Faruri maritime (lighthouses)

Farul maritim Sf.Joseph Nort Pier,Michigan(inghetat)

Far se numete un mijloc fix pentru asigurarea navigatiei.

Descriere
Farul este o construcie special n form de turn, cu aspect i culoare caracteristice, spre a se
distinge uor ziua pe fondul nconjurtor. n partea superioar are o instalaie care produce o
lumin vizibil n timpul nopii de la o distan mai mare de 15 mile marine.
Farurile sunt construite n locuri speciale (capuri, insule, stnci, diguri), iar poziia lor determinat
cu precizie este reprezentat pe hrile marine de navigaie, constituind astfel repere de
navigaie" la care se iau relevmente pentru determinarea punctului navei pe mare.
Elementele caracteristice ale unui far sunt urmtoarele:

denumirea de obicei, denumirea portului lng care se afl sau a capului pe care este
construit;

poziia dat n coordonate geografice;

culoarea i caracteristica luminii;

distana de vizibilitate a luminii n mile marine (optic i geografic);

nlimea luminii fa de nivelul mrii;

nlimea construciei farului fa de baz;

sectorul de vizibilitate al luminii.

Aceste elemente, absolut necesare navigatorilor pentru identificarea farurilor, sunt trecute n
documentul nautic numit Cartea farurilor".
n funcie de direcia de dirijare a luminii, farurile se mpart n:

normale care lumineaz cu aceeai caracteristic i uneori cu aceeai culoare ntregul

orizont sau numai sectorul de orizont necesar navigaiei;

cu sectoare la care lumina este vizibil n anumite sectoare ale orizontului, cu culori
sau caracteristici diferite;

direcionale la care lumina este concentrat ntr-un sector ngust, avnd intensitatea
maxim pe bisectoare; un astfel de far marcheaz axa unei pase, a unui canal sau a unui
drum recomandat;

turnante la care fascicolul de lumin se rotete n jurul farului, mturnd succesiv

ntreg orizontul.

Majoritatea farurilor sunt dotate cu mijloace de producere a semnalelor acustice de cea , iar la
unele sunt instalate i radiofaruri.
Exist i faruri plutitoare, denumite i nav-far. Acestea sunt nave amenajate sau de construc ie
special, avnd un arbore-turn cu nlimea de aproximativ 18 m, n vrful cruia se afl instalaia
de iluminare. Navele far sunt ancorate n anumite puncte reprezentate cu precizie pe hr i i au
rolul s marcheze pericolele de navigaie, punctele de aterizare pe o pas sau intrarea n porturi
i n acelai timp s constituie i repere de navigaie, cu ajutorul crora navele s- i poat
determina poziia. Toate navele far sunt dotate cu mijloace pentru producerea semnalelor de
cea i cu staii radiogoniometrice, sau radiofaruri, iar unele au la bord i un serviciu de pilotaj.
Majoritatea navelor far sunt autopropulsate, iar n cazul cnd nu se gsesc la post (sunt
deplasate de furtun sau n mar spre port sau post), navele far arboreaz:

ziua dou bule negre (una la prova i una la pupa)

noaptea dou lumini roii (n aceeai dispunere).

Numrul farurilor aflate n funciune a sczut n ultima vreme din cauza introducerii sistemelor
electronice de navigare la nave.

Construcia modern
Epoca modern a nceput la farurile secolului 18, ca i construcie far a luat avnt n lockstep cu
nmugurire nivelurile transatlantice comer. Progresele in domeniul ingineriei structurale i
echipamente de iluminat noi i eficiente a permis crearea de faruri mai mari i mai puternice,
inclusiv cele expuse la mare. Funcia farurilor spre mutat furnizarea unui avertisment vizibil
mpotriva pericolelor de transport, cum ar fi pietre sau recife.

Cele Eddystone Rocks au fost un pericol major naufragiu pentru marinarii care navigheaz
prin Canalul Mnecii . [1] Primul far construit acolo a fost o structur octogonal din lemn, ancorat
de 12 montani de fier fixate n stnc, i a fost construit de Henry Winstanley de la 1696 la 1698.
farul lui a fost primul turn din lume care a fost pe deplin expuse marea deschis. [2]
Inginer civil , John Smeaton , reconstruit farul 1756-59; [3] turnul su a marcat un important pas
nainte n proiectarea farurilor i a rmas n folosin pn anul 1877. El a modelat forma farul lui
pe cea a unui copac de stejar, folosind blocuri de granit. El a pionier utilizarea de " var hidraulic ,"
o form de beton , care se va stabili sub ap, i a dezvoltat o tehnica de securizare blocuri
de granit mpreun , folosind mbinri n coad de rndunic i marmur dibluri . [4] Caracteristica
mbinare a servit pentru a mbunti stabilitatea structural , dei Smeaton trebuia s ngusta
grosimea turnului spre partea de sus, pentru care a curbat turnul interior pe o pant
blnd. Acest profil a avut avantajul de a permite o parte din energia valurilor pentru a disipa la
impactul cu pereii. Farul lui a fost prototipul pentru far modern i a influenat toate inginerii
ulterioare. [5]

Un astfel de influen a fost Robert Stevenson , el nsui o figur seminale n dezvoltarea de

proiectare i construcie far. [6] Realizarea lui cea mai mare a fost construirea de Bell Rock
Farul n 1810, una dintre cele mai impresionante realizri ale ingineriei de vrst. Aceast
structur sa bazat pe designul Smeaton lui, dar cu mai multe caracteristici mbunt ite, cum ar fi
incorporarea de lumini rotative, alternativ ntre rou i alb. [7] Stevenson alucrat pentru Farul
Consiliul de Nord timp de aproape cincizeci de ani [6] , timp n care el a proiectat i
a supravegheat construcia i mbuntirea ulterioar a numeroase faruri. El a inovat n alegerea
surselor de lumin, montaje, design - reflector, utilizarea de lentile Fresnel , precum i n
micarea de rotaie i a sistemelor care furnizeaz faruri cu semnturi individuale , care s le
permit s fie identificate de ctre navigatorii de cofraj. El a inventat , de asemenea bra mobil i
macaraua de echilibru ca o parte necesar pentru construcia farului.
Alexander Mitchell a proiectat primul far cu urub-pile - farul lui a fost construit pe piloni , care au
fost nfiletate pe fundul mrii nisipos sau plin de noroi. Construcie de proiectare lui a nceput n
1838 , la gura de Tamisa i a fost cunoscut sub numele de Maplin Sands far, i mai nti aprins n
1841. [8] Dei construcia sa a nceput mai trziu, Lumina Wyre n Fleetwood, Lancashire, a fost
primul care a fi Lit (n 1840). [8]

mbuntiri de iluminat
Sursa de iluminare a fost , n general , ruguri de lemn sau de ardere a crbunelui. Lampa
Argand , inventat n 1782 de ctre omul de tiin elveian, Aime Argand , a revoluionat iluminare
far cu flacara ei fara fum de echilibru. Modelele timpurii folosite la sol de sticl , care
a fost , uneori colorat n jurul fitilului. Modelele folosite mai trziu o manta de dioxid
de toriu suspendat deasupra flcrii, crend o lumin strlucitoare, de echilibru. [9] Lampa Argand
folosit ulei de balen , de rapi , ulei de msline [10] sau alt ulei vegetal drept combustibil , care
a fost alimentat de o alimentare gravitaional dintr - un rezervor montat deasupra

arztorului. Lampa a fost produs pentru prima dat de Matthew Boulton , n parteneriat cu
Argand, n 1784 i a devenit standardul pentru faruri de peste un secol.
De Sud Foreland Farul a fost primul turn de a folosi cu succes o lumin electric n 1875. farul
de lmpi cu arc de carbon au fost alimentate de un condus cu abur magneto . [11] John Richardson
Wigham a fost primul care a dezvoltat un sistem de gaze naturale de iluminare a farurilor. Arztor
cu gaz su mbuntit "Crocus" la Farul Baily langa Dublin , a fost de 13 ori mai puternic dect
lumina cea mai strlucitoare atunci cunoscute. [12]

mbuntiri de iluminat
Sursa de iluminare a fost , n general , ruguri de lemn sau de ardere a crbunelui. Lampa
Argand , inventat n 1782 de ctre omul de tiin elveian, Aime Argand , a revoluionat iluminare
far cu flacara ei fara fum de echilibru. Modelele timpurii folosite la sol de sticl , care
a fost , uneori colorat n jurul fitilului. Modelele folosite mai trziu o manta de dioxid
detoriu suspendat deasupra flcrii, crend o lumin strlucitoare, de echilibru. [9] Lampa Argand
folosit ulei de balen , de rapi , ulei de msline [10] sau alt ulei vegetal drept combustibil , care
a fost alimentat de o alimentare gravitaional dintr - un rezervor montat deasupra
arztorului. Lampa a fost produs pentru prima dat de Matthew Boulton , n parteneriat cu
Argand, n 1784 i a devenit standardul pentru faruri de peste un secol.

Lampa Argand cu fitil circular i co de fum din sticla. (Ilustraia de la Les Merveilles de la tiina [18671869] de Louis Figuier .)

Farul a fost primul turn de a folosi cu succes o lumin electric n 1875. farul de lmpi cu arc
de carbon au fost alimentate de un condus cu abur magneto . [11] John Richardson Wigham a fost

primul care a dezvoltat un sistem de gaze naturale de iluminare a farurilor. Arztor cu gaz su
mbuntit "Crocus" la Farul Baily langa Dublin , a fost de 13 ori mai puternic dect lumina cea
mai strlucitoare atunci cunoscute.

Sisteme optice
Odat cu dezvoltarea iluminrii constant a lmpii Argand, aplicarea de lentile optice pentru a
crete i s se concentreze intensitatea luminii a devenit o posibilitate practic. William
Hutchinson a dezvoltat primul sistem optic practic n 1763, cunoscut ca
un catoptric sistem. Acest sistem rudimentar colimate efectiv lumina emis ntr - un fascicul
concentrat, prin aceasta crescnd foarte mult vizibilitatea luminii. [14] Capacitatea de a focaliza
lumina a condus la primele grinzi far rennoibile, unde lumina ar prea s Corbierii ca o serie de
flash - uri intermitente. De asemenea , a devenit posibil de a transmite semnale complexe
folosind flash - uri de lumin.
Fizician i inginer francez Augustin-Jean Fresnel a dezvoltat mai multe parti lentile
Fresnel pentru a fi utilizate n faruri. Design su permis pentru construirea de lentile de mare
dedeschidere i de scurt distan focal , fr masa i volumul de material care ar putea fi
solicitate printr - o lentil de proiectare convenionale. O lentil Fresnel poate fi mult mai subire
dect o lentil convenional comparabil, n unele cazuri , lund forma unei foi plate. O lentil
Fresnel poate capta , de asemenea , mai mult lumin oblic dintr - o surs de lumin, permind
astfel lumina de la un far echipat cu unul, pentru a fi vizibile pe distane mai mari.
Prima lentil Fresnel a fost utilizat n 1823 n farul Cordouan la gura estuarului Gironde ; lumina
poate fi vzut de la mai mult de 20 de mile (32 km) afar. [15] invenia Fresnel a
mrit luminozitatea lmpii far cu un factor de 4 i sistemul su este nc n uz comun.

Putere
ntr - un far, sursa de lumin este numit "lampa" (fie electrice sau alimentate cu ulei) i
concentraia luminii este de "obiectiv" sau "optice". Iniial luminat de focuri deschise i lumnri
mai trziu, lampa fitil gol la interior Argand i reflector parabolic au fost introduse n secolul al 18
- lea.
Ulei de balen a fost de asemenea folosit cu fitiluri ca surs de lumin. Kerosenul a devenit
popular n anii 1870 i a electricitii i carbura ( gaz de acetilen ) a nceput snlocuiasc
kerosen n jurul secolului 20. [18] Carbid a fost promovat de lumina Dalen , care a aprins automat
lampa la lsarea serii i stinge - l n zori.

Lentile
nainte moderne stroboscop , lentilele au fost folosite pentru a concentra lumina dintr - o surs
continu. Razele de lumin verticale ale lmpii sunt redirecionate ntr - un plan orizontal, ct i
pe orizontal lumina este concentrat ntr - una sau cteva direcii la un moment dat, cu fasciculul
de lumin mturat n jurul valorii. Ca rezultat, n plus fa de a vedea partea lateral a fasciculului
de lumin, lumina este direct vizibil de la distane mai mari, i cu o identificare caracteristic
de lumin .
Aceast concentraie de lumin este realizat cu un ansamblu de lentile rotative. n faruri timpurii,
sursa de lumin a fost o lamp cu kerosen sau, mai devreme, un ulei de lamp Argand animal
sau vegetal, precum i lentilele rotite cu ajutorul unui ansamblu mecanism de ceas acionat
n greutate nfurat deintori de far , uneori la fel de des ca i la fiecare dou ore. Ansamblul
de lentile , uneori plutea n mercur lichid , pentru a reduce frecarea. n mai multe faruri moderne,
au fost folosite lumini electrice i acionri cu motor, n general , alimentate de generatoare
electrice diesel. Acestea furnizate , de asemenea , de energie electric pentru paznicii far. [18]

Diagrama ilustrnd modul n care o sferic lentil Fresnel collimates lumin

Concentrndu -se n mod eficient lumina de la o surs de lumin mare omnidirecional necesit
un obiectiv cu diametru foarte mare. Acest lucru ar necesita o lentil foarte groase i mai grele
n cazul n care s - au folosit o lentil convenional. Lentila Fresnel sa concentrat 85% din lumina
unei lmpi de fa de 20% sa concentrat cu reflectoare parabolice ale timpului. Design -ul su
a permis construirea de lentile de mari dimensiuni i a distanei focale scurte , fr greutatea i
volumul de material n modele de lentile convenionale. [21]
Lentilele far Fresnel sunt clasificate n funcie de comand , o msur a puterii refracta, cu o
prim lentil , pentru a fi cel mai mare, cel mai puternic i costisitoare; i un al aselea
lentile , pentru a fi cea mai mic. Comanda este bazat pe lungimea focal a obiectivului. O
prim lentil comanda are cea mai lung distan focal, cu al aselea fiind cel mai scurt. Faruri
de coast folosesc , n general , n primul rnd, a doua, a treia sau lentile de comand, n timp ce
luminile de port i balize folosesc lentile de ordinul al patrulea, al cincilea, sau al aselea. [22]