Sunteți pe pagina 1din 6

Comunicare interculturala-modele fundamentale

METAFORA OGLINDIRII
METAFORA CALATORIEI
STRADA: spatiul public-loc al intalnirilor interculturale
STRUCTURA CURSULUI DE AN
Sem I: Comunicare Interculturala:modele fundamentale
Sem II: Com. Interculturala : strategii de dialog intercultural
Cursul I: conditii de absolvire
Propunere examen:25 ianuarie 2017
Forma de evaluare: examen scris ( tematica si bibliografia obligatorie de
curs)
Durata:2h
TEMELE CURSULUI
Tema 1: Einoi.Intalnire cu aproapele de departe sau cate ceva despre
Comunicarea interculturala
De ce studiem Comunicarea Interculturala?
Inceputurile si obiectivele domeniului
Competenta de comunicare interculturala
Tema 2: Fundamentele Comunicarii interculturale
Concepte-cheie ale domeniului: strain, distanta sociala,heterofilie,homofilie,soc
cultural,ingroup,outgroup,etnocentrism,etnorelativism etc
Tema 3: De la cuvant la tacere
Valentele culturale ale tacerii
Politetea si implicatiile ei in discursul intercultural
Tema 4: Stereotip,prejudecata,discriminare
Eficienta stereotipurilor
Stereotipul si prejudecata in comunicarea interculturala
Relatia dintre stereotip
Tema 5 : Construirea identitatii culturale prin demonizarea alteritatii.Studiul de
caz:evreul

Nevoia de Celalalt pt intituirea de sine.Constituirea comunitatilor evreiesti din


Germania.Marcile stigmatizarii
Tema 6: Imigratie si transfer cultural.Craciunul intre Europa si Asia
Geneza unei sarbatori.Craciunul in jurul lumii:datini,traditii,obiceiuri.De la Sf. Nicolae
la Mos Craciun.Sf. Lucia si alte momente hibernale de sarbatoare
Tema 7: Europa centrala.Germania,modelul si contramodelul
Constructia identitatii germane in diacronie.Trecutul mereu prezent: tentatia
relativismului cultural.Subculturi
Tema 8:Europa Occidentala
A.Identitatea culturala in spatiul britanic
A fi britanic versus a fi englez.Raportul cultura-subcultura in M.Britanie
Tendinte actule in def identitara
De ce Brexit? Argumente culturale
B.Anglia-Franta,o disputa culturala milenara
O competitie a codurilor culturale reflectata in: evolutie
istorica,religie,educatie,conditii de munca,habitat;gastronomie etc.

TEMA 1
EINOI.INTALNIRE CU APROAPELE DE DEPARTE
Comunicare interculturala-modele fundamentale CURS 2
-existenta diferentelor intre clasele sociale
-trasaturile negative induc apartenta la anumite clase sociale-moravuri
-relativism: nu trebuie sa ne incredem
1.De ce studiem Comunicarea interculturala?
2.Care este utilitatea acestei discipline in viata personala?
3.Cum il poate ajuta disciplina pe un specialist in stiintele comunicarii in
profesie?
Ratiuni pt studierea Com. Interculturale
-bucuria de a invata despre alte culturi nascuta din curiozitate
-pt a evita sa avem o perspectiva monoculturala
-pt a vedea ca exista mai multe feluri de a gandi si ca anumite diferente trebuie
recunoscute si respectate

-pt a putea interactiona eficient cu persoane apartinand unor culturi diferite


-pentru a evita neintelegerile culturale care, de multe ori, conduc la conflicte mai
mult sau mai putin grave
P.S: a se vedea exemplul dat de Desmond Morris,in The Naked Eye,London,2000:
accidentul produs pe baza diferentelor culturale in privinta
CURS
Inceputurile domeniului-sunt legate de perioada postbelica, de momentul infintarii
agentiei guvernamentale americane pt instruirea personalului diplomatic : Foreign
Service Institute (1947)
Activitatea primilor cercetatori ai C.I. se sprijina pe contributia Scolii de la Chicago
(Univ.de la Chicago, prima institutie academica din SUA beneficiara a unui
departament de sociologie (1892)
SUA -cel mai puternic stat (economic,politic,militar) (dupa al doilea RM)
Infintarea acestor departamente din cauza ineficientei diplomatilor americani
costatati la posturile pe care le detineau
Planul Marshall- plan de reconstructie conceput de SUA si de aliatii europeni din al
doilea Razboi Mondial
5 iunie 1947-G. Marshall anunta un vast program de asistenta economica:refacerea
europeana
INTENTII: limitare existinderii comunismului; 16 state occidentale au fost beneficiare
Planul Point Four : SUA acorda asistenta tehnica de dezvoltare a unor natiuni din
America Latina, Africa si Asia. Era o mod de a dovedi eficacitatea sistemului
capitalist in timpul Razboiului Rece
Esecuri ale planului
Columbia-Bogota : un spital mult dorit a fost construit cu fonduri americane ,
coruptie+mita =prabusirea unei aripi
Nigeria: puii americani au fost introdusi pt productia de carne si oua de expertul
Davis: un virus local i-a ucis dupa intoarcerea lui in America
Thailanda: nevoia de apa potabila-mare , au fost aduse pompe de apa care au fost
distruse
Ratiunea esecului: SUA voiau separarea statelor de religie , asa cum exista in
culturile lor ,dorinta inadecvata spatiului cultural thailandez
William Lederer si Eugen Bendick :esecurile puse pe seama tehnicienilor americani
,insensibili la cultura+lb. tarilor in care lucrau
Solutia: traiul la comun cu cetatenii tarii vizitate
Fen. Migratiei a fost determinat de oportunitatile oferite de Chicago

