Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lMPOPULAR,BA"' R.EtMPOPULAREJ\'.
,:w'
'1
I tNTEMEfAREA TRGURILOR' I A
TtR,GUOARELOn. N MOLDOVA'
.,...
..(
www.dacoromanica.ro
Dr. E. SCHWARZFELD
TIRGUSOARELOR IN MOLDOVA=
BUCUREp
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
E curios chipul cum legendele i croiesc drumul prin multime si cum unii tind a le preface, cu incetul, in curgerea vremei, in adevaruti istorice, cand nu sint in realitate decat o
negare a adevarului. Una din aceste legende
este acela privitoare la navalirea evreilor in Principatele romane si in particular in Moldova. Mai
dannazi inch', un scriitor, cu pretentie de istoric,
manuind date statistice mai vechi, ticluite dup5.
plac, pretindea c evreii au navalit in Moldova
peste voia tarii, cu toate masurile luate de Domni
si autoritati spre a le pune o stavila.
Nimic mai fals, nimic mai contrar adevarului
istoric. Falsitatea va iesi si mai isbitoare la lumina in zioa cand documentele privitoare la itnigrarea evreilor in Moldova, la impopularea, reitnpopularea i intemeierea targurilor i tirgusoarelor vor fi cunoscute in numar mai mare si cand
www.dacoromanica.ro
-4
pe rind si silir pe locuitori sa ia drumul bejeniel. Cand navalirile straine se facura mai rare,
ramaserg elementele naturei, cari devastara sate
ogoare, targuri si targusoare, apoi veniati lacustele, cari ducead foametea pe aripile lor, ciuma,
care secera oamenii cu nemiluita si-i facea sr.'pt
lee lumea in cap.
In fine, cand i hoardele straine i elementele
naturei Mclean' lumel rggaz, invoind chiar bel-
carI storcead locuitorilor maduva din oase, rupeati seapte piel de la acelas contribuabil sad
de la acelas dobitoc i ridicad pang.' i cenusa
din vatra. Si atunci oamenii isi luau lumea in
cap, se desterati pe intrecute, trecand hotarul
pe un pamnt unde natura si dregatoril se argtad, pana la un punct, mai induratori.
Desterarile si bejeniile aducand un gol si mai
mare in targ pustie, mosiile isi perdead din va-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de cuviinta a le da la lumina zilei si a fixa originea si trecutul bor. Dar ceiace intristeaza si mai
C11
www.dacoromanica.ro
Pentru a umplea unele lacune si a lumina is:voarele in mod critic, rn'am folosit de aseminea
de tablourile statistice publicate in La Roumanie
et les 7-uifs de Verax, o carte de ura, scrisa cu
multa rautate si rea credinta. Trebule A, fie dar
bine inteles ca daca recurg la aceste statistici,
ce'mi par alese pe sprinceana, resping in acelas
timp ca false si neintemeiate toate comentariile,
calculele, deducerile i concluziile ce le trage
autorul. Zisele statistici nu sint decat o catagrafie
a contribuabililor si nici de cum a populatiei, cum
insinuiaza autorul. Ele nu pot fi i nici nu sInt
constiincios facute (p. 13), mai putin inca foarte
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I.
noue, nu se urea, dupa cele publicate pang acum, decat la 1780. Ceva mai vechiii este un
hrisov de impopulare, care dateaza de la 1763.
Cu toate aceste, stim c hrisoavele pentru impopularea si reimpopularea targurilor sint tot asa
de vechi ca cele privitoare la impopularea satelor. Conditia de capitenie era ca omul nal venit sa fie strain, de peste hotar : streini dintr'alte
parti loc sad pribegiti din tari de mult vreme
si cei ce ail fost de tam aciasta i s'ad instrainat de pamintul lor, scopul fiind de a spori
numarul locuitorilor si a birnicilor spre adaogere Oral I). Acesti imigranti aveau indoitul
privilegid de a putea ocupa gratuit locurile virane, cu conditie de a cladi binale pe ele, si de
a fi scutiti. de bir pe o vreme hotarita. Mai mult
Inca, spre a adimeni si a retine in loc pe imigrant!, se statornici, in favoarea lor, rupta, prin care
www.dacoromanica.ro
11
fail a mai raspunde, cleat rar, numaroasele na'Asti ce se aruncaa asupra pamantenilor. Apoi,
acesti straini, devenitl proprietari si targoveti, aveaii un drept de servitute pe mosiile ce incunjurau orasele, prin aceia ca puteaii face fan si
a'si paste vitele ce le apartineaii, a lua gratuit
lemne din padure si a face araturi in tarine.
Cele expuse mai sus se gasesc confirmate intr'un document oficial al Divanului Moldovel. General Maiorul Enzenberg, care administra Bucovina putin dupa. rasluirea el, nedumerit asupra
unor chestii juridice, se adresd Printului Moruzi
cu rugamintea de a-i da deslusirl asupra intrebarilor ce i le alatura. Voda Moruzi predete chestionarul Divanului, spre a da intrebarilor desle-
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
13
alte targuri si targusoareD. Dupa ce Vodi recomanda serviciile sale, supuse i prietenesti, de
vecin, da in stire : ca in Staturile mele drumurile
sint deschise i c stapaneste o pace adanca si
c prin urmare Domniilor voastre, puteti s veniti
in toata, siguranta, i fara teama de violenta sai
tulburare, cu marfurile voastre, in Staturile mele
www.dacoromanica.ro
14
asigur c atat la sosire, cat si la plecare, negustoril nu vor suferi nici o strambatate, caci,
Staturile mele se intemeiaza pe lege i dreptate,
pe care ma leg sa le incuviintez fiecaruia. Drept
care, pentru o mai buna chezasie, am iscalit, cu
insi mana mea, hrisovul de f ata, i am pus pi
pecetea 1).
strainilor in
www.dacoromanica.ro
15
i cu armenii 1).
www.dacoromanica.ro
16
sfgritul intgiului
www.dacoromanica.ro
17
stare. Aceasta stare proasta ar proveni, ne zice Domnul, din faptul c s'au dat danie acest
targ la schitul ce i afla in codrul Esti lui, supa-
www.dacoromanica.ro
1.8
sa se aseze in Targul Frumos, care vor fi oameni strdini, din zioa ce vor veni, le dam vreame de odihna, seasa luni, nimeruia nemica s
nu deae, ca sa's poata face cele de trebuinta
asezarii lor ; cum si dupa implinirea sorocului
di odihna, iar pe usor s va aseza birul lor de
catra isprav Tinutului, fiind si de bezmenul ce'i
supara calugarii de la schit aparati si numai dij-
www.dacoromanica.ro
19
mai ales aduceail negotul qi contribuiati la inflorirea tArgurilor. Aceasta nu reese numai din documentele ulterioare privitoare la Tg.-Frumos, ci
inc5 dintr'o marturie contimpurang, a lui Sulzer,
care, cu spiritul seil sarcastic, ne spune c ar Li
o gresala de a se presupune c targul ar repre-
Radu Vel Spatar pentru doi jidovi Avram i Boroh, ci-at venit din raiaoa Hotinului i sa cer ca
s. marga la tairgu la Bacau sa de dumnealui
poronca targovetilor sa-i lase sa-s fac casa la
1) Fr. J. Sulzer, Geschichte des transalpini schen Daciens,
Viena, 1781,1, p. 389.
2) N. Iorga, Studii i Docuatente, VI, p. 295, No. 604.
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
21
clasei antreprenorilor, in scop, de sigur, de a atrage concurentl pentru luarea in otcup a orandelor de natura diversa. Astfel in 1741 Constantin
Mavrocordat pentru orandarie din targul Sucevel,
ce laste a sfintei Mitropolii si pe care Mitrop o-
si
de
www.dacoromanica.ro
22
Alexandru Mavrocordat scuteste de bir si havalele, la 1786 Mai 15, pe un jidov Boroh, carele
se afla' cu locuinta in tinutul FThrraului, de care
Saber, care cumparase cu timpul fabrica de sticli,
avea nevole pentru aducerea materialului din tam
leseasea, cum si pentru alte trebuinte ale fabriceil.
In fine, evreii indeobste erat considerati in orase ca tgrgoveti (bourgeois, Burger), un titlu de
care nu se bucurad in nicio targ occidentala din
Europa, si gratie acestei caliCati erad' pusi pe un
picior de egalitate cu toti locuitorii targului, bucurndu-se de aceleasi drepturi i indatoriri, de
aceleasi favoruri, imunitati i scutiri, lua'nd parte
si la administrarea la Important, din acest punct
de vedere, este hrisovul din 22 Iunie 1745 al lul
Ioan Nicolae Mavrocordat, care declara : datam cartea Domniel Mele tuturor tiirgovetilor moldoveni i armeni, jidovi i altii din Targul din
sus, din orasul Botosanilor, s fii volnici cu cartea Domniei Mele a's stgpani fieste-carele locurile
la fata locului,
ce a avut la Targul de Sus
in s'amnile si pe hotarnaciia, dupa cum li-aii ales
si li-ad stalpit cinstit si credincios boeril nostril 2).
Tot astfel Matel Ghica declara la 12 Mart 1754;
Dat-am cartea DomnieI Mele tuturor taxgovetilor de la targul Botosanilor, pentru locul targului
') N. Iorga, Studii fi Doc., XX, p. 84, V. A. Urechih', ht.
