Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. Firul Ierbii S.R.L., infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral
de 400 de lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de
inregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai
buna calitate si sa-si imbunatateasca mereu ofertele.
III. Produse si servicii
Produsul oferit este reprezentat de cele 2 terenuri de fotbal, ce se vor inchiria.
Fiecare teren de fotbal are 7000 de metri patrati, prezinta gazon de cea mai buna calitate si
instalatie de nocturna.
Avantajul acestor terenuri e ca sunt singurele din centrul orasului, celelalte fiind situate la
marginea orasului sau in diferite cartiere.Asadar se ajunge foarte usor din orice colt al
orasului.
IV. Plan de marketing
Piata
In contextul economic actual este recunoscuta pe plan mondial tendinta de crestere a
timpului liber in dauna timpului de munc, de transport, de odihna. Astfel, apare nevoia
fireasca a populatiei de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le
satisface intr-un mod cat mai complex dorintele si aspiratiile.
In categoria serviciilor de agrement, un loc tot mai important il ocupa cele sportive, in stransa
concordanta cu constientizarea pe scara larga a rolului pozitiv pe care il au miscarea si
sportul in dezvoltarea armonioasa a individului. In tarile dezvoltate (din toate punctele de
vedere) exista un adevarat cult in aceasta privinta in randul maselor largi ale populatiei, iar
activitati ca jogging-ul,cross-urile populare (alergari cu participare larga), mersul pe bicicleta,
inotul se constituie in adevarate fenomene de masa.
In tara noastra, aceste activitati nu au luat o asemenea amploare, desi este in general
recunoscuta importanta pe care o are sportul in asigurarea starii de sanatate a populatiei. A
inceput si in Romania sa se practice jogging-ul (alergarea de dimineata sau de seara), se
merge cu bicicleta, se practica diferite sporturi. Intre acestea din urma, un loc special il
ocupa fotbalul, ai carui practicanti depasesc probabil ca numar amatorii tuturor celorlalte
sporturi care se pot practica in mod organizat. Pe locurile urmatoare se situeaza basketul,
care castiga tot mai multi adepti si tenisul.
In ceea ce priveste baza tehnico-materiala la nivel national, situatia s-a deteriorat pe masura
trecerii timpului, in conditiile in care proprietarii acestor baze (aflate in marea lor majoritate in
proprietatea statului, reprezentat fie prin Directiile Judetene pentru Tineret sii Sport, fie prin
primarii) nu au beneficiat de fonduri pentru mentinerea si, cu atat mai putin, pentru
modernizarea acestora.
Clientii
Clientii sunt in majoritate tineri pana in 35 de ani, dar exista si numeroase persoane de
varsta a doua sau chiar a treia care apeleaza la asemenea servicii,
ponderea acestora din urma crescand semnificativ in orele de dupa-amiaza si seara, odata
cu incheierea programului de lucru. De altfel in aceasta din urma parte a zilei cererea
inregistreaza punctul culminant, iar de multe ori proprietarii acestor baza practica tarife
diferentiate, cu cele mai mari valori in acest interval
orar.
Concurenta
Momentan, concurenta este inca slaba, deoarece afacerea necesita o investitie
considerabila, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca in cazul altor activitati.
Totusi, exista anumite baze unde se pot practica activitati sportive in mod organizat.
Este vorba in special de o concurenta indirecta, formata din complexurile apartinand
cluburilor sportive, care pun la dispozitia doritorilor unele dintre facilitatile lor contra cost
de scoli si facultati, care de asemenea beneficiazade terenuri de sport pentru elevi/studenti,
dar care pot dispune (in mod neoficial) si alte persoane.
Exista, dupa cum s-a mai mentionat, si o serie de baze sportive care se afla in administrarea
Directiilor Judetene pentru Tineret si Sport.
Promovarea
Fiind o afacere care se adreseaza unui segment important de
populatie, publicitatea trebuie sa fie cat mai ampla, desigur in limitabugetului alocat
acestei activitati. Se pot folosi diverse canale de promovare, printre care radioul, presa
scrisa, publicitatea stradala (recomandabil cu precadere in locurile frecventate de tineri). Se
va construi si un site care apoi va fi distribuit pe retelele de socializare, unde, se gasesc cei
mai multi tineri. De asemnea se va apela si la publicatiile locale.
V. Plan operational
Personal
Pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul necesar este format din:
un manager
doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea
terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si
inchid terenurile pentru clienti.
Firma
Firma S.C. Firul Ierbii S.R.L. infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral de 400 de
lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de inregistrare Z
xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai buna calitate si
sa-si imbunatateasca mereu ofertele.
Firma e condusa de unicul asociat, care se ocupa si de problemele financiare si contabile.
Cele doua terenuri sunt amplasate in centrul orasului, iar terenul pe care se gasesc
reprezinta prorprietatea personala a managerului, deci nu se plateste chirie pentru spatiu
locativ.
VI. Management si Organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este unuicul asociat, Rudi Radulescu,
absolvent al Facultatii de Economie si al Facultatii de Business. Acesta reprezinta
societatea fata de autoritatile statului, terti si in justitie, efectueaza toate actele de
administrare si gestionare a societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie.Totodata managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.
Organizarea
Asa cum s-a mentionat anterior, pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul
necesar este format din:
un manager
doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea
terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si
inchid terenurile pentru clienti.
Pregatire si calificare
Ponderea personalului specializat este in cazul acestei activitati mult mai mica decat in alte
cazuri
Radu Manga, in varsta de 28 de ani, cu studii medii ocupa un post de administrator.
Ilie Izvor, in varsta de 35 de ani, studii medii ocupa ce de-al doilea post de administrator.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitaluri
Costurile de inceput
Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, in primul rand datorita cheltuielilor mari pe care
le presupune construirea bazei si dotarea terenurilor de sport in functie de specificul
fiecaruia.
In cele ce urmeaza vor fi enumerate cateva costuri orientative ale instalatiilor si
echipamentelor care ar trebui achizitionate, in functie de sporturile care urmeaza a fi
practicate.
Pentru fotbal: porti (intre 300 si 1300 EURO) sau mini-porti (intre 100 si 200 EURO), mingi
(intre 25 si 100 EURO). Pentru basket: instalatie fixa cu panou (intre 150 si 1700 EURO) sau
instalatie mobila (120-900 EURO), panou simplu cu cos (50-220 EURO), mingi simple sau
oficiale (10-80 EURO).
Pentru tenis: masini de aruncat mingi diverse modele (200, 500, pana la 2000 EURO), fileu
(200 EURO), rachete pentru amatori (20-70 EURO) sau profesionale (80-300 EURO).
Pentru tenis de masa: masa de joc poate fi pentru interior sau pentru exterior- (intre 300 si
1000 EURO), fileu (40-70 EURO), set palete (20-30 EURO), set mingi (3-6 EURO).
Evident, mai sunt si alte sporturi care pot fi practicate in mod organizat in cadrul unei baze
sportive, dar in randurile de mai sus s-au listat numai cele mai populare dintre acestea.
Preturile de sus sunt orientative si sunt in marea lor majoritate proprii unor produse de inalta
calitate. In functie de strategie si de posibilitati, se poate alege varianta achizitionarii unor
instalatii si materiale sportive mai ieftine ori la mana a doua.
VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi :
Nr.Crt.
Denumire investitie
Valoare (RON)
1.
301.000
2.
12.040
3.
4.300
Total
317340
Cadrul legal
Trebuie prevazute spatii suficient de largi destinate amenajarii de vestiare si grupuri sanitare.
De asemenea complexul trebuie sa beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de activitati
fizice putand genera accidente, de la cele simple pana la cele extrem de grave.
IX. Informatii utile
Ministerul Tineretului si Sportului
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
Sediul firmei va fi in orasul Timisoara, iar livrarea serviciilor se va face prin internet.
Atragerea clientilor se va face, in principal, prin contactarea telefonica a potentialilor clienti si
prin utilizarea uneltelor de pe internet.
Avantajele pentru succes vor fi :
costuri sub nivelul consurentei
calitatea crescuta a paginilor de web create
productivitate crescuta prin folosirea unor biblioteci extinse de elemnte grafice web.
Obiectivul companiei este sa identifice potentialii clienti de pe piata, fara ca acestia sa aiba
initiativa si sa le prezinte o oferta extrem de competitiva cu care sa ii atraga in concretizarea
unui contract.
Avand sediul in Cluj, compania va avea acces la o piata de resurse umane profesionista, dar
care are un nivel al veniturilor inferior celui pus la dispozitie de locatia clientilor. Aceasta va
conferi un avantaj covarsitor fata de piata de servicii locala a clientilor.
III. Produse si servicii
Serviciile oferite de aceasta firma vor fi dedicate webdesignului si web developementului.
Calitatea serviciilor se bazeaza pe experienta in domeniu, expertiza tehnica a
programatorilor si pe creativitatea designerilor.
Produsele oferite sunt : logo design, graphic design, website design si web consultancy.
Paginile web vor fi realizate in scopul de a face publicitate firmei care a apelat la aceste
servicii.
Sitemul de operare folosit va fi Microsoft si in acest sens se va apela la licenta de Windows
Seven. Designerii vor folosi licentele Adobe Photoshop si Adobe Flash.
Pentru secretariat se va folosi un computer cu programul Microsoft Office.
IV. Plan de matketing
Piata
In ultimii ani piata serviciilor care au la baza Internetul (si implicit designul depagini web) a
cunoscut un progres extraordinar. Acest fenomen a fost sprijinit si de gradul tot mai mare de
penetrare al calculatoarelor si al Internetului in randul populatiei. In mediul urban si indeosebi
in orasele mari accesul la Internet este deja un lucru obinuit. Numeroase familii detin
calculatoare si acces la Internet la domiciliu, altii la locul de munca / scoala, iar pentru cei
care nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii exista deja o multitudine de Internetcafe-uri, unde doritorii pot accesa toata gama de servicii web.
Pentru a fi competitiva pe aceasta piata, o firma trebuie sa ofere un pachet complex de
servicii, compus din: web design (realizarea de situri cu continut cat mai variat si atractiv),
prelucrarea si optimizarea de fotografii digitale, grafica web (design, prelucrare si corectare
imagini, scanare, logo si tematica design pentru web, banere statice si rotative, Macromedia
Flash, grafica originala harti, traduceri), alte servicii.
Clientii
Clientii sunt in marea lor majoritate firme, care prin lansarea unui site pe Internet urmaresc
sa isi faca oferta cunoscuta unui numar practic nelimitat de clienti (se estimeaza ca, la nivel
mondial, peste 1 md de persoane au acces la Internet).
Solicitarile acestor clienti variaza in functie de resursele financiare pe care le aloca acestei
activitati, de natura ofertei firmei, de optiunea acestora de a apela sau nu la anumite
elemente cum ar fi: varianta de vanzare on-line, prezentarea unor liste cu produsele firmei si
preturile acestora, harti cu localizarea firmei sau a punctelor de lucru, fotografii ale
produselor/magazinelor/persoanelor importante din cadrul firmei, cele mai frecvente intrebri
(FAQ), calendar al evenimentelor, stiri de ultima ora, linkuri, forum de discutii pentru
vizitatori/clienti, informatii de contact etc.
Colaborarea cu clientii depinde foarte mult de comunicarea cu acestia, in special in faza
initiala, de planificare a tuturor activitatilor si proceselor. Trebuie definite foarte clar motivele
pentru care se creeaza pagina web, publicul caruia i se adreseaza, tipul de informatii care se
doresc a fi prezentate si modul de prezentare, ritmul de actualizare (dupa momentul in care
situl devine activ), alte mentiuni specifice pentru a asigura o intelegere perfecta a cerintelor
beneficiarului de catre web designer.
Concurenta
Dupa cum deja am precizat, concurenta in domeniul constructiilor de pagini web este
acerba. Exista cateva firme mari, care prin calitatea si diversitatea serviciilor oferite si au
castigat deja o anumita reputatie, cat si o multime de firme mici si foarte mici, asanumite de
garaj, care sunt adesea formate din una-doua persoane.
Promovarea
Dupa cum se poate banui, una dintre cele mai eficiente metode de promovare a designerilor
de pagini web este chiar Internetul. Designerul trebuie sa lucreze cu multa atentie la propriul
site, care sa cuprinda toate elementele ofertei sale, impreuna cu datele de contact, toate
acestea intr-un format atractiv, care sa trezeasca interesul celui care viziteaza adresa
respectiva.
In faza incipienta a afacerii, extrem de importante sunt insa si cunostintele personale, care
se pot materializa in gasirea primilor clienti ai firmei.
Pe masura ce firma incepe sa aiba clieni si sa construiasca site-uri, isi poate spori
notorietatea prin mentionarea numelui sau logo-ului in interiorul paginilor realizate, ca si prin
crearea in pagina proprie a unui director (denumit de cele mai multe ori Portofoliu) in care
sa fie prezentati cei mai importanti clienti si parerile acestora despre colaborarea care a avut
loc. Se poate aloca si unbuget de publicitate, care sa aibe ca scop plasarea de banere
publicitare pe alte site-uri sau google adwords.
V. Plan operational
Personal
Personalul necesar pentru ca aceasta firma sa-si desfasoare activitatea in cele mai bune
conditii, ar trenbui sa fie alcatuit din :
- un manager
- director vanzari
- agenti vanzari: 4 persoane
- web designeri: 2 persoane
- programatori: 2 persoane
- asistent administrativ: 1 persoana
Firma
Sediul firmei este reprezentat de o camera ce face parte din casa managerului. Aceasta
camera este in legatura cu o baie, un hol. Amenajarea in vederea furnizarii serviciilor consta
in impartirea incaperii in doua prin intermediul unui paravan ( sau perete fals), dotarea cu
mobilier ( mese si scaune) si computere si conectarea la internet.
Programul de functionare al firmei va fi intre orele 10 :00 si 19 :00.
VI. Management si organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Cezar Ghinda,
absolvent al Facultatii de Business. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e
reprezentata de manager, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in
numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de
gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate
utiliza fondurile financiare ale societatii.
Organizare
Personalul necesar, de care s-a vorbit anterior este format din :
- un manager
- director vanzari
- agenti vanzari : 4 persoane
- web designeri: 2 persoane
- Programatori: 2
- asistent administrativ: 1 persoana
Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului,
autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Pregatire si calificare
Nr.Crt.
Denumirea investitiei
Valoare ( RON)
1.
Infiintarea Societatii
12.000
2.
Computere : 11 bucati
47.300
3.
Licente softuri
40.000
4.
Doatarea spatiului
4.000
Total
103.300
La aceste costuri ar trebui sa se aloce si un fond pentru plata pe 5 luni a salariilor angajatilor.
Aceste costuri trebuie sa le calculati dumneavoastra in functie de negocierile contractuale.
IX. Informatii utile
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Bd. Libertatii nr. 14, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 400.17.37 (021) 400.17.91 (021) 335.40.87
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Calea Victoriei nr. 91-93, sector 1, Bucuresti
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
X. Clasificare pensiuni turistice cum se dau margaretele
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. Pensiunea Capita de fan S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social
integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod
unic de inregistrare: M xxxxxxx.
Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta oferirea de servicii de cea mai buna
calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva.
Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3
mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare.
Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor
satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere.
Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza
amenajarea ei conform standardelor in vigoare.
In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea
turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete.
Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de
prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre
Ministerul Turismului.
de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in
vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost
inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte,
care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro.
Clientii
Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de
varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel
de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe
Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai
redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de
agitatie.
Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria
si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care
pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale,
specialitati gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria
celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai
putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria
turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna.
Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini.
Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se
exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte
standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti.
Concurenta
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebit, fiind prezente azi pe aproape tot
cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt:
Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita(Prundu Birgaului,
Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran,
Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis,
Bologa, Poieni, Ciucea);Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg,
Clopotiva);Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele,
Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de
Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava(Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu
Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa,
Vidra, Tulnici).
Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate
la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile
uriase pe care le ofer teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii.
Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea
unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de
o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si
concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care
poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.
In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se
remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost
achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample
programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile
de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul.
Promovarea
O important metod de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite,
care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta
reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si
sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se
dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu
isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau
emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si
publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii.
Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe
adresele de email ale clientilor.
V. Planul operational
Personal
Pentru buna functionare a Pensiunii Capita cu Fan, personalul necesar e format din:
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Firma
Spaiul destinat pensiunii turistice se compune din:
cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai
dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese i o bucatarie;
cladire compusa din dou dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o
incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare;
un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
parcare pentru opt autoturisme.
Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si
bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi.
Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare
electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de
fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor
realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta
cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare.
Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator.
De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la
dispoziia turistilor.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si
publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii.
Costurile de inceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare
Cadrul legal
Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate
unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort,
pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).
Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Hans Christian, manager.
Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu.
Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani.
Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de
divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a
trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului.
Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera.
Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu
demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic
dejun ora 08.00 10.00, pranz ora 13.00 15 :00, cina ora:18.00 20.00 cu posibilitatea
adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul
pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face
rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare.
Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de
preferinte.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Costurile de nceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare
sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri
(dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor
acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi :
Nr.Crt.
Denumire investitie
Valoare (RON)
1.
20.000
2.
9600
3.
Amenajare living
800
Total
30400
Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru
turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de
promovare vor costa 1500 de lei.
IX. Informatii utile
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 410.12.75 Directia Generala de Autorizare si Control
www.mturism.ro
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC):
Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 259, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01
www.antrec.ro
Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT)
www.anat.ro
Federatia Patronala din Turism (FPT)
Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 312.29.93
Un plan de afaceri este esential pentru orice tip de afacere, mai ales
pentru cele noi. Prin crearea unui plan de afaceri pentru restaurant, tu realizezi doua lucruri:
1. Inveti ce inseamna sa ai un restaurant, de la partile componente, angajati, meniu pana la
informatii despre competitia de pe plan local si cum sa realizezi un marketing mai bun decat
al lor.
2. In caz ca ai nevoie de un imprumut, planul de afaceri este numai bun de prezentat bancii.
Un plan de afaceri este foarte bun, mai ales celor care sunt noi in afacerea cu mancare si
restaurante. In timp ce cauti informatiile pentru a-ti construi planul, te poti lovi de probleme,
la care nici nu te gandeai inainte de a incepe.
Majoritatea planurilor de afaceri au aceleasi capitole care trebuie sa fie atinse. Pentru a
vedea un model ideal pentru planul tau de afaceri poti accesaurmatorul link: Un model plan
de afaceri ideal pentru orice tip de afacere. In cazul nostru, o sectiune aparte pe care trebuie
sa o adaugam la acest model este analiza industriei de restaurante. Mai jos iti voi prezenta,
pe scurt, paritile necesare pe care trebuie sa le atingi atunci cand iti vei creea propriul plan
de afaceri restaurant.
I. O descriere generala a afacerii
In ce tip de afacere vrei sa intri? Care este rolul tau in ea?
Majoritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor, a misiunii lor. De cele mai multe
ori in 30 de cuvinte ele pot explica de ce exista pe piata si care sunt principiile de ghidare pe
care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru, iar aceasta scurta descriere sa o
adaugi in planul tau.
Descrierea de mai sus trebuie urmata de prezentarea obiectivelor si pragurilor afacerii.
Obiectivul este, putem sa-i spunem si asa, destinatia unde vrei sa ajungi, unde vrei sa
ajunga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa-ti atingi obiectivul. De
exemplu, un obiectiv poate fi, sa ajungi sa detii o afacere sanatoasa si de succes, care sa fie
lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz, pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si
anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor.
Ce este important pentru tine la aceasta afacere?
Cui ii sunt adresate produsele tale? ( Stai putin timp la aceasta intrebare ii vei acorda un
raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing).
Descrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de
crestere? Ce schimbari prevezi ca se vor intampla pe piata, pe o perioada scurta de timp,
dar pe o perioada lunga de timp? Ce vei face pentru a profita de ele?
Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de baza. Care sunt
factorii care le fac pe aceste firme sa reuseasca? Care crezi ca sunt principalele tale atu-uri
in raport cu competitia? Ai experienta in acest domeniu, anumite abilitati de adaptabilitate
ridicate, esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuri?
Pornesti in aceasta afacere: singur, cu alti parteneri, asociat cu o corporatie, etc? De ce ai
ales aceasta forma ?
II. Produse si servicii
Descrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa ajungi sa-l vinzi, in cazul nostru
(feluri de mancare si bauturi, desene, fotografii, brosuri de vanzari etc.).
Care sunt factorii care iti vor oferi avantaje sau dezavantaje fata de competitie? Exemplele
trebuie sa contina niveluri de calitate, evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului.
III. Plan de marketing
Nu conteaza cat de bun este produsul sau serviciul oferit, o afacere nu poate reusi fara o
strategie de marketing bine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a
pietei. Este foarte periculos sa-ti asumi faptul ca deja stii ce se intampla pe piata si care sunt
tendintele ei, fara un studiu in prealabil. Trebuie sa faci acest studiu ca sa fii sigur ca te afli
pe drumul cel bun. Utilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a
strange date si raspunsuri la intrebari. Timpul tau va fi bine folosit.
Cateva din lucrurile pe care poti sa le faci: poti contoriza traficul unei anumite locatii, poti
nota competitorii, poti lua interviuri si poti face studii de piata pentru a afla nevoile
consumatorilor.
Atunci cand scrii planul tau de marketing, fii cat mai explicit posibil; ofera statistici, numere, si
surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment, baza tuturor proiectiilor privind
vanzarile.
Industria restaurantelor
Date despre industria restaurantelor.
Nivel local:
Cate restaurante sunt in jurul locatiei alese de dumneavoastra? Capacitatea acestora este
suficienta pentru populatia si traficul din acea zona? Daca DA, atunci nu mai este necesar sa
deschideti un restaurant in acea zona.
Nivel national:
Care sunt obstacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata cu un restaurant nou?
Cateva obstacole ar fi: costuri ridicate de infintare, costuri ridicate de marketing, costuri mari
pentru utilare si design, costuri pentru promovarea marfii si acceptarea ei, schimbari
legislative, schimbari economice, etc.
Care este potentialul de crestere in aceasta industrie?
Competitia
Care sunt restaurantele competitoare? Multi oameni isi deschid un restaurantcrezand ca
oamenii vor prefera restaurantul lor in schimbul celor existente deja pe piata. Nu subestimati
celelalte restaurante. Acele restaurante deja isi au clientii lor loiali, iar atunci cand esti loial
unui lucru, este necesar un mare efort din partea competitiei sa te convinga sa schimbi acel
ceva care iti face placere. Afla cat de multe poti despre competitia ta, inclusiv meniul lor,
orele de varf, programul si preturile. Apoi explica in cateva fraze ce vei face pentru a avea o
oferta mai buna decat a lor.
Promovarea
Cum vor auzi consumatorii de produsele tale?
Ai identificat cele mai atractive mijloace ca si cost pentru promovarea produselor tale?
Ce imagine proprie vrei sa promovezi? Cum vrei sa te vada consumatorii?
Ai si alte metode de promovare decat publicitatea platita? (cataloage, te bazezi pe
promovarea din gura in gura, folosesti anumite retele sociale, participi la expozitii etc.)
In plus, ce planuri ai pentru imaginea de tip grafic? Aceasta include logo, carti de vizita,
brosuri, pliante etc.
Ti-ai creat un sistem care sa-ti identifice clientii fideli ca sa-i poti contacta?
Bugetul pentru promovare
Cat vei cheltui pentru a realiza tot ce este mai sus?
Inainte de a incepe? (aceste cifre vor intra in bugetul pentru inceputul unei afaceri)
In curs de derulare?
IV. Plan operational
Explica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii, locatia, echipamentul, oamenii,
diferitele procese de productie si mediul inconjurator.
Productia
Este nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii
afacerii tale?
Te astepti la intarzieri privind anumite livrari? Cum ti-ar afecta acestea activitatea?
Costurile de aprovizionare variaza? Daca da, cum faci fata acestora?
V. Management si Organizare
Cine va administra afacerea zi de zi? Ce experienta are aceasta persoana si ce aduce nou
afacerii? Ce calitati speciale si competitive are? Exista un plan de a continua afacerea daca
aceasta persoana este pierduta?
Daca ai mai mult de 10 angajati, creaza un tabel organizational in care sa fie trecute o
ierarhie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsabil.
Daca intocmesti acest plan pentru obtinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori,
este recomandat sa treci in plan angajatii cheie.
VI. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Veti avea foarte multe costuri de inceput, chiar inainte de a deschide afacerea. Este foarte
important sa estimati aceste costuri foarte exact, ca apoi sa faceti un plan de unde luati
suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare, si cu cat eforturile de cercetare
sunt mai mari si mai exacte, cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori
esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii.
Chiar si cu cele mai bune motode de cercetare, deschiderea unei afaceri va costa mai mult
decat anticipati. Sunt doua metode de a face ajustari privind extra-costurile. Primul este de a
marii cu 20% costul fiecarui lucru in buget. Problema cu acesta metoda este ca distruge
acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan
numita cheltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam.
Incercati sa vorbiti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o
idee despre marimea cheltuielilor neprevazute. Daca nu puteti obtine informatii exacte, va
recomandam sa treceti cheltuielile neprevazute cu cel putin 20% din totalul celorlalte
cheltuieli pentru inceputul afacerii.
Explicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati ajuns la aceste sume. Dati sursele, cantitatile,
si conditiile eventualelor imprumuturi. De asemenea explicati in detaliu care este suma cu
care va contribui fiecare investitor, si care este procentajul din afacere detinut de fiecare.
VII. Plan financiar
Un plan financiar consta intr-un plan pe 12 luni a previziunilor privind profitul si pierderile, un
plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan al fluxurilor de numerar,
o foaie cu balanta activelor si pasivelor, si un calcul al punctului de rentabilitate.
Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul si pierderile
Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe 12 luni al previziunilor privind
profitul si pierderile reprezinta centrala afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si
puteti in sfarsit sa obtineti o idee privind ce anume este necesar pentru a obtine profit si a
avea o afacere de succes.
Este compus dintr-un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un
plan al costurilor. Daca diferenta dintre suma totala obtinuta din vanzarea produselor sau
serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor bunuri este pozitiva atunci afacerea
noastra a obtinut profit, daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere.
Observatie: Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa
mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de baza pentru
modificari.
Un plan pe patru ani al previziunilor privind profitul si pierderile
Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta
sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile.
Si in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti.
Fluxurile de numerar
Daca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri, fluxurile de numerar
reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se ajunge la punctul cand nu se
mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta, dar
niciuna nu se compara nici macar un moment cu aceea de a ramane fara bani.
Obiectivul a tot ce s-a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de
multi bani va trebuie ca sa acoperiti costurile necesare demararii afacerii, costurile
preliminare, costurile de operare, si rezervele.
Nu exista un truc anume in a face un anumit plan special privind fluxurile de numerar.
Fluxurile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra.
Pentru fiecare detaliu, trebuie sa stiti exact cand trebuie sa primiti anumiti bani (pentru
vanzari) sau cand trebuie sa platiti (costuri).
Este necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un
impact mare in cadrul fluxurilor de numerar, cum ar fi banii obtinuti din vanzari si cei pe care
trebuie sa-i platiti pentru achizitii.
De exemplu, daca realizati o vanzare in luna unu, cand veti primii banii pentru aceasta
vanzare? Cand veti achizitiona cele necesare pentru productie, veti plati in avans, la livrare
sau mai tarziu? Cum vor afecta acestea fluxul de numerar?
De asemenea trebuie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite taxe
trimestriale, intretinere si reparatii neprevazute, toate acestea trebuie trecute in buget.
De asemenea deprecierea nu apare in fluxul de numerar, deoarece nimeni nu o sa va scrie
un cec pentru ea. Aveti mare grija la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi.
Foaia cu balanta activelor si pasivelor
Cand vorbesc de active ma refer la tot ce detine firma, pe cand pasivele sunt reprezentate
de datoriile firmei. Cand pasivele sunt extrase din active, cea ce ramane este valoarea
propriu zisa a afacerii detinute.
Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii, ea fiind
importanta pentru banci atunci cand ne va elibera un credit, cat si pentru investitori.
Punctul de rentabilitate
O analiza a punctului de rentabilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care trebuie
vanduta, la un anumit pret, pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest
punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va
trece pe profit operational.
Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta
tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de
aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana
la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani.
Afacerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala,
cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii.
III. Produsul
Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol celulotic,
ele fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu
deosebiri marcante intre ele. Din familia Pleurotus amintim:Pleurotus Ostreatus, Pleurotus
Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de hibrizi, obtinuti
dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte
rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara.
Detalierea principalelor soiuri:
Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila,
raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare o
temperatura de 10C 16C.
Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil,
necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de
cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma
placuta.
Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari, care a
reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori
romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta
foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind
pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric
fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei
este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate.
Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta
deosebita cat si prin aroma placuta care se obtine in urma conservarii. In cultura emana un
miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca
foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania.
Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia cerintele
pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai
mare randament de fructificare.
Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35
Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat,
care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de
cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an, preconizam sa realizam o
productie de 200 300 kg ciuperci / tona de substrat.
Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la:
- stabilirea substratului nutritiv reteta compost
- umectarea materiilor
- pasteurizarea termica a compostului
- insamnatarea cu miceliu
- incubarea
- fructificarea recoltarea ciupercilor.
Detalierea etapelor:
Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate, materiile
prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul
de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si
formeaza un substrat foarte bun in reteta finala, care in cazul nostru este
- paie de grau 95%
- amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5%
Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea substratului
nutritiv, inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera). Aceasta operatie are
rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori,
insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora
microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor.
Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica,
amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de 1-2 zile.
In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg material.
Dupa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de
21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea.
Insamantarea cu miceliu prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii
acestuia, verificandu-se respectarea urmatoarelor valori:
- temperatura 21-24C
- umiditatea 75 80%
- PHul 5 7
Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone /
compost / h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de: h 70/100 cm,
diametrul 25 30 cm si grosimea 0.1 mm.
Incubarea miceliului - perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se
considera terminata cand sacii s-au albit, respectiv miceliul s-a impanzit, si urmeaza aparitia
primordiilor (faza fructificarii).
Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 2022 C, pe durata a 10 15 zile.
In timpul incubarii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara
mentinerea umiditatii la valoarea de 65 70 %, asadar, am montat dispozitive speciale cu
diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa.
Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se autoaprinde, prezentand pericolul
cresterii temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect
am amenajat hala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor.
Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina
se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, executandu-se 2
schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora, curentii nu depasesc 0.2 m/s.
Dupa 18 20 zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminata si
urmeaza o faza de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe
perioada fructificarii.
Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensabil pentru dezvoltarea
carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor
reci (fluorescente) de nuanta albastruie, cu norma unui neon de 36 W pentru 2-3
mp. Necesarul de lumina este de 8 10 ore pe zi.
Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ventilatie temperatura
umiditate intensitatea luminii deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor
recomandate, duce inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea
totala.
Tratamentul bolilor si daunatorilor
In cultura ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme
daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite
ciuperci competitoare.
In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau
nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor.
In categoria boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare se intalnesc:
- pata bacteriana sau pata de bronz (Pseudomonas tolaasii)
- boala de ghips alba (Monilia fimicola)
- mucegaiul galben (Myceliophtora sulphurea)
- mucegaiul verde (Trichoderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp.)
- mucegaiul brun (Phymatotrichum sp.)
- mucegaiul verde-masliniu (Chaetomium olivaceum)
- ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius)
- ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.)
Pe langa aceste boli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma
miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila
pentru viitoarele ciuperci.
Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii
ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului.
O statistica generala a acestora este:
- nematozi Dytilenchus myceliophagus
- acarieni Tyrophagus putrescentiae Pygmephorus mesembrine
- puricii ciupercilor Tisanurea cenusie Hypogastrura manubrialis
Dupa cum se poate observa, cheltuielile lunare totale sunt de 18.583 lei, care se platesc din
incasarile lunare, in suma de 38.400 lei, ramanand o diferenta pozitiva de cashflow in
valoare de 19.817 lei.
Canalele de distributie
Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei.
V. Plan operational
Productia
Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma
contractelor negociate, ne-am angajat sa asiguram cantitatea de 2.000 kg ciuperci pe
saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui
magazin in parte.
Dupa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru
a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii
aproximativ 10.000 kilograme compost (precizare: compostul va fi preparat de noi, conform
retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri).
Productia de Pleurotus HK 35 variaza intre 20 30 kilograme / 100 kilograme compost.
Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea obtine o cantitate
saptamanala de 2.000 kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de 40.000 kg,
cate 10.000 kg in fiecare camera de cultura.
Locatia
Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a Timisoarei, ea va fi formata
initial din 4 camere de cultura, cu suprafata de 50 metrii patrati fiecare.
Terenul dispune de urmatoarele utilitati: curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In
afara camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un birou, locatie pentru centrala (in
vederea asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute), camera
frigorifica si spatiu social pentru muncitori (vestiare si mini-sala de mese).
Personal
Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal :
- un manager;
- un contabil;
- un tehnolog;
- 5 muncitori.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de
administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza
toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare
Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea
bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea
potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de
recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma
analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei.
Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste
posturi nefiind necesare anumite calificari.
Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati
eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada
sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de
productivitatea fiecarui angajat in parte, si asa cum am mai mentionat, daca se lucreaza
suplimentar se va acorda un spor de 50% pe ora, pentru intervalul lucrat in acest regim.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 100.000 euro. Ambii asociati vor
contribuii cu cate 50.000 de euro fiecare.
Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 20 ani, amortizarea
anuala fiind de 5.000 euro.
Sfat: se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin sprijinul statului, Programul National
de Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricole sau Masura 123
Cresterea valorii adaugate la produsele agricole.
Structura investitiei:
- suprafata de cultura: 200 mp (4 camere de cultura a cate 50 mp fiecare)
- costurile constructiei camerelor de cultura: 200 mp * 130 euro / mp = 26.000 euro (in urma
analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 130 euro /
mp)
- dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 20.000 euro (pret pe mp la rafturi din
aluminiu: aprox 30 euro / mp)
- sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat,
camera de racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa
aproximativ 5.600 euro; 4 * 5.600 = 22.400 euro
- sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost,
pompa CO2, computer central: 1 bucata costa aproximativ 3.800 euro; 4 * 3.800 = 15.200
euro
- centrala termica: aproximativ 3.000 euro
- sistem de umidificare: aproximativ 1.000 euro
Sfat: este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost baza dumneavoastra de
calcul, in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, trebuie sa puteti
accesa acele informatii pe baza carora ati luat anumite decizii.
In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma ca
acest proiect este fezabil si poate fi implementat.
Norme legale pentru comercializarea si cultivarea ciupercilor le gasiti aici.
Calitatea, modul de ambalare, etichetare a produselor alimentare sunt reglementate prin Legi,
Hotarari de Guvern, Norme de aplicare, Ordine, etc. Orice referiri la anumite conditii ce trebuiesc
indeplinite pentrucultivarea ciupercilor si comercializarea lor, este necesar si corect sa faca
trimitere la reglementarile legale in vigoare.
Eticheta trebuie sa contina informatii clare si usor de inteles privind caracteristicile produsului.
Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:
Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine
elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul
acestuia;
Sunt definite:
data durabilitatii minimale data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi
pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru
care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;
ingredient orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui
aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata
termen de valabilitate limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil
sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea
consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de
transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data
limita de consum;
lot un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in condiii
practic identice
Anexa nr. 8
la reguli si norme tehnice interne
Reguli si norme tehnice specifice privind producerea, controlul si certificarea calitatii materialului
de inmultire pentru ciuperci comestibile cultivate, comercializat pe teritoriul Romaniei
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare
Art.1. (1) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica speciilor care nu sunt
reglementate de legislatia comunitara, produse si comercializate pe teritoriul Romaniei, in
(2) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele
specii si hibrizi interspecifici si intraspecifici de ciuperci comestibile cultivate:
CAPITOLUL II
Categorii admise
Art.2. (1) Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Prebaza, Baza, Certificata,
admis la producatori inregistrati, astfel :
a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa
cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului.
b. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si
pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate.
c. Cultura pura provine direct din cultura mama, intr-o singura generatie vegetativa, pe mediu
nutritiv proaspat, realizat in conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice
tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului (ca material
de insamantare). Cultura pura se livreaza insotita de acte de provenienta si calitate, in care se
mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietala si caracterele tipului de
miceliu, conditii de pastrare.
Cultura mama si cultura pura constituie materialul de inmultire din categoria Prebaza.
d. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului
pentru insamantare intr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii
multiplicate. Se livreaza insotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii
pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii in cazul cand
aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii,
puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa
depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus sp. si, respectiv 60 de zile
pentru Agaricus sp.
e. Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut in conditii sterile de laborator si este
destinat, in urma cresterii in substratul de cultura, productiei de ciuperci comestibile si pastreaza
caracterele genetice specifice tulpinii insamantate. Se realizeaza, de regula, pe suportul de
crestere din boabe de cereale (grau, orz, secara, mei, s.a). Se livreaza in pungi de 1-10 kg
pastrate, de regula, la temperatura de 2 4 C. Miceliul comercial constituie material de inmultire
din categoria Certificat.
(2) Generatiile anterioare materialului de inmultire Prebaza pot fi supuse controlului si vor circula
cu act de garantare a autenticitatii emis de creator sau mentinator.
CAPITOLUL III
(2) Marimea unei fractiuni de lot este productia zilnica exprimata in numarul de recipienti
(flacoane CIL, pungi, etc.) / greutatea cumulata a miceliului.
a. din prima fractiune de lot se preleveaza o proba reprezentand minimum 1 % din numarul
recipientilor.
b. din urmatoarele fractiuni de lot probele se preleveaza, prin sondaj, cel putin o proba la
maximum 10 fractiuni de lot, reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor unei fractiuni
de lot.
(4) Probele individuale se sigileaza, se eticheteaza si se incheie procesul verbal de ridicare a
Art.6. (1) Probele de miceliu se vor examina vizual (si la lupa binoculara) pentru determinarea
culorii, gradului de impanzire, tipului de colonie miceliana, prezenta/absenta mucegaiurilor
competitoare, care se noteaza in fisa de analiza. Rezultatul testului se elibereaza in maximum 72
ore de la data prelevarii probei.
(2) Puritatea varietala se verifica prin sondaj pe preparate microscopice si prin inoculari cu
material din probele prelevate pe medii nutritive specifice pentru cresterea bacteriilor sau fungilor
microscopici. Daca miceliul ciupercii de cultura aflat pe pericarpul a 100 de boabe transferate pe
mediul nutritiv, creste in conditii sterile, fara sa evidentieze infectii straine, puritatea probei este de
100 %.
Art.7. Materialul de inmultire din categoriile Prebaza si Baza se examineaza direct in laboratorul
producatorului, pe loturi sau fractiuni de lot, daca statia de produs miceliu intruneste conditiile
necesare.
Art.8. (1) In urma testarii primei fractiuni dintr-un lot, daca sunt indeplinite conditiile tehnice de
calitate prevazute la art.3 se elibereaza Certificatul oficial de calitate emis de ITCSMS sau
LCCSMS in 2 exemplare, primul la producator, iar al doilea ramane la emitent, valabil pentru
intregul lot care urmeaza a se produce in continuare, daca analizele urmatoarelor fractiuni de lot
confirma mentinerea calitatii miceliului.
(2) Daca in urma testarii primei fractiuni de lot rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile tehnice de
calitate se elibereaza un Buletin de analiza oficiala cu rezolutia respins si interzisa
comercializarea pentru insamantare.
(3) In urma testarii urmatoarelor probe prelevate conform prevederilor de la art.5. alin.(3) litera b)
se elibereaza un Buletin de analiza oficiala partiala in care se inscriu rezultatele testelor privind
conditiile tehnice de calitate ale fractiunii de lot si decizia de admis sau respins aplicabila pentru
toate fractiunile de lot la care se refera proba prelevata.
(4) Buletinul de analiza oficiala partiala, cu rezolutia admis, prelungeste valabilitatea Certificatului
oficial de calitate in cazul in care rezultatele analizelor corespund conditiilor tehnice de calitate.
(5) Buletinul de analiza oficiala partiala cu rezolutia respins intrerupe valabilitatea Certificatului
oficial de calitate. Rezolutia respins pe Buletinul de analiza oficiala partiala blocheaza de la
comercializare fractiunile de lot la care se refera, iar producatorul este obligat sa intrerupa
productia de miceliu pana la aplicarea masurilor corective necesare si remedierea cauzelor care
au provocat respingerea lotului. Dupa aplicarea masurilor corective se preleveaza din nou probe
si se testeaza. O proba martor sigilata si etichetata se pastreaza la producator.
(6) Modelele Certificatului oficial de calitate si a Buletinului de analiza oficiala sunt unice pe tara si
vor fi puse la dispozitia ITCSMS si LCCSMS de catre INCS.
CERTIFICAT DE CALITATE
- acoperirea bobului in %:
Puritate biologica: fara mucegaiuri 100 %
Mirosul: specific de ciuperca
Data inocularii:
Data ambalarii:
Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg
Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 4 C
Nota: Nu se primesc reclamatii asupra calitatii miceliului dupa o perioada mai mare de __ zile de
la data livrarii, in cazul in care livrarea, transportul, depozitarea si folosirea s-au efectuat in
conditiile prevazute.
FURNIZOR, BENEFICIAR,
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii
iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in
restaurantele de lux este socotita o delicatesa.
Deci, carnea de iepure este foarte recomandata pentru:
- cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii;
- cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al colesterolului sa
fie scazut;
- copii, adolescenti si femeile insarcinate, deoarece au o nevoie tot mai mare de proteine,
fier si vitamine.
- carnea de iepure, spre deosebire de cea de vita sau de oaie, care au un pronuntat miros
specific, adesea neagreat de consumatori, are un miros fin, placut si neintepator. Ea are un
gust mai dulce, asemanatoare oarecum cu cea de pasare, fiind extrem de apreciata de
nutritionisti pentru calitatile sale dietetice indiscutabile.
Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade,
carnea de iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o perioada mai
lunga de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea,
carnea de iepure se spala, se usuca, preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se
acopera cu un strat de ulei de masline, se infasoara in celofan si se introduce in
congelator.Tinand cont de caracterul relativ limitat al regasirii produsului pe piata din
Romania am stabilit pragul minim al pretului de comercializare la suma de 25 lei/kg iepure
viu. Iepurii vor fi livrati in viu la mini-abatorul din Judetul Arad cu care am negociat un
contract de preluare a efectivului de iepuri produs in ferma noastra.
IV. Plan de Marketing
Analiza pietei
Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am
studiat toate informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte
demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii
specializate, referitoare la piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale
carnii de iepure, dupa o indelungata analiza, am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu
prezinta o relevanta foarte mare, si, am inceput o ancheta pe cont propriu. Vom incerca sa
obtinem contracte pentru vanzarea carnii de iepure la export.
Caracteristici si beneficii
Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si beneficii ale
consumului de carne iepure sunt:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si
carnea de porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele
specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii,
carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de
iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita
de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile
tuturor nutritionistilor din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin
fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba,
spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului
asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai
62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 %
proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii
iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in
restaurantele de lux este socotita o delicatesa.
Consumatorii
Dupa cum am vazut anterior, carnea de iepure este recomandata tuturor persoanelor, mai
ales celor care au anumite afectiuni sau care trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum
redus de calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta,
nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita
beneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a
acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat
pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. Intr-adevar, pretul este
relativ ridicat, dar daca analizam preturile si la celelalte sortimente de carne, diferenta nu
este foarte mare sau inaccesibila pentru majoritatea oamenilor, mai ales ca, un consum
regulat al acestui tip de carne este recomandat de majoritatea nutritionistilor.
Competitia
In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct de vedere
al efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de
activitate.
Promovare
Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor
mai apropiate abatoare din tara (acestea fiind foarte putine la numar), a marilor centre
comerciale si a atragerii de posibili clienti de pe piata externa. Pentru piata externa vom
folosii site-ul www.alibaba.com, unde ne vom prezenta intreaga oferta. De asemenea
vom crea si un website in 5 limbi de circulatie internationa, unde ferma va fii prezentata in
intregime. De asemenea se va alege o campanie agresiva de tip postare anunturi in toate
ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site-urile mari de anunturi agricole. In acestea
se va trece oferta de carcase de iepuri, cat si pretul pe kg sau in viu. Pentru publicitate vom
opta la aplicarea de banere pe site-urile online din domeniu, care au un trafic de peste 100
de mii vizitatori pe luna.
Locatia
Datorita faptului ca unicul asociat, Negru Paul, detine o pasune in apropierea comunei Horia
din Judetul Arad, am ales ca si locatie pentru constructia fermei, o parcela din apropiere,
posesie proprie.
V. Plan operational
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 4.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 8
- iepuri obtinuti in total per an: 32.000
- pierderi: 15%, adica 4.800 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 32.000 4.800 = 27.200
Ne propunem sa retinem 500 femele si 50 masculi in vederea introducerii la reproductie in
anul II de activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 27.200 550 = 26.650 iepuri
Locatia fermei
Ferma va fi construita pe un teren din apropierea comunei x din judetul y, suprafata totala a
fermei fiind de 3.000 metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in vigoare,
racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in
zona exista atat retea de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul la
ferma se va face momentan pe drumul pietruit disponibil.
Caracteristicile constructiei: din cauza faptului ca iepurii pot prezenta tendinte carnivore
daca sunt tinuti impreuna, am ales sa utilizam custi metalice de dimensiunile 0.8 m / 1 m /
0.8 m, in care sa tinem efectivul matur de 1.100 iepuri, puii vor sta in aceasi cusca cu mama,
pana la varsta de 45 zile cand vor fi intarcati si mutati in propriile custi. Vezi aici mai multe
modele de custi pentru iepuri.
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Declaratie de venituri personale
VIII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
IX. Plan financiar
X. Anexe
Descrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de
crestere? Ce schimbari prevezi ca se vor intampla pe piata, pe o perioada scurta de timp,
dar pe o perioada lunga de timp? Ce vei face pentru a profita de ele?
Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de baza. Care sunt
factorii care le fac pe aceste firme sa reuseasca? Care crezi ca sunt principalele tale atu-uri
in raport cu competitia? Ai experienta in acest domeniu, anumite abilitati de adaptabilitate
ridicate, esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuri?
Pornesti in aceasta afacere: singur, cu alti parteneri, asociat cu o corporatie, etc? De ce ai
ales aceasta forma ?
Sti care sunt competitorii tai indirecti? (De exemplu magazinele de inchiriat si vandut filme
sunt in competitie cu teatrele, cu toate ca sunt afaceri diferite.)
Cum se va compara produsul sau serviciul oferit de tine, cu cel al concurentei?
Foloseste tabelul de mai jos pentru a-ti compara afacerea ta cu a celor mai importanti doi
competitori. In prima coloana sunt trecuti factorii de competivitate. Din moment ce acestia
variaza de la industrie la alta, tu poti sa-ti customizezi propria ta lista de factori.
In a doua coloana, Eu, noteazati cum crezi tu ca vei patrunde in mintile consumatorilor.
Apoi verifica daca acesti factori reprezinta un atu sau o slabiciune pentru tine. Incearca sa fi
destul de onest cand completezi acest tabel. Daca tu crezi ca anumiti factori sunt un
dezavantaj pentru tine trece-i. Acest lucru iti va deschide ochii si in viitor vei sti ce ai de
indreptat. Tine minte ca nu poti fi perfect pentru toti oamenii. In realitate, a incerca sa fi
perfect duce ca multe afaceri sa dea faliment deoarece incercarea de a fi perfect consuma
foarte multe resurse si timp.
Acum analizeaza pe fiecare competitor in parte. Trece in cateva randuri care sunt atu-urile si
slabiciunile majore pentru fiecare factor in parte.
In ultima coloana, estimeaza importanta fiecarui factor pentru clienti. 1 = crucial; 5 = nu asa
important.
Tabelul 1: Analiza competivitatii
idei de afaceri, informatii despre francize etc. Pentru acest site categoria idei de afaceri
reprezinta o nisa.
Strategie
Contureaza o strategie consistenta despre cum sa ataci mai bine aceste nise. Daca esti
primul pe toate nisele componente ale afacerii tale vei fi primul si in afacere.
Promovare
Cum vor auzi consumatorii de produsele tale?
Ai identificat cele mai atractive mijloace ca si cost pentru promovarea produselor tale?
Ce imagine proprie vrei sa promovezi? Cum vrei sa te vada consumatorii?
Ai si alte metode de promovare decat publicitatea platita? (cataloage, te bazezi pe
promovarea din gura in gura, folosesti anumite retele sociale, participi la expozitii etc.)
In plus, ce planuri ai pentru imaginea de tip grafic? Aceasta include logo, carti de vizita,
brosuri, pliante etc.
Ti-ai creat un sistem care sa-ti identifice clientii fideli ca sa-i poti contacta?
Bugetul pentru promovare
Cat vei cheltui pentru a realiza tot ce este mai sus?
Inainte de a incepe? (aceste cifre vor intra in bugetul pentru inceputul unei afaceri)
In curs de derulare?
Pret
Explica metodele care le folosesti pentru a stabili pretul. Pentru cele mai multe afaceri mici, a
avea cel mai mic pret nu este o politica tocmai buna. Consumatorii nu tin de pret asa de mult
pe cat credeti. Metoda cea mai buna este ca pretul tau sa fie la acelasi nivel cu media de
pret al concurentei, iar produsele sau serviciile oferite de tine sa fie de o calitate mai buna
Compara pretul tau cu cel al competitiei. Este acesta mai mare, mai mic, la fel? De ce?
Cat de important este pretul pentru consumatorii tai? Decizia finala pe care o iau
consumatorii se raporteaza la pret?
Ce alte servicii oferi clientilor in pretul respectiv? Pot cumpara acel produs in rate?
Locatia
Probabil nu ti-ai ales inca locatia. Acum este timpul sa te gandesti ce locatie vrei si ce vrei ca
aceasta sa contina. Multe afaceri mici pot merge bine la inceput chiar daca sunt realizate de
acasa.
Vei descrie toate nevoile fizice mai amanuntit in capitolul Plan operational. Aici, vei analiza
cum va afecta locatia aleasa consumatorii.
Locatia este importanta pentru consumatori? Daca da, cum?
Daca consumatorii viziteaza aceasta locatie:
Este convenabil pentru tine? Ai destule locuri de parcare? Iti ajunge spatiul interior?
Se incadreaza cu imaginea pe care vrei sa o ai? Asta se asteapta consumatorii sa vada?
Unde sunt localizati competitorii? Este mai bine sa fii langa ei (cum sunt dealerii de masini
sau restaurantele tip fast food) sau la o anumita distanta.
Canale de distributie
Cum vinzi produsele sau serviciile tale?
* Vanzari cu amanuntul
* In mod direct (comanda prin mail, Web, dintr-un anumit catalog)
* Angro
* Agenti de vanzari
* Licitatii
* Propriile tale magazine
V. Plan operational
Explica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii, locatia, echipamentul, oamenii,
diferitele procese de productie, si mediul inconjurator.
Productia
Cum si unde sunt produsele sau serviciile tale realizate?
Explica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele:
* Echipamente de productie si costuri
* Controlul calitatii
* Serviciul clienti
* Controlul invetarului
* Dezvoltarea de produse
Locatia
Ce trebuie sa contina locatia ca sa-ti satisfaca nevoile in afacere? Descrie propria ta locatie
unde iti desfasori afacerea.
Cerinte fizice:
* Spatiul necesar (precizati de cat spatiu a-ti avea nevoie)
* Tipul cladirii
* Zona
* Electricitate si alte utilitati
Acces:
Este important pentru afacerea ta ca locatia sa dispuna de o cale de acces petru
aprovizionare sau transport?
Ai nevoie de cai de acces foarte rapide?
Care este necesarul spatiului de parcare?
Constructii? Majoritatea firmelor nu i-au in calcul acest lucru, dar daca aveti in plan sa
construiti, costurile si detaliile de constructie vor reprezenta o parte insemnata a planului
dumneavoastra.
Costuri: Estimati costurile cu locatia, incluzand chiria, intretinerea, utilitati, asigurare,
costurile initiale de remodelare pentru a face spatiul sa indeplineasca conditiile de care aveti
nevoie. Aceste numere vor constitui o parte a planului financiar.
Care vor fi orele de lucru in aceasta afacere?
Mediul juridic
Descrieti urmatoarele:
* Licente pentru desfasurarea activitatii
* Permise
* Reguli si regulamente privind santatea, spatiul de lucru, sau mediul inconjurator
* Regulamente speciale pentru desfasurarea activitatii
* Specificatii despre desfasurarea activitatii intr-o anumita zona sau in acea cladire
* Asigurari
Personal
* Numarul de angajati
* Clasificarea lor (calificati, necalificati, profesionisti)
* Unde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tine?
* Calitatea personalului existent
* Structura de salariu
* Metode de instruirea si aprofundare
* Impartirea pe sarcini, cine face ce?
* Ai un program stabilit pentru fiecare cu ce are de facut? Daca nu alocati timp si scrie unul.
* Pentru anumite munci ai nevoie de anumite contracte aditionale?
Inventar
* Ce tip de inventar pastrezi: al materialelor, proviziilor, produselor finite?
* Care este valoarea stocului?
* Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe piata?
Aprovizionare
Identifica factorii cheie ai aprovizionarii:
* Nume si adrese a celor care te aprovizioneaza
* Tipul si cantitatea furnizata
* Aprovizionarea se face pe credit?
* Care este mijlocul de livrare?
* Noteazati furnizorii buni cat si fiabilitatea produselor luate de la fiecare
Este nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii
afacerii tale?
Te astepti la intarzieri privind anumite livrari? Cum ti-ar afecta acestea activitatea?
Costurile de aprovizionare variaza? Daca da, cum faci fata acestora?
Politici de credit
* Planuiesti sa vinzi pe credit?
* Este chiar nevoie sa vinzi pe credit?
* Daca da, ce politici ai in privinta celor care ia credit si care este suma maxima pe care o
poate lua?
* Cum verifici daca acestia fac plata la timp?
* Ce termene oferi clientilor cu privire la marimea creditelor si datei scadente de plata a
acestuia?
Oferi anumite discount-uri daca platesc cash? (Sfat: Oferiti acest lucru doar daca competitia
dumneavoastra ofera asa ceva, sau daca s-a creat un trend cu privire la acest lucru.)
* Cunosti costurile necesare mentinerii si extinderii unui credit? Cum iti vor afecta aceste
costuri pretul produsului sau serviciilor oferite?
Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate
Atunci cand lucrezi cu credite trebuie sa ai o evidenta a banilor pe care trebuie sa-i primesti
si de asemenea sa ai stabilite o serie de masuri pentru cei care nu achita la timp.
Vei avea nevoie de o anumita strategie bine pusa la punct pentru clientii rau platnici:
sunt mai mari si mai exacte, cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori
esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii.
Chiar si cu cele mai bune motode de cercetare, deschiderea unei afaceri va costa mai mult
decat anticipate. Sunt doua metode de a face ajustari privind extra-costurile. Primul este de
a marii cu 20% costul fiecarui lucru in buget. Problema cu acesta metoda este ca distruge
acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan
numita cheltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam.
Incercati sa vorbiti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o
idee despre marimea cheltuielilor neprevazute. Daca nu puteti obtine informatii exacte, va
recomandam sa treceti cheltuielile neprevazute cu cel putin 20% din totalul celorlalte
cheltuieli pentru inceput afacerii.
Explicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati ajuns la aceste sume. Dati sursele, cantitatile,
si conditiile eventualelor imprumuturi. De asemenea explicati in detalii care este suma cu
care va contribui fiecare investitor, si care este procentajul din afacere detinut de fiecare.
Obiectivul a tot ce s-a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de
multi bani va trebuie pentru costurile inainte de a incepe o afacere, costurile preliminare,
costurile de operare, si rezerve.
Nu exista un truc anume in a face un anumit plan special privind fluxurile de numerar.
Fluxurile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra.
Pentru fiecare detaliu, trebuie sa stiti exact cand trebuie sa primiti anumiti bani (pentru
vanzari) sau cand trebuie sa platiti (costuri).
Este necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un
impact mare in cadrul fluxurilor de numerar, cum ar fi banii obtinuti din vanzari si cei pe care
trebuie sa-i platiti pentru achizitii.
De exemplu, daca realizati o vanzare in luna unu, cand veti primii banii pentru aceasta
vanzare? Cand veti achizitiona cele necesare pentru productie, veti plati in avans, la livrare
sau mai tarziu? Cum vor afecata acestea fluxul de numerar?
De asemenea trebuie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite taxe
trimestriale, intretinere si reparatii neprevazute, toate acestea trebuiesc trecute in buget.
De asemenea deprecierea nu apare in fluxul de numerar, deoarece nimeni nu o sa va scrie
un cec pentru ea. Aveti mare grija la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi.
Foaia cu balanta activelor si pasivelor
Cand vorbesc de active ma refer la tot ce detine firma, pe cand pasivele sunt reprezentate
de datoriile firmei. Cand pasivele sunt extrase din active, cea ce ramane este valuarea
propriu zisa a afacerii detinute.
Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii, ea fiind
importanta pentru banci atunci cand ne va elibera un credit cat si pentru investitori.
Punctul de rentabilitate
O analiza a punctului de rentabilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care trebuie
vanduta, la un anumit pret, pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest
punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va
trece pe profit operational.
X. Anexe
Aceasta parte include detaliile si studiile folosite in alcatuirea planului; de exemplu:
* Brosuri si materiale publicitare
* Studii industriale
* Planuri si schite
* Harti si fotografii ale locatiei
* Magazine sau alte articole
* O lista detaliata a echipamentului detinut sau care urmeaza a fi cumparat
* Copie dupa contractul de leasing
* Scrisori de suport din partea viitorilor consumatori
* Orice alte materiale necesare pentru a sustine acest plan de afaceri
* Studii de marketing
* O lista cu toate activele detinute
exista o cerere foarte mare neacoperita, iar companiile existente pe piata ofera doar partea
de mobilier. Aceasta companie va oferi consultanta pentru concept, va face studii de piata,
dupa care livreaza clientului proiectul 3D. In final urmeaza alegerea mobilierului, a
electrocasnicelor si a echipamentelor HI-FI.
Un client atunci cand doreste sa-si mobileze o casa trebuie sa-si caute singur mobila,
electrocasnicele, echipamentele HI-FI, apoi sa apeleze la alte persoane
specializate(instalator , electrician, etc.) pentru instalari. Aceasta companie va avea acele
persoane specializate. Astfel clientul nu va trebui decat sa aleaga produsele dorite si nu va
mai fi nevoit sa piarda timpul cu alte drumuri.
Este o nevoie atat calitativa, cat si cantitativa, deoarece fiind o companie noua nu este loc
de pasi gresiti. O munca facuta fara greseli va genera clienti fericiti. Astfel reputatia firmei
creste, iar o reputatie bune va aduce tot mai multi clienti si implicit vanzari mai mari.
B.2. Definirea scopului proiectului
In acest moment pe piata nu este nici o companie care sa ofere toate serviciile pe care
aceasta companie le va oferi. Mobexpert, Ikea, Innova nu au posibilitatea de a duce la capat
un proiect complet. Aceste magazine pot funiza mobila, dar nu ofera o gama completa de
servicii.
Serviciile oferite de firma noastra, vor fi de buna calitate. Vor acoperi orice nevoie a clientului
in privinta mobilarii unei case.
B.3. Stabilirea obiectivelor proiectului
Pentru a indeplini scopul proiectului resursele vor trebui utilizate eficient. Pentru a termina o
lucrare la timp, competenta si profesionalismul angajatilor sunt vitale, iar acestia vor avea
nevoie de aparatura si tehnologie necesara, dar si de un buget corespunzator. Astfel factorii
timp, uman, tehnic si economic trebuie sa fie in stransa legatura si utilizati rational.
B.4. Actiuni potentiale ce trebuie desfasurate in afacere:
-infiintarea firmei cu toate documentele legale necesare;
-inchirierea unui imobil si amenajarea acestuia;
-mobilarea spatiului inchiriat;
-achiztia echipamentelor necesare;
-instalarea tuturor softurilor pe calculator, conexiunile la internet si conexiunile imprimantelor;
-angajarea personalului;
-inceperea activitatii propriu zise: promovarea produselor, cautarea de noi clienti, incheierea
contractelor, cautarea de firme producatoare de mobila (din tara, cat si din strainatate)
pentru a deveni colaboratori.
C. Mediul de piata
C.1. Clienti
La inceput ne vom adresa exclusiv pe piata locala: Bucuresti. Pe viitor vom putea oferii
servicii in toata tara. Principalii clienti vor fi marile companii dezvoltatoare de proiecte
rezidentiale si hoteliere.
C.2. Sistemul de distributie pentru afacere:
Aceasta companie va fi una intermediara. Nu va fi cea care produce mobilierul. Se vor
realiza contracte de colaborare cu firme producatoare de mobila, din tara cat si din