Sec XIX-cel mai segregat oras d.p.d.v etnic


SEGREGAREA ETNICA
Contributia lui Ernest N. Borgess ipoteza zonala : impartirea orasului pe zone
provocata de migratie
Michel Nieviorka Spatiul Rasismului
1850-crestere demografica (30.000 locuitori)
1890-1 mil (metropola)
Chicago-cel mai murdar oras din lume pana in 1893
Biserica-rol imp in dezvoltarea comp social, a creat solidaritati locale
Institutii pulice-Biblioteca orasului ( solidaritati locale)
Cei mai influenti oameni ai Scolii de la Chicago- George Herbert Mead (a publicat
articole Filosofia Prezentului
Robert E. Park- Orasul, sugestii pt studiul naturii umane in mediul urban
Strainul-individ care face parte dintr-un sistem, dar nu se simte puternic atasat de
acesta ; nu este complet acceptat de ceilalti membri ai sistemului; are o perceptie
diferita a sistemului,poate trai in marginea diferitelor grupuri, perceptia asupra sa
poate fi polarizata(inspaimanta/fascineaza)
CURS 4
Georg Simmel( profesorul mai multor reprezentanti ai Scolii de la Chicago: G.H.
Mead, R.E.Park, Albion Small, ultimul cel care a tradus din scrierile lui)
Simmel a investigat accelerarea urbanizarii si efectele pe care aceast le are asupra
individului in cultura sec XX.
A distins intre forma si continut in comunicare, afirmand ca FORMA este la fel de
importanta ( a anticipat in acest fel una din axiomele Scolii de la Palo Alto)
Levitic ( Vechiul Testament)
Strainul care s-a asezat la voi sa fie pentru voi ca si bastinasul vostru; sa-l iubiti ca
pe voi insiva, ca si voi ati fost straini in pamantul Egiptului. ( una din obligatiile
importante ale evreilor)
Juridic.Strainul este cel care nu are cetatenia tarii in care locuieste.Strainul
starneste suspiciune.
Xenofobia: frica de straini: cazul extrem de suspiciune
Metarmofozele imaginii tatarilor in sec al XIII-lea in urma calatoriilor lui Guillaume
de Rubrouck si Giovanni Carpini.
Robert Louis Stevenson: Nu exista tari/teritorii straine.Numai calatorul e strain.

Obiectivul fundamental al comunicarii interculturale


Toate demersurile stiintifice din aria comunicarii interculturale isi propun sa dezvolte
competenta de comunicare interculturala.
Acest obiectiv a fost urmarit inca de la inceputurile domeniului, de cand a fost
infiintat Foreign Service Institute ( 1947).
Edward T. Hall (1914-2009), antropolog american
Cum trebuie sa fie un comunicator intercultural?
Aceia care sunt buni comunicatori interculturali stiu sa se exprime intr-un stil
cultural neutru si stiu ce intrebari sa puna pt a rezolva potentialele neintelegeri care
ar afecta comunicarea .
M. Clyne, Cum gandesc si cum vb ceilalti.Prin labirintul culturilor.
Competenta de C. I. : capacitatea unui individ de a face schimb informational in
mod eficient cu persoane din alte culturi.
Obiectivul se poate indeplini prin contactul cu alte culturi si invatarea regulilor din
cadrul acestora.
Normele trebuie privite in interiorul unei culturi si ale unei epoci , nu altfel, nu
dinafara.
A se vedea diferentele culturale dintre tiparele conversationale ( Raymonde Caroll,
Cultural Misunderstandings:The French-American Experience )
Compententa interculturala se poate dobandi si dezvolta prin cursuri,invatarea unor
limbi straine,experiente in alte culturi.

Heterofilie: aptitudinea de a comunica ( a doi sau mai multi indivizi) cu persoane


diferite decat ei (concept definit de P. Lazarsfeld si Robert K. Merton,1964.)
Homofilie: aptitudinea de a relationa cu pers. Asemanatoare
Concluziile cercetarii lui Rogers si Bhowmick (1970)
1.Cea mai mare parte a comunicarii se produce intre indivizi homofili
2.comunicarea eficienta intre indivizi conduce la o mai mare homofilie in
cunostinte,atitudini si comportament.
3.Comunicarea cu maximum de eficienta are loc intre indivizi care sunt homofili din
anumite perspective si heterofili din altele
4.O sursa heterofila este perceputa de destinatar. .
Obs!!! Contactele heterofile furnizeaza opirtunitatea de a-ti dezvolta competenta
interculturala, dar nu garanteza reusita.

Se poate intampla chiar contrariul dezideratului:relatiile interculturale sa te faca sa


deviu mai etnocentrist.
Robert E. Park a fost jurnalist in mai multe orase americane,agent de presa pt
Congo Reform Association,profesor la Univ din Chicago din 1915.
1899-1900; a urmat cursuri de filosofie si sociologie in SUa si Germania,studiind la
Berlin si Strasbourg