanic a plgii
B. Explorarea instrumental sau manual
C. Debridarea marginilor plgii
D. Antibioterapie
E. Hemostaza
(pag. 519)
S2330195. Plgile perforate sunt n:

A. Sinusurile perimaxilare
B. Limb
C. Cavitatea orbitar
D. Cavitatea nazal
E. Planeul bucal
(pag. 503)
S2330196. Puterea distructiv i caracterul specific al plgilor mpucate depinde de:

A. distana parcurs de glon
B. rezistena esuturilor
C. vitez
D. poziia de tragere
E. mrimea priectilului
(pag. 507)
583
Rezidentiat 2004
584
S2330197. Care dintre urmtoarele rapoarte ntre T.A i pierderile sanguine sunt corecte:
A. TA maxim 60 mmHg pierderi sanguine 45-60%
B. TA maxim 80 mmHg pierderi sanguine 35-50%
C. TA maxim 140 mmHg pierderi sanguine 10-15%
D. TA maxim 100 mmHg pierderi sanguine 25-30%
E. TA maxim 120 mmHg pierderi sanguine 10-25%
(pag. 509)
S2330198. Mijloacele specifice de combatere ale ocului hemoragic sunt:

A. hemostaza
B. refacerea volemic
C. asigurarea libertii cilor aeriene
D. poziia bolnavului
E. msuri complementare de tratament fizice i medicamentoase
(pag. 514)
S2330199. Care sunt etapele succesive ale cicatrizrii

A. de inflamaie nespecific
B. de granulaie
C. de fibrozare
D. de cretere
E. de organizare i epitelizare
(pag. 523)
S2330200. Complicaiile secundare generale ale plgilor sunt:

A. turbarea
B. tetanosul
C. botulismul
D. limforeticulaza benign de inoculare
E. spirochetoza ictero-hemolitic
(pag. 524)
S2530201. Plgile mucate (sfiate) pot fi:

A. contaminate cu germeni nespecifici
B. mucate de erpi veninoi
C. pediculate *n balama*
D. Aseptice
E. rare
(pag. 506-507)
S2630202. Semnele clinice obiective ale parodontitei marginale cronice profunde la adult sunt:
A. semne de inflamaie gingival mai accentuate dect n parodontita marginal cronic superficial
B. mobilitatea patologic de gradul II. sau III.
C. pungi false
D. migrri patologice
E. retracie gingival ca urmare a resorbiei suportului osos alveolar.
(pag. 156)
S2630203. Parodontita marginal rapid progresiv se caracterizeaz prin:

A. inflamaii gingivale cu caracter acut sau subacut
B. tumefacii voluminoase ulcerate, sngernde
C. exudatul purulent din plgile parodontale este redus
584
Rezidentiat 2004
585
D. exudatul purulent din plgile parodontale este bogat reprezentat

E. absena mobilitii patologice.
(pag. 160)
S2630204. Parodontita marginal cronic superficial se caracterizeaz prin:

A. prurit gingival
B. dureri intense la atingerea gingiei
C. jen dureroas gingival accentuat la periaj i masticaie
D. senzaie de gust metalic i alterat
E. dureri spontane, iradiante n oasele maxilare.
(pag. 153)
S2630205. n parodontita juvenil:

A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans
B. apar ulceraii reduse n adncime ale epiteliului sulcular
C. apare hiperplazie gingival generalizat de tip polipoidal
D. apare retracie gingival
E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)
S2630206. Parodontita distrofic se caracterizeaz prin:

A. hiperplazie gingival generalizat
B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive
C. retracia gingival cu inflamaia papilar i marginal redus
D. fisuri Stillman
E. festonul McCall.
(pag. 162)
S2630207. Parodontita marginal cronic profund se caracterizeaz prin:

A. semne de inflamaie gingival
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. retracie gingival
D. pungi parodontale false
E. mobilitate patologic de gradul 2 sau 3
(pag. 158)
S2630208. n forma localizat de parodontit juvenil semnele clinice se produc n zonele:

A. primii molari superiori i inferiori
B. incisivii superiori i inferiori
C. primii molari i incisivii
D. primii molari, incisivii i dinii imediat vecini, depind numrul de 14
E. caninii superiori i inferiori.
(pag. 156)
S2630209. Manifestrile gingivale n lichenul plan sunt:

A. hiperplazie gingival cu ulceraii i sngerri la cele mai mici atingeri
B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
C. vezicule i bule care se sparg i las n urm ulceraii
D. vezicule grupate n buchet care se sparg dup cteva zile
E. leziuni hiperkeratozice.
(pag. 142)
585
Rezidentiat 2004
586
S2830210. Contuziile se manifesta clinic prin:

A. echimoza
B. hematom
C. serom
D. escoriatie
E. zdrobire musculara
(pag. 497)
S2830211. Leziunile traumatice inchise ale partilor moi sunt:

A. echimoza
B. excoriatia
C. hematomul
D. seromul
E. cilindromul
(pag. 498)
S2830212. Dupa natura agentului traumatizant, plagile pot fi:

A. plagi taiate
B. plagi contuze
C. plagi intepate
D. plagi profunde
E. plagi muscate
(pag. 503)
S2830213. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:

A. plagi izolate
B. plagi combinate
C. plagi perforante
D. plagi asociate
E. plagi unipolare
(pag. 503)
S2830214. Semnele clinice obligatorii care caracterizeaza plagile sunt:

A. durerea
B. hemoragia
C. solutia de continuitate
D. anestezia
E. fistula salivara
(pag. 504)
S2830215. Asfixia mecanica acuta poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme:

A. distrugerea m genioglos
B. dilacerarea bazei limbii
C. trismus accentuat
D. caderea limbii datorita inconstientei
E. obturarea lumenului aerian cu sange din plagile cervicale
(pag. 508)
S2830216. Principiile de tratament al plagilor cuprind:

A. principiul prioritatii lezionale
B. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preoperatorii
C. principiul minimei traumatizari
586
Rezidentiat 2004
587
D. principiul extensiei preventive

E. principiul maximei conservari a tesuturilor
(pag. 510)
S2830217. Tratamentul plagilor cuprinde urmatoarele etape:

A. tratamentul de urgenta ( provizoriu )
B. tratamentul definitiv ( primar )
C. tratamentul de intretinere ( secundar )
D. tratamentul paleativ
E. tratamentul reparator ( tardiv )
(pag. 511)
S2830218. Tratamentul etiologic al socului hemoragic consta in:

A. hemostaza
B. refacere volemica
C. traheostomie
D. masuri complementare fizice si medicamentoase
E. fixarea limbii la pansament, haina sau pensa
(pag. 514)
S2830219. Curatirea mecanica a plagii se realizeaza cu:

A. apa sterila si sapun
B. apa oxigenata
C. perhidrol
D. nitrat de argint
E. ser fiziologic
(pag. 519)
S2930220. Contuziile partilor moi faciale:

A. sunt leziuni traumatice in care tegumentele si mucoasa raman integre, fara solutie de continuitate ale
tegumentului sau mucoasei;
B. sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;
C. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau intredeschise intrerupand sau nu continuitatea
orificiilor fetei;
D. se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;
E. pot realiza un tatuaj traumatic.
(pag. 497)
S2930221. Tratamentul general al plagilor, consta in:

A. calmarea durerii;
B. prevenirea tetanosului;
C. prevenirea complicatiilor infectioase;
D. vitaminoterapie (vit. C, A si P) ;
E. vaccinarea antirabica (in cazul plagilor muscate).
(pag. 518,519)
587
Rezidentiat 2004
588
Tema nr. 31
Traumatismele dento-parodontale
BIBLIOGRAFIE:

S1331001. Fractura radiculara a dintilor temporari au indicatii de
A. Imobilizare
B. Tratamentul endodontic
C. Extractie
D. Reconstrucie coronara
E. Replantare
(pag. 703)
S1331002. in luxatiile dentare obliterarea pulpei apare in:

A. 5-10% din cazuri
B. 15% din cazuri
C. 20% din cazuri
D. 25% din cazuri
E. 35% din cazuri
(pag. 710)
S1331003. Testul de vitalitate in leziunile traumatice dento-parodontale au valoare diagnostica dupa

A. Doua saptamani
B. O luna
C. 45 de zile
D. 4-6 luni
E. Un an
(pag. 701)
S1331004. Tratamentul contuziei dentare consta in:

A. Extractia dintelui
B. Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma
C. Scoaterea din ocluzie a dintelui
D. Fara tratament
E. Obturatie radiculara
(pag. 709)
S1331005. Tratamentul fracturilor radiculare in 1/3 apicala consta in:

A. Imobilizarea monomaxilara
B. Rezectia apicala
C. Extractia dentara
D. Drenaj endodontic
E. Coafaj direct
(pag. 707)
S1431006. Care din urmatoarele forme de luxatie a dintilor permanenti nu necesita tratament:
A. Subluxatia
588
Rezidentiat 2004
589
B.
C.
D.
E.
Luxatia cu intruzie
Luxatia cu extruzie
Luxatia laterala
Contuzia
(pag. 709)
S1431007. Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari

se produce dupa:
A. Caderi pe podea, strada, sau bazin
B. Lovitura a unui coleg de joaca
C. Alte cauze
D. Caderea de pe banca sau pat
E. Lovire de marginile mesei
(pag. 702)
S1431008. Dupa Onetto si Flores, grupa de risc cel mai ridicat in producerea traumatismului dentoparodontal este:
A. 2-4 ani
B. 4-6 ani
C. 6-8 ani
D. 10-12 ani
E. 12-14 ani
(pag. 700)
S1531009. Care este atitudinea fata de dintii temporari cu luxatie cu intruzie:

A. reducere;
B. imobilizare;
C. extractie;
D. expectativa;
E. extirpare pulpara.
(pag. 703)
S1531010. Care este metoda de electie in fractura unui dinte temporar cu rizaliza:
A. replantarea;
B. extractia;
C. coafajul direct;
D. mobilizarea;
E. extirparea.
(pag. 703)
S1531011. Pentru examinarea pacientilor inconstienti cu dinti avulsionati este recomandabil sa se

efectueze:
A. palparea bimanuala;
B. radiografie SAF;
C. radiografie toracica si abdominala;
D. teste de vitalitate pulpara;
E. citologia salivei.
(pag. 701)
S1531012. Tratamentul de electie in fracturile coronare necomplicate ale dintilor permanenti tineri este:
A. extirparea pulpara;
B. replantarea terapeutica;
C. protectia dentinei si pulpei;
589
Rezidentiat 2004
590
D. extractia;
E. confectionarea de proteze metalice.
(pag. 705)
S1531013. Un diagnostic exact al fracturii intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut prin:
A. test de vitalitate;
B. examen radiologic;
C. examen clinic;
D. anamneza;
E. trepanare coronara.
(pag. 701)
S1531014. Unde este situata cel mai frecvent o fractura radiculara a unui dinte permanent:
A. la coletul anatomic;
B. in 1/3 apicala;
C. in 1/3 medie;
D. in 1/3 coronara;
E. la nivelul deltei apicale.
(pag. 706)
S1631015. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este:
A. fractura coronara necomplicata
B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare
C. fractura radiculara
D. extruzia
E. intruzia
(pag. 704)
S1631016. Contuzia dentara presupune:

A. mobilitate anormala a dintelui
B. reactie negativa la curentul electric
C. insensibilitate la percutie
D. lezarea usoara a membranei parodontale
E. radiografia e caracteristica
(pag. 708)
S1631017. Contuzia dentara:

A. nu necesita tratament
B. necesita extirparea dintelui
C. dintele trebuie imobilizat
D. se administreaza antibiotice
E. vitalitatea dintelui este pierduta
(pag. 709)
S1631018. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine:

A. 3-4 zile
B. 4-6 saptamani
C. 2 saptamani
D. o saptamana
E. 3 luni
(pag. 710)
590
Rezidentiat 2004
591
S1631019. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica.

A. dupa o saptamana de la traumatism
B. dupa 4-6 luni
C. dupa o saptamana
D. imediat posttraumatic
E. dupa un an
(pag. 701)
S2131020. Dup Andreasen, necroza pulpar apare n cazul dinilor extruzai:

A. n 25% dintre cazuri
B. n 50% dintre cazuri
C. Dac nu s-a efectuat repoziionarea i imobilizarea dintelui
D. n toate cazurile
(pag. 710)
S2131021. Imobilizarea n cazul luxaiei dinilor permaneni se menine:

A. O sptmn
B. 15 zile
C. 4-6 sptmni
D. 60 zile
E. nici o variant nu este corect
(pag. 710)
S2131022. n cazul contuziei dentare, tratamentul se refer la:

A. Imobilizarea dintelui cu gutier acrilic
B. Imobilizarea dintelui folosind fixatorul din material compozit
C. Amputaia vital
D. Nu necesit tratament
E. Restaurarea coronar cu material compozit
(pag. 709)
S2131023. n cazul luxaiilor dentare, obliterarea pulpei apare:

A. n toate cazurile
B. n 25% dintre cazurile de luxaii
C. n 50% dintre cazurile de luxaii
D. La 4-6 sptmni de la traumatism
E. Nu apare niciodat
(pag. 710)
S2131024. n cazul traumatismelor dento-parodontale, testul de vitalitate are valoare diagnostic:

A. La 4-6 ore post-traumatic
B. La 24 de ore post-traumatic
C. La 7 zile post-traumatic
D. La 30 de zile post-traumatic
E. La 4-6 luni de la traumatism
(pag. 701)
S2231025. La examinarea leziunilor dentare a traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:

A. modificari de culoare ale dintilor interesati
B. amnezie
C. greturi
591
Rezidentiat 2004
592
D. semne de contuzie cerebrala

E. varsaturi
(pag. 700)
S2231026. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:

A. adulti si pacienti peste 60 de ani
B. dintii din grupul frontal inferior
C. dintii din grupul lateral superior
D. dintii din grupul lateral inferior
E. copii si tineri
(pag. 699)

A. dintii din grupul frontal superior
C. dintii temporari
D. dintii din grupul lateral superior
E. dintii din grupul lateral inferior
(pag. 699)
S2231028. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:

A. carii profunde cu distructii tisulare intinse
B. accidente de circulatie
C. accidente de joaca
D. accidente sportive
E. agresiuni
(pag. 699)
S2231029. Principalele cauze (determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt:

A. carii profunde cu distructie tisulara intinsa
B. tulburari de mineralizare ale dintilor
C. afectiuni parodontale
D. dispozitive coronoradiculare
E. accidente rutiere
(pag. 699)
S2231030. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:

A. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati
B. accidente de joaca
C. tulburari de mineralizare
D. accidente sportive
E. leziuni parodontale
(pag. 699)
S2231031. In cazul dintilor expulzati traumatoc prognosticul depinde foarte mult de :

A. perioada cat a fost mentinut dintele extraoral
B. prezenta leziunilor carioase
C. pozitia dintelui pe arcada
D. existenta unei anomalii dento-maxilare
E. existenta dintilor antagonisti
(pag. 700)
592
Rezidentiat 2004
593
S2231032. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde urmatoarele entitati:

A. fracturi coronare - cu complicatii
B. fracturi coronare - avulsia
C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie
D. fracturi radiculare - subluxatia
E. fracturi laterale - luxatia laterala
(pag. 700)
S2231033. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde entitatile :

A. luxatii - subluxatia
B. luxatii - fara complicatii
C. luxatii - cu complicatii
D. fracturi radiculare - cu complicatii
E. fracturi radiculare - fara complicatii
(pag. 700)
S2231034. La examinarea leziunilor dentare lea traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:

A. modificari de culoare ale dintilor interesati
B. amnezie
C. greturi
D. semne de contuzie cerebrala
E. varsaturi
(pag. 701)
S2231035. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidenta:

A. hematoame ale mucoasei planseului
B. leziuni de continuitate la nivelul mucoasei
C. fracturi intraalveolare
D. plagi exoorale
E. absenta participarii condililor mandibulari la miscarile de deschidere si inchidere a gurii
(pag. 701)
S2231036. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si a luxatiei dentare poate fi facut:
A. numai prin examen clinic
B. prin examen clinic si radiologic
C. numai prin examen radiologic
D. prin radiografie periapicala
E. prin examen ecografic
(pag. 701)
S2231037. Efectul traumatizarii dintilor temporari asupra sanatatii dintilor permanenti se poate evalua:
A. imediat posttraumatic,
B. la 10-16 ore dupa traumatism
C. dupa eruptia dintilor permanenti
D. exclusiv radiologic
E. prin examinarea mugurilor dentari
(pag. 701)
S2231038. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor

dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:
A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism
B. tineretea pacientilor creste numarul mijloacelor terapeutice
593
Rezidentiat 2004
594
C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente

D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele
E. pacienti peste 3 ani nu beneficiaza de extractie
(pag. 701)
S2231039. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari
pot fi anticipate in aproximativ:
A. in 1/2 din cazuri
B. in 1/3 din cazuri
C. in 1/4 din cazuri
D. in 1/5 din cazuri
E. in 1/6 din cazuri
(pag. 702)
S2231040. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:
A. tratament endodontic
B. replantare cu fixare
C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc
D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie
E. extractie
(pag. 703)
S2231041. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frcvente la:

A. adulti si pacienti peste 60 de ani
C. dintii din grupul lateral superior
D. dintii din grupul lateral inferior
E. copii si tineri
(pag. 699)

A. dintii din grupul frontal superior
C. dintii din grupul frontal superior si frontal inferior
D. dintii din grupul lateral superior
E. dintii din grupul lateral inferior
(pag. 699)
S2231043. Procentajele incidentei afectiunilor dentoparodontale sunt crescute astfel:

A. pentru leziuni traumatice dentare
B. pentru sexul feminin
C. pentru iarna
D. pentru zilele dinafara week-endului
E. pentru toamna
(pag. 700)
S2231044. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor traumatice dentoparodontale apar la :

A. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare
B. pacienti care prezentau leziuni asociate la trei sau mai multi dinti
C. pacienti care au suferit leziunicu saude corpuri dure
D. pacienti cu subluxatii dentoparodontale la dintii temporari
E. pacienti cu intruzii la dintii temporari
594
Rezidentiat 2004
595
(pag. 700)
S2231045. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:

A. fracturi coronare - cu complicatii
B. fracturi coronare - avulsia
C. fracturi coronare - luxatia cu extruzie
D. fracturi radiculare - subluxatia
E. fracturi laterale - luxatia laterala
(pag. 700)
S2231046. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde:

A. luxatii - subluxatia
B. luxatii - fara complicatii
C. luxatii - cu complicatii
D. fracturi radiculare - cu complicatii
E. fracturi radiculare - fara complicatii
(pag. 700)
S2231047. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut:
A. numai prin examen clinic
B. prin examen clinic si radiologic
C. numai prin examen radiologic
D. prin radiografie periapicala
E. prin radiografii ale toracelui si abdomenului
(pag. 701)
S2231048. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor

dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:
A. pot aparea recuperari spontane dupa traumatism
B. tineretea pacientilor mareste oarecum mijloacele terapeutice
C. vindecarile tesuturilor moi sunt lente
D. vindecarile tesuturilor moi se fac cu sechele
E. daca pacientul are mai mult de treiani nu se face extractie
(pag. 701)
S2231049. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontele ale dintilor temporar pot
fi anticipate:
A. in 1/2 din cazuri
B. in 1/3 din cazuri
C. in 1/4 din cazuri
D. in 1/5 din cazuri
E. in 1/6 din cazuri
(pag. 702)
S2231050. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:
A. tratament endodontic
B. replantare cu fixare
C. dintii incriminati pot fi lasati pe loc
D. extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorie
E. extractia fragmentelor radiculare apicale nu este indicata
(pag. 703)
S2331051. Tratamentul contuziei dentare const n:
595
Rezidentiat 2004
596
A.
B.
C.
D.
E.
Extracia dintelui
Imobilizarea dintelui cu ligaturi de srm
Scoaterea din ocluzie a dintelui
Fr tratament
Obturaie radicular
(pag. 709)
S2331052. Testul de vitalitate n leziunile traumatice dento-parodontale are valoare diagnostic dup:
A. Dou sptmni
B. O lun
C. 45 de zile
D. 4-6 luni
E. Un an
(pag. 701)
S2331053. Fracturile radiculare ale dinilor temporari au indicaii de:

A. Imobilizare
B. Tratamentul endodontic
C. Extracie
D. Reconstrucie coronar
E. Replantare
(pag. 703)
S2331054. Tratamentul fracturilor radiculare n 1/3 apical const n:

A. Imobilizarea monomaxilar
B. Rezecia apical
C. Extracia dentar
D. Drenaj endodontic
E. Coafaj direct
(pag. 707)
S2331055. n luxaiile dentare obliterarea pulpei apare n:

A. 5-10% din cazuri
B. 15% din cazuri
C. 20% din cazuri
D. 25% din cazuri
E. F. 35% din cazuri
(pag. 710)
S2331056. Fracturile radiculare sunt mai frecvente:

A. la dentiia mixt
B. la edentaia intercalat
C. la edentaia termino-terminal
D. la dentiia temporar
E. la dentiia permanent
(pag. 706)
S2531057. Care este atitudinea fa de dinii temporari cu luxaie cu intruzie:

A. Reducere
B. imobilizare
C. Extracie
D. Expectativ
596
Rezidentiat 2004
597
E. extirpare pulpar.
(pag. 703)
S2631058. Manifestrile bucale la bolnavii cu SIDA sunt:

A. candidozele bucale
B. lichenul plan
C. sindromul Papillon-Lefevre
D. leucoplazia simpl
E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.
(pag. 164)
S2831059. In fracturile radacinii cauza necrozei si inflamatiei poate fi:

A. infiltrarea microbiana
B. comunicarea cu santul gingival
C. comunicarea buco-sinusala
D. persistentei secretiei pe canal
E. interpunerii de tesut osos
(pag. 707)
S2831060. In luxatia laterala intalnim:

A. alveola partial golita
B. vitalitate absenta si ocluzie modificata
C. usoara mobilitate si durere la percutie
D. absenta mobilitati si a vitalitatii
E. reactie pozitiva la curent electric si usoara extruzie
(pag. 708)
S2831061. In luxatia prin intruzie radigrafia dentara arata:

A. spatiul periodontal largit
B. spatiul periodontal absent
C. imagine de radiotransparenta periapicala
D. spatiul periodontal lateral crescut
E. imagine de condensare osoasa
(pag. 708)
S2831062. Fracturile radiculare la dentitia permanenta care beneficiaza de tratament conservator sunt:
A. fracturile corono-radiculare longitudinale
B. fracturile radiculare in treimea apicala
C. fracturile radiculare in treimea mijlocie
D. fracturile coronare complicate
E. fracturile coronare necomplicate
(pag. 706)
S2931063. Contuzia parodontala se manifesta prin:

A. usoara lezare a membranei periodontale;
B. subluxatie;
C. deplasari vestibulo-orale ale dintilor;
D. ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;
E. intruzia dentara.
(pag. 708)
S2931064. Fisuri ale smaltului:
597
Rezidentiat 2004
598
A.
B.
C.
D.
E.
necesita testarea vitalitatii pulpare;

sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;
sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;
provoaca tulburari in articulatia dentara;
se clasifica in cervicala, medie si apicala.
(pag. 705)

S1231065. Clasificarea OMS a fracturilor coronare cuprinde:
A. fisura smaltului
B. avulsia
C. contuzia
D. subluxaia
E. fractura coronara cu complicatii
(pag. 700)
S1231066. Dintre formele clinice ale traumatismelor dento-parodontale fac parte:

A. avulsia
B. luxatia totala
C. intruzia
D. contuzia alveolara
E. fractura radiculara
(pag. 700)
S1231067. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dento-parodontale:
A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa in volum
B. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere, camera pulpara
fiind inchisa
C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingere
D. in cazul fracturilor complicate, la pacienii tineri, tratamentul de elecie este cel de extirpare vitala urmata
de reconstrucie coronara
E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica.
(pag. 705)
S1231068. Fracturile coronare complicate:

A. intereseaza camera pulpara
B. camera pulpara este neafectata
C. necesita apectomie
D. poate sa apara hemoragia capilara din camera pulpara
E. pulpa este foarte sensibila la atingere
(pag. 705)
S1231069. Fracturile coronare necomplicate:

A. afecteaza smaltul
B. inereseaza smaltul si dentina
C. necesita testarea periodica a vitalitatii dintelui
D. necesita pulpectomie
E. uneori este deschisa camera pulpara
(pag. 705)
598
Rezidentiat 2004
599
S1231070. in cazul avulsiei este important:

A. sa se curete bine dintele cu o periuta
B. sa se examineze radiologic alveola goala
C. sa nu se amane replantarea
D. alveola sa aiba pereii intregi
E. tratamentul antibiotic preoperator
(pag. 710)
S1231071. in clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare se intalnesc

urmatoarele tipuri:
A. interpunerea tesutului calcifiat
B. interpunerea tesutului conjunctiv
C. interpunerea tesutului de granulatie
D. interpunerea de os si esut conjunctiv
E. interpunerea de tesut vascular
(pag. 707)
S1231072. Intruzia este caracterizata prin:

A. deplasarea dintelui in procesul alveolar
B. avulsie
C. mobilitate scazuta
D. reacie negativa la testarea vitalitaii
E. radiologic apare un spatiu periodontal largit
(pag. 708)
S1231073. Luxatiile dentatiei permanente cunosc urmatoarele forme clinice:

A. contuzia
B. subluxatia
C. intruzia
D. luxaia laterala
E. fractura partiala
(pag. 708)
S1231074. Luxatiile dintilor temporari necesita:

A. replantarea imediata dupa expulzie
B. extractia imediata dupa intruzie
C. tractiune elastica pentru repozitionare
D. expectativa in cazul intruziei
E. antibioterapie in cazul in care apar complicatii septice
(pag. 703-704)
S1231075. Precizati variantele clinice corecte ale luxatiilor dintilor temporali:

A. subluxatia
B. luxatia intruziva
C. extruzia
D. avulsia
E. luxatia corono-radiculara
(pag. 702)
S1231076. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate cuprinde:

A. protectia pulpei de factori termici
B. aplicarea de Ca (OH)2 si canaliculele dentinare taiate
599
Rezidentiat 2004
600
C. aplicarea H2O2 si eugenat de zinc pe canaliculele dentinare taiate

D. protejarea dentinei printr-un strat gros de ciment
E. pulpotomie
(pag. 705)
S1231077. Tratamentul fracturilor radiculare cuprinde:

A. reducerea dintelui
B. luxarea dintelui
C. imobilizarea dintelui
D. extracia dintelui
E. testarea vitalitatii dintelui la intervale regulate
(pag. 706-707)
S1231078. Tratamentul luxatiei totale a dintilor permanenti:

A. se face cat mai precoce
B. dintele pierdut la locul accidentului nu se mai recupereaza
C. se replanteaza doar dintii ramasi in cavitatea orala
D. se face prin replantare dupa tratamentul antiseptic al dintelui recuperat de la locul accidentului
E. se prefera tratamentul endodontic exooral al dintelui urmat de replantare
(pag. 708)
S1331079. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt

A. Fisuri
B. Fracturi coronare necomplicate
C. Fracturi coronare complicate
D. Mobilitate coronara
E. Toate acestea
(pag. 704)
S1331080. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde

A. Fracturi coronare
B. Plagi ale fibromucoasei dintilor traumatizati
C. Fracturi radiculare
D. Luxaia dentara
E. Fracturi ale rebordului alveolar
(pag. 700)
S1331081. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare in traumatismele dento-parodontale

A. Cat mai ieftine
B. Cat mai rapide
C. Sa nu afecteze dintele sau gingia
D. Sa fie suficiente de rigide
E. Cat mai fizionomice
(pag. 709)
S1331082. Fractura coronara necomplicata reprezinta

A. Fractura smaltului
B. Fractura smaltului si dentinei
C. Fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare
D. Fractura smalului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare
E. Fisura smaltului
(pag. 705)
600
Rezidentiat 2004
601
S1331083. Fracturile coronare la dintii permanenti sunt

A. Fisuri
B. Fracturi coronare complicate
C. Fracturi coronare necomplicate
D. Fractura apexului
E. Fractura 1/3 cervicala
(pag. 704)
S1331084. in fracturile coronare necomplicate pacientul acuza

A. Dureri spontane
B. Dureri la rece si cald
C. Sangerarea pulpei dentare
D. Mobilitatea dentara grad I
E. Durerea pulsatila
(pag. 705)
S1331085. in intruzie se produce:

A. Deplasarea dintilor spre vestibular
B. in procesul alveolar
C. in afara procesului alveolar
D. in sinusul maxilar
E. in fosa nazala
(pag. 708)
S1331086. Manifestarile clinice in contuzia dentara sunt:

A. Durere la percutia dintelui
B. Mobilitatea dentara anormala
C. Absenta mobilitatii dentare
D. Reacie pozitiva la curentul electric
E. Discreta intruzie
(pag. 708)
S1331087. Necroza pulpara posttraumatica poate fi diagnosticata prin

A. Teste de vitalitate
B. Dureri pulsatile
C. Semne clinice si radiologice
D. Mobilitate dureroasa
E. Diafanoscopie
(pag. 710)
S1331088. Subluxatia dentara posttraumatica determina:

A. Hemoragie in santul gingival
B. Hemoragie in camera pulpara
C. Mobilitatea dentara usoara
D. Deschiderea sinusului maxilar
E. Extruzia dentara
(pag. 708)
S1431089. Care din urmatoarele situatii sunt extrem de rar intalnite in traumatismele dintilor temporari:
A. Avulsiile
B. Luxatii cu intruzie
601
Rezidentiat 2004
602
C. Fracturi coronare
D. Fracturi radiculare
E. Contuzii
(pag. 702)
S1431090. Dupa OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:

A. Fisura smaltului
B. Contuzia
C. Subluxatia
D. Fractura coronara fara complicatii
E. Fractura coronara cu complicatii
(pag. 700)
S1431091. Dupa OMS, clasificarea luxatiilor cuprinde:

A. Contuzia
B. Subluxatia
C. Luxatia cu intruzie
D. Luxatia cu extruzie
E. Fisura smaltului
(pag. 700)
S1431092. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde:

A. Condilii mandibulari
B. Contururile osoase mandibulare
C. Maxilarul
D. Oasele malare
E. Apofizele pterigoide
(pag. 701)
S1431093. Printre factorii favorizanti ai traumatismului dento-parodontal mentionam:

A. Cariile profunde
B. Dispozitivele corono-radiculare
C. Tulburarile de mineralizare
D. Accidentele de circulatie
E. Afectiunile dento-parodontale
(pag. 699)
S1531094. Amputatia vitala in tratamentul fracturilor coronare complicate la dintii permanenti tineri se
considera reusita daca:
A. nu apar dureri;
B. dintele egreseaza;
C. apare pulpita;
D. se continua formarea radacinii;
E. se stompeaza formarea radacinii.
(pag. 705)
S1531095. Cele trei criterii principale care trebuie indeplinite in orice metoda de fixare a dintilor luxati
sunt:
A. sa fie posibila o fixare rapida;
B. dintii sa fie vitali;
C. fixarea sa nu afecteze dintele sau gingia;
D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;
602
Rezidentiat 2004
603
E. fixarea sa permita alimentarea pacientului.

(pag. 709)
S1531096. Complicatiile care pot apare dupa luxatia dintilor permanenti depinde de:
A. gradul luxatiei;
B. forta impactului;
C. prezenta diastemelor;
D. starea parodoniului;
E. rigiditatea mijlocului de imobilizare.
(pag. 710)
S1531097. Controalele clinice dupa fixarea dintilor permanenti luxati urmaresc:

A. igiena orala;
B. cariile incipiente;
C. stabilitatea fixatorului;
D. elasticitatea fixatorului;
E. vitalitatea dintilor luxati.
(pag. 710)
S1531098. Cum se procedeaza in cazul unei avulsii traumatice unidentare:

A. dintele avulsionat se plaseaza in solutie salina si se curata;
B. alveola este irigata cu ser fiziologic;
C. alveola se chiureteaza energic;
D. se efectueaza anestezie;
E. dintele se replanteaza.
(pag. 711)
S1531099. Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie presupune:

A. dintele este mobil;
B. vitalitatea pulpara este negativa;
C. spatiul periodontal radiografic este largit;
D. ocluzia dentara este inversa;
E. vitalitatea pulpara este pozitiva.
(pag. 708)
S1531100. Fracturile radiculare sunt mai frecvente la dentitia permanenta fata de cea temporara din
cauza urmatorilor factori favorizanti:
A. numarul mai mare de unitati dentare;
B. lungimea coroanei clinice;
C. camera pulpara voluminoasa;
D. smalul mai rezistent;
E. rezistenta procesului alveolar.
(pag. 706)
S1531101. in cazul necrozei pulpare aparute la pacientii tineri cu dinti permanenti luxati terapia este:
A. extirpare pulpara cu pastrarea filetului apical vital;
B. obturatie de canal cu depasire;
C. aplicarea unui con gros de gutaperca inmuiat in cloroform;
D. extracia dintelui;
E. obturatia canalului si rezectia apicala.
(pag. 710)
603
Rezidentiat 2004
604
S1531102. Tratamentul fracturilor de smalt la dintii permanenti presupune:

A. rotunjirea unghiurilor ascutite;
B. amputatia pulpara;
C. aplicarea unei solutii fluorurate pe suprafata de fractura;
D. monitorizarea vitalitatii pulpare;
E. extractia dintelui.
(pag. 705)
S1631103. in extruzia dentara.

A. dintele paraseste partial alveola
B. testul de vitalitate este negativ
C. testul de vitalitate este pozitiv
D. radiografia arata spatiul periodontal largit
E. dintele este mobil
(pag. 708)
S1631104. in fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare:

A. pacientul acuza dureri sporadice
B. nu exista dureri
C. dentina e moale la palpare
D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta
E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta
(pag. 705)
S1631105. in luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:

A. dintele se lasa pe loc
B. poate exista o eruptie spontana a dintelui
C. dintele se extrage
D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza
E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza
(pag. 703)
S1631106. Intruzia dentara e caracterizata prin:

A. deplasarea dintelui in procesul alveolar
B. rectie negativa la testarea vitalitatii
C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii
D. dintele e infrapozitie
E. mobilitate dentara crescuta
(pag. 708)
S1631107. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti:
A. hipoplazia smaltului
B. hipercalcifierea smaltului
C. hipocalcifiera smaltului
D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti
E. niciuna
(pag. 702)
S1631108. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza:

A. in 1/3 coronara a radacinii
B. in 1/3 apicala a radacinii
C. in 1/3 medie a radacinii
604
Rezidentiat 2004
605
D. la dintii frontali
E. la dintii laterali
(pag. 706)
S1631109. Subluxatia dentara presupune:

A. usoara mobilitate a dintelui
B. durere la percutie
C. deplasarea dintelui
D. radiografia arata un spatiu periodontal largit
E. radiografia este necaracteristica
(pag. 708)
S2131110. Care dintre urmtoarele traumatisme dento-parodontale nu necesit tratament, ci doar

testarea vitalitii pulpare:
A. Fracturi corono-radiculare
B. Fracturi coronare necomplicate
C. Fisuri ale smalului
D. Subluxaii
E. Contuzii
(pag. 704-705, 709)
S2131111. Clasificarea luxaiilor la dentaia permanent se face dup:

A. Timpul scurs de la traumatism
B. Tipul agentului traumatizant
C. Gravitatea luxaiei
D. Mobilitatea dintelui
E. Direcia deplasrii dintelui
(pag. 708)
S2131112. Dintre semnele clinice i paraclinice ale subluxaiei dentare, distingem:

A. Uoar mobilitate a dintelui
B. Hemoragie n anul gingival
C. Uoar durere la percuie
D. Vitalitatea este absent
E. Radiografia arat un spaiu periodontal lrgit
(pag. 708)
S2131113. Dintre tipurile de vindecare n cazul fracturilor radiculare, distingem interpunerea de:
A. esut calcifiat
B. esut conjunctiv
C. coninut pulpar
D. os i esut conjunctiv
E. esut de granulaie
(pag. 707)
S2131114. Dup OMS, fracturile coronare se clasific n:

A. Fisura smalului
B. Contuzia
C. Subluxaia
D. Fractura coronar fr complicaii
E. Fractura coronar cu complicaii
(pag. 700)
605
Rezidentiat 2004
606
S2131115. Luxaia lateral implic urmtoarele semne clinice i paraclinice:

A. Deplasare de obicei spre oral
B. Vitalitate prezent
C. Ocluzia este nemodificat
D. Radiografia este necaracteristic
E. Mobilitate crescut
(pag. 708)
S2131116. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate presupune:

A. Extirpare vital
B. Amputaie vital
C. Protecia dentinei i pulpei de factori termici
D. Aplicarea hidroxidului de calciu pe canaliculele dentinare tiate
E. Protecia dintelui cu o coroan temporar din acrilat
(pag. 705)
S2231117. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde:

A. fracturi radiculare - subluxatia
B. fracturi radiculare - luxatia cu intruzie
C. fracturi radiculare - luxatia cu extruzie
D. fracturi coronare fara complicatii
E. luxatii - contuzia
(pag. 700)
S2231118. Stabiliti care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile dento-parodontale sunt adevarate:
A. un numar important al acestor leziuni ramane nedescoperit
B. se pot evidentia toate tipurile de leziuni numai prin examen clinic
C. examenul radiologic poate depista toate tipurile de leziuni
D. examenul radiologic poate depista fracturi neevidentiate prin examen clinic
E. examenul radiologic poate depista numai fracturi neevidentiate prin examen clinic
(pag. 699)
S2231119. Procentajele incidentei leziunilor dento-parodontale sunt:

A. diferite in functie de grupele sociale afectate
B. aceleasi in functie de grupele sociale afectate
C. diferite in functie de varsta
D. aceleasi in functie de sex
E. aceleasi in functie de mediul de provenienta
(pag. 699)
S2231120. Traumatismele dentoalveolare sunt mai frecvente la:

A. grupul frontal inferior
B. grupul frontal inferior si frontal superior
C. grupul frontal superior
D. la copii si tineri
E. la varstnici
(pag. 699)
S2231121. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:

A. accidente rutiere
B. dispozitivele coronoradiculare
C. tulburari de mineralizare ale dintilor
606
Rezidentiat 2004
607
D. afectiuni parodontale
E. accidente sportive
(pag. 699)
S2231122. Principalele cauze ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:

A. accidente de joaca
B. afectiuni parodontale
C. dispozitive coronoradiculare
D. accidente rutiere
(pag. 699)
S2231123. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentete de:

A. accidente sportive
B. agresiuni
C. luxarea dintilor vecini prin sprijin inadecvat
D. traumatizarea unor dinti la pacienti intubati
E. fractura dintilor prin deraparea instrumentarului de extractie
(pag. 699)
S2231124. Grupele cu risc crescut in traumatismele dentoparodontale sunt reprezentate de:

A. pacienti cu epilepsie
B. pacienti cu protruzie accentuata a maxilarului
C. pacienti cu retruzie accentuata a maxilarului
D. pacienti cu protruzie accentuata a mandibulei
E. pacienti cu hipertrofia buzei superioare
(pag. 699)
S2231125. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar :

A. in regiunea molara
B. pentru persoane de sex feminin
C. primavara si vara
D. in zilele de week-end
E. la persoane de sex masculin
(pag. 700)
S2231126. Leziunile dentare in traumatismele dento-parodontale pot consta in afectiuni ale structurii
dure :
A. cu interesarea camerei pulpare
B. fara interesarea camerei pulpare
C. cu demineralizare dentinei
D. cu afectare parodontala
E. fara afectare parodontala
(pag. 700)
S2231127. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde entitatile:

A. fracturi coronare - fisura smaltului
B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii
C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii
D. luxatii - luxatia cu extruzie
E. luxatii - luxatia cu intruzie
(pag. 700)
607
Rezidentiat 2004
608
S2231128. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde entitatile :

A. fracturi coronare
B. fracturi de proces alveolar
C. fracturi radiculare
D. fracturi asociate fracturilor mandibulare
E. luxatii
(pag. 700)
S2231129. Din anamneza unui traumatizat dentoparodontal trebuie sa reiasa:

A. informatii legate de locul accidentului
B. informatii legate de examinarea reliefurilor osoase ale mandibulei
C. informatii legate de ora accidentului
D. informatii legate de examinarea mucoasei endoorale
E. informatii legate de cauza accidentului
(pag. 700-701)
S2231130. Intervalul dintre un accident dentoparodontal si prezentarea la medic este important pentru:
A. inspectia exo si endoorala
B. stabilirea diagnosticului
C. alegerea tratamentului
D. palparea contururilor osoase
E. percutia dintilor interesati
(pag. 700-701)
S2231131. Testarea vitalitatii pulpei dintelui interesat imediat dupa un accident dentoparodontal:
A. are o importanta limitata
B. are o importanta mare
C. are o importanta mica
D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism
E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei
(pag. 701)
S2231132. Testele de vitalitate ale pulpei dentare dupa un traumatism dentoparodontal pot deveni
pozitive:
A. dupa ore
B. dupa zile
C. dupa saptamani
D. dupa luni
E. dupa ani
(pag. 701)
S2231133. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:

A. palparea condililor mandibulari static si dinamic
B. palparea contururilor osoase mandibulare
C. palparea oaselor zigomatice
D. inspectia dintilor in special culoarea
E. inspectia leziunilor de continuitate ale mucoaselor
(pag. 701)
S2231134. In cazul luxatiilor dintilor temporari se pot intalni una din urmatoarele forme:
A. dintele avulsionat si alveola goala
B. dintele este dislocat persistand un contact cu structurile adiacente.
608
Rezidentiat 2004
609
C. dintele este infundat in maxilar

D. dinttii au doar o mobilitate redusa
E. dintele patruns in canalul mandibular
(pag. 701)
S2231135. Riscul deplasarii mugurilor dintilor permanenti si malformarii radacinilor in urma unui
traumatism dentoparodontal al dintilor temporari este variabil in functie de : :
A. creste odata cu varsta
B. este cel mai mare imediat inainte de pierderea dintilor temporari
C. mai frecvent la fete
D. scade odata cu varsta copilului
E. este posibil exclusiv la dintii frontali superiori
(pag. 702)
S2231136. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:

A. luxatia totala a unui dinte temporar
B. luxatia cu fractura procesului alveolar
C. extruzia unui dinte temporar
D. luxatia intruziva
E. subluxatia dintilor temporari
(pag. 702)
S2231137. Cele mai putin dramatice

consecintammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ale unui traumatism
dentoparodontal la dintii temporari sunt reprezentata de:
B. deplasarea mugurelui dintelui permanent
C. malformatia radacinilor dintelui permanent
D. hipocalcifierea smaltului
E. hipercalcificarea smaltului
(pag. 702)
S2231138. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale

ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:
A. radacina poate ramane incomplet formata
B. incorporarea de hemosiderina in smalt
C. poate aparea degenerarea fibroasa a pulpei
D. poate aparea o hemoragie intraosoasa
E. poate aparea dilacerarea si neeruptia dintelui
(pag. 703)
S2231139. Urmatoarele modificari patologice ale mugurilor dintilor permanenti pot apare dupa un
traumatism dento-parodontal al dintilor temporari:
A. hipoplazia
B. hipercalcifierea
C. hipocalcifierea
D. geminatia
E. aplazia
(pag. 703)
S2231140. Tratamentul unei fracturi de dinte temporar poate consta in tratament endodontic daca:
A. radacina dintelui este deja formata
B. exista fractura coronara cu interesarea camerei pulpare
609
Rezidentiat 2004
610
C. foramenul apical este mic

D. resorbtia radacinii nu a inceput
E. igiena orala este corespunzatoare
(pag. 703)
S2231141. Anamnestic, datele importante care trebuie cunoscute in cazul avulsiei sunt cele legate de:
A. timpul scurs de la exarticulare
B. existenta tratamentelor endodontice anterioare
C. existenta unor antecedente diabetice
D. locul producerii accidentului
E. mediul de pastrare a dintelui pana la prezentarea in serviciul medical
(pag. 710)
S2231142. In cazul examenului clinic al unui pacient ce prezinta avulsia unui dinte permanent se
urmareste existenta:
A. fracturilor de proces alveolar
B. plagilor partilor moi oro-faciale
C. echimozelor periorale
D. fracturilor oaselor maxilare
E. fracturilor dintilor adiacenti
(pag. 710)
S2231143. Tratamentul avulsiei unui dinte permanent urmareste:

A. curatarea dintelui de corpi straini si ligamente parodontale
B. menajarea ligamentelor parodontale
C. chiuretajul alveolei restante
D. lavajul alveolei restante
E. replantarea dintelui urmata imediat de imobilizare
(pag. 710-711)
S2231144. In contuziile parodontale apar:

A. lezari usoare ale membranei parodontale;
B. mobilitate dentara;
C. dureri la percutie;
D. sangerari de la nivel gingival;
E. modificari radiologice caracteristice
(pag. 708)
S2231145. Subluxatia unui dinte permanent presupune:

A. aparitia unei mobilitati de gradul II;
B. existenta unor dureri la percutie:
C. prezenta unei usoare extruzii:
D. aparitia modificarilor radiologice caracteristice;
E. aparitia unei hemoragii in santul gingival
(pag. 708)
S2231146. Intruzia dentara se manifesta clinic si radiologic prin:

A. absenta raspunsului la testul de vitalitate;
B. absenta spatiului periodontal;
C. largirea si deformarea spatiului periodontal;
D. epistaxis;
E. mobilitate dentara cresuta.
610
Rezidentiat 2004
611
(pag. 708)
S2231147. Extruzia unui dinte permanent presupune:

A. mobilizarea partiala a dintelui din alveola;
B. mobilizarea totala a dintelui din alveola;
C. palpare si percutie dureroase;
D. existenta unui spatiu parodontal micsorat;
E. existenta unui spatiu parodontal largit
(pag. 708)
S2231148. Luxatia laterala se manifesta clinic prin:

A. mobilitate dentara crescuta;
B. existenta unui anumit grad de extruzie;
C. raspuns exacerbat la testul de vitalitate;
D. absenta vitalitatii;
E. modificari ale relatiilor ocluzale.
(pag. 708)
S2231149. Principalele caze(determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:

A. accidente de joaca
B. afectiuni parodontale
C. dispozitive coronoradiculare
D. accidente rutiere
(pag. 699)
S2231150. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar astfel:

A. pentru leziuni traumatice parodontale
B. pentru leziuni traumatice dentare
C. primavara si vara
D. in zilele de week-end
E. la persoane de sex masculin
(pag. 700)
S2231151. Procentaje crescute ale incidentei afectiunilor dentoparodontale apar la:

A. pacienti cu un singur dinte interesat de traumatism
B. copii intre 10 si 12 ani
C. pacienti cu fracturi coronare complicate la dintii definitivi
D. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei definitive
E. pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporare
(pag. 700)
S2231152. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:

A. fracturi coronare - fisura smaltului
B. fracturi radiculare - fractura cu complicatii
C. fracturi radiculare - fractura fara complicatii
D. luxatii - luxatia cu extruzie
E. luxatii - luxatia cu intruzie
(pag. 700)
S2231153. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidentia:

A. hematoame mucoase
611
Rezidentiat 2004
612
B.
C.
D.
E.
leziuni de continuitate la nivelul mucoasei

fracturi intraalveolare
plagi exoorale
la palparea condililor mandibulari acestia nu participa la miscarea de deschidere si inchidere a gurii
(pag. 701)
S2231154. Testarea vitalitatii pulpei imediat dupa un accident dentoparodontal:

A. are o importanta limitata
B. are o importanta mare
C. are o importanta mica
D. nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatism
E. poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpei
(pag. 701)
S2231155. Testarea vitalitatii pulpei dupa un traumatism dentoparodontal poate evidentia pozitivarea
valorilor:
A. dupa ore de la traumatism
B. dupa zile de la traumatism
C. dupa saptamani de la trauamtism
D. dupa luni de la traumatism
E. dupa ani de la traumatism
(pag. 701)
S2231156. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:

A. palparea condililor mandibulari static si dinamic
B. palparea contururilor osoase mandibulare
C. palparea oaselor zigomatice
D. inspectia dintilor in ceea ce priveste culoarea continutului camerei pulpare
E. inspectia leziunilor de continuitate mucoase
(pag. 701)
S2231157. Cauzele responsabile de producerea leziunilor dintilor temporari sunt:

A. cadere pe podea, strada sau bazin
B. lovitura a unui coleg de joaca
C. cadere de pe banca sau pat
D. lovire de marginile mesei sau patului
E. lovire pe scari
(pag. 702)
S2231158. Consecintele traumatizarii dintilor temporari pentru dentatia permanenta pot :

A. provoca afectari ireversibile ale dintilor permanenti
B. provoca afectari reversibile ale dintilor permanenti
C. fi stabilite cu dificultate
D. fi stbilite cu incertitudine
E. sa fie sau nu manifeste
(pag. 701)
S2231159. In cadrul fracturilor dintilor temporari o frecventa crescuta o au:

A. luxatiile
B. avulsiile
C. fracturile coronare
D. fracturile radiculare
612
Rezidentiat 2004
613
E. fracturile coronare si fracturile radiculare

(pag. 702)
S2231160. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:

A. luxatia totala a unui dinte temporar
B. luxatia partiala a unui dinte temporar
C. extruzia unui dinte temporar
D. luxatia intruziva
E. subluxatia dintilor temporari
(pag. 702)
S2231161. Cea mai putin dramatica consecinta a unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari
este reprezentata de:
B. deplasarea mugurelui dintelui permanent
C. malformatia radacinilor dintelui permanent
D. hipocalcifierea smaltului
E. hipercalcificarea smaltului
(pag. 702)
S2231162. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale

ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:
A. radacina poate ramane incomplet formata
B. poate aparea calcifierea pulpei
C. poate aparea degenerarea pulpei
D. poate aparea o hemoragie intraosoasa
E. poate aparea dilacerarea
(pag. 703)
S2231163. Dilacerarea dupa un traumatism dentoparodontal al dintilor temporari presupune:

A. coroana si radacina nu sunt in linie
B. coroana si radacina sunt in linie
C. deplasarea partii deja calcifiate a dintelui in raport cu portiunea nemineralizata prin forta traumatismului
D. deformarea osului care se palpeaza spre oral
E. detectarea facila radiologica
(pag. 703)
S2331164. Fracturile coronare la dinii permaneni sunt:

A. Fisuri
B. Fracturi coronare complicate
C. Fracturi coronare necomplicate
D. Fractura apexului
E. Fractura 1/3 cervical
(pag. 704)
S2331165. Fractura coronar necomplicat reprezint:

A. Fractura smalului
B. Fractura smalului i dentinei
C. Fractura smalului cu deschiderea camerei pulpare
D. Fractura smalului i dentinei fr deschiderea camerei pulpare
E. Fisura smalului
(pag. 705)
613
Rezidentiat 2004
614
S2331166. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde:

A. Fracturi coronare
B. Plgi ale fibromucoasei dinilor traumatizai
C. Fracturi radiculare
D. Luxaia dentar
E. Fracturi ale rebordului alveolar
(pag. 700)
S2331167. Manifestrile clinice n contuzia dentar sunt:

A. Durere la percuia dintelui
B. Mobilitatea dentar anormal
C. Absena mobilitii dentare
D. Reacie pozitiv la curentul electric
E. Discret intruzie
(pag. 708)
S2331168. Andreasen consider drept cauz ale leziunilor dinilor temporari, urmtoarele:
A. cderea pe podea sau strad
B. lovirea de ctre un coleg de joac
C. cderea de pe banc sau pat
D. lovirea de ctre animale
E. lovirea de marginea mesei sau patului
(pag. 702)
S2331169. n fracturile coronare necomplicate pacientul acuz:

A. Dureri spontane
B. Dureri la rece i cald
C. Sngerarea pulpei dentare
D. Mobilitatea dentar grad I
E. Durerea pulsatil
(pag. 705)
S2331170. Necroza pulpar posttraumatic poate fi diagnosticat prin:

A. Teste de vitalitate
B. Dureri pulsatile
C. Semne clinice i radiologice
D. Mobilitate dureroas
E. Diafanoscopie
(pag. 710)
S2331171. n intruzie se produce:

A. Deplasarea dinilor spre vestibular
B. n procesul alveolar
C. n afara procesului alveolar
D. n sinusul maxilar
E. n fosa nazal
(pag. 708)
S2331172. Subluxaia dentar posttraumatic determin:

A. Hemoragie n anul gingival
B. Hemoragie n camera pulpar
C. Mobilitatea dentar uoar
614
Rezidentiat 2004
615
D. Deschiderea sinusului maxilar

E. Extruzia dentar
(pag. 708)
S2331173. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare n traumatismele dento-parodontale

A. Ct mai ieftine
B. S asigure o fixare rapid
C. S nu afecteze dintele sau gingia
D. S fie suficient de rigide
E. Ct mai fizionomice
(pag. 709)
S2331174. Care sunt tipurile de vindecare n fracturile radiculare propuse de Andreasen

A. interpunerea esutului conjunctiv
B. interpunerea esutului fibros
C. interpunerea esutului calcificat
D. interpunerea esutului de granulaie
E. interpunerea de os i esut conjunctiv
(pag. 707)
S2331175. Incidena traumatismelor dento-parodontale este funcie de:

A. grupul social
B. vrst
C. sex
D. greutate
E. mediu de provenien
(pag. 699)
S2331176. Grupele cu risc crescut la traumatisme dento-parodontale sunt:

A. epilepticii
B. btrnii
C. femeile
D. copiii
E. diabeticii
(pag. 699)
S2331177. n extruzia dentar dintele:

A. prsete parial alveola
B. este mobil
C. prezint modificarea culorii
D. prezint teste de vitalitate negative
E. prezint teste de vitalitate negative
(pag. 708)
S2531178. Diagnosticul luxaiei dentare cu extruzie presupune:

A. dintele este mobil
B. vitalitatea pulpar este negativ
C. spaiul periodontal este lrgit radiografic
D. ocluzia dentar este invers
E. vitalitatea pulpar este pozitiv.
(pag. 708)
615
Rezidentiat 2004
616
S2631179. Manifestrile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:

A. eritemul gingival linear sau gingivita HIV
B. gingivita ulcero-necrotic
C. parodontita juveni
D. parodontita marginal ulcero-necrotic rapid progresiv
E. parodontita marginal rapid progresiv.
(pag. 163)
S2631180. Manifestrile extrabucale i generale frecvent ntlnite n SIDA sunt:

A. diabet
B. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari i a lanului cervical anterior
C. reumatism cronic degenerativ
D. candidoz la nivelul esofagului
E. pneumonii.
(pag. 165)
S2631181. Manifestrile bucale la bolnavii SIDA sunt:

A. leucoplazia viloas
B. candidozele bucale
C. leziuni herpetice
D. sindromul Papillon-Lefevre
E. osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.
(pag. 163)
S2631182. Candidozele bucale n SIDA se pot manifesta n diferite forme:

A. cheilita angular micotic
B. candidoza hipertrofic lingual
C. candidoza pseudomembranoas
D. fisurile Stillman
E. candidoz eritematoas.
(pag. 164)
S2831183. In cazul avulsiei dintelui este indicat:

A. sa plasam dintele in solutie salina
B. contactul cu dintele sa fie minimalizat
C. sa chiuretam alveola
D. sa replantam dintele
E. sa imobilizam dintele
(pag. 710)
S2831184. Atitudinea de expectativa se poate adopta la:

A. luxatia laterala
B. subluxatia
C. luxatia intruziva
D. luxatia extruziva
E. intruzia dintilor temporari
(pag. 709)
S2831185. Dupa Andreasen fracturile radiculare se pot vindeca prin:

A. interpunerea tesutului calcificat
B. interpunerea tesutului conjunctiv
C. interpunerea tesutului epitelial
616
Rezidentiat 2004
617
D. interpunerea de os si tesut conjunctiv

E. interpunerea tesutului de granulatie
(pag. 707)
S2831186. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel:

A. contuzie
B. subluxatie
C. luxatie cu intruzie
D. luxatie cu extruzie
E. luxatie cu incluzie
(pag. 708)
S2831187. Diagnosticul fracturilor coronare necomplicate se pune pe urmatoarele date clinice si

paraclinice:
A. Leziune la nivelul smaltului sau smaltului si dentinei
B. Durere determinate de deschiderea camerei pulpare
C. Teste de vitalitate positive
D. Hemoragie capilara din pulpa coronara
E. Examen Rx nu evidentiaza perforatia camerei pulpare
(pag. 705)
S2931188. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanti:

A. modificari ale structurii de rezistenta intrinseca a dintilor;
B. accidentele sportive;
C. dispozitivele corono-radiculare;
D. tulburari de mineralizare;
E. agresiunile.
(pag. 699)
S2931189. Criteriile principale ce trebuie indeplinite de metodele de fixare in luxatiile la dentatia

permanenta sunt:
A. sa fie posibila o fixare rapida;
B. fixatoarele sa fie elastice;
C. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele;
D. fixatoarele sa fie suficient de rigide;
E. indiferent de metoda folosita imobilizarea se mentine 2-3 saptamani.
(pag. 709)
S2931190. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa Andreasen

distinge urmatoarele:
A. interpunerea tesutului calcificat;
B. interpunerea tesutului conjunctiv;
C. interpunerea de os si tesut conjunctiv;
D. interpunerea tesutului de granulatie;
E. interpunerea de tesut conjunctiv si tesut de granulatie.
(pag. 707)
617
Rezidentiat 2004
618
Tema nr. 32
Infeciile oro-maxilo-faciale
BIBLIOGRAFIE:

S1432001. Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaza prin:
A. "Buza de tapir"
B. Tumefactia marcata a buzei superioare
C. Tumefactia marcata a buzei inferioare
D. Tumefacia pleoapei inferioare si a regiunii geniene
E. Tumefactie geniana
(pag. 301)
S1432002. Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontala este:

A. Abcesul palatinal
B. Abcesul vestibular
C. Abcesul parodontal marginal
D. Abcesul maseterin
E. Abcesul submandibular
(pag. 301)
S1532003. Cauzele proceselor infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare sunt:

A. leziuni dentoparodontale:
B. hemangiomul;
C. lipomul;
D. ameloblastomul;
E. adenomul pleomorf.
(pag. 293)
S1532004. Ce element anatomic imparte loja obrazului intr-un compartiment extern si unui intern:
A. muschiul maseter;
B. muschiul buccinator;
C. muschiul platysma;
D. bula lui Bichat;
E. artera faciala.
(pag. 314)
S1532005. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral:

A. febra marcata;
B. disfagie;
C. disconcordanta puls-temperatura;
D. trismus accentuat;
E. halena fetida.
(pag. 333)
S1532006. in ce supuratie intalnim aspectul de"creasta de cocos":

A. abcesul maseterin;
618
Rezidentiat 2004
619
B.
C.
D.
E.
abcesul lojei sublinguale;

abcesul submentonier;
abcesul vestibular;
abcesul orbitei.
(pag. 310)
S1532007. Unde este situata incizia pentru deschiderea unui abces al bazei limbii:
A. in planseul oral;
B. in regiunea submandibulara;
C. subangulomandibular;
D. intre menton si hioid;
E. pe fata ventrala a limbii.
(pag. 321)
S1632008. Abcesul palatinal diagnosticul diferential se face cu:

A. epulisul;
B. sancrul sifilitic;
C. adenomul si carcinomul adenoid chistic;
D. fibromul;
E. odontomul.
(pag. 303)
S1632009. Fosa infratemporala contine:

A. trunchiurile nervoase maxilar si mandibular
B. ramurile terminale ale arterei faciale
C. tesut lax putin abundent
D. ganglioni limfatici
E. ganglionul pterigopalatin Meckel.
(pag. 323)
S1632010. Loja parotidiana contine:

A. ganglionul Meckel;
B. nervul trigemen;
C. vena jugulara interna;
D. artera carotida externa;
E. artera carotida interna.
(pag. 318)
S1632011. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin:

A. are un indice mic de letalitate
B. a fost descrisa de Garre
C. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii,
cordonului ombilical
D. localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventa
E. radiografic, se caracterizeaza prin ingrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare.
(pag. 353)
S1632012. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gatului cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

A. debut extrem de lent, insidios
B. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, insotita de un edem extins perilezional
C. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gat
D. in decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruie
619
Rezidentiat 2004
620
E. pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive.
(pag. 336)
S1632013. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde:

A. administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol)
B. actinolizatul in doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/zi
C. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zile
D. Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zile
E. Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile.
(pag. 362)
S2132014. Care dintre urmtoarele supuraii evolueaz adesea ctre un flegmon difuz al planeului
bucal:
A. Abcesul lojii submandibulare
B. Abcesul mentonier
C. Abcesul lojii sublinguale
D. Abcesul maseterin
E. Abcesul migrator al obrazului
(pag. 310)
S2132015. Ce element anatomic desparte loja submandibular de cea sublingual:

A. Pntecele anterior al m. digastric
B. Glanda sublingual
C. Muchiul milohioidian
D. Faa intern a corpului mandibular
E. Mucoasa planeului bucal
(pag. 306, 309)
S2132016. Celulita acut se caracterizeaz, din punct de vedere anatomo-patologic, prin:

A. Vasodilataie i creterea permeabilitii vasculare
B. Tromboz septic vascular urmat de necroz
C. Apariia de bule gazoase
D. Congestie capilar i hemoragii difuze
E. Toate acestea
(pag. 295)
S2132017. Discordana puls-temperatur se ntlnete n:

A. Celulita genian
B. Flegmonul difuz al planeului bucal
C. Abcesul vestibular
D. Actinomicoz
E. Osteomielit
(pag. 333)
S2132018. Semnul patognomonic al unui abces este:

A. Induraia
B. Crepitaiile gazoase
C. Infiltrat dur, dureros
D. Fluctuen
E. Tegumente cianotice
(pag. 296)
620
Rezidentiat 2004
621
S2232019. Calea transosoasa din mecanismele patogenele ale supuratiilor perimaxilare, are drept
cauza:
A. litiaza salivara
B. afectiunile dentare apicale
C. afectiunile parodontale
D. fracturile maxilare
E. accidente de eruptie a dintilor
(pag. 294)
S2232020. In supuratiile perimaxilare, punctia septica actioneaza pe cale:

A. transosoasa
B. submucoasa
C. limfatica
D. venoasa
E. directa
(pag. 294)
S2232021. Cocii anaerobi apar mai frecvent in:

A. orofaringe
B. cai respiratorii superioare
C. cavitate orala
D. conjunctiva
E. tegumente faciale
(pag. 295)
S2232022. Dupa autorii americani, flegmonul mai este denumit:

A. inflamatie de tip alternativ
B. celulita
C. celulita acuta
D. celulita seroasa
E. inflamatie difuza
(pag. 295-296)
S2232023. Concentratia plasmatica a antibioticului fata de concentratia inhibitorie minima pentru

bacteriile implicate in procesul infectios, trebuie sa fie:
A. egala
B. de 2 ori mai mica
C. de 4-5 ori mai mare
D. cu 10 la suta mai mare
E. cu 1.000.000 U.I. mai mare
(pag. 299)
S2232024. Abcesul perimandibular intern submucos, se caracterizeaza prin:

A. colectie pe fata interna a mandibulei
B. colectie pe marginea bazilara a mandibulei
C. colectie in arcul anterior intern mandibular
D. colectie pe marginea anterioara a ramurii ascendente
E. colectie in spatiul periodontal
(pag. 304)
S2232025. Diafragma obrazului este constituita de:

A. muschiul rizorius
621
Rezidentiat 2004
622
B.
C.
D.
E.
muschiul buccinator
muschiul zigomatic mare
muschii pielosi ai mimicii
bula lui Bichat
(pag. 314)
S2232026. Tratamentul abcesului laterofaringian consta in:

A. incizie si drenaj
B. extractia dintelui cauzal
C. punctie evacuatorie
D. doar tratament antibiotic tintit
E. spalaturi cu solutii antiseptice a conductului auditiv extern
(pag. 330-331)
S2532027. Clinic n abcesul lojii parotidiene nu apare:

A. torticolis uor
B. reducerea pn la dispariie a secreiei salivare
C. Trismus
D. Disfagie
E. stare general septic.
(pag. 319)
S2632028. Lacunele cuneiforme:

A. apar n 1/3 medie a suprafeelor dentare
B. apar ca urmare a tulburrilor sistemului endocrin
C. apar mai frecvent ocluzal
D. au form triunghiular cu baza spre exterior i vrful spre axul longitudinal al dintelui
E. nu reprezint o lips de substan.
(pag. 174)

S1232029. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:
A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a 1/3 distale a ramului orizontal mandibular
B. tegumente destinse, lucioase
C. absenta trismusului
D. congestia si tumefacia mucoasei planseului "in creasta de cocos"
E. dureri vii cu iradiere spre ureche
(pag. 307)
S1232030. Abcesul submandibular se manifesta clinic:

A. prin prezenta unui infiltrat dureros in 1/3 distala a fetei interne a ramurii orizontale
B. prin prezenta unui infiltrat dureros in 2/3 anterioare ale ramurii orizontale
C. printr-o tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera
D. printr-o tumefacie localizata strict in jurul marginii bazilare
E. tegumente palide, destinse
(pag. 306-307)
S1232031. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:

A. este insotit de tumefactie labiala inferioara
B. este insotit de tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara
622
Rezidentiat 2004
623
C. nu prezinta trismus
D. incizia este strict mucoasa
E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul
(pag. 301-302)
S1232032. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:

A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala
B. difuzarea infectiei din loja submandibulara
C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate
D. puncia septica pentru anestezia la spina Spix
E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori
(pag. 323)
S1232033. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:

A. abcesul genian
B. parotidita epidemica
C. abcesul maseterin
D. adenita supurata intraparotidiana
E. parotidita supurata
(pag. 319)
S1232034. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu:

A. tumorile limbii
B. goma luetica
C. chistul dermoid infectat
D. tuberculoza limbii
E. ulceratiile maligne
(pag. 320)
S1232035. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:

A. tumori endoosoase
B. chistul de maxilar
C. furuncule ale fetei
D. flegmon
E. abcesul submandibular
(pag. 301)

A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
B. tumori endoosoase, benigne, infectate
C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar
D. chisturi sebacee infectate
E. furunculul fetei
(pag. 301)
S1232037. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:

A. procesele infectioase ale molarilor
B. procesele infectioase ale premolarilor
C. procesele infectioase ale caninilor
D. existena whartonitei si periwhartonitei
E. corpi strani patrunsi in planseu
(pag. 304)
623
Rezidentiat 2004
624
S1232038. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:

A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera
B. tegumente destinse, lucioase, congestive
C. temperatura scazuta, puls crescut
D. formula leucocitara deviata spre stanga
E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale
(pag. 332-333)
S1232039. in cazul osteomielitei:

A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput
B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa
C. radilogic apare osul patat, marmorat
D. apare semnul Vincent
E. pot aparea semne de sinusita maxilara
(pag. 348-356)
S1232040. in flegmonul de planseu oral:

A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate
B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate
C. trismusul este redus
D. trismusul este marcat
E. nu exista tulburari respiratorii
(pag. 332-333)
S1232041. in flegmonul difuz al planseului oral:

A. exista concordanta intre puls si febra
B. exista discordanta intre puls si febra
C. apare trismusul
D. deglutiia este dureroasa
E. tegumentele au culoare si aspect normale
(pag. 333)
S1232042. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:

A. incizia pe marginea orbitei
B. incizia pe cale endosinuzala
C. drenajul cu tuburi de dren
D. lame de dren pentru drenaj
E. probe functionale ale globului ocular
(pag. 323)
S1332043. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infectiei urmareste.
A. Realizarea unui bun anestezii locale
B. Testarea sensibilitatii la antibiotice
C. Drenajul evolutiei purulente
D. Diminuarea dificultailor funcionale severe respiratorii
E. indepartarea cauzei
(pag. 297)
S1332044. Antibioticul se administreaza:

A. Pentru o perioada adecvata de timp
B. Pana la remiterea simptomelor grave
624
Rezidentiat 2004
625
C. Minimum 7 zile
D. in funcie de aciunea bactericida sau bacteriostatica
E. in functie de rezultatul antibiogramei
(pag. 299)
S1332045. Caile de patrundere a germenilor sunt in legatura cu afectiuni:

A. Dento-parodontale
B. Oro-faringiene
C. Tegumentare
D. Mai rar conjunctivale
E. Hematologice
(pag. 294)
S1332046. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt:

A. Generale
B. Procese septice ale molarilor inferiori
C. Imunodeficienta
D. Litiaza salivara
E. Adenita supurata
(pag. 306)
S1332047. Clindamicina
A. Este un aminoglicozid de rezerva
B. Are o toxicitate crescuta
C. Actioneaza in special asupra florei anaerobe
D. Este insa scumpa
E. Se prefera asocierea cu penicilina, eritromicina
(pag. 299)
S1332048. Complementul este:

A. Un grup complex de proteine
B. Produs de ficat
C. Necesita activare
D. Nu necesita mediatori
E. Activarea se face in trepte
(pag. 297)
S1332049. Diagnosticul diferential al abcesului lojei submentoniere se face cu:

A. Abcesul lojei sublinguale
B. Adenitele supurate
C. Abcesul spatiului mentonier
D. Prodermitele
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 312)
S1332050. Flegmonul
A. Produce osteomielita
B. Numit "celulita"
C. Numit "inflamatie de tip alternativ"
D. Prezinta tendina invadanta, extensiva
E. Este forma difuza a proceselor supurative
(pag. 296)
625
Rezidentiat 2004
626
S1332051. Fosa infratemporala este impartita intr-un compartiment extern si unul intern de catre:
A. Muschiul pterigoidian intern
B. Muschiul pterigoidian extern
C. Apofiza pterigoidiana
D. Maseter
E. Fascia interpterigoidiana
(pag. 323)
S1332052. Histologic cronicizarea inflamatiilor paramaxilare prezinta

A. prezenta infiltratului cu neutrofile
B. alterarea starii generale
C. imbogatirea exudatului seros in fibrinogen
D. apariia exudatului sero-fibrinos
E. scaderea transudatului
(pag. 295)
S1332053. in cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata:

A. La nivelul muschiului maseter
B. in afara muschiului buccinator
C. in lungul liniei oblice interne
D. in dreptul premolarilor inferiori
E. inauntrul muschiului buccinator
(pag. 316)
S1332054. in supuratiile grave, extinse cu tulburari functionale majore si alterarea starii generale se
impun:
A. Incizii exoorale
B. Hemoculturi repetate
C. Incizii endoorale extinse
D. Refacerea volemiei
E. Monitorizarea sensibilitatii la antibiotice
(pag. 297)
S1332055. Inflamatia exudativa de tip seros:

A. Reprezinta al doilea stadiu in evolutia procesului septic
B. Stadiu presupurativ reversibil
C. Numita si celulita acuta
D. Este mediata chimic de histamina si serotonina
E. Se caracterizeaza prin vasoconstrictie
(pag. 295)
S1332056. Mecanismele patogene prin care difuzeaza agentii infectiosi in partile moi sunt:
A. Calea submucoasa
B. Calea limfatica, venoasa
C. Calea generala
D. Calea directa
E. Calea transosoasa
(pag. 294)
S1332057. Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele forme anatomopatologice:

A. Flegmonul
B. Supuratia subacuta
626
Rezidentiat 2004
627
C. Celulita cronica
D. Abcesul
E. Celulita acuta
(pag. 295-296)
S1432058. Diagnosticul diferential al abcesului latero-faringian se va face cu:

A. Flegmonul amigdalian
B. Litiazele submandibulare suprainfectate
C. Abcesul de loja submandibulara
D. Adenopatiile metastatice submandibulare
E. Tumorile latero-faringiene
(pag. 330)
S1432059. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal se face cu:

A. Chistul maxilar suprainfectat
B. Abcesul parodontal marginal
C. Goma luetica
D. Adenomul de glanda salivara
E. Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivare
(pag. 303)
S1432060. In flegmonul difuz al planseului oral sint prezente urmatoarele tulburari functionale:
A. trismus moderat
B. deglutitie dureroasa
C. tulburari vizuale
D. tulburari de fonatie
E. respiratie dificila
(pag. 333)
S1432061. Loja sublinguala contine:

A. Glanda sublinguala
B. Canalul Wharton
C. Nervul si vasele linguale
D. Glanda submandibulara
E. Nervul maseterin
(pag. 309)
S1432062. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale tesuturilor moi
urmeaza anumite cai:
A. Calea transosoasa
B. Calea submucoasa
C. Calea limfatica
D. Calea directa
E. Calea transjugala
(pag. 294)
S1432063. Pentru adenita acuta in faza de"cruditate"se recomanda urmatorul tratament:

A. Antibiotice
B. Vitamine
C. Prisnite
D. Incizie-drenaj
E. Suprimarea factorului cauzal
627
Rezidentiat 2004
628
(pag. 343)
S1432064. Tabloul clinic al unui abces de loja submandibulara cuprinde urmatoarele simptome:
A. Tumefactia umple sacul vestibular, bombind, de obicei, in dreptul dintelui cauzal
B. Tumefactia bombeaza submandibular, mascand relieful marginii bazilare a mandibulei
C. Congestie si edem al mucoasei planseului bucal si pilierului amigdalian anterior
D. Torticolis
E. Trismus
(pag. 307)
S1432065. Tratamentul chirurgical al supuratiilor de groapa zigomatica consta in efectuarea de:

A. Incizii endoorale in dreptul dintelui cauzal
B. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioara a ramului mandibular (incizii pterigomandibulare)
C. Incizii cutanate retromandibulare
D. Incizii cutanate submandibulare
E. Incizii zigomatice
(pag. 324,326)
S1532066. Care sunt complicatiile abcesului spatiului latero-faringian:

A. hemoragii ale vaselor mari;
B. mediastinita;
C. edem glotic;
D. anchiloza temporomandibulara;
E. ankiloglosia.
(pag. 330)
S1532067. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea cutanata a abcesului maseterin:

A. este curba;
B. este orizontala;
C. intersecteaza ramul nervos cervico-facial;
D. este situata la 2 cm. sub marginea bazilara mandibulara;
E. este oblica intre tragus si gonion.
(pag. 317)
S1532068. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea lojei submentoniere:

A. este curba;
B. este verticala;
C. este situata la jumatatea distantei intre hioid si barbie;
D. este paralela cu marginea bazilara mentoniera;
E. este mediosagitala.
(pag. 312)
S1532069. Ce semne clinice poate prezenta un flegmon de planseu oral:

A. edem"in pelerina";
B. fluctuenta centrala;
C. duritate lemnoasa;
D. discordana puls-temperatura;
E. tumefactia buzei inferioare.
(pag. 332)
S1532070. Diagnosticul diferential al abcesului maseterin se face cu:

A. abcesul genian;
628
Rezidentiat 2004
629
B.
C.
D.
E.
pericoronarita supurata;
parotidita acuta supurata;
abcesul submentonier;
abcesul parotidian.
(pag. 317)
S1532071. Diagnosticul diferential al abcesului peribazilar se face cu:

A. abcesul limbii;
B. abcesul lojei submandibulare;
C. osteoperiostita de corp mandibular;
D. adenita supurata submandibulara;
E. abcesul maseterin.
(pag. 305)

A. chistul de maxilar in evolutie;
B. stafilococia fetei;
C. abcesul maseterin;
D. abcesul buccinato-maxilar;
E. chistul de maxilar suprainfectat.
(pag. 301)
S1532073. in ce afectiuni este indicata antibioterapia:

A. abcesul limbii;
B. abcesul parodontal;
C. abcesul maseterin;
D. alveolita postextracionala;
E. osteomielita supurata.
(pag. 298)
S1632074. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice:
A. tumefierea intensa a regiunii submentoniere;
B. trismus;
C. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura;
D. dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual;
E. portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla.
(pag. 307)
S1632075. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la:

A. molarii sau premolarii superiori si inferiori;
B. litiaza canalului Stenon;
C. furunculele obrazului;
D. pericoronarita molarului de minte inferior;
E. faringo amigdalite cronice:
(pag. 314)
S1632076. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu:

A. abcesul temporal;
B. abcesul palpebral;
C. celulita orbitara pasagera;
D. tromboflebita sinusului cavernos;
E. furunculul regiunii palpebrale.
629
Rezidentiat 2004
630
(pag. 322)
S1632077. Angina Gensoul este:

A. un sindrom Plummer-Vinson
B. o angina Ludwig
C. un flegmon difuz al planseului bucal
D. un proces infectios gangrenos, hipertoxic
E. un flegmon lemnos.
(pag. 332)
S1632078. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfarsit letal, sunt:
A. edem al glotei
B. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna)
C. propagarea infectiei catre endocraniu
D. propagarea infectiei catre mediastin
E. pareza nervului hipoglos.
(pag. 330)
S1632079. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu:

A. adenita tuberculoasa
B. limforeticuloza benigna de inoculare
C. boala ghiarelor de pisica Debre
D. leucozele
E. goma luetica.
(pag. 342-343)
S1632080. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gatului cuprinde:

A. tromboza vaselor superficiale
B. streptococul beta-hemolitic
C. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilita
D. stafilococul alb si aureu
E. poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala.
(pag. 336)
S1632081. in cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament in procesele infectioase

perimaxilare de cauza dentara, in contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care
compromit apararea proprie sunt:
A. boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie);
B. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA;
C. tratament scu imunosuprosoare : corticosteroizi, IMURAN
D. gripa;
E. cardiopatia ischemica.
(pag. 296)
S1632082. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori:

A. grasimea si structura tablelor osoase in raport cu radacinile dintilor.
B. virulenta germenilor;
C. rezistenta organismului;
D. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare;
E. insertia mucoasei mobile in raport cu apexurile dintilor.
(pag. 300)
S2132083. Care dintre urmtoarele forme de supuraii reprezint abcese ale lojilor profunde:
630
Rezidentiat 2004
631
A.
B.
C.
D.
E.
Abcesul perimandibular intern

Abcesul fosei infratemporale
Abcesul limbii
Abcesul spaiului laterofaringian
Abcesul lojii parotidiene
(pag. 323, 329)
S2132084. Diagnosticul diferenial al flegmonului difuz hemifacial se face cu:

A. Abcesul lojii parotidiene
B. Abcesul spaiului laterofaringian
C. Abcesul lojii sublinguale
D. Supuraiile de obraz
E. Tumorile jugale cu evoluie endofitic
(pag. 335)
S2132085. Dintre complicaiile grave ale abcesului spaiului laterofaringian se pot distinge:
A. Hemoragii ale vaselor mari care traverseaz regiunea
B. Propagarea infeciilor ctre endocraniu
C. Edem glotic
D. oc anafilactic
E. oc toxico-septic
(pag. 330)
S2132086. Elementele clinice care ncadreaz flegmonul difuz al planeului bucal n categoria de
supuraii difuze sunt:
A. Evoluia rapid
B. Prezena puroiului
C. Prezena crepitaiilor gazoase
D. Alterarea marcat a strii generale
E. Prezena duritii lemnoase
(pag. 333)
S2132087. n cazul abcesului lojii sublinguale, diagnosticul diferenial se face cu:

A. Abcesul vestibular
B. Abcesul lojii submandibulare
C. Abcesul perimandibular intern
D. Ranula i chistul dermoid
E. Whartonita i periwhartonita
(pag. 310)
S2132088. Laskin clasific osteomielitele n urmtoarele forme:

A. Supurate
B. Difuze
C. Nesupurate (Garr)
D. Circumscrise
E. De nsoire n cazul unor infecii specifice cronice
(pag. 347-348)
S2132089. Printre supuraiile periosoase se numr:

A. Abcesul vestibular
B. Abcesul palatinal
C. Abcesul mentonier
631
Rezidentiat 2004
632
D. Abcesul lojii sublinguale

E. Abcesul perimandibular extern
(pag. 301-302, 305)
S2232090. In etiopatogenia proceselor infectioase perimaxilare sunt implicate:

A. sinuzita maxilara odontogena
B. leziunile traumatice
C. tumorile maxilarului
D. osteomielita maxilarelor
E. complicatiile anesteziei loco-regionale
(pag. 293)
S2232091. Procesele infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:

A. leziuni dentoparodontale
B. infectiile faringo-amigdaliene
C. sialolitiaza
D. furunculele si piodermitele fetei
E. complicatiile extractiei dentare
(pag. 293-294)
S2232092. Cauzele proceselor infectioase perimaxilare sunt:

A. complicatiile diferitelor tratamente stomatologice
B. complicatiile extractiei dentare
C. complicatiile leziunilor aftoase
D. complicatiile anesteziei loco-regionale
E. complicatiile plastiei in despicaturile labio-maxilo-palatine
(pag. 293-294)
S2232093. Mecanismele patogene in supuratiile partilor moi sunt:

A. calea transosoasa
B. calea transperiostala
C. calea transdentara
D. calea submucoasa
E. calea directa
(pag. 294)
S2232094. Mecanismele patogenele prin care se constituie procesele supurative ale partilor moi,
urmeaza mai multe cai; acestea sunt:
A. calea transosoasa
B. calea transperiostala
C. calea submucoasa
D. caile limfatica si venoasa
E. calea directa
(pag. 294)
S2232095. Afectiunile dento-parodontale produc supuratii perimaxilare pe urmatoarele cai:

A. pe cale submucoasa
B. pe cale transosoasa
C. pe cale directa
D. pe cale limfatica si venoasa
E. pe cale faringiana
(pag. 294)
632
Rezidentiat 2004
633
S2232096. Stafilococii apar mai frecvent in:

A. orofaringe
B. cavitate orala
C. cai respiratorii superioare
D. tegumente faciale
E. conjunctiva
(pag. 295)
S2232097. Anatomopatologic, procesele infectioase perimaxilare prezinta urmatoarele forme:

A. abcesul
B. hiperemia
C. gangrena
D. celulita acuta
E. flegmonul
(pag. 295-296)
S2232098. Inflamatia exudativa de tip seros, se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este un stadiu presupurativ reversibil
B. apare vasodilatatia cu cresterea permeabilitatii capilare
C. are o membrana biologica de origine histiocitara
D. prezinta tumefactie dureroasa infiltrativa localizata
E. prezinta stare generala usor alterata
(pag. 295-296)
S2232099. Abcesul se manifesta clinic prin:

A. stare generala alterata
B. stare generala usor alterata
C. senzatia de fluctuenta la palpare
D. tendinta invadanta extensiva
E. stare generala cu aspect toxico-septic
(pag. 295-296)
S2232100. Flegmonul se caracterizeaza prin:

A. tumefactie difuza infiltrativa
B. pielea rosie congestionata
C. tendinta invadanta extensiva
D. stare generala septico-toxica
E. infiltrat dur, dureros in tesuturi
(pag. 296)
S2232101. Flegmonul se manifesta clinic prin:

A. piele sau mucoasa acoperitoare rosie congestiva
B. piele sau mucoasa cianotica
C. senzatie de fluctuenta la palpare
D. infiltrat dur, dureros, difuz
E. poate sa fistuleze spontan
(pag. 296)
S2232102. Cauzele esecului in tratamentul supuratiilor pot fi:

A. deshidratarea
B. incizia cu evacuarea colectiei purulente
C. aparare proprie deficitara
633
Rezidentiat 2004
634
D. existenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ

E. administrarea incorecta a antibioticelor
(pag. 300)
S2232103. Formele anatomo-clinice ale supuratiilor cu provenienta odontogena sunt dependente de

urmatorii factori:
A. grosimea si structura tabliilor oasoase in raport cu radacinile dintilor
B. raportul radacinilor cu sinusul maxilar
C. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare
D. insertia mucoase mobile in raport cu apexurile dintilor
E. insertiile muschilor perimaxilare
(pag. 300)
S2232104. La maxilar, supuratia palatina apare de la:

A. incisivii centrali
B. incisivii laterali
C. canini
D. radacinile vestibulare ale molarilor
E. radacinile palatine ale molarilor
(pag. 300)
S2232105. Abcesul vestibular se manifesta clinic prin:

A. mucoasa congestionata, edematiata in stadiul subperiostal
B. tumefactie care umple santul vestibular in stadiul submucos
C. fara durere in stadiul endoosos
D. mobilitatea accentuata a dintilor cauzali
E. stare generala profund alterata
(pag. 301)

A. chistul de maxilar exteriorizat
B. chistul de maxilar suprainfectat
C. chistul de maxilar marsupializat
D. furunculele fetei
E. alte tumori endoosoase
(pag. 301)
S2232107. In faza endoosoasa a abcesului vestibular, tratamentul consta in:

A. trepanarea dintelui
B. drenaj transodontal
C. antibiotice in doze eficiente
D. spalaturi largi cu solutii caldute slab antiseptice
E. incizia abcesului
(pag. 302)
S2232108. Incizia in abcesul vestibular este:

A. de aproximativ 5 cm
B. perpendiculara pe santul vestibular
C. intereseaza mucoasa si periostul
D. longitudinala in santul vestibular
E. localizata la nivelul bombarii maxile a abcesului
(pag. 302)
634
Rezidentiat 2004
635
S2232109. Drenajul in abcesul vestibular se poate asigura cu

A. ac de seringa gros
B. lama subtire de cauciuc
C. fragment dintr-o manusa de cauciuc
D. mese
E. lama subtire de politen
(pag. 302)
S2232110. Abcesul palatinal are ca punct de plecare:

A. incisivul central
B. incisivul lateral
C. caninul
D. radacinile palatine ale primilor premolari
E. radacinile mezio-vestibulare ale molarilor
(pag. 302)
S2232111. Diagnosticul diferential al abcesului palatin se face cu:

A. chistul de maxilar suprainfectat
B. goma luetica
C. gingivita tartrica palatina
D. carcinomul adenoid chistic
E. carcinomul bazo-celular palatin
(pag. 303)
S2232112. Incizia in abcesul palatinal are urmatoarele caracteristici:

A. se face pe bombarea maxima a tumefactiei
B. in localizarile posterioare cu evitarea lezarii arterei palatine
C. se face in felie de portocala
D. se face in mucoasa mobila
E. se face de la linia mediana la coletul dintelui
(pag. 303)
S2232113. Din etiopatogenia abcesului perimandibular intern submucos fac parte:

A. infectiile amigdaliene
B. corpii straini patrunsi accidental in planseu
C. corpii straini patrunsi accidental in amigdale
D. afectiuni dento-parodontale ale molarilor inferiori
E. afectiuni dento-parodontale ale premolarilor inferiori
(pag. 304)
S2232114. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular intern submucos se face cu:

A. abcesul de loja sublinguala
B. abcesul amigdalian
C. tumorile de corp mandibular
D. tumorile de planseu bucal
E. whartonita litiazica
(pag. 304)
S2232115. Accidentele in incizia abcesului perimandibular intern submucos pot fi:

A. lezarea limbii
B. lezarea arterei linguale
C. lezarea nervului lingual
635
Rezidentiat 2004
636
D. patrunderea in planseul oral

E. sectionarea canalului Wharton
(pag. 304)
S2232116. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular extern se face cu:

A. abcesul de loja submaxilara
B. litiaza salivara
C. abcesul migrator
D. adenita supurata submandibulara
E. tumori ale corpului mandibular
(pag. 305)
S2232117. Loja submandibulara are urmatoarele limite:

A. in sus si median ligamentul sfeno-palatin
B. lateral, fata interna a mandibulei
C. anterior, pantecele anterior al digastricului
D. in jos si lateral muschiul milohioidian
E. posterior muschiul tirohioidian
(pag. 306)
S2232118. Loja submandibulara contine:

A. artera linguala
B. glanda sublinguala
C. nervul hipoglos
D. nervul lingual
E. artera faciala
(pag. 306)
S2232119. Loja submandibulara comunica cu:

A. loja linguala
B. spatiul latero-faringian
C. sinusul cavernos
D. loja marilor vase
E. fosa infratemporala
(pag. 306-307)
S2232120. Diagnosticul dfirential al abcesului de loja submandibulara se face cu

A. adenita supurata
B. submaxilita litiazica acuta supurata
C. abcesul de loja sublinguala
D. abcesul de loja submentoniera
E. furunculul regiunii submandibulare
(pag. 307)
S2232121. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submandibulare se face cu:

A. adenopatii specifice
B. actinomicoza
D. abcesul in semiluna
E. abcesul vestibular
(pag. 307)
636
Rezidentiat 2004
637
S2232122. Incizia in abcesul lojii submandibulare se poate face:

A. pe cale cutanata
B. pe cale transdentara
C. pe cale endoorala
D. pe cale venoasa
E. pe cale limfatica
(pag. 307-308)
S2232123. Abcesul lojii sublinguale se caracterizeaza clinic prin:

A. tumefactia unilaterala a planseului bucal
B. mucoasa congestiva a planseului bucal
C. durere in regiunea submandibulara
D. deglutitie dureroasa
E. stare generala alterata
(pag. 310)
S2232124. Tulburarile functionale din abcesul lojei sublinguale sunt:

A. disfagie
B. jena in masticatie
C. jena in fonatie
D. anestezia hemilimbii homolaterale
E. miscarile limbii dureroase
(pag. 310)
S2232125. Diagnosticul diferential al abcesului de loja sublinguala se face cu:

A. flegmonul planseului bucal
C. ranula
D. chistul dermoid
E. chistul maxilar infectat
(pag. 310)
S2232126. Diagnosticul diferential al abcesului lojii sublinguale se face cu:

A. tumori maligne ale planseului bucal
B. chistul dermoid
C. whartonita
D. abcesul perimandibular intern
E. abcesul perimandibular extern
(pag. 310)
S2232127. Evolutia abcesului de loja sublinguala poate fi:

A. spre loja sublinguala simetrica
B. spre loja submandibulara
C. spre flegmon
D. spre spatiul latero-faringian
E. fistulizare spontana la mucoasa
(pag. 310)
S2232128. Abcesul lojii submentoniere se caracterizeaza clinic:

A. impastare submentoniera dureroasa, difuza
B. trismus
C. endooral, simptomatologie absenta
637
Rezidentiat 2004
638
D. tegumente submentoniere cianotice

E. disfagie
(pag. 312)
S2232129. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submentoniere se face cu:

A. adenitele supurate
B. piodermitele cu localizare submentoniera
C. abcesul vestibular
D. abcesul mentonier
E. abcesul submandibular
(pag. 312)
S2232130. Loja mentoniera poate fi infectata de la:

A. procesele septice periapicale ale incisivilor inferiori
B. furunculele buzei superioare
C. furunculele buzei inferioare
D. acnee stafilococice locale de la nivelul tegumentului mentonier
E. procese septice periapicale ale premolarilor inferiori
(pag. 313)
S2232131. Abcesul mentonier are urmatoarele simptome:

A. dureri insotite sau nu de odontalgii
B. absenta tumefierii
C. impastarea se extinde submentonier
D. cand are punct de plecare incisivii inferiori vestibulul nu este impastat dar este dureros la palpare
E. menton tumefiat cu aspect de falsa progenie
(pag. 313)
S2232132. Diagnosticul diferential al abcesului mentonier se face cu

A. chisturile de menton
B. chistul dermoid
C. tumorile de arc mentonier
D. abcesul submentonier
E. flegmonul submentonier
(pag. 313)
S2232133. Loja obrazului are urmatoarele caracteristici:

A. este delimitata cu pereti bine constituiti
B. bogata in tesut grasos
C. bogata in tesut fibro-conjunctiv
D. bogata in vase si limfo-noduli
E. nu are pereti bine constituiti
(pag. 313)
S2232134. Limitele obrazului sunt:

A. arcada temporo-zigomatica
B. marginea inferioara a mandibulei
C. marginea posterioara a muschiului maseter
D. marginea inferioara a orbitei
E. ramura ascendenta a mandibulei
(pag. 313)
638
Rezidentiat 2004
639
S2232135. Diagnosticul diferential al abcesului obrazului se face cu:

A. flegmonul hemifacial
B. adenitele supurate geniene
C. tumorile maligne ale obrazului
D. lipoamele obrazului
E. tumorile canalului Stenon
(pag. 314)
S2232136. Inciziile pentru abcesul obrazului se fac pe urmatoarele cai:

A. calea transorbitara
B. calea zigomatica
C. calea cutanata
D. calea transsfenoidala
E. calea endoorala
(pag. 314-315)
S2232137. Limitele lojei maseterine sunt:

A. arcada zigomatica
B. marginea bazilara a mandibulei
C. marginea anterioara a muschilui maseter
D. marginea posterioara a muschiului maseter
E. emergenta nervului facial
(pag. 316-317)
S2232138. Loja maseterina contine:

A. prelungirea anteriaora a glandei parotide
B. muschiul maseter
C. glanda parotida in totalitate
D. canalul Stenon
E. fata interna a ramurii ascendente a mandibulei
(pag. 317)
S2232139. Clinic in abcesul lojii maseterine intilnim:

A. tumefactie de la unghiul mandibulei pina la arcada temporo-zigomatica
B. tumefiere ce cuprinde intreaga regiune parotidiana
C. trismus puternic
D. stare septica
E. deschidere antalgica a gurii
(pag. 317)
S2232140. Diagnosticul diferential al abcesului lojii maseterine se face cu:

A. abcesul obrazului
B. abcesul parotidian
C. parotidita acuta supurata
D. parotidita urliana
E. osteomielita ramului ascendent al mandibulei
(pag. 317)
S2232141. Loja parotidiana contine:

A. nervul facial
B. glanda parotida
C. apofiza stiloida
639
Rezidentiat 2004
640
D. canalul Stenon
E. carotida externa
(pag. 318)
S2232142. In loja parotidiana pot sa apara supuratii de la:

A. molarii 3 inferiori
B. mastoida
C. molarii 3 superiori
D. parotida
E. conductul auditiv extern
(pag. 318,319)
S2232143. Clinic, abcesul lojii parotidiene se manifesta prin:

A. deschidere antalgica a gurii
B. trismus
C. disfagie uneori
D. torticolis usor
E. stare generala nemodificata
(pag. 319)
S2232144. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:

A. parotiditele supurate
B. parotidita urliana
D. tumorile de parotida cu necroza abundenta
E. adenitele supurate intraparotidiene
(pag. 319)
S2232145. Incizia din abcesul lojii parotidiene are urmatoarele caracteristici:

A. cuprinde toate planurile, pana la os
B. este paralela cu ramurile nevului facial
C. este plasata subangulomandibular
D. protejeaza ramurile facialului
E. ete paralela cu canalul Stenon
(pag. 319,320)
S2232146. Din etiopatogenia abcesului limbii fac parte:

A. tumori infectate
B. hematoame infectate
C. corpi straini
D. supuratii odontogene
E. litiaza canalului Wharton
(pag. 320)
S2232147. Clinic, in abcesul limbii apar:

A. amprentele dentare pe marginile limbii
B. mucoasa planseului ridicata in creasta de cocos
C. tumefierea in bloc a limbii
D. xerostomie
E. jena la respiatie
(pag. 320)
640
Rezidentiat 2004
641
S2232148. Incizia pe cale extraorala a abcesului limbii se caracterizeaza prin:

A. incizia este situata submandibular homolateral
B. incizia este situata submentonier
C. se face in anestezie generala mai frecvent
D. se face cu un ac gros de punctie
E. se sectioneaza pielea, platisma si fascia cervicala superficiala
(pag. 321)
S2232149. Deschiderea pe cale endoorala a abcesului limbii se practica in:

A. abcesele localizate la baza limbii
B. abcesele localizate la varful limbii
C. abcesele localizate in portiunea laterala
D. abcesele glotice
E. abcesele papilelor circumvalate
(pag. 321)
S2232150. Abcesul orbitei se manifesta clinic prin:

A. edem palpebral
B. trismus
C. chemozis
D. epifora
E. enoftalmie moderata
(pag. 322)
S2232151. Abcesul orbitei se caracterizeaza clinic prin:

A. glob ocular protruzat
B. reflex fotomotor prezent
C. vedere este diminuata
D. cefalee puternica
E. semne oftalmoscopice care apar mai tardiv
(pag. 322)
S2232152. Diagnosticul diferential in abcesul orbitei se face cu:

A. abcesul palpebral
B. tromboflebita sinusului cavernos
C. supuratiile spatiului retromaxilar
D. celulita geniana
E. conjunctivita
(pag. 322)
S2232153. Fosa infratemporala are urmatoarele limite:

A. lateral: ramul ascendent mandibular
B. lateral:arcada temporo-zigomatica
C. medial:constrictorul superior al faringelui
D. superior:baza craniului
E. inferior:tuberozitatea maxilara
(pag. 323)
S2232154. Supuratiile fosei infratemporale pot avea ca punct de plecare:

A. procese septice sinuzale
B. procese septice din loja submandibulara
C. procese septice orbitare
641
Rezidentiat 2004
642
D. procese septice frontale

E. furuncule ale pavilionului urechii
(pag. 323)
S2232155. Clinic, abcesul fosei infratemporale debuteaza cu:

A. disfagie
B. trismus
C. febra
D. dureri cu caracter nevralgiform in hemicranie
E. devierea luetei de partea opusa
(pag. 323)
S2232156. Incizia in supuratia de fosa infratemporala se poate face:

A. pe cale pterigomandibulara
B. pe cale retromaxilara
C. pe cale zigomatica si temporala
D. pe cale mastoidiana
E. pe cale transsinuzala
(pag. 324-329)
S2232157. Spatiul latero-faringian contine :

A. carotida interna
B. carotida externa
C. jugulara interna
D. jugulara externa
E. carotida comuna
(pag. 329)
S2232158. Compartimentul retrostilin al spatiului latero-faringian contine urmatoarele perechi de nervi

cranieni:
A. VII
B. IX
C. X
D. XI
E. XII
(pag. 329)
S2232159. Spatiul laterofaringian este delimitat de:

A. median:musculatura faringelui
B. lateral: muschiul pterigoidian extern
C. superior: baza craniului
D. posterior: fascia prevertebrala
E. inferior: parotida
(pag. 329)
S2232160. Spatiul latero-faringian comunica cu:

A. loja submandibulara
B. loja marilor vase ale toracelui
C. loja parotidiana
D. fosa infratemporala
E. prin fisura supraorbitara cu orbita
(pag. 329)
642
Rezidentiat 2004
643
S2232161. Clinic, abcesul spatiului latero-faringian se manifesta prin

A. dureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalita
B. semne exoorale foarte marcate
C. tumefactie marcata dureroasa retromandibulara
D. presiunea exercitata retroangulomandibular este extrem de dureroasa
E. endooral, tumefactie unilaterala voluminoasa a peretelui faringian
(pag. 330)
S2232162. Tulburarile functionale aparute in abcesul spatiului lateo-faringian sunt:

A. disfagie foarte accentuata
B. disfagie moderata
C. trismus mai puternic in cele de cauza amigdaliana
D. torticolis dureros cu inclinarea capului de partea opusa
E. deglutitia foarte dificila chiar si pentru lichide
(pag. 330)
S2232163. Complicatiile supuratiile spatiului laterofaringian pot fi:

A. hemoragii ale vaselor mari (carotida externa, jugulara externa)care traverseaza regiunea
B. propagarea infectiei catre endocraniu
C. propagarea infectiei catre glota cu edem marcat
D. moarte
E. propagarea infectiei catre mediastin
(pag. 330)
S2232164. Diagnosticul diferential al abcesului lateofaringian se face cu:

A. flegmonul amigdalian
C. tumorile latero-faringiene
D. abcesul orbitei
E. abcesul maseterin
(pag. 330)
S2232165. Tulburarile functionale in flegmonul difuz al planseului oral sunt:

A. trismus
C. respiratie dificila
D. xerostomie
E. halena fetida
(pag. 333)
S2232166. Complicatiile flegmonului difuz al planseului oral pot fi;

A. meningita septica
B. tromboflebita
C. gangrena pulmonara
D. mediastinita acuta
E. pneumonie
(pag. 333)
S2232167. Diagnosticul diferential al flegmonului difuz al planseului oral se face cu:

A. litiazale submandibulare infectate
B. supuratiile supramilohioidiene
C. tromboza de sinus cavernos
643
Rezidentiat 2004
644
D. supuratii submilohioidiene
E. adenopatii metastatice submandibulare
(pag. 333)
S2232168. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:

A. procesele infectioase ale molarilor
B. procesele infectioase ale premolarilor
C. procesele infectioase ale caninilor
D. prezenta whartonitei
E. corpi straini patrunsi in planseu
(pag. 304)
S2232169. Abcesul submandibular se manifesta clinic prin:

A. prezenta unui infiltrat dureros in treimea distala a fetei interne a ramurii orizontale
B. prezenta unui infiltrat dureros in cele doua treimi anterioare ale ramurii orizontale
C. tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentoniera
D. tumefactie localizata strict in jurul marginii bazilare
E. tegumente palide, destinse
(pag. 306,307)
S2232170. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:

A. prezinta tumefactie labiala inferioara
B. prezinta tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibulara
C. nu prezinta trismus
D. incizia este strict mucoasa
E. incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostul
(pag. 301,302)

A. tumori endoosoase
B. chiste de maxilar
C. furuncule ale fetei
D. flegmon
E. abces submandibular
(pag. 301)
S2232172. In flegmonul planseului oral:

A. tegumentele sunt congestionate, tumefiate
B. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorate
C. trismusul este redus
D. trismusul este marcat
E. nu apar tulburari respiratorii
(pag. 332,333)
S2232173. In cazul osteomieletei:

A. aspectul radiologic este caracteristic de la inceput
B. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasa
C. radiologic apare osul patat, marmorat
D. apare semnul Vincent
E. pot sa apara semne de sinuzita maxilara
(pag. 348,356)
644
Rezidentiat 2004
645
S2232174. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:

A. difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporala
B. difuzarea infectiei din loja submandibulara
C. punctia septica pentru anestezia la tuberozitate
D. punctia septica pentru anestezia la spina spix
E. punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superiori
(pag. 323)
S2232175. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:

A. debut cu infiltrat dureros pe fata interna a treimii distale a ramului orizontal mandibular
B. tegumente destinse, lucioase
C. absenta trismusului
D. congestia si tumefactia mucoasei orale in creasta de cocos
E. dureri vii cu iradiere spre ureche
(pag. 307)

B. tumori endoosoase benigne infectate
C. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolar
D. chiste sebacee infectate
E. furunculul fetei
(pag. 301)
S2232177. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:

A. cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentoniera
B. tegumente destinse, lucioase, congestive
C. temperatura scazuta, puls crescut
D. formula leucocitara deviata spre stanga
E. evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generale
(pag. 332,333)
S2232178. In flegmonul difuz al planseului oral:

A. exista concordanta intre puls si febra
B. exista discordanta intre puls si febra
C. apare trismusul
D. deglutitia este dureroasa
E. tegumentele au culoare si aspect normale
(pag. 333)
S2232179. Tumefierea unilaterala a plicii sublinguale semnaleaza debutul:

A. abcesului de loja sublinguala
B. flegmonului de planseu
C. carcinomului de planseu
D. abcesului de groapa zigomatica
E. abcesului genian
(pag. 310)
S2232180. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu :

A. abcesul genian
B. parotidita epidemica
645
Rezidentiat 2004
646
D. adenita supurata intraparotidiana

E. parotidita supurata
(pag. 319)
S2232181. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu :

A. tumorile limbii
B. goma luetica
C. chistul dermoid infectat
D. tuberculoza limbii
E. ulceratiile maligne
(pag. 320)
S2232182. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:

A. incizia pe marginea orbitei
B. incizia pe cale endosinuzala
C. drenajul cu tuburi de dren
D. lame de dren pentru drenaj
E. probe functionale ale globului ocular
(pag. 323)
S2332183. Mecanismele patogene prin care difuzeaz agenii infecioi n prile moi sunt:
A. Calea submucoas
B. Calea limfatic, venoas
C. Calea general
D. Calea direct
E. Calea transosoas
(pag. 294)
S2332184. Procesele infecioase perimaxilare pot mbrca urmtoarele forme anatomopatologice:

A. Flegmonul
B. Supuraia subacut
C. Celulita cronic
D. Abcesul
E. Celulita acut
(pag. 295-296)
S2332185. Flegmonul
A. Produce osteomielita
B. Numit "celulit
C. Numit "inflamaie de tip alternativ
D. Prezint tendina invadant, extensiv
E. Este forma difuz a proceselor supurative
(pag. 296)
S2332186. n cazul abcesului migrator al obrazului, colecia purulent poate fi situat:

A. La nivelul muchiului maseter
B. n afara muchiului buccinator
C. n lungul liniei oblice interne
D. n dreptul premolarilor inferiori
E. nuntrul muchiului buccinator
(pag. 316)
646
Rezidentiat 2004
647
S2332187. Fosa infratemporal este mprit ntr-un compartiment extern i unul intern de ctre:
A. Muchiul pterigoidian intern
B. Muchiul pterigoidian extern
C. Apofiza pterigoidian
D. Maseter
E. Fascia interpterigoidian
(pag. 323)
S2332188. Cauzele infeciei lojei submandibulare sunt:

A. Generale
B. Procese septice ale molarilor inferiori
C. Imunodeficiena
D. Litiaza salivar
E. Adenita supurat
(pag. 306)
S2332189. Diagnosticul diferenial al abcesului lojei submentoniere se face cu:

A. Abcesul lojei sublinguale
B. Adenitele supurate
C. Abcesul spaiului mentonier
D. Prodermitele
E. Toate rspunsurile de mai sus sunt corecte
(pag. 312)
S2332190. Cile de ptrundere a germenilor sunt n legtur cu afeciuni

A. Dento-parodontale
B. Oro-faringiene
C. Tegumentare
D. Mai rar conjunctivale
E. Hematologice
(pag. 319)
S2332191. n supuraiile grave, extinse cu tulburri funcionale majore i alterarea strii generale se
impun:
A. Incizii exoorale
B. Hemoculturi repetate
C. Incizii endoorale extinse
D. Refacerea volemiei
E. Monitorizarea sensibilitii la antibiotice
(pag. 297)
S2332192. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infeciei urmrete.
A. Realizarea unui bun anestezii locale
B. Testarea sensibilitii la antibiotice
C. Drenajul evoluiei purulente
D. Diminuarea dificultilor funcionale severe respiratorii
E. ndeprtarea cauzei
(pag. 297)
S2332193. Complementul este:

A. Un grup complex de proteine
B. Produs de ficat
647
Rezidentiat 2004
648
C. Necesit activare
D. Nu necesit mediatori
E. Activarea se face n trepte
(pag. 297)
S2332194. Clindamicina
A. Este un aminoglicozid de rezerv
B. Are o toxicitate crescut
C. Acioneaz n special asupra florei anaerobe
D. Este ns scump
E. Se prefer asocierea cu penicilin, eritromicin
(pag. 299)
S2332195. Antibioticul se administreaz:

A. Pentru o perioad adecvat de timp
B. Pn la remiterea simptomelor grave
C. Minimum 7 zile
D. n funcie de aciunea bactericid sau bacteriostatic
E. n funcie de rezultatul antibiogramei
(pag. 299)
S2332196. Inflamaia exudativ de tip seros:

A. Reprezint al doilea stadiu n evoluia procesului septic
B. Stadiu presupurativ reversibil
C. Numit i celulita acut
D. Este mediat chimic de histamin i serotonin
E. Se caracterizeaz prin vasoconstricie
(pag. 295)
S2332197. Histologic cronicizarea inflamaiilor paramaxilare prezint:

A. prezena infiltratului cu neutrofile
B. alterarea strii generale
C. mbogirea exudatului seros n fibrinogen
D. apariia exudatului sero-fibrinos
E. scderea transudatului
(pag. 295)
S2532198. Evoluia favorabil a procesului septic n flegmonul difuz al planeului oral este evideniat
prin:
A. dispariia fenomenelor toxico-septice
B. dispariia secreiei sanguino-purulente
C. apariia n plag a secreiei purulente
D. reducerea edemului local
E. scderea fluctuenei.
(pag. 334)
S2632199. Abcesul parodontal marginal:

A. este o complicaie a parodontitelor marginale cronice
B. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi ntlnit i lingual sau palatinal
C. nu este nsoit de modificri radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulenei germenilor din pungile parodontale, cnd drenajul pe cale natural
este redus sau blocat
648
Rezidentiat 2004
649
E. nu este nsoit de adenopatie regional.

(pag. 172)
S2632200. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:

A. stimularea direct a unor terminaii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinari
C. stimularea nervoas prin eliberarea unor polipeptide n cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formaiunilor nervoase ale pulpei, datorit deplasrii lichidului dentinar prin mecanisme
hidrodinamice
E. stimularea factorului de cretere epitelial.
(pag. 174)
S2632201. n abcesul parodontal marginal, obiectiv se constat:

A. tumefacia circumscris rotund sau ovalar a mucoasei gingivale
B. prezena leziunilor hiperkeratozice
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. resorbia osului alveolar
E. adenopatii loco-regionale frecvente.
(pag. 173)
S2632202. Bolile parodoniului marginal pot avea drept complicaii:

A. cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograd
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
(pag. 174-175)
S2632203. n formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:

A. sistemului nervos
B. traumei ocluzale
C. uzurii cementului i dentinei prin periaj excesiv
D. eroziuni chimice acide
E. stimulrii directe a unor terminaii nervoase dentinare.
(pag. 174)
S2832204. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului laterofaringian se face cu:

A. Flegmonul amigdalian
B. Abcesul perimandibular intern
C. Abcesul de loja submandibulara
D. Tumorile laterofaringiene
E. Chistul dermoid
(pag. 330)
S2832205. Tulburarile functionale intalnite in flegmonul difuz al planseului oral sunt:

A. Trismus sever
B. Deglutitie dureroasa
C. Asialie
D. Halena fetida
E. Edem al glotei
(pag. 332)
649
Rezidentiat 2004
650
S2832206. In etiologia abcesului de orbita intalnim:

A. sinuzitele acute supurate etmoidale
B. supuratiile fosei infratemporale
C. procesele septice la nivelul caninilor
D. tromboflebita sinusului cavernos
E. procesele patologice la nivelul molarilor 3 superiori
(pag. 322)
S2832207. Flegmonul difuz al planseului bucal se manifesta clinic prin:

A. stare generala toxico-septica
C. tumefactie bine delimitata a regiunii submandibulare
D. zone de fluctuenta cu crepitatii gazoase
E. duritate lemnoasa
(pag. 332)
S2832208. Diagnosticul diferential in abcesul vestibular se face obligatoriu cu:

B. chistul de maxilar suprainfectat
C. hematomul de eruptie
D. tumori osoase benigne sau maligne
E. furunculul fetei
(pag. 301)
S2832209. Diagnosticul abcesului de loja submandibulara se pune pe urmatoarele semne clinice:

A. tumefactie in regiunea submandibulara
B. trismus
C. stare toxico-septica
D. chemozis
E. epifora
(pag. 307)
S2832210. Procesele supurative ale lojei parotidiene recunosc urmatoarele etiologii:

A. Procesele supurative ale molarilor de minte superiori
B. Otite externe
C. Sinuzite maxilare
D. Insamantarea septica a limfonodulilor parotidieni
E. Chistele sebacee parotidiene infectate
(pag. 318)
S2832211. Abcesul buccinato-maxilar prezinta urmatoarele semne clinice:

A. colectie neta, bine delimitata
B. colectie difuza
C. prezenta unui cordon fibros situat in grosimea obrazului
D. trismus
E. adenopatie submandibulara homolaterala
(pag. 316)
S2832212. Diagnosticul diferential in abcesul limbii se face cu:

A. Abcesul lojei submandibulare
B. Tumorile maligne ale limbii
C. Inflamatiile specifice ale limbii
650
Rezidentiat 2004
651
D. Flegmonul de planseu bucal

E. Chisturile dermoide infectate de la baza limbii
(pag. 320)
S2832213. Liniile de incizie cutanate in abcesul fosei infratemporale sunt:

A. Submandibulara
B. Zigomatica
C. Temporala
D. Infraorbitara
E. Transsinusala
(pag. 326)
S2932214. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:

A. furunculele fetei;
B. adenopatii aciale;
C. chiste sebacee;
D. chiste maxilare;
E. tumori cutanate.
(pag. 301)
S2932215. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:

A. anestezie locala de contact;
B. anestezie generala prin intubatie orotraheala;
C. anestezie generala de scurta durata;
D. anestezie locala infiltrativa in straturi;
E. anestezie tronculara periferica.
(pag. 308)
S2932216. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante cu:
A. artera faciala;
B. canalul Wharton;
C. nervul facial;
D. nervul lingual;
E. artera sublinguala.
(pag. 311)
S2932217. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:

A. tumefactie;
B. dureri vii;
C. trismus puternic;
D. tesuturi indurate si crepitatii;
E. stare septica.
(pag. 317)
S2932218. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare:
A. sinuzite acute;
B. supuratii ale fosei infratemporale;
C. abcese parodontale;
D. supuratiile obrazului;
E. adenite faciale.
(pag. 322)
651
Rezidentiat 2004
652
652
Rezidentiat 2004
653
Tema nr. 33
Sinuzita odotogen i comunicarea buco-sinusal
BIBLIOGRAFIE:

S1333001. Hipoestezia sau anestezia dintilor hemimaxilarului operat:
A. Este un accident frecvent
B. Reprezinta o complicatie definitiva
C. Se datoreaza unui chiuretaj osos aprofundat
D. Se datoreaza unei particularitai anatomice
E. Se produce in cazul unei mucoase extrem de aderente
(pag. 375)
S1333002. in sinuzita acuta:

A. Nu se extrage dintele cauzal
B. Se pot efectua unde ultrascurte
C. Punctia sinusala nu este indicata
D. Se administreaza antibiotice (peniciline, tetracicline)
E. Pot fi prezente semnele bolii de focar
(pag. 372)
S1333003. Semnul Heryng:

A. Se produce prin intrarea cu stiletul in sinus prin fistula alveolara
B. Este necesara introducerea unei substante de control pentru evidentierea comunicarii
C. Arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
D. Reprezinta opacitatea radiografica a sinusului bolnav
E. Nici un raspuns corect
(pag. 370)
S1333004. Sterling Sohow foloseste pentru inchiderea planului sinusal

A. Periostul dedublat din lamboul vestibular
B. Lamboul palatinal translat si rotat
C. Folie de vicril
D. Folie de titan
E. Folie de fibrina
(pag. )
S1433005. Empiemul sinusal este:

A. faza catarala a sinuzitei acute
B. faza de cronicizare a unei sinuzitei acute
C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orifiicilor de drenaj
D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute
E. proliferarea de polipi in cavitate sinusala
(pag. 369)
S1433006. Radiografia in sinuzita cronica maxilara de cauza dentara evidentiaza:

A. opacifiere unilaterala a sinusului maxilar
653
Rezidentiat 2004
654
B.
C.
D.
E.
opacifiere bilaterala a sinusurilor maxilare

opacifiere partiala cu contur net si convexitate superioara
radiotransparena unilaterala a sinusului maxilar
intreruperea continuitatii conturului osos sinusal
(pag. 370)
S1533007. Care este cauza cea mai frecventa a comunicarii orosinusale;

A. chistul de maxilar fistulizat;
B. osteita perimplantara;
C. extractia dentara;
D. forma luetica;
E. forma TBC.
(pag. 375)
S1533008. Ce fel de epiteliu alcatuieste mucoasa sinusala:

A. cilindric;
B. cubic;
C. sferic;
D. pavimentos;
E. keratinizat.
(pag. 365)
S1533009. Ce forma are sinusul maxilar:

A. sferica;
B. romboidala;
C. prisma triunghiulara;
D. paralelipipedica;
E. conica.
(pag. 365)
S1533010. Ce imagine radiografica are mucocelul sinusal;

A. "miez de paine";
B. "soare care rasare";
C. "os marmorat";
D. "baloane de sapun";
E. "os ros de soareci".
(pag. 371)
S1533011. Unde se practica trepanarea osoasa in cura radicala a sinusului maxilar:

A. in fosa nazala;
B. in fosa canina;
C. retrotuberozitar;
D. mediopalatin;
E. pe creasta alveolara.
(pag. 373)
S1633012. Anestezia de electie pantru inchiderea comunicarii bucosinusale este:

A. anestezia tronculara periferica
B. generala prin intubatie rinotraheala
C. anestezia locala prin imbibitie
D. anestezia locala prin badijonare
E. anestezia tronculara bazala
654
Rezidentiat 2004
655
(pag. 376)
S1633013. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia:

A. infectii nespecifice
B. goma luetica
C. goma tuberculoasa
D. osteita crestei alveolare prin implant endoosos
E. extractia dentara
(pag. 375)
S1633014. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. osteoradionecroza
B. extractia dentara
C. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligne
D. traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)
S1633015. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, in afara de:

A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. tulburari de fonatie
C. proba Valsalva negativa
D. patrunderea aerului din sinus in gura
E. prezenta comunicarii impiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe.
(pag. 376)
S1633016. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin:

A. opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferie
B. imgine caracteristica de"soare care rasare"
C. opacitatea intensa omogena, uniforma a intregului sinus maxilar
D. imagine caracteristica de os patat sau os marmorat
E. radiotransparenta uniforma a sinusului maxilar
(pag. 370)
S1633017. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati in

afara de:
A. trebuie efectuat numai in conditiile unui sinus curat, fara secretii
B. inchiderea comunicarii este de preferat sa se faca in doua planuri
C. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri in colereta
D. inchiderea comunicarii intr-un singur plan sa poate face in cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechi
E. se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibul
(pag. 376)
S2133018. Dinii cei mai apropiai de sinus sunt:

A. Molarul unu
B. Premolarul doi
C. Molarul doi
D. Premolarul unu
E. Caninul
(pag. 365)
S2133019. Factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar sunt:

A. Parodontita apical granulomatoas
655
Rezidentiat 2004
656
B.
C.
D.
E.
Osteita procesului alveolar

Chisturile radiculare i cele foliculare suprainfectate
Pungile parodontale adnci de la nivelul premolarilor i molarilor superiori
Toate acestea
(pag. 366-367)
S2133020. n cazul refacerii planului oral cu lambou palatinal, suprafaa osoas sngernd se
protejeaz cu o me iodoformat, pentru:
A. 12-24 de ore
B. 24-48 de ore
C. 7-8 zile
D. Dou sptmni
E. Nu este necesar protecia suprafeei osoase sngernde
(pag. 379)
S2133021. Semnul Valsalva:

A. Arat transparena sczut a sinusului n caz de empiem
B. Aerul din nas ajunge, prin fistul, n cavitatea oral
C. Reprezint hipoestezia n. infraorbitar de partea bolnav
D. Reprezint opacitatea radiologic a sinusului bolnav
(pag. 369)
S2133022. Sinuzita acut odontogen se deosebete de sinuzita acut rinogen prin:

A. Stare general alterat
B. Dureri ale premolarilor i molarilor superiori
C. Senzaia de plenitudine n regiunea genian
D. Cacosmia subiectiv
E. Unilateralitate
(pag. 370)
S2233023. Mesa endosinuzala dupa cura radicala Caldwell-Luc, se va suprima in:

A. primele 24 de ore
B. primele 36 ore
C. primele 48 ore
D. primele 72 de ore
E. dupa o saptamana
(pag. 375)
S2233024. Procedeul Denker presupune:

A. drenaj in unghiul infero-extern al sinusului
B. drenaj in unghiul infero-intern al sinusului
C. drenaj in unghiul supero-intern al sinusului
D. drenaj in unghiul supero-extern al sinusului
E. drenaj in meatul mijlociu al sinusului
(pag. 375)
S2233025. Comunicarea oro-antrala reprezinta o fistula care face sa comunice cavitatile:

A. orala si nazala
B. nazala si sinusala maxilara
C. orala si sinusala maxilara
D. sinusala maxilara si sinusala etmoidala
656
Rezidentiat 2004
657
E. nasala si sinusala etmoidala

(pag. 375)
S2233026. Factorul etiologic cel mai frecvent al comunicarii oro-antrale este;

A. rezectia apicala
B. traumatismele
C. extractia dentara
D. chistele cu evolutie endosinuzala
E. infectiile specifice
(pag. 375)
S2233027. In comunicarea oro-antrala intalnim:

A. semnul Valsalva pozitiv
B. semnul Vincent pozitiv
C. semnul LeBourg pozitiv
D. semnul lui Highmore pozitiv
E. semnul lui Cvosteq pozitiv
(pag. 376)
S2233028. Recesul alveolar al sinusului maxilar se afla:

A. in sus
B. in jos
C. in jos si inauntru
D. in sus si inauntru
E. in afara si in sus
(pag. 373)
S2233029. Recesul etmoidal al sinusului maxilar se afla:

A. in sus si inauntru
B. in jos si inauntru
C. in afara si in sus
D. in afara si in jos
E. in sus
(pag. 373)
S2233030. Recesul palatin al sinusului maxilar se afla:

A. In sus si inauntru
C. in jos si inafara
D. in sus si inafara
E. in jos
(pag. 373)
S2233031. Prelungirea malara a sinusului maxilar se afla:

A. in sus si inauntru
C. in sus si inafara
D. in jos si inafara
E. in jos
(pag. 373)
S2233032. Lamboul amanat este intilnit in:
657
Rezidentiat 2004
658
A.
B.
C.
D.
E.
extractia dentara
rezectie apicala
replantare dentara
operatia cu lambou Neumann-Widmann
comunicare oro-antrala
(pag. 379)
S2233033. Semnul Heryng resprezinta

A. imagine radiologica de"os ros de soareci"
B. imagine radiologica de "os mancat de molii"
C. prezenta unui corp strain intrasinuzal
D. transparenta scazuta a sinusului
E. radiotransparenta pulpei dentare
(pag. 370)
S2233034. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice se face cu:

A. tumori chistice dentare
B. osteomielita maxilarului
C. celulita geniana de cauza dentara
D. carcinom de mezostructura si suprastructura
E. chistul globulo-maxilar
(pag. 370-371)
S2233035. Semnul Valsalva pozitiv este intalnit in:

A. sinuzita acuta maxilara
B. sinuzita cronica acutizata
C. comunicarea oro-antrala
D. despicatura totala bilaterala
E. tumorile nazale extinse
(pag. 376)
S2233036. Tratamentul protetic in cazul comunicarii oro -antrale se aplica in:

A. la edentati
B. in cazul comunicarilor mari
C. in infectiile cu Proteus
D. la pacientii cu despicaturi labio-palatine
E. la cei cu ocluzie inversa
(pag. 376)
S2233037. Suprimarea firelor de sutura dupa inchiderea comunicarii oro-antrale, se face:

A. dupa 3-4 zile
B. dupa 7-8 zile
C. dupa 10 zile
D. dupa 14 zile
E. dupa 20 zile
(pag. 379)
S2233038. In sinuzitele maxilare mesa iodoformata se exteriorizeaza prin:

A. meatul inferior
B. meatul mijlociu
C. meatul superior
D. plaga postoperatorie
658
Rezidentiat 2004
659
E. se lasa in sinus
(pag. 374)
S2333039. Germenii microbieni cei mai frecvent prezeni ntr-o sinuzit maxilar de cauz dentar
A. Klebsielele
B. Pioceanicii
C. Streptococii
D. Proteus
E. Cocii anaerobi
(pag. 369)
S2333040. Sterling Sohow folosete pentru nchiderea planului sinusal

A. Periostul dedublat din lamboul vestibular
B. Lamboul palatinal translat i rotat
C. Folie de vicril
D. Folie de titan
E. Folie de fibrin
(pag. 379)
S2333041. Hipoestezia sau anestezia dinilor hemimaxilarului operat

A. Este un accident frecvent
B. Reprezint o complicaie definitiv
C. Se datoreaz unui chiuretaj osos aprofundat
D. Se datoreaz unei particulariti anatomice
E. Se produce n cazul unei mucoase extrem de aderente
(pag. 375)
S2333042. Semnul Heryng:

A. Se produce prin intrarea cu stiletul n sinus prin fistula alveolar
B. Este necesar introducerea unei substane de control pentru evidenierea comunicrii
C. Arat transparena sczut a sinusului n caz de empiem
D. Reprezint opacitatea radiografic a sinusului bolnav
E. Nici un rspuns corect
(pag. 370)
S2533043. Fetiditatea secreiilor n cazul sinuzitei maxilare este dat de:

A. Streptococi
B. germeni piocianici
C. Stafilococi
D. germeni anaerobi
E. bacterii.
(pag. 369)
S2633044. Tratamentul iniial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmtoarele etape:

A.igienizare; B.lefuiri ocluzale preventive n raport cu trauma ocluzal asupra parodoniului marginal;
C.tratamentul complicaiilor acute; D.instruirea pacientului n combaterea acumulrii de plac
bacterian; E.chiuretajul microulceraiilor din pungile parodontale false. Secvena corect a acestor
etape sunt:
A. A,D,C,B,E
B. C,A,D,E,B
C. D,A,C,E,B
D. A,D,B,C,E
E. C,E,A,D,B
659
Rezidentiat 2004
660
(pag. 178)
S2633045. Antisepticele utilizate n tratamentul gingivitelor acute i subacute sunt:

A. peroxidul de hidrogen 3%
B. fosfomicina
C. cloramina B 30%
D. permanganatul de potasiu 1/5000 1/10000
E. peroxidul de hidrogen 30%
(pag. 228-229)
S2633046. n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaz

proteinele microbiene:
A. acidul citric este utilizat deoarece dizolv cementul necrotic
B. acidul citric se folosete n soluie apoas cu pH de la 5,5 la 6,5
C. acidul cromic este utilizat n aplicaii scurte de 20-30 sec.
D. produsul Orochrome (acid cromic) este contraindicat n ulceraiile herpetice
E. permanganatul de potasiu.
(pag. 227)
S2833047. In urma tamponamentului sinusal capatul mesei va fi scos prin:

A. Capatul mezial al plagii
B. Capatul distal al plagii
C. Meatul inferior
D. Meatul mijlociu
E. Meatul superior
(pag. 374)
S2833048. In cadrul plastiei comunicarii orosinusale suprafata osoasa sangeranda se protejeaza cu

mesa iodoformata:
A. 2-3 zile
B. 7-8 zile
C. 2 saptamani
D. 30 zile
E. nu este necesar
(pag. 378)
S2933049. Empiemul sinusal este:

A. faza catarala a sinuzitei acute;
B. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;
C. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orificiilor de drenaj;
D. durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;
E. proliferarea de polipi in cavitatea sinusala.
(pag. 369)
660
Rezidentiat 2004
661

S1233050. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:
A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale
B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori
C. tratamente antibiotice de lunga durata
D. obstructia ostiumului din meatul inferior
E. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale
(pag. 366)
S1233051. In etiologia sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:

A. pungi parodontale adanci la nivelul molarilor si premolarilor inferiori
B. parodontita apicala granulomatoasa cronica
C. osteita procesului alveolar
D. pulpita cronica granulomatoasa
E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal
(pag. 366-367)
S1233052. In sinuzita maxilara odontogena acuta:

A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"
B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale
C. starea generala este alterata,cu apatie,inapetenta,febra
D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate
E. exista senzatie de tensiune,de plenitudine in regiunea geniana
(pag. 369)
S1233053. Lamboul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:

A. sa aiba un pedicul care sa-i asigure o buna irigatie
B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza sa fie acoperit
C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune
D. se extinde numai mezial fata de comunicare
E. sa fie tractionat puternic peste comunicare
(pag. 377)
S1233054. Modalitatile de tratament al comunicarii oro-sinuzale sunt:

A. tratament ortodontic
B. tratament protetic
C. tratament chirurgical
D. tratament chirurgical-ortodontic
E. plastia comunicarii
(pag. 376)
S1233055. Plastia comunicarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:

A. exista procese septice evolutive
B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate
D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos
E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini
(pag. 376)
S1233056. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:
661
Rezidentiat 2004
662
A.
B.
C.
D.
E.
inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori

osteomielita mandibulei
abces genian
abces vestibular
supuratii de groapa zigomatica
(pag. 372)
S1233057. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:

A. leziuni dento-parodontale cauzale sau fistula oro-antrala
B. durere,in special dimineata
C. polipi sinusali proliferati prin ostium in meatul mijlociu
D. senzatie de tensiune genio-suborbitara
E. diafanoscopia intotdeauna pozitiva
(pag. 370)
S1233058. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:

A. durere cu caracter pulsatil
B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene
C. cacosmie subiectiva
D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara
E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala,bilateral
(pag. 369)
S1233059. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:

A. catarala
B. polipoasa
C. fibroasa
D. purulenta
E. ulcero-necrotica
(pag. 368)
S1233060. Sinuzita maxilara acuta:

A. este intotdeauna bilaterala
B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
C. se face diagnostic diferential cu sinuzita acuta rinogena
D. poate trece in sinuzita cronica
E. starea generala este alterata
(pag. 369-370)
S1333061. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta maxilara de origine dentara se face cu:
A. Celulita geniana de origine dentara
B. Tumori maligne ale maxilarelor
C. Osteomielita maxilarului
D. Sinuzita acuta rinogena
E. Tumori chistice dentare
(pag. 370)
S1333062. Diagnosticul diferential in sinuzita cronica maxilara odontogena se face cu:

A. Sinuzita cronica rinogena
B. Mucocelul
C. Tumorile chistice dentare
D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoza, lues, actinomicoza)
662
Rezidentiat 2004
663
E. Osteomielita maxilarului
(pag. 370-371)
S1333063. in sinuzita cronica mucoasa prezinta:

A. Glandele cu hiperfunctie secretorie
B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar
C. Procese de fibroza
D. Numerosi polipi
E. Edem si hiperemie
(pag. 368)
S1333064. Prezenta unei comunicari buco-sinusale este confirmata de:

A. Manevra Valsalva pozitiva
B. Lichidele reflueaza prin fosa nazala
C. Tulburari de fonatie
D. Stiletul butonat patrunde liber in sinus
E. Tulburari de masticatie
(pag. 376)
S1333065. Sinuzita cronica:

A. Se poate instala de la inceput in aceasta forma
B. Poate sa se vindece spontan
C. Poate fi rezultatul cronicizarii sinuzitei acute
D. Prezint cacosmie subiectiva si obiective permanenta
E. Durerea este prezenta mai ales dimineata
(pag. 370)
S1333066. Sinuzita maxilara de origine dentara are urmatoarele cauze:

A. Pungi parodontale adanci
B. Implantele endoosoase
C. Rinite alergice
D. Osteita procesului alveolar
E. Extractia dentara urmata de deschiderea sinusului
(pag. 366-367)
S1433067. Complicatiile sinuzitei cronice sunt:

A. extinderea infectiei la celalalte sinusuri
B. osteita peretilor sinuzali
C. abcesul fosei zigomatice
D. carcinomul de mezostructura al maxilarului
E. boala de focar
(pag. 372)
S1433068. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar consta in:

A. indepartarea mucoasei sinusale care prezinta fenomene inflamatorii ireversibile
B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale
C. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilare
D. redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazale
E. inchiderea orificiului de comunicare oro-antrala
(pag. 372)
S1433069. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute de cauza dentara se face cu:
663
Rezidentiat 2004
664
A.
B.
C.
D.
E.
sinuzita acuta rinogena

osteomielita maxilarului
chistul mucos intrasinuzal
tumori chistice dentare (chisturile radiculare, folicurare, rezidual)
carcinomul de mezostructura al maxilarului
(pag. 370)
S1433070. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice de cauza dentara se face cu:

A. celulita geniana de cauza dentara
C. tumorile chistice dentare in faza de complicatie septica
D. sinuzite maxilare specifice (tuberculoasa,luetica, actinomicotica)
E. mucocelul sinuzal
(pag. 371)
S1433071. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale
B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale
C. deviatia de sept nazal
D. pulpitele cronice ale dinilor laterali maxilari superiori
E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare
(pag. 366)
S1433072. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicari oro-sinuzale sunt:

A. refluarea lichidelor prin fosa nazala
B. proba Valsalva pozitiva
C. scurgeri de secretii purulente prin fosa nazala,unilateral
D. deformaia regiunii geniene
E. opacifierea sinusului maxilar la examenul radiografic
(pag. 376)
S1433073. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauza dentara sunt:
B. senzatie de tensiune in regiunea geniana
C. edem si hiperemia mucoasei nazale
D. prezena puroiului in fosa nazala, unilateral
E. presiune digitala dureroasa pe peretele anterior sinusal
(pag. 369)
S1533074. Al doilea plan in plastia comunicarilor orosinusale se detaseaza din ;

A. obraz;
B. vestibul;
C. palat;
D. limba;
E. planseu oral:
(pag. 376)
S1533075. Cand este indicata punctia sinusala in sinuzita acuta odontogena:

A. febra peste 39 grade Celsius;
B. ostium obstruat;
C. secretia purulenta persista 7 zile;
D. edem genian marcat;
664
Rezidentiat 2004
665
E. la varstnici.
(pag. 372)
S1533076. Cauzele declansarii sinuzitei maxilare odontogene sunt;

A. osteita alveolara;
B. deviatia de sept nazal;
C. pungi parodontale adanci in zona molara;
D. mucocelul sinusal;
E. parodontita apicala cronica.
(pag. 366)
S1533077. Ce ramuri nervoase necesita anestezie locala cand este contraindicata anestezia generala
pentru operatia Caldwell-Luc;
A. nervul facial;
B. nervi alveolari supero-posteriori;
C. nervul infraorbitar;
D. nervul palatin mare;
E. nervul alveolar inferior.
(pag. 373)
S1533078. Ce semne clinice intalnim in sinuzita acuta odontogena;

A. durere pulsatila la nivelul etajului mijlociu al fetei;
B. cacosmie subiectiva;
C. senzatie de plenitudine geniana;
D. febra 38-39 grade Celsius;
E. epistaxis unilateral.
(pag. 369)
S1533079. Complicatiile sinuzitelor maxilare sunt:

A. abces maseterin;
B. abces laterofaringian;
C. abces de groapa zigomatica;
D. abces al orbitei;
E. osteomielita maxilara.
(pag. 372)
S1533080. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:

A. celulita geniana odontogena;
B. abcesul migrator;
C. chisturile maxilare suprainfectate;
D. actinomicoza;
E. fractura orbito-sinusala.
(pag. 370)
S1533081. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice odontogene se face cu;

A. sinuzita cronica rinogena;
B. chistul mucoid sinusal;
C. chistul epidermoid;
D. chistul globulomaxilar;
E. chistul folicular.
(pag. 371)
665
Rezidentiat 2004
666
S1533082. Semnele clinice ale comunicarii orosinusale sunt:

A. refluarea lichidelor pe nas;
B. disfonie;
C. manevra Valsalva pozitiva;
D. trismus;
E. epistaxis.
(pag. 376)
S1633083. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin:

A. mucoasa edematiata, hiperemiata
B. infiltrat infalamator limfoplasmocitar
C. fibroza si numerosi polipi
D. infiltrat leucocitar
E. continut sinusal purulent
(pag. 368)
S1633084. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati:

A. are o capacitate cuprinsa intre 14-25 cm3
B. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu cili
C. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitate
D. dintii temporari prezinta intotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilar
E. comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide in meatul nazal mijlociu
(pag. 365)
S1633085. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:

A. sinuzita frontala rinogena
C. sinuzita maxilara acuta rinogena
D. celulita geniana de cauza dentara
E. nevralgie trigeminala esentiala.
(pag. 370)
S1633086. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde:

A. pulpita acuta seroasa totala
B. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectate
D. extractia dentara
E. pulpita cronica
(pag. 367)
S1633087. in sinuzita maxilara acuta durerea este:

A. la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionale
B. are caracter pulsatil
C. cuprinde etajul mijlociu al fetei
D. vie, lancinanta, de scurta durata
E. exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturi
(pag. 369)
S1633088. in sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune in evidenta:

A. eventuali corpi straini intrasinusali
B. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusul
C. prezenta pungilor parodontale adanci
666
Rezidentiat 2004
667
D. semnul Heryng
E. mucocelul sinusal.
(pag. 369-370)
S1633089. Tratamentul chirurgical constand in cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este
indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
A. mucocel sinusal
B. sinuzita maxilara acuta
C. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persista
D. in cazul prezentei comunicarii bucosinusale care intretine o sinuzita maxilara cronica
E. sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala.
(pag. 372)
S1633090. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta:

A. extractia dintelui cauzal
B. tratamentul conservator al dintelui cauzal
C. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antiseptice
E. tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar.
(pag. 372)
S2133091. Cauzele infecioase cele mai frecvente ale comunicrii oro-sinuzale sunt:
A. Osteita postextracional
B. Extracia dentar
C. Traumatisme accidentale cu distrucii ntinse
D. Osteomielita maxilar odontogen
E. Infecii specifice
(pag. 375)
S2133092. Cauzele traumatice ale comunicrii oro-sinuzale sunt:

A. Extracia dentar
B. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar
C. Traumatisme accidentale n regiunea premolarilor i molarilor superiori
D. Osteit postextracional
E. Osteomielita maxilar odontogen
(pag. 375)
S2133093. Diagnosticul diferenial al sinuzitei acute de cauz dentar se face cu:

A. Celulita genian de cauz dentar
B. Carcinomul de mezostructur i suprastructur
C. Sinuzita acut rinogen
D. Osteomielita maxilarului
E. Tumorile chistice dentare n faza de complicaie septic
(pag. 370)
S2133094. Germenii microbieni cel mai frecvent prezeni ntr-o sinuzit maxilar de cauz dentar sunt:
A. Streptococii
B. Pneumococii
C. Gonococii
D. Spirochelele
E. Piocianicii
(pag. 369)
667
Rezidentiat 2004
668
S2133095. Puncia sinuzal este indicat atunci cnd:

A. Pacientul este alergic la majoritatea antibioticelor
B. Secreia purulent persist peste 7 zile
C. Ostiumul este obstruat
D. Semnul Valsalva este pozitiv
E. nchiderea comunicrii oro-sinuzale se face ntr-un singur plan
(pag. 372)
S2133096. Tratamentul chirurgical al comunicrii oro-sinuzale se realizeaz prin:

A. Procedeul Caldwell-Luc
B. nchiderea comunicrii oro-sinuzale ntr-un singur plan
C. Procedeul Denker
D. nchiderea comunicrii oro-sinuzale n dou planuri
E. Puncia sinuzal
(pag. 376)
S2233097. Decongestionanate nazala folosite in sinuzita maxilara acuta sunt

A. Rinofug
B. Fedrocaina
C. Mentorin
D. Cloramfenicol
E. Bixtonim
(pag. 372)
S2233098. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale se intalneste:

A. meatul mijlociu
B. regiunea premolarilor
C. regiunea molarilor
D. vestibulul oral superior
E. meatul inferior
(pag. 375)
S2233099. Dintre cauzele traumatice ale comunicarii oro-antrale fac parte:

B. rezectii pentru tumori maxilare
C. luxatia articulatiei temporo-mandibulare
D. tratamente ale chistelor de maxilar
E. goma luetica traumatica
(pag. 375)
S2233100. Dintre cauzele infectioase ale comunicarii oro-antrale fac parte:

A. osteita posextractionala
B. osteomielita maxilara odontogena
C. osteoradionecroza
D. goma luetica
E. chistele maxilare marsupializate
(pag. 375)
S2233101. Tabloul clinic al comunicarii oro-antrale cuprinde:

A. patrunderea aerului din sinus in gura
B. tulburari ale fonatiei
C. refluarea lichidelor prin fosa nasala
668
Rezidentiat 2004
669
D. tulburari ale deglutitiei

E. senzatia de anestezie
(pag. 376)
S2233102. Dintre factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte:
A. parodontita apicala granulomatoasa cronica a dintilor sinusali
B. chisturile radiculare suprainfectate
D. tratamentele endodontice traumatizante cu impingerea tesutului gangrenos dincolo de apex
E. sinuzita maxilara rinogena
(pag. 366,367)
S2233103. Anatomopatologic in sinuzita acuta purulenta intalnim:

A. mucoasa ingrosata
B. ulceratii ale mucoasei
C. secretie catarala
D. infiltrat inflamator crescut
E. febra
(pag. 368)
S2233104. Anatomopatologic in sinuzita cronica neacutizata intalnim:

A. mucoasa hiperemiata
B. numerosi polipi sinusali
C. mucoasa cu procese de fibroza
D. febra
E. secretie purulenta
(pag. 368)
S2233105. Germenii microbieni frecvent intalniti intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt:
A. colibacilii
B. piocianicii
C. stafilococii
D. pneumococii
E. gonococii
(pag. 369)
S2233106. Durerea in sinuzita acuta odontogena este:

A. pulsatila
B. iradiaza in regiunea orbitara
C. exacerbata la pozitia decliva a capului
D. absenta
E. exacerbata de zdruncinaturi
(pag. 369)
S2233107. Obiectiv in sinuzita acuta odontogena intalnim:

A. hiperemia mucoasei nazale
B. durere la presiune pe peretele sinusal
C. prezenta puroiului in fosa nazala, unilateral
D. trismus
E. semnul Vincent pozitiv
(pag. 369)
669
Rezidentiat 2004
670
S2233108. In sinuzita acuta odontogena examenul radiologic releva:

A. discreta opacitate unilaterala
B. eventuali corpi straini intrasinusali
C. leziuni deto-parodontale in vecinatatea sinusului
D. opacitate intensa unilaterala
E. imagine caracteristica de soare rasare
(pag. 370,371)
S2233109. Diagosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:

A. tumorile chistice dentare
B. celulita geniana de cauza dentara
C. sinuzita acuta rinogena
D. osteomielita maxilarului
E. abcesul de orbita
(pag. 370)
S2233110. Obiectiv in sinuzita maxilara cronica odontogena intalnim:

A. secretie mucopurulenta abundenta unilateral
B. mucoasa ingrosata, acoperita de cruste
C. polipi sinuzali proliferati prin meatul inferior in fosa nazala
D. peretele sinuzal pe partea afectata mai sensibil
E. prin punctie in meatul inferior se aspira puroi
(pag. 370)
S2233111. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice odontogene se face cu :

A. sinuzita cronica rinogena
B. mucocelul sinuzal
C. tumorile chistice dentare
D. abcesul de spatiu infratemporal
E. carcinomul de mezostructura
(pag. 371,372)
S2233112. Evolutia sinuzitelor maxilare odontogene este spre:

A. extinderea la celelalte sinusuri
B. osteita peretilor sinuzali
C. abcesul orbitei
D. tromboflebita de sinus cavernos
E. abcesul fosei zigomatice
(pag. 372)
S2233113. Cura radicala Caldwell-Luc presupune:

A. trepanarea sinusului in fosa canina
B. indepartarea mucoasei sinuzale
C. realizarea comunicarii intersinonazale prin fosa canina
D. doar inspectia sinusului
E. sutura mucoasei sinuzale
(pag. 373)
S2233114. La indepartarea mucoasei sinuzale din cura radicala, trebuie controlat:

A. recesul alveolar
B. prelungirea malara
C. recesul palatin
670
Rezidentiat 2004
671
D. recesul etmoidal
E. recesul sfenoidal
(pag. 373)
S2233115. Tratamentul sinuzitei cronice odontogene urmareste:

A. extractia dintelui cauzal
B. protectie antibiotica
C. cura radicala cand fenomenele persista
D. inchiderea comunicarii oro-antrale cand exista
E. punctie sinuzala
(pag. 372)
S2233116. Cura radicala sinuzala in anestezie locala necesita anestezia urmatorilor nervi:
A. alveolari superiori si posteriori
B. nervul infraorbitar
C. nervul nazopalatin
D. nervul palatin mare
E. nervul palatin mic
(pag. 372-373)
S2233117. La inspectia cavitatii sinuzale din cura radicala sinuzala, putem intalni:
A. sange
B. puroi
C. polipi
D. vid
E. tesut de neoformatie
(pag. 373)
S2233118. Lamboul creat pentru plastia comunicarii oro-antrale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
A. sa aiba un pedicul care sa-I asigura o bune irigatie
B. largimea lui sa depaseasca cu 4-5 mm largimea defectului
C. lungimea lui sa permita sutura fara tensiune
D. sa fie avivat pe ambele suprafete
E. sa fie microchirurgical
(pag. 377)
S2233119. Ingrijile postoperatorii in comunicarea oro-antrala:

A. dezinfectia nazo-faringiana
B. 3 zile alimentatie lichida sau semilichida
C. se evita miscarile de masticatie
D. igiena orala ingrijita
E. clatiri puternice ale gurii cu solutii antispetice
(pag. 379)
S2233120. Dintre cauzele comunicarii oro-antrale fac parte:

A. traumatismele accidentale
B. actele chirurgicale
C. infectiile nespecifice
D. infectiile specifice
E. intoxicatiile acute
(pag. 375)
671
Rezidentiat 2004
672
S2233121. Complicatiile sinuzitei maxilare sunt:

A. tumorile de maxilar
B. sinuzita rinogena
C. mucocelul sinuzal
D. abcesul genian
E. abcesul orbitei
(pag. 372)
S2233122. In sinuzita maxilara odontogena acuta:

A. radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"
B. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionale
C. stare generala alterata cu apatie, inapetenta, febra
D. tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionate
E. exista senzatie de tensiune, de plenitudine, in regiunea geniana
(pag. 369)
S2233123. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:

A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale
B. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superiori
C. tratamente antibiotice de lunga durata
D. obstructia ostiumului din meatul inferior
E. inflamatia cronica a mucoasei nazo-sinuzale
(pag. 366)
S2233124. Infectia periapicala se poate extinde la sinusul maxilar prin:

A. Fistulizare
B. continuitate
C. continguitate
D. tratamente endodontice incorecte
E. cuprinderea apexului dintilor vecini in procesul inflamator
(pag. 367-368)
S2233125. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale este:

A. creasta alveolara inferiora in dreptul molarilor si premolarilor
B. creasta alveolara superioara in dreptul frontalilor
C. creasta alveolara superioara in dreptul premolarilor si molarilor
D. vestibulul bucal inferior
E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare
(pag. 375)
S2233126. In etiopatogenia comunicarii oro-antrale intra

B. amputatia pulpara
C. osteita postextractionala
D. infectiile specifice
E. luxatiile dentare partiale
(pag. 375)
S2233127. Plastia comuncarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:

A. exista procese septice
B. marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
C. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamate
672
Rezidentiat 2004
673
D. dupa stingerea oricarui proces septic antral sau osos

E. dupa extractia in prealabil a dintilor vecini
(pag. 376)
S2233128. Lambolul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:

A. sa aiba un pedicul care sa-I asigure o buna irigatie
B. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza a fi acoperit
C. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiune
D. se extinde numai mezial fata de comunicare
E. sa fie tractionat puternic peste comunicare
(pag. 377)
S2233129. Modalitatile de tratament a comunicarii oro-antrale sunt:

A. tratament ortodontic
B. tratament protetic
C. tratament chirurgical
D. tratament chirurgical ortodontic
E. plastia comunciarii
(pag. 376)
S2233130. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:

A. leziuni dentoparodontale cauzale sau fistula oro-antrala
B. durere in special dimineata
C. polipi sinuzali proliferati prin ostium in meatul mijlociu
D. senzatie de tensiune genio-suborbitara
E. diafanoscopie intotdeauna pozitiva
(pag. 370)
S2233131. Sinuzita maxilara acuta:

A. este intotdeauna bilaterala
B. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiem
C. se face diagnosticul diferential cu sinuzita acuta rinogena
D. poate trece in sinuzita cronice
E. starea generala este alterata
(pag. 369-370)
S2233132. In etiologie sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:

A. pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si molarilor inferiori
B. parodontita apicala granulomatoasa cronica
D. pulpita cronica granulomatoasa
E. procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginal
(pag. 366-367)
S2233133. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:

B. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene\
C. cacosmie subiectiva
D. durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioara
E. secretie purulenta abundenta prin fosa nazala bilateral
(pag. 369)
673
Rezidentiat 2004
674
S2233134. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:

A. inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superiori
B. osteomielita mandibulei
C. abcesul genian
D. abcesul vestibular
E. supuratiile de groapa zigomatica
(pag. 372)
S2233135. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:

A. catarala
B. polipoasa
C. fibroasa
D. purulenta
E. ulcero-necrotica
(pag. 368)
S2233136. Sinuzita maxilara odontogena nu se intalneste:

A. la sugari
B. la copii
C. la adulti
D. la varstnici
E. la edentati total
(pag. 366)
S2233137. In sinuzita maxilara examenul microbiologic din puroi este:

A. depasit, nu se mai foloseste
B. extrem de util
C. trebuie sa preceada orice alt tratament
D. consta in identificarea germenilor
E. consta in testarea sensibilitatii la antibiotice a germenilor
(pag. 369)
S2233138. Examenul radiologic in sinuzita acuta releva:

A. opacitate discreta unilaterala a sinusului
B. eventualii corpi straini intrasinuzali
C. leziuni dento-parodontale posibil cauzale
D. diafanoscopia sinusului
E. raportul de vecinatate a sinusului cu dintii
(pag. 369-370)
S2233139. Orificiul de comunicare oro-antral se poate examina cu:

A. stilet butonat
B. ac bont
C. departator autostatic
D. in conditiile de buna luminozitate
E. prin diafanoscopie
(pag. 377)
S2233140. Inchiderea comunicarilor oro-antrale se poate face prin:

A. proteze chirurgicale
B. intr-un singur plan
C. in doua planuri
674
Rezidentiat 2004
675
D. cu lambouri de la distanta
E. cu lambouri microchirurgicale
(pag. 376)
S2233141. Plastia comunicarilor oro-antrale largi se poate face cu:

A. proteza obturator
B. lambou fronto-temporal
C. lambou lingual
D. lambou palato-amigdalian
E. lambou latero-faringian
(pag. 376)
S2233142. Refacerea planului profund sinuzal in plastia comunicarii oro-antrale se poate realiza
folosind:
A. mucoasa din imediata vecinatate
B. mucoasa vestibulara
C. lamboul nazo-genian
D. placuta palatinala cu gutiera
E. monobloc
(pag. 376)
S2233143. Dintre factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar amintim:

A. diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
B. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzale
C. inflamatia cronica a mucoasei sinuzale
D. obstructia ostiumului din meatul mijlociu
E. obstructia meatului inferior
(pag. 366)
S2233144. Empiemul sinuzal in sinuzita cronica cu comunicare oro-antrala apare in:

A. obstruarea ostiumului
B. obstruarea comunicarii oro-antrale
C. dupa extractia dintelui cauzal
D. rinita alergica
E. dupa punctie exploratorie
(pag. 369)
S2233145. In sinuzita acuta, ca semne generale, pacientul prezinta:

A. apatie
B. inapententa
C. curbatura
D. febra
E. hipovolemie
(pag. 369)
S2233146. Ca semne generale in sinuzita cronica, pot sa apara

A. stare generala alterata
B. faringita
C. laringite
D. gastrite
E. diaree
(pag. 370)
675
Rezidentiat 2004
676
S2233147. In cura radicala sinuzala decolarea partilor moi trebuie sa tina cont de:
A. protejarea pachetului vasculo-nervos infraorbitar
B. buna expunere a fosei canine
C. protejarea periostului
D. trepanarea cu grija a peretelui anterior
E. menajarea apexurilor dintilor
(pag. 373)
S2233148. Cura radicala sinuzala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop

A. indepartarea mucoasei sinusului maxilar inflamata cronic
B. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzale
C. devitalizarea dintilor frontali
D. devitalizarea dintilor laterali maxilari
E. realizarea unei comunicari oroantrale largi pentru un drenaj eficient
(pag. 372)
S2233149. In cura radicala sinuzala, realizarea comunicarii inter-sino-nazale se face cu:

A. dalta
B. ciupitorul de os
C. freze de os
D. dermatomul
E. elevatorul
(pag. 373)
S2233150. Postoperator dupa cura radicala sinuzala, poate sa apara;

A. hemoragie
B. edem
C. emfizem
D. hipoestezia dintilor din hemimaxilarul operat
E. rinoree purulenta
(pag. 374-375)
S2333151. Care dintre urmtoarele date caracterizeaz sinusul maxilar:

A. Capacitate ntre 14-25 cmc.
B. Form de prism triunghiular
C. Se deschide n meatul nazal inferior
D. Are o vascularizaie proprie
E. Vrful prismei orientat lateral n apofiza zigomatic
(pag. 365)
S2333152. Sinuzita maxilar de origine dentar are urmtoarele cauze:

A. Pungi parodo ntale adnci
B. Implantele endoosoase
C. Rinite alergice
D. Osteita procesului alveolar
E. Extracia dentar urmat de deschiderea sinusului
(pag. 366-367)
S2333153. Diagnosticul diferenial n sinuzita acut maxilar de origine dentar se face cu:
A. Celulita genian de origine dentar
B. Tumori maligne ale maxilarelor
C. Osteomielita maxilarului
676
Rezidentiat 2004
677
D. Sinuzita acut rinogen

E. Tumori chistice dentare, n faza de complicaie septic
(pag. 370)
S2333154. Prezena unei comunicri buco-sinusale este confirmat de:

A. Manevra Valsalva pozitiv
B. Lichidele reflueaz prin fosa nazal
C. Tulburri de fonaie
D. Stiletul butonat ptrunde liber n sinus
E. Tulburri de masticaie
(pag. 376)
S2333155. n sinuzita cronic mucoasa prezint:

A. Glandele cu hiperfuncie secretorie
B. Infiltrat inflamator limfoplasmocitar
C. Procese de fibroz
D. Numeroi polipi
E. Edem i hiperemie
(pag. 368)
S2333156. Diagnosticul diferenial n sinuzita cronic maxilar odontogen se face cu:

A. Sinuzita cronic rinogen
B. Mucocelul
C. Tumorile chistice dentare
D. Sinuzitele cronice specifice (tuberculoz, lues, actinomicoz)
(pag. 370-371)
S2333157. n sinuzita acut:

A. Nu se extrage dintele cauzal
B. Se pot efectua unde ultrascurte
C. Puncia sinusal nu este indicat
D. Se administreaz antibiotice (peniciline)
E. Pot fi prezente semnele bolii de focar
(pag. 372)
S2333158. Cura radical sinusal Caldwell Luc are ca scop:

A. ndeprtarea mucoasei sinusului maxilar n totalitate
B. Asigur un drenaj eficient al cavitii sinusale
C. ndeprtarea cauzei dentare
D. nchiderea orificiului de comunicare oro-nazal
E. Toate rspunsurile sunt corecte
(pag. 372)
S2333159. Procedeul Denwer.

A. Este folosit des
B. Este mai dificil de executat
C. Nu are dezavantaje din punct de vedere anatomic
D. Realizeaz un drenaj n unghiul infero-intern al sinusului
E. Nu ofer vizibilitate optim
(pag. 375)
677
Rezidentiat 2004
678
S2333160. Sinuzitele maxilare acute i cronice se pot complica cu

A. Boal de focar
B. Extinderea infeciei la celelalte sinusuri
C. Osteita pereilor sinusal
D. Osteomielita maxilarului
E. Abces al orbitei
(pag. 372)
S2333161. Sinuzita cronic

A. Se poate instala de la nceput n aceast form
B. Poate s se vindece spontan
C. Poate fi rezultatul cronicizrii sinuzitei acute
D. Prezint cacosmie subiectiv i obiective permanent
E. Durerea este prezent mai ales dimineaa
(pag. 370)
S2533162. Tratamentul n cazul sinuzitei acute :

A. soluii decongestionante nazale
B. extracia dintelui cauzal
C. cura radical Caldwell-Luc
E. puncia i lavajul sinusal naintea extraciei dentare ntotdeauna.
(pag. 372)
S2633163. Antibioticele acioneaz asupra microorganismelor prin:

A. inhibarea sintezei peretelui celular
B. inhibarea permeabilitii membranei citoplasmatice
C. inhibarea sintezei protetice
D. inhibarea sintezei acizilor nucleici
E. stimularea sintezei proteice.
(pag. 232)
S2633164. Utilizarea prelungit a clorhexidinei poate fi urmat de urmtoarele efecte secundare:

A. depunerea crescut de tartru supragingival
B. coloraii galben-maronii ale dinilor, obturaiilor fizionomice i ale suprafeei dorsale ale limbii
C. modificri tranzitorii ale senzaiei gustative sau gust amar
D. reacii alergice
E. sinuzit maxilar.
(pag. 193)
S2633165. Utilizarea prelungit a clorhexidinei poate fi urmat de unele efecte secundare:

A. depunerea crescut de tartru supragingival
B. coloraii galben-maronii ale dinilor
C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
D. retracie gingival
E. modificri tranzitorii ale senzaiei gustative.
(pag. 193)
S2633166. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat la:

A. bolnavii hemofilici
B. bolnavi cu boli infecioase, contagioase
C. n fazele incipiente de boal parodontal
678
Rezidentiat 2004
679
D. n fazele incipiente de boal parodontal

E. hiperestezie dentinar accentuat.
(pag. 214)
S2633167. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:

A. apariia de candidoze
B. alergii
C. senzaia de gust metalic i alterat
D. tulburri gastrice i intestinale
E. tulburri hepatorenale.
(pag. 233)
S2633168. Produsul Orochrome este utilizat:

A. n aplicaii scurte, 5-6 secunde, urmate de splturi cu ser fiziologic
B. n pungi parodontale cu exudat purulent
C. n leziuni herpetice
D. n fistule apico-gingivale
E. ulceraii gingivale de cauz microbian.
(pag. 227)
S2633169. n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaz

enzimele microbiene:
A. bicarbonatul de Na este folosit n soluie apoas 20%
B. acidul cromic este utilizat n aplicaii scurte de 5-6 sec.
C. permanganatul de potasiu este utilizat sub form de splturi
D. clorura de Zn are aciune bacteriostatic i uor astringent
E. azotatul de Ag are aciune bacteriostatic n concentraie slab
(pag. 228-230)
S2833170. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta odo togena se face cu:

A. Sinuzita acuta rinogena
B. Celulita geniana de cauza dentara
C. Abcesul migrator al obrazului
D. Tumorile chistice dentare
(pag. 370)
S2833171. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop:

A. Indepartarea mucoasei sinusale
B. Chiuretajul osului maxilar
C. Drenajul cavitatii sinusale
D. Trepanarea fosei canine
E. Inspectia cavitatii sinusale
(pag. 372)
S2833172. Particularitatile procedeului Denker sunt:

A. Este mai usor de executat
B. Drenajul se face in unghiul infero-intern al sinusului
C. Este mai anatomic decat procedeul Caldwell-Luc
D. Ofera o buna vizibilitate
E. Este mai rar folosit
(pag. 375)
679
Rezidentiat 2004
680
S2833173. Indicatiile tratamentului chirurgical in comunicarile orosinuzale sunt:

A. Comunicarile mari
B. Inainte de cura radicala a sinusului
C. In conditiile unui sinus fara secretii
D. Dupa stingerea procesului septic
E. Cand marginile comunicarii sunt bine cicatrizate
(pag. 376)
S2833174. Cauzele infectioase ale comunicarii orosinuzale sunt:

A. Raporturi penetrante dentosinusale
B. Chiuretaj intempestiv
C. Osteita post-extractionala
D. Osteomielita maxilara
E. Traumatismele accidentale
(pag. 375)
S2833175. Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara consta in:

A. Operatia Caldwell-Letterman
B. Operatia Caldwell-Luc
C. Operatia Obwegeser
D. Operatia Obwegeser-DalPont
E. Operatia Denker
(pag. 372)
S2933176. Cauzele infectioase ale comunicarii oro-sinusale sunt:

A. extractii ale dintilor maxilari care prezinta gangrena
B. datorate tratamentului chirurgical al chisturilor;
C. infectii specifice (goma luetica sau tuberculoasa);
D. osteita postextractionala;
E. rezectii osoase pentru tumori benigne.
(pag. 375)
S2933177. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:

A. fracturi ale arcadelor dentare;
B. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;
C. extractia dintilor sinusali;
D. traumatisme accidentale cu distructii intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori;
E. tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.
(pag. 375)
S2933178. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

A. modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;
B. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale;
C. deviatia de sept nazal;
D. pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori;
E. atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.
(pag. 366)
S2933179. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:

A. rinita alergica;
B. deviatia de sept nazal;
C. osteita procesului alveolar;
680
Rezidentiat 2004
681
D. chisturi radiculare suprainfectate;

E. carcinomul maxilarului superior.
(pag. 367)
681

Stomatologie Part3 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stomatologie Part3 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezidentiat 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta:

S1326003. in compozitia gerovitalului intra:

S1326004. Masajul gingival este indicat in:

S1326005. Masajul gingival se face:

S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

extract de germeni de ovaz

S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:

S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se

S1426009. Masajul gingival se efectueaza:

S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in:

S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. produse medicamentoase de origine sintetica

S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare:

S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:

S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:

S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de:

S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S2526019. Bioterapia de reactivare parodontal marginal utilizeaz ca produse de origine animal

S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivare

S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivare

S1226026. Extractele tisulare actioneaza prin

S1226027. Ney-Pulpin contine

S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivare

S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontala

S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivare

S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivare

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1226032. Produsul Paradenyl contine

S1226033. Substante imunobiologice de biorecativare

S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivare

S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special:

S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu:

S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1326039. Paradenyl contine:

S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare:

S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt:

S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt:

S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii:

S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala:

S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se

S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla:

S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt:

S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste: