Principatul Lichtenstein a introdus o cerere n faa Curii
Internaionale de Jusitiie, solicitnd obligarea Guatemalei la plata unei despgubiri pentru actele ilegal (naionalizri) comise n 1943 mpotriva lui Friedrich Nottebohm, cetean al Lichtensteinului cu reedina n Guatemala (prin acordarea proteciei diplomatice acestui cetean). Nottebohm s-a nscut la Hamburg, fiind cetean german. n 1939 a cerut naturalizarea n Lichtenstein, obinnd cetenia acestui stat. Din 1905, reedina sa a fost n Guatemala, unde se ocupa cu afaceri. ntre 1931 i 1943, a efectuat cteva scurte vizite n Lichtenstein, la fratele su. Legea din Lichtenstein referitoare la cetenie din 4 februarie 1934, prevedea condiiile referitoare la obinerea ceteniei, printre care i rezidena timp de 3 ani pe teritoriul statului. Guatemala a susinut c cererea Lichtensteinului era inadmisibil, ntruct singurul criteriu de acordare a proteciei dipomatice este cetenia real i efectiv. Lichtenstein a susinut c Guatemala a recunoscut implicit cetenia lui Nottebohm n 1941, acordnd viz acestuia. De asemenea, Lichtenstein a susinut c naturalizarea a fost conform cu dreptul intern, deci opozabil celorlalte state. Ce a decis instana?