Rom., II, p. 376.
2) N. Iorga, Studii fi Documente, V, p. 243, No. 1 09.
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
II
La anul 1780 intampinam cel dintai hrisov privitor la intemeiarea unui targ si la chipul impopularei sale. :El ne arata rolul pe care'l jucail
evreii in aceasta imprejurare. E vorba de intemeiarea targului Fdlticeni, numit mai intai &1&Mein. Dupg rasluirea Bucovinel, Constantin Mo-
ruzi, succesorul decapitatului Grigorie Ghica, statornicind hotarul dintre Austria si Moldova, potrivit
conventiei din 13/24 Fevruarie 1777, regulA apoi
hotarele tinuturilor megiese cu Bucovina. El in-
II si 12.
2) M. Dr4hicY, Istoriea Moldovei, Iai 1857, 11, p. 45-46.
www.dacoromanica.ro
25
sail o conventie Prin care scrisoare arata numitul boier ca s'ail asazat cu targovetif ce s'ail
adunat acolo pe mosie, ca atat ei, cat si aItii,
ce se vor mai strange, or cat de multi, sa fie
volnici a'si face case, dughene, crasme, velnite
si orice, cu conditie de a plati stapanului bezmenul fixat In acea scrisoare de tocmala. Pentru
evreii insa, cari ca targoveti si de buna seama
ca principalii intemeietori, se bucurail de acelefasi drepturi, se mai stipula anume sa tie o casa
pentru inchinacfunea lor de o parte, far nu intre
crestinf, cari sa, fie aseminea ca si acelorlalte
case, far nu intr'alt chip, cum si un loc afar ca
sa .1i sa dee jidovilor pentru mormanturi, unde
le vor arata ispravnicil tinutului, care loc sa fie
in lung 6 stanjeni, far in lat 8 stanjeni. Asisderea
velniti cand or vrea sa faca pe mosia aceasta,
nimic bezman sa, nu deie si orfunde isi va apuca
www.dacoromanica.ro
26
tocmala din Vladeni se refera la cea din Falticeni, nu incape indoiala ca aceasta din urma a
lost luata ca prototip si ca trebuie sa fie o copie aproape fidela a et, dupa cum se poate admite, fara greutate, ca Costache Mares a calcat
pe urmele lui Basota, unde 1-a fost cu putinta,
spre a asigura viitorul si prosperarea targului. *i
tocmai in scrisorea de tocmala vedem rolul co1) Uricarul, XVI, p. 129-13r.
www.dacoromanica.ro
27
ce vor sg dee toti negutitorii, bezman pe an, inteacestas chip am avut tocmala si asazare, dupg
cum mai ios sg aratg.' in ponturI cu cei mai intai
negustori jidovl si anume Jun') Aizic ovici, Marcu
Aizicovici, Mochil Moscovici, Leiba zet Borohoyid si a tuturor tovarasilor.
www.dacoromanica.ro
23
nie in locul petrecerel lor; iar de alta parte imbolditl de propaganda pe care cel patru evrei
de mai sus o facura in intelegere cu proprietar,
umbland din loc in loc i provocand pe coreligionaril lor, i mai apol i pe crqtini de a veni
cu el spre a intemeia ncul targ. Ne aflam aci in
fata unei procedurl, care pare a fi lost obicinuita,
pururea la infiintarea targurilor noue sad la reimpopularea targurilor vechi, i in care evreii
jucad rolul de emisari i propaganditi. Pare
chiar ca" Vod i boierii se slujiail de mijlocitori
evrel cand tinead sa aduca in Ora vre-o categoric de oatneni de care avead nevoie. Atare e
cazul cu lucratoril de postav din Zaleszczycki,
cu care Grigore Alex. Ghica intemela fabrica de
postav, in 1764, la Chipareti, i apol la Filipqtil Noll).
Intemeiarea targului Vladeni se face dar in
www.dacoromanica.ro
29
3. oNegutitoril ce vor veni on crestini ori armeni sad jidovi si vor vroi ca sa'st faca crasme
dughenI la ulita, ori cate randurl de dugheni
ar face, ea sa nu ma amestec ; ci singur, numiti
negutitori, sa alba vole a imparti locul, i sa'si
faca dugheni, crasme la ulita volnici sint, si ea
sa'ml lea bezmanul dupl tocmala ; iar la partea
mahalalei el si alba treaba a da loc celor ce ar
veni sa se aseze.
4. Cei ce vor voi a sa asaza la mahala, meten sa orice gospodarl, sa fie volnici a'sl face
case, si locul ce ii s va da sa fie zece stanjini
lunguL i chid stanjini curmezisul, care ail a plati
www.dacoromanica.ro
30
la ima* sa fie
pliti cite doi lei de caldare pe an i de la pidure sa nu fie oprit nici odineoare, insa datorl
sa fie toti acel ce vor face velniti ca in cata
curgere de ant sa vor pute indestula cu lemnele
ce sint jos la pamant, la velnitele lor si nu fie
volnici a tila lemn verde din picioare pang cind
se va sfarsi tot lemnul cel de jos, i atunci ii si
va da vole sa tale si lemn de acel verde si ardi
la velnit.
www.dacoromanica.ro
31
a vinde casa sail dugheana cu locul sag, volnic sa fie ; insi acii ce
vor cumpara sa aiba a'i plati (proprietarului)
I 1. Vrand tb.'rgovetii
all
SOU publicatia.
www.dacoromanica.ro
fie obftfrea
32
bele indreptate aveail toatii aparenla unor greseri de tipar. Cuvintele, ce mi s'au pkut omise, le am pus in parantez. Originalul era semnat de Const. Mare.
www.dacoromanica.ro
33
peste hotar, Tar nu din locuitoril parnantului acestuia, fiicandu'si dugheni si alte intemeierl pentru
petrecere si alisverisul lor sa urmeze intocmal
dripa asazarea ce aii facut cu stapanul m(*ei.
Iar dup ce rezuma toate punctele stipulate in
conventie, Voda adaoga: spre aceasta dar iata
prin cartea aceasta a Domniel mele intarim targovetilor crestini, armeni i idovi, ce se vor aduna cu locuinta la acest targ, c dupa asezarea
si tocmeala ce ail avut cu numitul stapanul mosiei, sa sa urmeze in toate intocmai si pre deplin
nestramutati in veci dup a. cum se cuprinde la acelas scrisoare, si sa stapanTasca fieste carele cu
pace casele, dughenele, crasmele ce vor face
intr'acest targ, dandu'si bezmenul numal pe cele
ce se arata la scrisoarea de tocmala', cu mai mult
s nu fie suparati '). 0 formula, adica, pe care o
gasim intocmai in hrisovul de fundare a Falticenilor, si care ne dovedeste si mai mult, prin stereotipia el, ca este. formula cancelariei Domnesti
din vechime, ca si rezumatul, ca i scrisorile de
tocmall ce se inchelail cu targovetii, chernati din
strainatate. In fine, stipulatia privitoare la sinagoga, la bail si la cimitir dovedeste c toll fondatoril targurilor celor noue, ineall, cu tot dinadinsul, a atrage pe evrel, cari, la drept vorbind,
alcatuiail grupul cel mai activ al targovetilor, care
dadea targului avant si prosperitate. Un autor
4)
Vezi Anexa I.
www.dacoromanica.ro
34
francez, nu tocmal favorabil evreilor, ni-i caracterizeaza astfel intr'un rnemoriii din 1787 : Trebuie sa dam evreilor ce este al lor, slut cumpatati, platesc darile fara vorba, se imbogatesc
incet i nu'si trimet agonisirile peste hotare. Au
dat chiar pret unora din productele tarii ; inainte
de ei pieile de lepure se aruncad, dinsil au vazut
da vole de a se face targ cu conditie ca sa adune jidovii i altil numal din cei straini de
peste hotap>
o formula pe care am intimpinat-o
mai sus in hrisovul lui Grigorie Calimah din 1763,
privitor la reimpopularea Tg.-Frumos dovede-
ste ca nu poate
fi
despre o navalire a jidovilor in Moldova, in sensul unel imigrari nurneroase, facuta peste voia
tri1 sail a conducatorilor el. Atragerea strainilor
crestinl si evrel era, din potriva, preocuparea
principala a Voevozilor si a boierilor. Despre Mihaid Sutu, urmasul lui Alexandru Moruzi, ne spune
uo-32.
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
136'
de Prut.
Dac5 1-am crede pe Zamfir C. Arbore, tirgul
Bd4ii n'ar fi lost infiintat dec5t in 1818, dup5
r51uirea Basarabiei. El afirmi : In timpul domniel parngtene, B51ti nu era comun5 urbana, nici
macar tirguor, i in locul actualului ora era
un mic stulet inarnolit in nite b51ti. 0 simpl
imprejurare a fcut ea acest sat, foarte r5u aezat, & fie transformat in ora, capitala de judet.
La 1818, in zioa de 19 Aprilie, impAratul
Alexandru I venind din spre Hotin i mergnd
la Chiinaii a fost nevoit s inopteze la Balti,
unde s'a inknolit greaua tr5sur5 imperia15. Aci
i-a sosit tirea despre naterea nepotului si
Alexandru II, i, in amintirea acestui eveniment
de familie, dinsul a dat satului Blti prerogativele
unei comune urbaneDi).
