UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI

FACULTATEA DE DREPT

Spea LaGrand
(Germania vs. Statele Unite ale Americii)
Judecata din 27 iunie 2001

Student Gheorghi Artur

Anul 2, Semestrul I, Grupa A5

Walter LaGrand i Karl LaGrand s-au nscut n Germania n 1962 i respectiv 1963, fiind
ceteni germani. n 1967, s-au mutat mpreun cu mama lor n Statele Unite ale Americii
primind reziden permanent. S-au ntors n Germania o singur dat, pentru o perioad de
ase luni n 1974. Cea mai mare parte din via i-au petrecut-o n SUA, ns n tot acest timp
au rmas ceteni germani i niciodat nu au dobndit cetenia statului american. Cu toate
acestea, autoritile Statelor Unite subliniaz c la arestare, amndoi aveau comportament i
accent de americani i nu pareau a cunoate germana, de aceea au fost considerai nativi
americani.
La 7 ianuarie 1982, Karl LaGrand i Walter LaGrand au fost arestai n Statele Unite cu
suspiciune unui jaf armat al unei banci, petrecut n aceeai zi, mai devreme n Marana,
Arizona, n urma caruia directorul bncii a fost ucis i un alt personal al bancii grav rnit.
La 17 februarie 1984, au fost condamnai pentru crima de gradul I, tentantiv de omor, jaf
armat i luare de ostatici, iar pe 14 decembrie 1984 au fost condamnai la moarte.
Este cert faptul ca Statele Unite nu au adus la cunotin frailor LaGrand prevederile
Conveniei de la Viena, privind Relaiile Consulare i nici nu au anunat arestarea lor oficiului
consular German .
La proces, fraii LaGrand au fost reprezentai de avocatul desemnat de instan, aa cum au
fost n imposibilitatea de a obine consiliere juridic la alegerea lor. Avocatul nu a ridicat, la
proces, problema nerespectrii Conveniei de la Viena i nici nu a anunat autorit ile
germane.
Oficiul consular german a aflat despre acest caz abia n iunie 1992, de la nsui fra ii
LaGrand, care au auzit depre drepturile lor din alte surse, nicidecum de la autoritile
americane.
La 21 decembrie 1998, fraii LaGrand au fost oficial informa i despre dreptul la asisten
consular de ctre autoritile Statelor Unite.
La 15 ianuarie 1999, Curtea Suprem a Arizonei a stabilit datele execu iei fra ilor: Karl
LaGrand va fi executat pe 24 februarie, iar Walter LaGrand pe 3 martie1999.
Din ianuarie pna n februarie, numeroase intervenii au fost fcute de Germania pentru a
preveni execuia frailor. Ministru German al Afacerilor Externe i Ministru Justi iei au scris
omologilor si din Statele Unite la 27 ianuarie 1999; Ministru German al Afacerilor Externe
a scris Guvernatorului Arizonei n aceeai zi; Cancelarul German a scris Preedintelui
Statelor Unite i Guvernatorului Arizonei la data de 2 februarie 1999. Aceste scrisori reflect
opunerea Germaniei pentru pedepsirea capital.

La 24 februarie 1999, Karl LaGrand a fost executat prin injecie letal, iar pe 3 martie Walter
LaGrand a fost executat n camera cu gaz.
Cu o zi nainte de execuia lui Walter, pe 2 martie 1999, Germania a depus o peti ie n
Registrul CIJ n care acuz Statele Unite pentru ncalcarea prevederilor din Convenia de la
Viena.

Prima acuzaie
Violarea art. 36, par. 1(b): autoritile americane nu au informat fraii LaGrand cu privire la
dreptul lor de a informa oficiul consular a statului trimitor despre arestarea lor.
b) autoritatile competente ale statului de resedinta trebuie sa avertizeze fara intirziere
postul consular al statului trimitator atunci cind, in circumscriptia sa consulara, un
cetatean al acestui stat este arestat, incarcerat sau pus in stare de detentiune preventiva
sau retinut in orice alta forma de detentiune, daca cetateanul in cauza cere aceasta.
Orice comunicare adresata postului consular de catre persoana arestata, incarcerata
sau pusa in stare de detentiune preventiva sau retinuta in orice alta forma de detentiune,
trebuie, de asemenea, transmisa fara intirziere de catre aceste autoritati. Acestea trebuie
sa informeze fara intirziere persoana in cauza despre drepturile care ii revin in baza
prezentului alineat;

Preteniile Germaniei

Rspunsul Statelor Unite

Violarea art.36, par.1(b) implicit viol. Recunoate nclcarea art.36, par 1(b) dar nu
Art.36, par.(a) & (c)

este de acord cu restul acuzaiilor.

Dac nu s-ar fi ncalcat CV,probabil, fraii ar Nu sunt dect nite speculaii care nu pot fi
fi fost salvai.

supuse unei analize.

Prin ncalcarea art. 36, nu s-a ncalcat doar Dreptul la asisten consular este un drept
drepturile Germanie ca stat ce face parte din al statelor, chiar dac aduce beneficii
CV, ci i drepturile frailor LaGrand

cetenilor, nu este un drept fundamental al

omului.

A doua acuzaie
Violarea art.36, par.2 : Statele Unite trebuia sa asigure ndeplinirea scopurilor pentru care sunt
destinate drepturile din art.36, par.1, ns prin aplicarea dreptului intern au nclcat aceast
obligaie.
2. Drepturile la care se refera paragraful 1 al prezentului articol trebuie sa fie
exercitate in conformitate cu legile si regulamentele statului de resedinta, cu rezerva
totusi ca aceste legi si regulamente trebuie sa permita deplina realizare a scopurilor
pentru care sint destinate drepturile acordate in baza prezentului articol.

A treia acuzatie
Statele Unite, prin faptul c nu a luat toate msurile aflate la dispoziia sa pentru a se asigura
c Walter LaGrand nu va fi executat pn la finala decizie a Curii Internaionale de Justi ie, a
nclcat obligaia sa juridic internaional conform Ordinului privind Msurile Provizorii
adoptat de Curte la 3 martie 1999, care cere s se abin de la orice aciune care ar putea
interfera cu obiectul unui litigiu n timp ce procedurile judiciare sunt n curs ".
Acuzaia se bazeaz pe interpretarea art.41 (1) din Statutul CIJ i art.94 din Carta Na iunilor
Unite.
Articolul 41
1.

Curtea va avea dreptul sa indice, daca socotete ca mprejurrile cer aceasta, ce masuri

provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor fiecrei pari.

ART. 94
1. Fiecare Membru al Natiunilor Unite se obliga sa se conformeze hotaririi Curtii
Internationale de Justitie in orice cauza la care este parte.
2. Daca oricare dintre partile la o cauza nu va executa obligatiile ce-i revin in temeiul unei
hotariri a Curtii, cealalta parte se va putea adresa Consiliului de Securitate care poate, in
caz ca socoteste necesar, sa faca recomandari sau sa hotarasca masurile de luat pentru
aducerea la indeplinire a hotaririi.

A patra acuzaie
Germania cere o asigurare ca acest gen de act ilegal nu se va mai repeta n toate cazurile
viitoare de detenie sau proceduri penale mpotriva cetenilor germani. Statele Unite vor
asigura prin legislaie i practica exercitarea efectiv a drepturilor n conformitate cu articolul
36 din Convenia de la Viena privind relaiile consulare.

Raionamentul Curii
-

n concordan cu nclcarea art.36, par.1 (b) i ca consecin nclcarea alineatului (a) i (c).
n acest sens, Statele Unite nu neag c a nclcat alineatul 1 (b). De asemenea, Curtea
constat c, n urma acestei nclcri, Germania nu a fost la curent, pn n 1992, cu detenia,
procesul i sentina frailor LaGrand.
Curtea a concluzionat c aceast nclcare a avut drept consecin privarea Germaniei de
exercitrea drepturilor n conformitate cu articolul 36, alineatul 1 (a) i alineatul 1 (c), i,
astfel, a nclcat aceste dispoziii din Convenie.
Dei nclcarea alineatului 1 (b) din articolul 36 nu va duce n mod necesar ntotdeauna la
nclcarea altor dispoziii ale prezentului articol, Curtea constat c circumstanele speei
aduce atingere si celorlalte aliniate.

n ceea ce privete ncalcarea art.36, i ca urmare ncalcarea drepturilor Germaniei ca stat i a

drepturilor frailor LaGrand.
Curtea noteaz c articolul 36, par.1 (b), clarific obligaiile statului de reedin fa de
persoana reinut i statul trimitor.
Acesta prevede c, la cererea persoanei reinute, statul de reedin, trebuie s informeze
oficiul consular al statului trimitor detenia persoanei fizice "fr ntrziere". Acesta
prevede de asemenea, c orice comunicare de ctre persoana reinut adresat oficiului
consular al statului trimitor trebuie s fie transmis de ctre autoritile statul de reedin
"fr ntrziere". n mod semnificativ, acest paragraf se ncheie cu urmtorul text : " Acestea
trebuie sa informeze fara intirziere persoana in cauza despre drepturile care ii revin in baza
prezentului alineat; "
Mai mult dect att, n conformitate cu articolul 36, alineatul 1 litera (c), dreptul statului
trimitor de a acorda asisten consular persoanei reinute nu poate fi exercitat
5

"daca cetateanul n cauza se opune n mod expres la aceasta. ". Claritatea acestor dispoziii,
privite n contextul lor, nu admit nici o ndoial.
-

Ceea de-a dou acuzaie, n ceea ce privete nclcarea art.36, par.2

n acest caz, Germania a avut dreptul ca la cererea frailor LaGrands "sa le asigure
reprezentarea juridic". Dar din cauza eecului autoritilor americane n respectarea
obligaiilor n conformitate cu articolul 36, par. 1 (b), a mpiedicat Germania, n timp util, s
asigure o consiliere privat frailor LaGrand.
n aceste condiii, a fost nclcat art.36, par.2

Ceea de a treia acuzaie

Curtea a ajuns la concluzie c msurile provizorii din articolului 41 din Statutul CIJ. au efect
obligatoriu.
Ordinul din 3 martie 1999 a fost adoptat n conformitate cu Articolul 41 din Statul Cur ii.
Acest ordin a fost, prin urmare, obligatoriu n caracter i a creat o obligaie legal pentru
Statele Unite ale Americii.
Statele Unite ale Americii a trebuit s ia toate msurile de care dispuneau pentru a se asigura
c Walter LaGrand nu va fi executat pn la decizia final CIJ.

Ceea de a patra acuzaie

Statele Unite au recunoscut c, n cazul frailor Lagrand, nu a respectat obliga iile care i
revin din CV i i-au expriamat scuzele Germaniei

pentru aceast nclcare. n cazul

LaGrand, C.I.J. a considerat c scuzele exprimate de S.U.A. nu sunt suficiente n cazul supus
judecii i nu pot fi considerate suficiente nici n alte cazuri n care cetenii unui stat sunt
lipsii de drepturile recunoscute prin art. 36, para. 1 al Conveniei privind dreptul consular din
1963, acetia fiind supui unei detenii prelungite sau condamnai la pedepse severe.
Curtea a luat n considerare faptul ca SUA a declarat n nenumrate rnduri ca va desf ura
un program vast i detaliat, cu scopul de a asigura respectarea de ctre autoritilor sale
competente a obligaiilor prevzute de art.36 din Convenia de la Viena.
Curtea consider c angajamentul exprimat de Statele Unite ale Americii pentru a asigura
executarea obligaiilor n conformitate cu articolul 36, alineatul 1 (b), trebuie s fie considerat
ca ndeplinirea cererii Germaniei pentru o asigurare de non-repetiie.
Germania nu a pretins repararea material a prejudiciului.

Concluziile Curii
-

14 mpotriva la 1:

Statele Unite i-au nclcat obligaiile fa de Germania i fa de fraii LaGrand,

nerespectnd art.36, par.1 din CVRC
-

14 mpotriva la 1:

Statele Unite i-au nclcat obligaiile fa de Germania i fa de fraii LaGrand,

nerespectnd art.36, par.2.
-

13 mpotriva la 2:

Statele Unite nu a respectat obligaiile care au survenit din Ordinul privind Msurile
Provizorii adoptat de Curte la 3 martie 1999.
-

Unanimitate

Pentru asigurarea respectarii de ctre autoritilor competente a Statelor Unite a obligaiilor

prevzute de art.36 din Convenia de la Viena.

Importana cazului n dreptul internaional

-

Pentru prima oar n istorie, CIJ a stabilit caracterul obligatoriu al msurilor

provizorii emise conform art.41 din Statutul CIJ.

-

Confirm faptul c tratatele internaionale pot oferi drepturi individuale

omului.

Articolul 36 - Comunicarea cu cetatenii statului trimitator

1. Pentru ca exercitarea functiilor consulare cu privire la cetatenii statului
trimitator sa fie usurata:
a) functionarii consulari trebuie sa aiba libertatea de a comunica cu cetatenii
statului trimitator si de a avea acces la acestia. Cetatenii statului trimitator
trebuie sa aiba aceeasi libertate de a comunica cu functionarii consulari si de a
avea acces la ei;
b) autoritatile competente ale statului de resedinta trebuie sa avertizeze fara
intirziere postul consular al statului trimitator atunci cind, in circumscriptia sa
consulara, un cetatean al acestui stat este arestat, incarcerat sau pus in stare de
detentiune preventiva sau retinut in orice alta forma de detentiune, daca
cetateanul in cauza cere aceasta. Orice comunicare adresata postului consular
de catre persoana arestata, incarcerata sau pusa in stare de detentiune
preventiva sau retinuta in orice alta forma de detentiune, trebuie, de asemenea,
transmisa fara intirziere de catre aceste autoritati. Acestea trebuie sa informeze
fara intirziere persoana in cauza despre drepturile care ii revin in baza
prezentului alineat;
c) functionarii consulari au dreptul de a vizita pe un cetatean al statului
trimitator care este incarcerat, in stare de detentiune preventiva sau retinut in
orice alta forma de detentiune, de a se intretine si de a purta corespondenta cu
el, precum si de a lua masuri pentru asigurarea reprezentarii lui in justitie. De
asemenea, ei au dreptul de a vizita pe un cetatean al statului trimitator care se
afla incarcerat sau detinut in circumscriptia lor in executarea unei hotariri
judecatoresti. Cu toate acestea, functionarii consulari trebuie sa se abtina de a
interveni in favoarea unui cetatean incarcerat sau aflat in stare de detentiune
preventiva sau retinut in orice alta forma de detentiune, daca cetateanul in
cauza se opune in mod expres la aceasta.
2. Drepturile la care se refera paragraful 1 al prezentului articol trebuie sa fie
exercitate in conformitate cu legile si regulamentele statului de resedinta, cu
rezerva totusi ca aceste legi si regulamente trebuie sa permita deplina realizare
a scopurilor pentru care sint destinate drepturile acordate in baza prezentului
articol.