Dac5 nu se poate contesta ea impAratul Alexandru I a transformat 1351tile in capita1 5 de judet,
se poate ins5 afirma cu sigurant5 ca Zamfir C.
tachi, El fiinta dar inainte de anexarea Basarabiei atr Rusia, la inceputul secolului al XIXlea 2). In realitate insa a fost infiintat, de nu mai
I) nue& C. Arbore, Basarabia In secolul XLV, Due. 1898,_
pag. 285.
www.dacoromanica.ro
37
inainte, sigur insa la 1779, sub Constantin Moruzi, care daduse proprietarului de atuncea, pe
cat se vede, un brisov de intemelare. Ceiace ne
face a inclina spre aceasta parere e c mai dam
si de un al doilea hrisov al acelulas Domn din
12 Ianuarie 1782, care avu de tinti, de buna
acestui tirg pentru plata ce le lea de pe lucrurile ce le vindu, precum si hrisoavele citate
mai sus, pe care le produsese proprietarul Baltilor, in scop de a obtine ultima intaritura Domneasca 1).
www.dacoromanica.ro
38
marul evreilor trebuia s covarslasca pe al celorlalti tirgoveti, reese de acolo ca zisa statstica
din 1803 nu pomeneste nici nfl negutitor si nicl
un targovat crestin, ci numpi 120 liude, de huna
seama mahalagil, si 25 breslasi si scutelnici
Evreil devenira, dealtfel, poputia covarsitoare a
tirgului si numarara, in 1892, 7143 sullete, la o
populatie totala de 11.1183). Cat pentru avantul
ce'l dadura orasului, se vede de acolo c un
www.dacoromanica.ro
39
al o deosebita
placere de a sosi la BIi. Aci domneste harnicia,
negutitorii sint nurnarosi si populatia considerabila. Afara de iarmarocul aproape zilnic, tirgul
are iarmaroace de vite foarte dese si se lac in
fiecare data alaceri pentru multe milioane de ruble . . Negutatoni sint aproape toti evrei> I).
Tot in veacul al XVIII-lea, pe la slarsitul patrarului al treilea sall inceputul celui de al patrulea,
se infiinta tirgul Pazdreni, in tinutul Ia1, partea
de dincolo de Prut, care era, la 1803, proprietatea Vistierulul Bals2). N. Iorga crede ca." a lost
colon;zat cu evrei de peste Nistru 3). Nu stim
intrucat presupunerea ca evreii ar fi venit de peste
Nistru este intemciata in totul saU in parte, sigur
insa se poate admite c tirgul a lost infiintat si
in mare parte populat numal de ei. Condica liuzilor
!Ara' a intimpina vreo activitate,
www.dacoromanica.ro
40
Daca ar fi sa dam crezare Dictionarilor geografice ale judetelor, trebuie s admitem ca. i alte
targuri a fost infiintate de la raqluirea Bucovinel
pang la finele Dornniei lui Scarlat Calirnah. Atare
ar fi Hamorni(a (tin. DorohoiiI), intemeiat putin
dupa rgqluirea Bucovinei2); Moinefti (tin. Bac*,
intemelat la 17813); Ndmdloasa (tin. Putnei), intemeiat la 18184); Pa,rcanii (tin. Suceava), infiintat
la inceputul secolului al XIX lea 5); Rdeleing (tin.
Dorohoi), intemeiat la sfarqitul veacului al XVIII lea,
i care ar fi luat avant mai ales de la 1812 ina9 Uricarul, VIII, P. 340-41.
2) N. Filipescu-DubN, Dictionar geogralic al fad. Doroltoiu,
p. 209.
Ortensia Racoviin', Dictionar geogr. al jud. Bacau, p. 543.
4) M. Canianu si A. Candrea, Diction. geogr. al jud. Putna,
p. 196, data neexplicabilA, cu cgt autoril ne spun a tirgul s'a
infiiMat pe Una hrisovului din acel an, clat de Mihail Stitt].
Serafim lonescu, Diction. geogr. al jud. Suceava, p. 233.
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
timpina acel rapt in hrisoave ulterioare, privitoare la alte tirguri, !Ana i in momentul cand
aa zisa chestie a vagabonzilor va fi push' fatis
www.dacoromanica.ro
44
defectuos
www.dacoromanica.ro
45
intai Podul Leloaiei; dar orasul nu lua avant decat sub Ionita Sturza, care acorda proprietarilor
doug hrisoave pentru impopularea targului nal
intemeiat.
www.dacoromanica.ro
46
Faptul c o evreica, proprietara sau orandaita hanului, va fi facut un pod peste Bahlui,
poate nu atata in interesul comunicatiei, cat al
alisverisului ce voia sa'si asigure, nu ne poate
surprinde. Evreii tineati din timpurile cele mai
veal podurile riurilor, cum tineaii si luntre pentru trecerea apelor si a vadurilor, percepand
brudina pentru ele 2). Daca traditia insi este adevarata, femela Leloale si nu lloaia
caci acesta era numele primitiv al satului
a existat
cu mult inaintea inceputului veacului al XIX-lea.
Satul sail localitatea, cunoscuta sub nuinele de Podul Leloaiei, este pornenit inch in intaia jumatate a
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48 ---
de la 1818 pana la venirea lui Ionita Sturza, impedecat-aa desvoltarea nouluI targusor ? Nu stim
Inca. Podul IloaleI nu lu caracterul until targ
cleat la 1823, cand Vel Vornicul Sarban Negel,
proprietarul mosie1 Scobantenii, obtinu si el un
hrisov, la 25 Mal 1823, de la Sandu Sturza, care
invoi de a alcatui targul din noti
care alca-
La rindul sau Vel Vornicul *tefan Roset, epitropul purtatoria de grij al averilor Hatrn. Con-
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
ranta ce o hrania proprietarul de a vedea numarul evreiio nmultindu-se, iar pe de alta parte
constitue o contrabalantare a avantajurilor, de care
se puteaq bucura evreii ce s'ar fi asezat pe mosia Scobantenii a Vornicului Sarbau Negel. Daci
acest din urma isbuti s. obtie voia de a intemeia
un targ alaturea cu Podul Iloaiei, peste obiceiul
stabilit, e ca fusese din putinii boleri ce aU ramas credinciosi lui Ionita Sturza, pe cand Stefan
Roset, si de buna seama Hatmanul Palade, eraii in
rndul protivnicilor lui, refugiati in Bucovina, cari
*tad si intrigati hojma contra lui Voda2). Primind invoirea de a deschide targul noit Scobantenii, si nu o simpla confirm are a unel vechi autorizari, g.rban Negel obtinu, dupg orandulala,
si scutire de bir pentru noii veniti. Art. 6 al hrisovului glasueste intre altele : Si spre interne'tare, ca un lucru ci sa alcatuesti din noir, hotarirn
1)
2) N. Iorga, Acte fi fragmente cu privire la Istoria Ronanilor, It, p. 689, unde Vornienl Roset figureaA printre
protestatori.
www.dacoromanica.ro
51
cuprinde fiisti care cu binaoa sa sa platim bezman hotarat de a purure si in veci cate patru lei
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
53
54
55
www.dacoromanica.ro
56
Or cum ar fi, proprietarul se inselase in socoteala sa, pedicele ce le puse evreilor fur spre
dauna lui i pusera stavila avantului ce voia sa
dea noului targ. Unele conditii, stipulate in invoiala de mai sus, fiind mai desavantajoase ca
acele ce evreii le obtinura la Hatmanul Palade,
dinsii preferara sa se aseze pe mosia acestuia, ocolind Scobantenii. Recenzimantul din 1831 ne
arat Ca populatia din Podul Iloale poseda un
numar egal de evrei i crestini, numarand fiecare
cate 281 suflete; nu stim insa la ce cifra se urea
aceia din Scobanteni. Ca trebuia sa fie inferioara
acelela din Podul Iloale propriu zis, rezulta de
pe aceia el succesorul lui *erban Negel, Neculal
Cantacuzino biv vel Logofat i cavaler
cum il
numeste un hrisov
care curnpara la mezat mogia Scobantenii, fu silit se: schimbe conditiile asezaril, care furi incuviintate de Mihal Sturza in
hrisovul sail din 22 Mai 1839. Restrictiile impuse
evreilor nu mai sint repetate, plata bezmanului
este redusa, si tot astfel toate celelalte venituri
ale proprietarului, mai ales daca tinem socoteala
de cursul scazut al monedelor. In fine, fapt si
www.dacoromanica.ro
57
propriu zis, isi tocmira inca in 1823 doua sinagogi, eel de pe mosia Scobanteni au remas tot
la o singura sinagoga, ba, pare ca nu inaugurasera Inca nicl feredeul, nicT cimitirul. Art. 4 al
hrisovulut stipuleaza, in adevar, ca dumnealui
logofatul va trebui sa le dea terenul necesar fara
plata, acolo unde va voi si va gasi de cuviinta 1).
Alaturea cu Podul Iloiei fura infiintate, sub
Ionit Sturza : Sdvenii in tinutul Dorohohilul, Rte.
cecea i Frunuqica in tinutul Botosani, Buku1 1 in
tinutul Niamt, Sculenz7 in tinutul Iasi, Caiutul in
tinutul Bacati, Ndmdloasa in tinutul Putna, Drd-
18
www.dacoromanica.ro
58
vel Spatar ca s
face velniti, berarii, vor vinde bauturi sail pacura, precum i de la acei ce vor deschide
pitaril, mungeriI i sapunerii. Stapanul targulul are dreptul de a intari pe starostil de bresle
si a rindui pe capitanul argului. Hrisovul prevede asemenea drepturile proprietarului pentru
zilele de targ sad iarmaroc i invoeste targovetilor dreptul de a pasuna pe imasul mosiel, cel
de la mahala o vita, dol boi pi o vaca bez
tab, lar cel de la ulita cate un cal si cate o
vaca bez vitix.. Proprietarul dispune de venitul
cantarului si este autorizat a's1 aduce 30 llude,
oameni strain!, de peste hotar, pentru paza tar-
www.dacoromanica.ro
59
nu thrgoveit
www.dacoromanica.ro
60
acela lucru despre niste targusoare noil intemeiate, infundate in colturile departate ale Moldovei, ale carora ecoii, ba nici denumire, nu
putea rasuna la urechile populatiei evreesti din
stra.'inatate. Ca pilda pentru mijloacele ce se puneati in joc pentru a atrage pe evrei in nouele
firguri ne poate sluji tairguorul
.Ncitmiloasa, a-
Evreii eraii dar mult mai numlrosi, tar cea mai mare parte
din crestini, plugari din sat.
www.dacoromanica.ro
61
sa'si impopuleze targul cu evrei, nu rezulta numai din faptul ca sinagoga ce le-o cladise era
incapatoare pentru 4-600 persoane, ci Inca din
epizodul de mai la vale petrecut la 1830.
In acel an, cativa targoveti crestini facura.'
propaganda pintre cei din targusor si din sateCanianu i Candrea, Diction. gthgr. al judetalui Patna,
rag. 196.
2) Theodor N. Ciuntu, Diction, geogr. al jud. Tecucia
pag. 259.
www.dacoromanica.ro
69
care lug o bucatg. si o mnca. Apoi, and si altora sa manance, indemng norodul sg ft-Masa in
bune relatil cu evreil din targusor 1).
meiazi cu atat mai sigur pe adevgr, cu cat intampinam agitatii contra cutitului hahamului in
Focsanii Munteni Inca la sfarsitul veacului al
XVIII-lea si la inceputul celui de al XDC-lea2).
Agitatii de asemenea naturi s'aii putut dar produce, si in noul tgrg invecinat: Namaloasa. In1) Fraternitatea, IV, 1382, p. 285.
1) V. A. Urechil, Istoria Romanilor, VIII, p. 63s-36.
www.dacoromanica.ro
63
spre a-i pune capat, dovedeste dorinta lui ferma de a'si pastra populatia evreiasca si a atrage
noui imigranti
IV
nu aveail cleat capitalele de district, vazuri infiintandu-se, in cel dintai : Murgenii, .Plopana,
Puefti i Pungeiti, in cel dealdoilea : Coddeitii
si Negreflii. In judetul Covurlui se infiintara :
Berefti, Foltegi, Pechea i Rogojensi. In judetul
Putna : Domne,s1i. In judetul Tecuci : Podul-Tur-
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
necunoscut
www.dacoromanica.ro
66
scutite de bir. Deqi aceste familii apar ca intemeletoare ale tirgultif, se vede ca o neintelegere
oarecare cu proprietarul impedeca desvoltarea
luT. Sinagoga nu fu cladita deck pe la 1851-1852,
darui
comunitatel un loc in a-
ck cu mult greutate i, dna' dam crezare statisticel din 1859, n'ar fi intrecut decat cu ckeva
unitati pe acea a cretinilor, 176 evrei fata cu
172 cretini. La 1890 numarul evreilor era de
peste 500, dintr'un total de aproape t000 suflete 2). El scam la 350 in 1899.
Dupa afirmarile lui Filipescu-Dubati 3) Darabanii
ar fi fost intemeiat pe la 1836, de marele logofat qi general Teodor C. Balu, proprietarul moiei cu acela nume, dar n'a capatat hrisov deck
la 21 Iunie 1837. Acela autor adauga : Prin
construire de dughene, prin publicatil facute pentru inlesnirea de traia i negot, s'an adunat romani, dar in mult mai mare numar evrei, introdui de catra Leiba Gheran Darabaner, foarte
cunoscut ca vechiti orandar al rateelui, ce era
construit pe drumul mare. Evreil (-rail mai ales
atrai prin faptul ca pe aid treceati carauii in
www.dacoromanica.ro
67
prietarul a facut inscrisul de invoiala cu Cargoyeti, pe timp de 25 ani, dupa legea bezmanului
din Codul Calimah.
de farnilii, admitand c cifra era exacta si nu inferioara realitatel, numal 16 figura5 ca dajnici
negutitori 8i mestesugari in 1839. Celelalte, pe
www.dacoromanica.ro
- 68
stui punct nu poate fi. Data indicata, 1840, concordeaza cu o notita publicata in Fraternitatea O.
Aceasta data nu e exacta. Podul Turcului figureaza deja ca targ pe tabloul obstimilor satesti
din 1834 2); iar in tabloul statistic din 1838 gasim, in acest targusor, 55 familii evreeti, earl dadeaii, in 1839, un numr de 30 birnici fata cu
47 crestini, ceiace ne arata Ca targul a fost intemeiat cu mult mai inainte. E mai mult ca probabil ca targusorul s'a infiintat pe la 1830, in
virtutea unui hrisov a lui Ionita Sturza ai'al va
fi luat inceputul de la cele trei ratose, de bung
seama evreesti, ce erati pe acolo intre 1827-28.
Acesti orandari, indemnati de proprietarul moalai, facura apol propaganda pentru impopularea
tirgului, intemeiat pe vatra satului, uncle o biserich' fu cldit inca. in 1830, ceiace explica prezenta a 187 suflete crestine in statistica din 1831.
Data, ce ne-o da autorul Dictionarului geografic, anul 1840, va fi fost, fara indoiala, aceia
in care s'a stabilit o invoiala definitiva intre proprietar i targovef, cand li se harazi evreilor,
de veci, si locul citnitiruluT, inaugurat la 1842 3).
www.dacoromanica.ro
69
nu a fost intemelat in realitate decat ceva inainte sati putin dupi 1838-39. Targuorul nu figureaza pe 1 sta din 1834 si nici pe tabloul statistic din 1838. El fiinta insa in anil 40. Gasim,
Filipescu-Dubn, Dicfion. geogr. al jud. Dorohoin, p.
292-93-
www.dacoromanica.ro
v.
70
1846 tacsia
gerea vremel
www.dacoromanica.ro
71
teristic e si art. 8, care declara ca de la implinirea a 3 ani i incolo sa nu fie volnici alti
negustorl straini a veni cu marfa, de care vom
ave nol, afari de cel ce vor fi asazati cu dughenile aci in targ. In fine, fiece gospodar e
volnic a tine, adica a paste pe imasul mosiei,
cate doua vite pentru casa si a vinde dugheana
in libera vole, cu singura conditie ca contractul
sa fie incredintat de proprietarul mosieT. Articolul EL sfarseste : *i pentru credinta i intccmal
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
la acea data inainte ail a plati ii otcupul pe rachid i pacura. Proprietarul ii rezerva casapiile,
vanzarea fanului, a orzului i a ovazului in detail,
i c
InvoTala vorbeste
tie infih:4area tirgului la 1345, &and fiiMa, la acea epoc, de
un nunah'r de ani. Aceasta reese si din art. 5 al aseArii, care
spune c gospodarii a a'0 face dughenile panl intr'un an.
Doar nu vor fi stat gospodarff 6 ani sub cerul liber.
www.dacoromanica.ro
74
inainte de a sa aduna zisul numar vor fi cu totu/ opritr de la vanzarea lu, intalegandu-sa in
sfarit ca acii 6o gospodari trebuie sa'si fad'
fieste care dughiana sa 1)..
Intrucat vanzarea vinului era o necesitate absoluta pentru orice carciumar, stipulatiile acestui
articol ne dovedesc ca proprietarul tinea sa introduca in conventie un stimulent spre a sili familiile de mai inainte stabilite de a face propaganda activa pentru aducerea de nol gospodari
evrei in targusor, i a'l impopula cat mal in
graba.
Pentru Cooldigti datele statistice nu lasa indoiala c. targuorul a fost infiintat de evrei.
In 1838 statistica ne d. 45 de
familii, stabilite
www.dacoromanica.ro
75
ca.
autorul Dictionarului
2)
www.dacoromanica.ro
76
preuna cu satul, numara 99 familif cu 497 sufiete, din cari 5o familii evreWI, dar populatia
satului e contata la aceia a targuvnului').
Targwrul Negreei, autorul Dictionarului geo grafic ni'l d ca infiintat la 18142). Aceasta a-
buna searna anul 1835 saa 1836 cand proprietarul v a fi obtinut de la Mihaii Sturza un hrisov
pentru intemeierea luL Aceia ce ne face a inclina spre aceasta data este faptul ca in recen1) Filipescu-DubAil, Diction. geogr. al jud. Dorokoi, pag.
208 i 210.
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
locuinta in ulit nu se vor putea apAra de aceast5 lucrare sub numire de t5rgov5t t).
Dealtfel nu gisim in 1839 nici un dajnic crestin tgrgovat in ofaselul noti intemelat, unde evreil
a constituit, de la inceput, populatia cov5rsi-
pe recenthmantul din 1838, desmint aceasti afirmare. La 1846 Urdestii avea 22 dajnici evrei,
tacsia fiind arendat cu 1326 lei 4). Motive economice ins4 par a se opune la cresterea si prosperarea evreilor stabi1ii, i or5'selu1 p5r5sit de
I) Inedit. Vezi anexa VII.
1) C. Chit*, Diction, geogr. al jud. Vaslul, p. 129.
3) C. ChiriiA, Dicf. geogr. al jar!. Fdlcin, p. 204 5. V.
4) Buletin, foaie oficiald, XIV, No. 51 p. 205 a.
www.dacoromanica.ro
79
cu 52 familii Israelite. El avea, in 1859, 28 dajnici evrel cu 196 suflete. Cele 155 suflete cres-
tine,
alta indicatie. Cifrele urmatoare, scoase din statistica din 1838, dovedesc c toti proprietarii ti') Monitorul Oficial al Moldovel, 27 August 1859,
Verax, La Roumanie et les yuifs, p. 31.
1) C. Chirqh, Diet. geogr. ri fie.l.
p. 204.
9 Ortensia Racovi Dic,t. geogr. al jud. Bacdu, p. 584.
4) 0. RacoviO. Diction. geogr. cr1 jud. Bacda, p. 584.
www.dacoromanica.ro
80
Fundarea tuturor acestor tirgroare i chemarea evreilor, spre a le irnpopora, sint in contrazicere isbitoare cu legislatia asupra vagabondajulul, care se intinde ca Lin fir ro in tot tiinpul
domnie lui Mihal Sturza. Aceasti legislatie a
fost i este pururea Tnvocati spre a dovedi c.
evreii a fost considerati, de multi vreme, ca
nite musafiri nepoftitI, cafl a nivlit in Moldova pe c5I pfez* peste voia guvernulul, a autorititilor i a trii. Unci cred ci. vor acoperi
astfel faptul chemirei in tari a evreilor de citri
biteie, cari erad pe atuncea unicii reprezentantl
al opiniel publice i ai t5xii. In realitate, misurile
i decretele contra vagabonzilor nu a5 avut nici
cind scopul de a opri imigrarea evreilor in Moldova, Vodi i guvernul s'ar fi pizit a lua atare
rii
bolerimil.
www.dacoromanica.ro
81
in targurile nog create, intaresc, dimpotriva, conventiile, incheiate cu evrei sail i acele in care
venia sa se aseze in oi ase marl ca Iai, Botosani i altele, cu o populatie evrelasca insemnata, se puteaii oarecum sustrage controlului politienesc si al administratiei, nu se poate spune
niciodati de a indeparta pe
www.dacoromanica.ro
82
83
aceasta orandulal a apararel bezmanului rernaind i havra evreiasca ace mare, impreuna cu
www.dacoromanica.ro
81
fi
trebuit sa tresalte de
www.dacoromanica.ro
85
pi
purile, se aratara in public si in Obsteasca Adunare, partizani ai mgsurilor luate contra navalirei
evreilor, se intreceaii, care de care, sa atragg
cat mai multi evrel in targurile lor. Am vazut
mai sus chipul cum se impoporarg nouele targusoare, intemelate pe acea vreme, dar i stgpanitorii targurilor, infiintate mai inainte, se opintira sg's1 inmultiascg numgrul locuitorilor. Astfel
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
siva sad restrictiva' inscrisa in scrisoarea de tocmala, si care nu avea sa, cada sad sa se indepliniasca decat in acelas an. Ca pilda, se poate
cita conditia stipulata in conventia targusorului Poieni, in care se interzicea evreilor de
88
putina greutate ce o punead boleril pe dispozitiile legilor si ale regulamentelor cand interesul
lor propriii era in joc, precum si mijloacele intrebuintate spre a atrage pe evrel in targurile lor.
Articolele 18 si 19 din asezamant glasuese :
Art. 18. Pentru orice lucrari atingatoare de
www.dacoromanica.ro
89
and duplicata socotiala de cheltuieli la sfarsitul fieste-carui an proprietatii, neputand i nefiind slobozi
a cheltui vreun ban, peste acel budget imbunatatit, Fara stirea i voia proprietatii . . .1).
Mult mai caracteristic, pentru chipul de a atrage evrel in targurile nal intemeiate , este hrisovul dat logofatului Alecu Mavrocordat, proprie-
www.dacoromanica.ro
90
VI
www.dacoromanica.ro
.91
prin sate, dar nici pe la drumuri, nicT prin targuff, si asemenea sa nu fie slobozi a specularisi
nici cu vanzare de ale mancarel nici la un loc,
nici prin targuri, nici prin sate, nici pe la drumull, 'far afara de speculatiile oranzilor de bautura si a dilmurilor, precum si a vanzaril acelor
de ale mancaril, alte osebite pozvolite speculatil
1) Analele Parlamentare ale Romdniei, X112, p, 360.
2) Analele Parlamentare ale Romaniei, X112, p. 367 i 368
www.dacoromanica.ro
92
vor fi slobozi jidovil a face in Ora' si pentru intrebuintarea acelor osebite speculatii vor putea i
a avea vremelniceasca sedere -prin sate ').
Nu avem s examinam aci motivul care a inspirat legea si arnendamentul in chestie. Adunarea vota i legea i amendamentul, i ea fu
supusa la sanctionarea Domneasca. Mihal Sturza,
care luase cu cateva luni mai inainte mai multe
masuri hartuitoare contra evreilor si promulgase
instructiile contra vagabonzilor, nu se putu stapani fata cu aceasta propunere, atata i paru de
monstruoasa. Pe temeiul art. 52, Cap. II al Organicescului Reglement el pofti Obsteasca Adu-
Printipat,
3. Cu aceasta pustiire s'ar face o lovire asupritoare in dreptatile proprietatil, mai ales a nu
,) Analele Parlamentare ale Romkniei, X112 p. 533, No. 39,
litera A.
www.dacoromanica.ro
93
pe lng care se adauga si invaluirea a unui insemnator ram a veniturilorNisteriel, a careia implinire numai prin tacsil se poate inlesni, propunem Adunaril ca sa intoarca luare aminte asupra acestui predmet i s margineasca a sa lucrare atingkoare de jidovi numai incat priveste
pe acei de prin sate, numai Inti sa sa vaz rezultatul ce ar aduce aplicatia acestei masuri,
apol dup ispit & se poata regularisi in vrewww.dacoromanica.ro
94
dinta sa din 4 Martie. Ea pasi pe data la desbaterea lui si cu majoritatea de doua treimi reveni asupra votului sau anterior. In raportul sau
catra Voda, Presedintele Adunarei II informa ca
Obsteasca Obicinuita Adunare dup tratatia
debatatia urmata cu majoritaua glasurilor, gaseste
Inaltele aservatii, cuprinse in acest ofis, foarte
drepte i temeinice, hotareste ca, potrivit cu acele, incheerea ei de mai inainte, in acela ce se
atinge de puntul intaiii a proiectului pentru trei
pricini ce impovoreazi pe lacuitori, sa se cunoasca marginita numai pentru lacuitorii de prin
sate 2).
Dar motivele invocate de Voda, pe care Adu-narea le gaseste drepte si temeinice, ne explica
de ce evreii eraii intemeietorii targurilor si pen1) Analele .Parlamentare ale Ronuiniei, NW, P 534-5. No.
39, litera C.
2) Analele Parlameneare ale Ronanier, XIV, p. 372-73,
535 i 536-37, No. 39 lit. E.
www.dacoromanica.ro
95
96
voeste deschiderea de targ non', hrisovul ne spune <<c Inmultirea targurilor este un mijloc necontestat pentru inflorirea comertului ...').
Targul Iveti, desi situat in partea de Sud a
Moldovei, numara dol ani dupa. intemeiare, in
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
galniceanu in 1862, pe mosia sa, cu hrisov Dornnese 2) ; dar nici aice nu avem amanunte.
Alaturea cu impopularea targurilor nog intemelate, crescu si populatia din targurile create
mai dinainte, prin imigrarea sad asezarea necontenita a elementelor noue, in urma propagandei
%cute de cei mai dinainte stabiliti, propaganda
facuta cu invoirea, i -Far doar si poate, cu stimularea proprietarului targului. Recenzamantul
nu ne putem da seama,
www.dacoromanica.ro
99
vechi, pusera in valoare, alature cu evreii bastinasi, atat prin harnicia lor, cat si prin spiritul lor
de intreprindeKe, roadele pamantulul, pe care se
asezara. Agricultura lua un avant, pe care nu'l
cunoscuse mai inainte. Pamanturi, lasate in paragina secole dearandul, si cari serviag cel mult
ca imasuri, pentru pascutul vitelor, furl brazdate de plug. Veniturile mosiilor crescura vazand
cu ochiT. Materii brute, cari mai inainte nu aveag'
nici o valoare sag o valoare cu totul neinsemnati, capatara o putere de cumparatura, care aducea belsugul in casele stapanitorilor si a incunjurimel. Targurile i targusoarele devenisera centre importante pentru schimbul, vinzarea si cumpararea produselor de tot soiul din regnul animal,
vegetal si mineral. Exportul crescu din an in an
Inteo proportie geometria. ; comertul se ridia.
la o treapta necunoscuta in vremile trecute.
Budgetul tarilor romane, saracacios si anemic,
atinse cifre negandite i nevisate.
Mestesugurile foarte primitive se transformara
si ele sub munca i sudoarea acelor oameni harnici, cari emancipara cu incetul i cu o perseverenta rara, targurile ce le locuiag, apoi intreaga
iara, de sub tutela strainatatei, retinand in tar
multe sume de acele ce se cheltuiati mai inainte pentru obiecte fabricate, fie de prima necesitate, fie de lux.
Industria mare i datoreste si ea in bung parte
www.dacoromanica.ro
100
In uitare. Aceiasi boieri sa descendentii lor, aceiasi proprietari, oameni politicI, carl se slujiseri
de evrei ca de un adinirabil instrument pentru
prosperarea lor proprie si pentru propasirea trii,
pentru valorificarea mosiilor si a produselor pamintului, se intoarsera naprasnic contra salahorilor de la primul ceas si'l tratara mal rail ca
pe fii vitrigi, ca lepre. Evreul isi facuse datoria,
n'avea decat s plece.
Poate fi interesul mornentan al politicei si al
politicianilor de a se lua masuri exceptionale
contra evreului, va veni insa o vrerne cand istoricul impartial, gratie documentelor, azi inca necunoscute, va lumina scenele i faptele din crecut i, faca.ndu-le deplina dreptate, va recunoase
evreilor serviciile ce le-au adus tarilor romane si
Romaniel i meritele ce 1i-aU castigat.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
DOCUMENTE PRIVITOARE LA FUNDAREA
TARGUSOARELOR
1792 Julie in 12
Cu mila lui Dumnezeil, Nob Alecsandru Constantin Moruz,
Voevod Domnu Thrif Moldovei.
Facem stire cu aceasth carte cg dupg jaloba ce a dat chtrg Domnia me o samg de jidovi de peste hotar, de alte phrti
strgine, ce a venit in pirtea Moldove, rughndu-v h. ca sg
.aibh vole sh fach thrg nod la tinutul Sucevil, pe mosia V11deni a dmsale Costald Maris (am dat porunch) s s aducg
pe amhndouh phrlile de fa i sh fach asezare intre dInsisf
pentru venitul moiei. 1 dui:4 asezarea ce s'aii fgcut ad tdmes chtth Domnia me instiiMare, impreunh si cu zapisul numitului Constantin Maris, staphnul mosiet VlAdeni. i atht
din instiiMarea ispravnicilor cgt si din zapisul dat la mhna
jidovilor lucredinthndu-mh Domnia me ch este cu primirea
stlphnului mocieb si cg cu facerea thrgulub pe acea mosie nu
se dh aid o pricing de strichciune altor thrguri de prin pre-
www.dacoromanica.ro
102
strhinY de peste hotar, iar nu si din locuitoril pdmhntului acestuia, achndu'si dugbeni si alte intemeieri pentru petrecere si alisverisul lor sh urmeze intocmai dupd asezarea ce
aii flcut cu stdpdnul mosiei. Adech, toV acei strhini cc ar veni
sd sd aseze n numitul tdrg, pe rIndul de dugheni si de ergsme orY ate vor face la ulita eh aYbd a plat; bezmdn pe an
In faia dughenelor pe tot sthnjinul gospod chte optzed vi
patru haul In curmezisul dughenilor, iar lungul dughenelor
sd aibh din pdretele dughenil din dos doisperezece stungeni ea
su'si 5.6; cele trebuincioase, si acei stAnjeni sh nu sri socotiascd a plhti bezmhn. Locul ce vor cuprinde pentru
scoald i feredeil sd. fie lungul i curmezisul, dupd cum si la
alte thrguri i bezmdn ad nu plutiasch. Negqitorii ce Nor veni
orb crestini, orb armeni sa jidovi i vor vroi ca sd fach crdsmi
pi dughene la u1iil, orY cute rdnduri de dughene ar face, stdpdnul mosiei ad nu sh amestece, ce singur negutitorib sh and
voia a impthli locul i shy fach. dugheni i crdsme la ulith ;
bar la partea mahalalei sd nu sd amestece, cc stilpdnul moiel sit abbd a da loc celor ce vor veni ca s sT. aseze. i acel
earl vor voi a sd Eqeza la mahala sit fie volnicl ayi face casT,
si locul ce ii sd va da sa fie zece stanjeni lungul i cinci stanjeni curmezisul pe care vor Odd cdte un leu sesezeci de bani de
loc bezmiln pe an si nici un fel dc bduturd sit nu vrindd.
Toti tdrgovetii ce vor ave chte o vita doud sail mai multe
sit aibd a da chte cinci parale la staphnul mosiel de toath
vith mare, cal, boU si vacit pentru cheltuiala gardului Wine,
hala, sit aild a plhti bezmhn la sthpdnul mosiei ate sase parale de tot sopronul saii mai jos, duph starea negustorului;
Yard de la ccl ce vor merge cu card incdrcate cu altfel de
marfd i avhnd In card adicd Bare, legume, miere si altele va
lua stdprinul mosiei chte una safl doud parale de tot carul InVrdnd cineva din thrgovecif a'I vinde casa sail dughiana cu locul shu, volnic sd fie, numai acel ce vor cumpdra
sd aibh a pldti bezmdn dupd cum mai sus se aratb.
Top neguVtorii acei ce vor veni acum sTV mhsure locurile de dugheni si crhsme intr'un an de zile sd nu fie supdral
cdrcat.
www.dacoromanica.ro
103
Alexandru Moruzi V. V.
II
DOCUMENTE PRIVITOARE LA FUNDAREA TARGUORULTJI
PODUL-ILOAEI
1823 Mai 25
www.dacoromanica.ro
- 101
vor
lor visteriel phinhntesti, Domniea me i dhin i inthrim Dumisale vorniculub ca ad, aibh la arAtatul thrg si acesti di mai
gios arAtati drepthil. si privileghiY.
www.dacoromanica.ro
piste hotar fr sh fie din lhcuitorii birnici a Ora si'i va statornici in arhtatul thrg, sh fie pentru de apurure nesuphraVi cu
nici un feliO de bir sari dare saii orice fella de havalele, rhmh-nd pentru paza thrgului de catrh fhchtorii de rhli, thihari
si de ianglinuri.
6-le Chpitanul de thrg sh sit orAnduiasch de chtrh sthphnul
acestul thrg de apurure tun vrednic i cinstit, avhnd supt a
sa ascultare acei 30 oameni strhini de sus arhta0 pentru paza
thrgului, i nici hhtmhniea, nici isprhvnicica Knutului sh nu
alba nici un feliii de amestic la rhnduire acel chpithnii. Pre-.
a.
si la
zioa blagovestenil, Mart: 25. Precum i zioa obicinuith de
thrg ci iasti la toati thrgurile odath pi shpthmhnd, hothrhm sh
fie, lune, la acest thrg. 1 fiindch tot acole alhture piste BahluiO numai, la locul ci sh numesti pod-leloail are si Dumnealui Hatm : Costand : Paladi hrisov de thrg si de tarma-
roace si zi de thrg Duminica. Drept aceea pentru ne precupie la cele ci se vor vinde de amhndoh phrOle i spre alijverisul tuturor de obstie, Hothrhm eh atat la zilele de thrg si
www.dacoromanica.ro
106
ocarinuirea Ohl acestiea, nu numal sa nu stramute cuprindere acestor de mai sus hotariri, earl s'au facut spre a le
ave Durnnealui vork ca un pronomion desavarsit i fara six&
mutare fuel odinioara, ci mai vartos sa sit intarieaseN, sa sa
statornicieasca spre lauda si nesavarsita pomenire Domniilor
sale.
S'a scris la scaonul Domniii mele in orasul KO' intru cea dintai domnia noastra la Moldaviea, in anul inthi
La leat 1823 Main 23.
III
1823 Iulie 1825
SA face stire cu acest hrisov al Domniel mele ca aratandune al nostru cinstit si credincios boerid Dmnealui Stefan
Roset biv. vel Vornic epitropul purtatorid de grija al averelor Hatinan : Constantin Palade, ci le are In pamantul acesta,
cum ca spre alcatuirea targului din nail, ce i s'a dat voe
Dsale Hatmanului prin hrisov de la procatohul nostru Domn
Scarlat Calimah Voevod, de a face pe mosia Dsale FotoestI,
de la tinutul Carligatura, la locul ce se numeste Podul-leloea,
ad fAcut asazare inscris cu acela cc s'ad gasit Ouli acuma
ca sa ea aseze la locul aratat cu case si cu dugheni, pentru
rinduiala adeturilor de la targoverf, cum sa sh urmeze pentru
totdeauna, facandune rugatoare cerire ca aceasta asazare care o
ad infAosat i Domniel mele, iscalita de Dmnlui slt sa intariascil
prin inadins hrisovul Domnii mele, care sA sa dee tirguveOlor
spre a'l ave ca o intaritura nesmintitA vi nestrAmutata clef
odinioara asupra acestel asazari. Drept aceia Domnia me,
pe temeinl hrisovului pomenit de la procatohul nostru Domn
ce s'a dat Dsale Hatmanului Constantin Palade pentru slobozenia de a alcatui asazare de targ pe aratata molie la Podul-leloea, care intarim i nol intocmai in toate privilegele
www.dacoromanica.ro
107
ferinduse frisd a mitahirisi orice chip de viclevug spre pAgubire Dsale Hatmanului, chci adAverindusA cd a mistuit aducere
vi
www.dacoromanica.ro
108
13. Slobozi sh fie fieste care neguOtor pe toate ulicele thrgului a's1 scoate dinnainte dughenii sale spre vgnzare marfa sa,
www.dacoromanica.ro
15. OrT ce fel de fabrici tn toate ulqele si mabalalele argului nimene s nu fie volnic a face MI a ave alatuire inscris de la Dmnlui Hatmart ; 'far luNndush voe cu scrisoare
apoi va fi slobod a face.
16. Oricine vs ave loc Fins, dator sX fie a face si bina pe
clInsa, patind bezmenul locului la ziva St-lui Gheorghie toV
deplin pe fieste care an, Tar care nu va ave chip sN'si facK
bina pe locul prins, atunce acel loc remNne slobod a sit da
altuia cc va ave trebuinig pItind bez/nenul precum sh hotNreste mai sus.
Asupra acestei asezNri ce sN. aratN mai sus alatuitN intre
Dmnlui Hatman : Constantin Palade si Intre cei ce vor voi a
se aNza pe numita movie Totoesti spre a se pNzi ca o a-Izare cu buna primirea a amndoror piirebor i in vecinica
nestrNmutare despre Dlui FIatman i despre urmasii clironomi
a Dsale Hatmanului s'a dat acest al nostru Domnesc hrisov,
Inthrit cu a noastrii Domneasca iscaliturN si pecetN, care va
sta de a pururea in mhinele thrguveVlor ca o intNriturN nesmintitN si nerNsuit h. nici odiniorti. S'a seris la scaunul Dom-
IV
0839 Mai 22
Cu mila luT DumnezNii Noi Mihail Grigorie Sturza Voevod
Domn wriT Moldaviel.
Prin acest hrisov al Domnii meli sX faci stire cX arItlindu'ne
al nostru cinstit si credincios boier dmnealui Neculai Cantacuzin biv vel logf i cavaler, cum cX spre lntemeerea tirgului ci s'aft dat vole rNposatului Arban Negel biv vel Vornic
de la procatohul nostru Domn Ioan Sturza Vvd di a faci pi
mosiea ScobanOnii de la VXnt : Esii (numit Chrligutura) lNngI
pNrAul Bahluifi in prijma locului ci sN numeti Podul leloea,
www.dacoromanica.ro
110
hcandu-mi rughtoari cerere ea aceasth agzare, cari M-aii InfAogat sh' sh intgrascg prin Ineadins hrisov a Domnii meli,
care sg eh de tIrgoveVlor spre a'l ave ca o Intgriturg nesmintitg i nestrgrautatg nici odinioarg asupra acestii aggahri,Drept
fgcut d-nealui logf : Canta(cuzin) di a sh intgri alatuirea agzgrii acegtii pomenite, care fiind cu depling muqumire celor
ci a voit ca sh sg aggze la pominita moggi, i ghsgndu-sh lo
pgcurit
www.dacoromanica.ro
111
al 7-1e.
ToV lacuitorit dughengit si cact s afla i dig
Inca sa vor mai adaoge, vor ave voi a pasuna vite In soma
de 6o pe imasu satulut Scobantanit la un loc cu vitile sa.'testi
ara vre o platA ; iar pentru cAte vor ave mai multe vor cumOra de la d-nealui logf loc, dad va voi a li vinde.
al 8-1e,
Ori cine va avea loc prins, datoriii sA fie ayi
www.dacoromanica.ro
112
1828 Tantisarie i6
www.dacoromanica.ro
- 118
cgte una vacg bez viliti. Iar acei ce vor ave mai mult vor
de vre o dare cu Igcuitorii ihrii off de ce na0e vor Ii, sg ramke in nesupgrare de bir si de havalele In vreme de cinci
ant Dughenile i hanurile ce isi va face d-nealui la aLest tirg,
ca un stgpgn a mosgei, cu Inqusi a dumisale cheltuialg, sg fie
scutite de banii aglutorineY si de oil ce alte ddri i havalele
ce vor fi asupra altor ashmine binale, aceste intru nimicg zi
cdt de pwcin sit nu fie suparaV.
Cgpitanul de tkg sa sg rkiduiascg de cgtre stgprinul mogi,
carele sg fie om vrednic i cinstit, cu bune purtgri si fgrg nici
o abatere la vre un catahrisds, supus Insg dreggtoritor jinutului
intru cele ce atrung de stiiprtnire.
Venitul cgritarului din acest thrg sg fie Tara's a d-sale spittar : utniiind a sg lua acest venit intocma dupg cum sg obicinueste la alte tgrguri.
Treizeci dude, oameni strgini, ci's va pute ghsg si aduce
de acum tnnainte dumnealui spgtar : de peste hotar, fgrg nici
tin amestec do vre o dare cu lgcuitoril igrii, nefiind din cel
strrtmuta0 de la un loc la altul, nici din cei fugiVi la haltg
sati a'urea peace hotar si Intorsi la urma lor, adiveriii fiind de
dumnealor dreggtorii de margini eh skit cu adevgrat strgini si
fgrg nici un amestec cu birul igrii, facgndu-i i visterii cunoscuV, aiezgndul pe mosia si argul argtat, vor fi scuti-ci si
apgraii de toate dgrile i havalele de a pururea, care oamen1
sg fie pentru paza tgrguluf de foc, de oameni rhi si de Itt0CDR. E. SCHWARZFELD, DIN ISTORIA EVE:M.0R
www.dacoromanica.ro
orandui stapanul
Fiirdca D-nealut Si atar : ca un staj an a mosai I3ucece,
uncle are sa sit faca i tirg, sa indatoreste acum cu a d-sale
cheltuia a a face drumurile, blialo targului inahalalelor cu
buna stare,
Pe langa aceste spre mai multa inlesnire locuitorilor la alisverisul lor, hotariim a sa face si nou't Iarmaroace pe an,
insa : r-id de zioa sfinti1or Tris Ierarchi, Ghenare 30: al 2-le
de zioa duminicii a doa saptamana din postul mare : al 3-le
de zioa Sf. apostol i evanghelistul Marcu, April 25 : al 4-le
de zioa afiltrii a cinstitulut cap a Sf. foam botezator, Mai 25 :
al 5-le de zioa nasterii a Sf. Joan botezatorul, fume 24 : al
6-1e, de zioa Sf. marelur mucenic Pantelimon, full 27 al 7-1e,
de zioa Sfantului Simion stalpnicu, Septemvrie : al 8-1e, de
zioa Sf. apostol si evanghelist Luca, Octomvrie 8 si al 9-1e,
de zioa Sf. Ierarch Spiridon, Decernrie 52 : precum i zi de
:
it facem bargziri
i miluire venitul
www.dacoromanica.ro
115
d nra t I c t t pentru aceastii treb iin sh Yee ebte douh parale de giug de la carbb ce vor veni in thrg cu orice lucrue
de Ninzar
.Aceste intgrindu-sh Ds : sphtar : ca nestrhmutat pronomion
legmuire. s, nothrete si aceasta, ca lhcuitorii acestui thrg, cari
Rgposatul Gh. Ghinter din Botosani poseda, in 1386, o copie legliizatg a hrisovului.
VI
DOCUMENT PRIVITOR LA TXRGUORUL POENI
1
8 45 Mai
2ti
AZzare
Duph alchttire shvhrsith prin buna priimire si impgcare intre
giosiscalitul cu negqitorii jidovi in numgru de douhzhel pi
nouti gospodari pentru infiinOrea thrgusorului de la mosiea me
Poenile din inntu EiT ce prin luminat hrisov din 1837 este
hhrhzit a sh face cu dougsprezhci adungri de Yarmaroace peste
an, si zi de thrg pe fiestecare shptgmhnh Duminica, sled statornicit urrnhtoarele condiVI
r-iu. Pe vreme de dol. am de zile soeotiV de la Septemvrie
www.dacoromanica.ro
pulin si a orzului si a ovhzulm cu oca sad macar cu dimerliea, YarUs s opreste cu totul, rgmilind aceste numai in dreptatea ratosului ; tar vAnzarea cu mer;a a ovilzului si a orzulut
Ii va fi pentru totdeauna neopritg, precum nici vAnzarea de
peste, tiutiun, sare j lumingri de sAd sad de mara ce vor aduce fgcute de la alte locuri TarUs nu vor fi opted
5-le. Pentru oarcsicare a lor ingAtluiri la facerea dughenilor
ce fiestecare, prin inchizhsluire unul pentru altul, sA indatoreste
OriL,h alal era, in ici7, in po,e,ia d-lii M. Ch. Mendelovici, 'n Ia,
www.dacoromanica.ro
-117
VII
DOCUMENT PRIV1TOR LA TARGUORUL NEGRESTI
1845 Iulie 5
Gios iscalita proprietara mosid Negresti dela lin Vaslut,
prin aceasta fac cunoscut ea m'arn invoit cu negqitorii ce sg
ggsesc pe aceasta movie si care acum vor a sa asezh, ca sa
faca case si dughen, pe pieaia unde si este infiir'qat de mai
innainte rates', i dugheni, pozvolith find asemenea dreptate
si a celor ci de acum s'ar aseza pe pomenita mosie dupa
condiVile de ma, gios aratate :
I) Fieste care thigova vroind a spicularisi rachid, are vole
a aduce si a vinde platird In folosul propriethyl ate 32 cr.
argint austriacesti pe adra de spirt sail turn, fara osel ire s,
alt soil:, de spirtufi, precum vutca, rom, arac, slibofle m
altele asemenea acestora peste cafi plata de 32 crrlart la
vadra, vor maT plati 2 cr. argint pentru infrumusearea tgrgulu
si plata vechilului despre a earula indatorire se va lainuri la
art. 19, 20, 21 si 22.Negustori, ce vor aduce sume de rachid
safi alte spirtur, si ar voi a vinde cu ridicata afarg din targ
la orandafi de pe alte mosii vor plati numat 12 cr. argint (le
vadra, neavand voe nin enea a vinde, pana ma, inta, nu -a
plati acest erat si va ave jidula vechilulu, sail a posesorulut.
ai nimen, din lacuitori, mabalalelor nu este volnic a aduce
rachid de aTurea, nic, a vinde, pastrandu-sa acest drept numa, proprietacit i negOtorilor targoveV cu regula hotgratg.
2 Tot acela ce va No; a spicularisi in acest targ orice soitl
de vin sa a'sY aduce pentru casa sa, va fi slobod. ca si proprietara, platind proprietacii cate 8 cr. arg. de vadra i osabit
egte 2 cr. arg. car, vor fi pentru infrumus*rea tirgului si NC.*
chil, neavand vote a discarca pang va plati mai inth, eratul
hotarit. De vor aduce somi ma, multe pentru a vinde la alte
locuri cu ridicata, vase intree, aceste stand afarg la uliO,
:
tru asemenea acei 2 cr. de vadri pentru infrumuseOrea tirgului si vicbil ; Tar dacg vor da cep indata sa plafiascg eratul
deplin. Sa iMelege ca dandu-sa cepul numai pentru proba
care va fi in fiinia vechilului, nu are a i sii lua nicl o plata
precum nici pentru bguturile sail dohotu ce vor fi menite a
trece transit prin tirg.
30 De vor face rachit de drojdie, de yin sad de or, de ce
soiii altul, vor fi daton a plati i pentru acel rachid dupa cum
www.dacoromanica.ro
118
l va specularisi
d Ira sau dohot este indatorit a OW proprietYcii cAte 16 cr. arg. de vadru
ebit cute i cr. de vadrd pentru ti g i vechil
si
30 PitUriile, cgsapiile si mungeriile vor reinUne 'n fol sul
propriettlii, ele avUnd in toata vremea pAne, carne, lumgnari
6 T ate cele privitoare pentru indestularea hranet noroduce s'ar adnce in tirg de vanzare nu sa va lua nici o p atti.
70 Eratul egntarului este in f losul proprietucii i sa N a lin
cinni ()ed.
8 Tot acel ce va unelti viclesug de aducere de
Uuttut,
De taing, sad altor lucrurt si nu va urma intocmai plata eraturilor legiuite si sA N a dovedi cg au mistuit cevq, atunci sit
ceias masura ; acest besmgt se ia pltiti in 2 vadeli, adicA giumdtate la 23 April si giumUtate la 26 Oct. a fiestecdruf an
negresit, si acel care nu ar fi urmUtorid cu plata acequi besmUt 0114 la trii am, va perde beneaua in folosul proprietgriVf fdrul a sU putea ajuta cu vreo propunere.
acoperAmUntul de
www.dacoromanica.ro
- 119
tirea propriethVi
fgrg a ei intgrdirg
I4
www.dacoromanica.ro
120
chilul vor Indepiini In vrerni nigte asemenea lucruri fdrd pgrtinire sad cea mar mica obijduire.
190 Pentru veniturile ce se unesc in folosul Imbundtgthrii
gulur, cuprinse la art. 1, 2, 3 si 4 vor alcdtui deosebitd casa
a tirgulni, agezatd sub paza vechilului precum gi a celor doug
mddulgri ornduite prin art. 18, car): vor ti datorl a stange
aceste veniturl si a alcdtui generalnicd samd de aceste venituri, a le da in otcup prin publicaiT i mezat, dupd cuvenita
ordnduialg, din care se N a pldti mat intdi leafa vechilulut si a
www.dacoromanica.ro
121
Eufr. Reset
banescu, o copie de pe exemplarul adiserit de Primarie, a adaugat Irmatoarele : Reva7ut copia din x678 ,i indreptat uncle cm into elute ,re,it
de cei ce a 1 copiat 23 Martie 1912.
D. Ghilymescu a publi at, in 1913, o analija desvoltata a invo ele in
Opinirs din Iar. In urma inter-Nei-10e d-1 II Dr. Steuerman, d. Ghibaness
vIII
DOCUIVENT PRII-ITOR LA TARGUORUL FRUMIJICA
1845 Iunie 25
Cu mila IUY Dumnezeii, Di:Cr Mihail Grigorie Sturza V ev e
igrif Moldovei.
fata numal, bar lungul din pgretele easel' patrusprezece stinjenpentru ogradg, fgrgi a da un ban pentru lung.
3') Pentru tot rachiul cc vor vinde ci pe la dughenile lor,
vor plibti doi tel vadra spirt, sesezed parale vadra sum, un
led vadra vin, i cincisprezece parale vadra de pgcurg.
4. Cgshpiea tirgului este a proprietgta si eY voind a kinea,
se vor invoi cu proprletarul, insd i pentru naliea lor vor ave
an trunchiii numaY, piAtind in folosul proprietarului pentru acel trunchiu asa : un lea de boil, treizeci parale de vac,
douhzdcl parale de gonitoriii si rnnizat, cincisprezece parale
www.dacoromanica.ro
122
5 Mungeriea
i Chitariea sint veniturT a dumnealui proprietarulut i aceste d-lui le va vinde aceluta ce ar vroi a le Vne
sint slobozl a vinde sare si in dugheni si in pieach si "a mice alta (parte).
to Pentru varaticul a della vaci i un cal de fi;te care din
el li se va da imasul trebuitoriii.
ii Dovedindu-se urmarea vreunii din el, ca a adus yin,
racbid si alto productuii in ttrg, fart a pliiti preul cuviincios
dupa scrisa mai sus asilzare acelor .proclucte, tot se va lua
controbond fdra a le remane cuvinte de indreptare pentru asa
faptuire.
12) Spre departarea a tot feliul de uneltire pagubit are pro-.
cel Min optzed familil a le scoate hrisov ca sa le siguripsasca statornicie acestel alcatuirl Intru toata viitorime.
570 Fieste caruia dintre et le va da d-nealui proprietarul
cate un document la mana pentru locul ce vor cuprinde si pe
care isi vor face asezarile.
www.dacoromanica.ro
123
18 Asemene si boingeriea si tAbgcrtriea rema'n slobode In
fol sul I r, fllr nici o dare catre d-lui proprietarul.
T todata potrivit cu cererea d-sale logofatului incuviinVm
ta e, fgril cea mai mir.g strgmutare. Iar pe cei din urma noastra luminaci Domni, fraW nostril, cart din Dumnezeiascg voin vor ajunge ochrmuitori wriT acestera poftim nu pumai sit
nu strImute aceastg legiuire folositoare si de obsteascil
ci mat ales sit o intgr'ascti pentru nesfirsita laudg.
S'afi scris hrisovul acesta la scaunul Domniei Noastre in
orasul Ia, 1, in anul al r2-1ea al Domniet Noastre la Moldova.
15/-
1:1
0 copie !egalizatit a hrisovului era, in 1888, in posesia rgposatului S. julirnovici, din FrurnuOra, care aduse o copie
so ciettl i Istorice Iuli Bpras h.
www.dacoromanica.ro
INDREP TARI
Pg. to rindul I i 2 de jos, citeste ; prin care se fixa, in loc
de : prin care fixa.
terge vir-
Curri.
de : desvoltare crestini.
2)
www.dacoromanica.ro
Negrm;t163, 76-78,86-89,117-21.
Bka 97.
Bereti 63. 70-72.
nicani. 97.
Onitcaot 16.
Panzkent 39-40.
Parincea 7.
98.
Dknienesti 7, 97.
Dimache 97.
Docolina 63, 74-75.
Domnesti 7, 63, So.
DrdgmenY 7, 57, 6o, 86.
DrancenT v. Brrtnzd.
IllticenT 24-26.
Puent 7.
Rkliurf 4 , 41, 63, 68-69
Golei v. Bujor.
mr1n.- 21.
Herca 17.
HocenT 7, 97.
Ivesti 95-96.
Marnornia 40, 41, 63, 75-76.
Tigana v. Uminkestl.
VP,Ideni V. Mihatleni.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro