CUPRINS

1.Afacerea
1.1 Definirea afacerii
1.2 Alegerea formei organizatorico-juridice..
1.3 Alegerea structurii organizaionale
1.4 Prezentarea firmei
2. Piaa..
2.1 Definirea pieei..
2.2 Analiza S!" a industriei confeciilor de #m$r%c%minte
2.3 &oncurenii............................................................................................................
2.4 &erine impuse fa% de segmentarea pieei...........................................................
2.' (tapele segment%rii pieei....................................................................................
2.) (la$orarea programei de producie ......................................................................
3. Planul de marketing
3.1 Definirea mediului de mar*eting.
3.2 Strategii de mar*eting.
3.3 Politici de mar*eting
3.4 +arca intreprinderii

4. Managementul i !er"#nalul
4.1 Planificarea necesarului de personal.
4.2 ,ecrutarea..
4.3 Selectia.
4.4 Angajareasi integrarea profesionala..
4.' ,ecompensa personalului.
4.) +oti-area personalului
4.. Programa de lucru
4./ Alegerea structurii organizationale
$. %rgani&area !r#duciei
'.1 !rganuzarea procesului de producie
'1.1 Asigurarea sistemului de control a calit%ii
'.1.2 !rganizarea acti-it%ii de control al calit%ii
'.2 Argumentarea alegerii formei de organizare a procesului de fa$ricaie
'.3 "e0nologia procesului de fa$ricaie
'.4 &alculul liniei te0nologice..
4
'.' &alculul indicilor te0nico 1 economici
'.) (la$orarea planului flu2ului. .
'. Ri"curi
).1 "ipuri de riscuri #n atreprenoriatul de producie.
).2 +etode de reducere a riscurilor
(. Planul financiar
..1 Analiza economic% a proiectului...........................................................................
..2 &alculul preului produsului.................................................................................
..3 3ndicatorii economici ai proiectului......................................................................
..4 Planul aciunilor planificate p4n% la #nceperea acti-it%ii....................................
..' Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului 5i modul de utilizare a
lor ................................................................................................................................
..) Situaia flu2ului de numerar..................................................................................
... Prognozarea raportului pri-ind rezultatele financiare..........................................
../ 6ilanul conta$il....................................................................................................
..7 3ndicatorii eficienei economice..................................................................................
..18 Sol-a$ilitatea firmei................................................................................................
). Pr#tecia muncii i a mediului am*iant
/.1 Analiza condiiilor de munc%..
/.2 +%suri pri-ind sanitaria industrial%...
/.3 +%suri pri-ind "e0nica securit%ii.
/.4 +%suri pri-ind protecia #mpotri-a incendiilor
/.' Protecia mediului am$iant
/.) &alculul ingineresc pri-ind protecia incendiar%...
'
1.Afacerea
1.1 +efinirea afacerii
Planul de afaceri #ntocmit ser-este pentru estimarea posi$ilitatii de desfacere a unei afaceri
pe suprafeele suplimentare ale #ntreprinderii S.A.,,-alanta,,. ce se dore5te a se realiza 5i pentru
e-aluarea rezultatelor #ntr-o perioad% de timp determinat%.
Afacerea preconizat% are ca tem% organizarea unei secii de confecii -estimentare 5i a unei
ec0ipe de manageri care s% gestioneze #ntreaga acti-itate.
Acti/itatea de *a&01 producerea 5i comercializarea -estimentaiei te2tile pentru femei.
Acti-itatea se -a petrece #n ora5ul !r0ei9 #n incinta #ntreprinderii SA:;alanta:. Aceasta
decizie este #nsoit% de unele a-antaje economice precum sunt< pl%tile de arend% mici9 spaiu
asigurat9 condiii pentru a acti-a =energie electrica9 termica9 utilaj>.
2a*elul 1 3 Sur"ele financiare nece"are !entru reali&area !r#iectului i m#dul de utili&are a
l#r
2i! de i/e"tiii Suma. lei 4
+ijloace proprii 21)871 '7?
&reditul $ancar '8888 139)'?
@mprumut persoane
fizice
188888 2.93'?
"otal 3))871 188?
Aecesarul de personal pentru afacere9 -a fi angajat din localitate 5i mediul rural ce constituie
satele #n-ecinate ora5ului !r0ei.
Nece"arul de !er"#nal !lanificat
Nr.
crt. 5uncia
Nr. Per3
"#ane
1. +anager general 1
2.
+anager producereB
te0nolog

1
3. +anager comercial
1
4. +anager
,.C.

1
'.
&onta$il

1
). &ontrolor 1
)
.. +ecanic 1
/. Damal 1
7. Personal de deser-ire 1
18. &us%tor 27
11. &roitor 2
Total 40
+ateria prima -a fi importat% #n special din< ,om4nia9 Ccraina9 prin intermediul contractelor9
transportarea se -a petrece prin intermediul firmelor de transport. &ontactul cu furnizorii de
materii prime -a fi asigurat prin telefon9 aceasta reduc4nd unele c0eltuieli de deplasare a
managerului comercial9 pl%ile pentru marf% se -or efectua prin intermediul $ancii
EAgro3nd6anc: unde firma se -a desc0ide cont #n -alut% 5i lei.
&irca 48? din produse -or fi e2portate #n ,om4nia9 #n special #n zona de nord9 cu scopul de
a fi comercializate9 prin intermediul centrelor comerciale 5i magazinelor situate #n ora5ele mari
precum sunt< &luj-Aapoca9 6aia-+are9 Satu-+are. Aceasta decizie a fost luat% #n urma analizei
pieei9 concurenei e2istente9 analizei produselor e2istente pe pia%9 puterei de -4nzare9 cererii
e2istente la anumite produse.
)8? din producie le --om realiza pe piaa auto0ton%9 pentru reducerea riscurilor
pro-ocate de unii factori ce pot influiena acti-itatea #ntreprinderii #ntr-un mod sau altul
acestea pot fi< factorii politici9 ce se manifest% prin impunerea unor reglimentari pri-ind e2portul9
ta2e -amale9 majorarea impozitelor 5.a.
Mi"iunea afacerii este de a produce 5i comercializa produse profita$ile pe piaa intern% 5i
e2tern%9 #n scopul permanentei #m$unatairi a pecepiei pe care clientii9 angajatii 5i asociatii o --
or acumula despre calitatea acti-itaii noastre.
@n acest scop fiecare compartiment al firmei tre$uie s% o$ina rezultate superioare #n
comparaie cu principalii concureni. Ae --om dez-olta #n principal prin ino-area 5i
perfecionarea de noi produse9 ser-icii lucr4nd pe $az% de contracte9 succesul depinde #n cea mai
mare m4sur% de felul #n care --om satisface cerintele pieei. Acesta presupune o cola$orare
deplin% cu clienii no5tri care depa5ind #ntelegerea 5i satisfacerea necesit%ilor lor9 -or #ncearca
s% le anticipeze.
.
Aoi suntem deplin constieni c% succesul este direct proporional cu calitatea salariailor no5tri
5i cu grija pe care o manifest%m fa% de ace5tia. Pentru a-i depa5i pe concurenii no5tri9 este a$solut
necesar s% luptam permanent pentru perfecionare.
"re$uie s% ne asum4m riscul de a descoperi soluii originale 5i #ndraznete pentru rezol-area
c4t mai multor pro$leme comple2e9 introducand pe pieile pe care concur4m produse mai
a-antajoase comparati- cu cele ale concurenilor.
%*iecti/e1
-optimizarea permanenta com$inarii factorilor de producie utilizai #n -ederea o$inerii celor
mai $une rezultate economice cu costuri c4t mai reduse 5i a-4nd #n permanen% #n -edere situaia
pieelor de apro-izionare 5i desfacereF
Pozitia pe pia: - S& GART-INVEST-GROUPS,H -a deine 1'? din piaa national% a
produselor -estimentare pentru femei pana #n anul 28879 iar la ni-elul zonei de nord a ,omaniei
-a deine 3'? din piaa pana #n anul 2818.
Inovarea: firma -a introduce anual9 sezonier 4 noi tipuri de produse9 $azate pe tendina
modei 5i cerinele consumatorilor.
Pro!"tivitatea: firma -a reduce c0eltuielile producti-e cu '? anual.
Pro#ita$ilitatea: cresterea profitului cu .? pe an #ntre 288/-2887. %ezvoltarea per#or&anelor
&ana'eriale: se -or mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor9 specialistilor cu
18? #n urmatorul an.
Atit!inea (i per#or&ana )n &!n": se doreste de a se realiza o diminuare a a$sentismului
cu '8? #n urmatorii 3 ani.
Re*pon*a$ilitatea p!$li":Iirma -a aloca 1? din cifra de afaceri pentru susinerea
programului local de #ngrijire a $olna-ilor pensionari.

Pro$le&ele prin"ipale la "are *!nt raportate o$ie"tivele:
Inte'rarea+ Ae-oile indi-iduale 5i scopurile organizaiei tre$uie s% formeze un
sistem #n care accentuarea a$ordarii umaniste9 ce -izeaza satisfacerea indi-idului9 sa fie
corelata cu cresterea eficienei #n utilizarea muncii acestuia.
In#l!ienta *o"iala+ Puterea 5i autoritatea tre$uie distri$uite #n mai muli poli de putere #n
interiorul organizaiei< proprietari9 manageri.
Aaptarea+ !rganizaia tre$uie s% raspund% la modific%rile mediului #nconjurator. 3ndependenta
factorilor de influienta 5i modul lor rapid de e-oluie impune monitorizarea mediului.
Ientitatea+ !rganizaia tre$uie s% acioneze cu claritate 5i conseg-en%9 #n conformitate cu
misiunea sa declarat%.
/
,ola$orarea+ !rganizaia tre$uie s% contoleze 5i s% rezol-e conflictele pe care le genereaz%
#n mod o$iecti-. Di-iziunea muncii 5i tendina crescut% spre specializarea indi-idului sunt
permisele apariiei conflictelor.
Revitalizarea+ !rganizaia tre$uie s% raspund% pro$lemelor ce apar odat% cu modificarea
m%rimii sale9 ca urmare a e2pansiunii sau restr4ngerii acti-it%ii.
1.2 Alegerea f#rmei #rgani&at#ric# 3 6uridice
@n urma studierii tipurilor de unit%i comerciale ce pot acti-a pe teritoriul ,epu$licii
+oldo-a am ajuns la concluzia c% pentru afacerea dat% cea mai optima alegere -a fi fondarea unei
Societ%i cu ,%spundere Himitat%.
So"ietate "! r*p!nere li&itat-SR.) este considerat% societatea comercial% al c%rui capital
este di-izat #n p%rti sociale conform actului de constituire 5i ale c%rui o$ligaii sunt garantate cu
patrimoniul societaii.
+%rimea minim% a capitalului social al S,H este de cel puin 388 de salarii minime lunare
sta$ilite de legislatie la momentul #nregistr%rii societatii. S,H este persoan% juridic% 5i poate fi
fondat% de o singur% persoan% fizic% sau juridic%9 iar num%rul ma2imal de asociati nu depa5e5te '8
persoane.
Asociaii societ%ii poart% r%spundere pentru datoriile acesteia doar #n limita cotelor ce le
aparin.
Ha momentul #nregistr%rii societ%ii tre$uie desc0is un cont $ancar pro-izoriu9 la care s% fie
depus cel puin 48 la suta din fondul statutar9 fapt ce se confirm% prin documente $ancare
respecti-e9 celelalte )8? fiind trecute pe contul societ%ii nu mai t4rziu de un an de la #nregistrarea
ei.
Iondatorii tre$uie s% #nc0ee un contract de constituire9 care pre-ede drepturile 5i o$ligaiile
fiec%ruia9 m%rimea fondului statutar9 m%rimea profiturilor 5i pierdelor. Drept document ce
confirm% drepturile asociailor asupra cotelor su$scrise este ade-erina cotei de participare.
&otele de participare pot fi at4t #n e2presie $aneasc%9 c4t 5i ne$aneasc%. +%rimea cotelor de
participare #n e2presie $%neasc% este sta$ilit% de c%tre asociai 5i fi2at% #n contractul de constituire.
Drept cote de participare ne$%ne5ti sunt considerate toate $unurile materiale transmise societaii #n
proprietate sau #n folosin%9 precum 5i dreptul patrimonial9 inclusi- dreptul la proprietatea
intelectuala 5i resursele naturale.
!rganul suprem de conducere al S,H este adunarea general%. S,H are un comitet de
conducere care alege pre5edintele sau directorul general9 ce reprezint% societatea.
S,H #5i creaz% un capital de rezer-% ce se formeaz% prin aloc%rile anuale din profitul net =cel
putin '? din profitul net> 5i constituie 18? din capitalul social9 capitalul de rezer-% al S,H poate
fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului social.
7
(lementele care au moti-at alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt<
- permite #nsumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere9 sporind astfel 5ansele de
majorare a capitalului disponi$ilF
- necesitatea scazuta de pu$licare a darilor de seama pri-ind acti-itatea financiara9 astfel
concurenii nu cap%t% informaii despre acti-itatea #ntreprinderiiF
- #ntreaga acti-itate este $azat% pe cuno5tinele9 a$ilit%ile9 angajailor9 aceasta fac4nd major%
pro$lema select%rii corecte a condidailor pentru posturile managerialeF
- u5urint% #n manipularea afacerilor nea-4nd #n mare m%sur% ne-oie de acordul acionarilor #n
luarea unor decizii care necesit% a fi solutionate rapid 5i de importanta minor% care nu ar afecta #n
mod direct afacereaF
- procedura de constituire9 #nregistrare e simpla 5i comparati- ieftin% 5i rapid%.
1.3 Alegerea "tructurii #rgani&ai#nale
Adoptarea unei anumite structuri organizaionale9 reprezint% un proces de Gpotri-ire: a unei
structuri la strategia aleas%.
Cn studiu clasic =6urns si Stal*er917)2> consider% c% e2ist% dou% mari categorii de structuri
organizaionale9 etic0etate sistem mecanistic 5i respecti- sistem organic.
Si"temul mecani"tic este caracterizat printr-o ierar0ie clara 5i $ine dez-oltat%9 cu delimitari
rigide #ntre posturi9 cu autoritate 5i responsa$ilitate precis%. Si"temul #rganic are o structur% cu o
formalizare mai redus%9 care permite un grad sporit de participare a mem$rilor s%i 5i o
fle2i$ilitate accentuat%. !rganizaiile de succes tind s% adopte primul sistem dac% opereaz% #ntr-o
industrie matura 5i sta$il% 5i pe cel de-al doilea dac% opereaz% #n industrii dinamice sau #n
formare.
Sugerarea unei structuri se face nu numai pentru o anumit% strategie9 ci 5i pentru un conte2t
specific al factori interni sau e2terni9 pentru un anumit stadiu de dez-oltare a firmei sau pentru o
a$ordare antreprenoriala la ni-elul organizatiei.
! prima corelatie ar fi urmatoarea =;al$rait0 si Jazanijan9 17/)><
!rganizaiile $azate pe o singura afacere dominanta =produs9 consumator etc.> #ntr-
o singura industrie ar tre$ui structurate pe $aze funcionale.
!rganizatiile cu o di-ersificare concentrica ar tre$ui structurate pe $aze
di-izionale.
!rganizatiile cu o di-ersificare conglomerata ar tre$ui structurate su$ forma unui
0olding.
18



Structura #rgani&at#rica a S+,//ART-INVEST-GROUP// S+R+.. fig1
Structura organizatorica aleas pentru afacerea preconizata este structura de tip funional.
Aceasta se caracterizeaz: compartimentarea se face pe $aza omogenitatii acti-it%ilor
=sarcinilor> ce sunt #ndeplinite #n cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor te0nologii sau
calific%ri #nrudite. Acti-it%tile sunt grupate #n funcii9 cum sunt producia9 mar*etingul9 finane9
personal9 care apoi sunt su$di-izate pe acelas principiu. Spre e2emplu9 compartimentul mar*eting
poate fi su$di-izat pentru -anz%ri9 pu$licitate 5i cercet%ri de mar*eting.
Structura este caracteristic% organizaiilor mici 5i mijlocii9 dar este preferat% 5i de organizaiile
mari care opereaz% #ntr-un mediu sta$il sau care sunt concentrate asupra unui num%r redus de
produse sau segmente strategice9 #n care a-antajul competioinal se $azeaz% pe specializarea
funcional%.
Avanta0e )n !tilizarea !nei a*t#el e *tr!"t!ri:
- contact direct cu toate compartimentele
mecanisme de control simple
responsa$ilitai clare
eficien% prin specializarea
decizie strategica centralizat%
minimizarea suprapunerilor funcionale
concuren% a o$iecti-elor.

1.4 Pre&entarea firmei
S+,+ART-INVEST-GROUPS,H este o societate cu capital e2clusi- pri-at. Societatea are
sediul #n or.!r0ei9 str.K.Hupu9nr 1.9 fiind #nregistrata la ,egistrul &omerului cu
nr.184'/)7'23).
11
Manager general
5inane Per"#nal Marketing Pr#ducie
Acti-itatea de $aza pre-azut% de statut< confecionarea 5i comercializarea articolelor
-estimentare.
2a*elul11 - Date pri-ind organizaia
Denumirea #ntreprinderii Societatea &omercial% 1ART-INVEST-GROUP: S.,.H.
Aum%rul de #nregistrare 184'/)7'23)
!rganul de #nregistrare &amera de @nregistr%ri de Stat
telefon LB3.3 23'B2-3.-4/
fa2 LB3.3 23'B 2-3'-81
12
2. Piaa
2.1 +efinirea !ieei
@n mecanismul de funcionare a unei economii moderne piaa ocup% un loc esenial determin#nd
#ntr-o proporie #nsemnat% deciziile 5i comportamentele agenilor economici.
&ategorie a economiei de sc0im$9 #n accepiunea cea mai frec-ent%9 piaa desemneaz% un
ansam$lu coerent9 un sistem sau o reea de relaii de -#nzare cump%rare #ntre p%ri contractante
care s#nt pe de o parte9 unite prin leg%turi de interdependen% 5i9 pe de alt% parte se afl% #n
rapoturi de opoziie. Participanii la aceste relaii s#nt producatorii de $unuri 5i ser-icii9 ofertanii
de factori de producie 5i consumatorii9 care reprezint% a5a cum aprecia M.J.;al$rait0 5i
.Salinger9 NN&entri distinci de decizie9 care se opun unul altuia prin urm%rirea propriului
interes9 dar s#nt legai #n acela5i timp printr-o solidaritate funcional%NN.
@n acela5i timp9 piaa este pri-it% de muli economi5ti drept un mecanizm comple2 care
cuprinde9 #n principal9 cererea 5i oferta9 concurena9 preurile9 5i altele9 care reglementeaz%
economic%9 care acioneaz% asupra di-iziunii muncii 5i la sc0im$ul de acti-it%i9 dup% cum arat%
I.-on DaOe* NNpiaa apare pentru agenii participani la sc0im$ ca o NNameninareNN9 ca o NNfor%
ar$itrar%NN care le determin% preul 5i implic% -enitul 5i pe care ei caut% s% o influeneze sau s% o
controlezeNN. Situaia lor economic% 5i nu numai aceasta depinde de pia% 5i #n primul r#nd de
ceea ce se petrece pe pia%.
@n ,epu$lica +oldo-a industria usoar% este o ramur% ce se dez-olt% 5i funcioneaz% #n ritm
satisf%c%tor. Cnul din sectoarele principale ale industriei u5oare este fa$ricarea articolelor de
-estimentaie =articole tricotate9 confecii>.
Piaa #ntreprinderilor industriale este #n cre5tere9 aceasta ne do-edeste faptul c% /#lumul
!r#duciei indu"triale 7n Re!u*lica M#ld#/a a cre"cut c#m!arati/ ianuarie 288' fa0 de
ianuarie 288$ cu 124.9Ane:a;
Analiz4nt situatia e2istenta la momentul actual #n ceea ce pri-este #ntreprinderile care acti-eaz%
#n ,ep. +oldo-a am ajuns la concluzia ca 7'? produc pentru e2port9 5i anume acti-eaza prin
sistemul lo0n. Aceasta se datoreaz% #n mare m%sur% a-antajelor de care $ineficiaz% acti-4nd prin
acest sistem9 aceste a-antaje sunt<
- asigurarea #n realizarea m%rfiiF
- lipsa pro$lemelor ce apar la procurarea materiei primeF
- ac0itarea pl%ilor pentru marfa #n termenii precizaiF ceea ce constituie un element principal
5i d% posi$ilitatea de ac0itare 5i firmei cu personalul 5i alte c0eltuieli ce sunt calculate lunar9 cu
alte cu-inte lipsesc pro$lemele ce in de #ntre$arile< Cnde se -a realiza marfaP Pentru cine
producemP &are sunt cerinele consumatorilorP
13
@ns% acti-%nd astfel9 aceste #ntreprinderi sunt supuse unor riscuri.
Dupa cum 5tim orce organizatie este afectat%9 #ntr-o masura mai mare sau mai mic%9 de
modific%rile a ceea ce denumim mediul #nconjurator sau e2tern 9 anumii factori ai acestui mediu
pot influiena 5i acti-itatea acestor #ntreprinderi9 acesti factori fiind politico-legali9economici9
socio-culturali.
Iactorii politico-legali pot influienta acti-itatea oricarei intreprinderi ce acti-eaza #n sistemul
lo0n prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-e2port a unor m%rfuri9 mai ales
ca majoritatea acestor #ntreprinderi au contracte inc0eeate numai cu una din firmele straine9 sau
%ri9 factorii economici influienteaza economia unei %ri care poate influiena 5i puterea de
cumparare.
Acti-%nd #n acest sistem partenerii internationali ce au inc0eeate contracte cu #ntreprinderile din
+oldo-a de asemenea au un a-antaj considera$il9 aici este ieftin% fora de munca9 calitatea de
producere foarte $un%9 fapt ce #i determin% s% cola$oreze anume cu #ntreprinderile din ,ep.
+oldo-a.
@n ceea ce pri-este piaa de desfacere a articolelor -estimentare menionam urmatoarele<
@n ,ep. +oldo-a se o$ser-% o ofert% deose$it de mare de marfuri industriale 5i anume
-estimentare aceasta se datoreaz% #n mare masur% patrunderii pe pia% a m%rfurilor unor9 %ri
precum sunt "urcia9 &0ina. Anume aceste m%rfuri penetreaza piaa de azi a ,ep. +oldo-a.
Iac%nd o caracteristic% a acestor m%rfuri putem spune c% sunt de o calitate inferioara celor
auto0tone9 #nsa ca pre sunt mai a-antajoase ceea ce determina consumatorul s% le procure.
Produc%torii auto0toni nu pot face fa% concurenei mari ce persist% pe pia%9 datorit% preului mai
mic a produselor importate9 unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori9
5i se orienteaz% spre e2port. &irca /8? din populatia ,epu$licii +oldo-a nu pun accent pe
calitate procurand un produs9 acestia analizeaz% aspectul e2terior a produsului9 pun4nd un mare
accent pe pre9 dar cre5te 5i num%rul celor consumatori9 care au cerinte e2igente fa% de produsul
pe care dore5te s%-l procure9 care pun un mare accent pe calitate9 marca9 imaginea firmei
produc%toare9 aceasta datorandu-se cre5terii puterei de cumparare9 care la randul ei se datoreaz%
aducerii #n tara de -aluta de catre cei care lucreaza peste 0otare. Anume la acest grup de
consumatori se -a orienta produsele noastre9 acestea reprezinta #n general adolescentele 5i
doamnele #n -%rst% de 48-'' ani.
&u scopul de a ne promo-a produsele 5i pe piaa internaional%9 analiz%m 5i piaa internaional%
5i anume a ,omaniei9 unde persist% o situatie similar%9 a-4nd #n -edere c% sa #nregistrat o
crestere semnificati-% pri-ind e2portul #n ultimii ani9 #n prezent /4? din producie se e2port%9
iar 1)? din productie este destinat% consumului intern ceea ce este foarte puin a-4nd #n -edere
num%rul mare de populatie 5i puterea mare de cumparare.
14
Iig 1. (-olutia destinatiei produselor
@ntreprinderea are ca scop penetrarea pieei de articole -estimentare a %rii #n-ecinate9 crearea
imaginii firmei pe piaa internaional% aceasta fiind un element important #ntr-o afacere. Aici
deasemenea ne --om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente 5i doamne #n -arst%
de 48-'' ani.
Piaa int% #n ,omania o -a constitui zona de nord 5i anume ne --om a2a pe ora5ele &luj-
Aapoca9 Satu 1+are9 6aia-+are9 acestea fiind ora5e cu un num%r mare de populaie9 o zona unde
sunt amplasate numeroase institutii de in-atamant9 pu$lice 5i o mare zona comerciala.
&onsum4torii poteniali #i constituie studentii care -in #n ora5 din toate judeele9 pentru a5i
continua studiile.
Cn argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se
datoreaza -enitului pe care #l au majoritatea muncind peste 0otare.
2.2 Anali&a S<%2 a indu"triei c#nfeciil#r de 7m*r0c0minte
Puncte tari1
Q realizeaz% produse competiti-e #n raport preBcalitate9 pentru piaa e2tern% destinate
necesit%ilor -itale 5i de mod% ale populaieiF
Q are tradiie #ndelungat% #n producia 5i comerul cu astfel de produse pe piaa intern% 5i e2tern%F
Q deine o for% de munc% sta$il% 5i $ine instruit% care se poate specializa #ntr-o perioad% scurt% 5i
cu costuri reduseF
Q are perspecti-e reale de a cre5te e2portul de confecii te2tile 5i pe alte noi pieeF
Q dispune de utilaje 5i instalaii relati- performante #n majoritatea Su$-sectoarelor confecii 5i
tricotajeF
Q necesit% costuri relati- mici fa% de alte ramuri industriale pentru moderniz%ri9 rete0nologiz%ri
5i #nfiin%ri de #ntreprinderi mici 5i mijlociiF
1'
Q costul redus pentru crearea unui loc de munc% #n confecii
Q capacitate mare de adaptare la cerinele pieeiF
Q are capacitatea de a-5i susine importurile9 cre4nd un e2cedent -alutar pentru alte necesit%i ale
economiei.
Puncte "la*e1
Q r%m4nerea #n urm% din punct de -edere te0nic 5i te0nologic a sectoarelor primare de produse
te2tile =pondere #nc% mare de utilaje 5i te0nologii neperformante>
Q orientare #nt4rziat% a noilor 3.+.+- uri c%tre produse mai comple2e 5i pentru segmentul
superior al pieeiF
Q nume de marc% interne f%r% for% sau #n curs de formareF
Q informaii limitate ale 3.+.+- urilor despre pieele e2terne 5i despre produsele destinate
segmentului superior de pia%F
Q accesul dificil la sursele de finanareF
Q insuficiena fondurilor de in-estiii 5i a fondurilor necesare ac0iziion%rii resurselor materialeF
Q comunicarea greoaie a agenilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de
comunicaii =costuri ridicate>F
Q lipsa reelelor proprii de desfacere 5i a cooper%rii interne pe orizontal%F
Q ne#ncadrarea #n totalitate #n standardele internaionale pri-ind protecia mediului9 #n special #n
su$-sectoarele finisaje te2tile 5i arg%sitorii care au un impact negati- asupra mediului.
%!#rtunit0i1
Q de-localizarea produciei te2tile-confecii din %rile dez-oltate #n %rile #n curs de dez-oltareF
Q e2istena unui mediu concurenial real datorit% num%rului mare de ageni economici de profil.
Iirmele rom4ne5ti de confecii care au produse 5i ser-icii e2porta$ile au noi oportunit%i de a
deser-i pieele europene9 dar -or tre$ui s% in-esteasc% #n a #n-%a cum s% profite de aceste
oportunit%i. Iirmele care au produse 5i ser-icii ce nu pot fi -alorificate la e2port pot doar s%
in-estig0eze tendinele din %rile -ecine care au o e2perien% mai mare #n pri-atizare9 li$eralizare
5i glo$alizare 5i s% testeze selecti- introducerea ino-aiilor #n +oldo-a. Iirmele care nu sunt
competiti-e -or tre$ui s%-5i adune resursele umane9 de capital 5i organizaionale 5i s% migreze
spre alte segmente de pia% sau c0iar industrii.
Q dez-oltarea asociaiilor de afaceri9 care lucr4nd #mpreun% cu ;u-ernul ,epu$licii +oldo-a9 s%
poat% dez-olta comerul internaional 5i leg%turile in-estiionale pentru a c%p%ta acces la piee 5i
te0nologii. Aceast% aciune necesit% #ns% o mai $un% comunicare 5i cooperare #ntre sectorul
pri-at 5i sectorul pu$lic. Aciunile a5teptate de c%tre unit%ile economice de la ;u-ern sunt este
crearea unui &onsiliu a tuturor antreprenorilor din aceast% sfer% a industriei care faciliteze<
1)
Q sprijin pentru instituionalizarea dialogului dintre sectoarele pri-at 5i pu$lic identific4nd
preocup%rile prioritareF
Q analize anuale ale 3.+.+- urilor 5i #nl%turarea sistematic% a constr4ngerilor $irocratice la
constituirea companiilor 5i a acti-it%ilor antreprenorialeF
Q cooperare cu ;u-ernul la negocierea accesului pe pieele e2terne #n condiii a-antajoase.
&onsiliul ar funciona prin asociaiile de afaceri e2istente 5i institutele de cercetare dar nu ar
#ncerca s% le du$leze. Ar tre$ui mai cur4nd s% continue cercetarea f%cut% deja #n pri-ina
competiti-it%ii moldo-ene5ti9 politicii de reform% 5i grup%rilor de ramur% dec4t s% reia cercetarea
de la cap%t. Accentul ar tre$ui pus pe aciune mai mult dec4t pe studiu9 precum 5i pe crearea unui
ciclu automat de cooperare a sectoarelor pri-at 5i pu$lic pentru implementarea sc0im$%rii
-eneralit0i=
Q o concuren% puternic% din partea importurilor ilegale de produse te2tile 5i #m$r%c%minteF
Q sistemul $ancar din +oldo-a este #nc% sla$9 cu un ni-el sc%zut de intermediere9 costuri mari de
capital9 o lips% acut% de disciplin% financiar% 5i o sla$% alocare de fonduri pentru credite9 de5i
sectorul $ancar a trecut printr-o reform%F
Q corupia 5i procedurile lipsite de transparen% diminueaz% competiti-itatea ,epu$licii precum 5i
atracti-itatea ei ca destinaie in-estiional%F
Q lipsa diferenierii produselorF
Q costuri relati- ridicate ale transportului datorit% insuficientei infrastructuri a +oldo-eiF
Q lipsa unor companii indi-iduale puternice desc0iz%toare de drum 5i lideri ai sc0im$%rilor
te0nologice 5i ai moderniz%rii proceselor #n industrieF
Q din procesul de ela$orare a politicii ;u-ernului lipse5te consultarea sectorului pri-at9 iar
politicile nu reu5esc s% reflecte preocup%rile sectorului pri-at 5i asta #i diminueaz%
competiti-itateaF
Q lipsa comunic%rii #ntre gu-ern 5i di-er5i mem$ri ai societ%ii ci-ile ceea ce face ca organizaiile
negu-ernamentale s% ai$% doar un impact marginal #n influenarea politicii sociale 5i economiceF
Q lipsa coordon%riiBcola$or%rii #n cadrul industriei de confecii pe linia implement%rii strategiilor
de dez-oltare a acestei ramuriF
Q lipsa informaiilor -iz4nd specificul pieelor e2terne cu implicaii asupra 3++-urilor.
Q lipsa coordon%riiBcola$or%rii #n cadrul industriei de confecii pe linia implement%rii strategiilor
de dez-oltare a acestei ramuriF
Q lipsa informaiilor -iz4nd specificul pieelor e2terne cu implicaii asupra 3++-urilor.
1.
2.3 C#ncurenii
Prin"ipalele 'r!p!ri e "on"!reni *!nt:
Maga&inele de elit0 orientate pe anumite stiluri ca < elegante9 sport9 pentru tineret. @n aceste
unit%i comerciale se practic% un regim de preuri destul de ridicate fa% co5ul mediu de consum
pe repu$lic%. @n aceste unit%i comerciale se practic% o politic% de produse calitati-e de la di-er5i
produc%tori de renume mondial.=EPuma:9 EAdidas:9 ECnited colors of 6enetton:etc.> Aceste
articole se $ucur% de succes #n general de persoanele cu un ni-el #nalt de -enituri 5i #n r4ndurile
oaspeilor %rii.
Centrele c#merciale unde sunt e2puse confeciile diferitor produc%tori cu un renume mai
mic. &entrele de comercializare sunt < E;emenii:9 ECA3&:9 ESun-SitO:9 E(HA":9 E+(",!:.
Produsele comercializate #n aceste unit%i sunt de o -arietate foarte mare9 cu o tendin% spre
calitate9 #ns% adesea se pot #nt4lni c0iar 5i produse contraf%cute de o calitate ce las% de dorit9
preurile etalate la produsele #n -4nzare a-4nd #n -edere c0eltuielile de realizare 5i promo-are
sunt foarte #nalte ceea ce face ca consumatorul s% nu #5i permit% un consum mare de articole
adesea accept4nd s% mearg% #n pia%.
Pieele. grupul de concureni care au 5i cea mai mare cot% de -4nz%ri. Aici de acum se
o$ser-% o dez-oltare #n general cantitati-% de produse #n marea lor majoritate sunt contraf%cute
su$ numele a unor $randuri internaionale mari9 adesea aceste confecii nici m%car nu corespund
normelor calitati-e igienice.
Pr#du"ele oferite de catre S+,+22ART-INVEST-GROUPS+R+.+ sunt #ntr-un sortiment mare9
confectionate #n corespundere cu moda 5i in4nd seama de cerintele consumatorului. &omparati-
cu cele e2istente pe pia% aceste produse sunt superioare ca calitate9 aspect e2terior fiind la un
pre mai redus ca cele a concurenilor ceea ce -a determina consumatorul s% procure anume
aceste produse.
Aecesit%ile consum4torilor difer%. Kolumul 5i structura necesit%ilor depind de mai multe
circumstane< ni-elul de dez-oltare economic% a %rii9 tradiiile naionale9 cultura consumului9
condiiile climaterice 5i geografice etc. "oi cump%r%torii pot fi grupai conform unor
caracteristici comune din punct de -edere al structurii consumului. @mp%rirea cump%r%torilor
dup% un anumit criteriu #n grupuri aparte care reacioneaz% #ntr-un mod specific la acti-itatea de
mar*eting 5i se nume5te segmentarea pieii
Segmentarea9 ca unul din elementele strategiei de mar*eting9 #mparte o anumit% pia% sau o
colecti-itate de cump%r%tori #n segmente aparte sau #n grupuri dup% anumite criterii sta$ilite.

1/
2.4 Cerine im!u"e fa0 de "egmentarea !ieei
1. Segmentul de pia% tre$uie s% fie m%sura$il9 adic% el poate fi identificat #n $aza informaiei
accesi$ile 5i a metodelor de analit% accesi$ile.
2. Segmentul tre$uie s% se caracterizeze printr-o anumit% sta$ilitate a indicatorilor.
3. Segmentul de pia% tre$uie s% ia #n consideraie dependena dintre unele caracteristici ale
tradiiilor naionale ale cump%r%torilor9 ale pieelor naionale 5i comportamentul clienilor9
particularit%ile cererii 5i a preferinelor.
4. Segmentul de pia% care -a fi selectat -a tre$ui s% ai$% o capacitate destul de mare 5i sta$il.
'. Segmentul de pia% tre$uie s% contri$uie la cre5terea -olumului9 la sporirea profitului9 s%
stimuleze dez-oltarea ulterioar% a fa$ric%rii produselor.
,eu5ita segment%rii pieii -a depinde de o serie de cauze<
- de gradul de deose$ire de consumatoriF
- de asem%narea necesit%ilor consumatorilor grupai #n unul 5i acela5i segmentF
- de posi$ilit%ile firmei de a identifica caracteristicile 5i e2igenile consumatorilor la
ela$orarea politicii de produsF
- de dimensiunea segmentului care -a permite s% fie garantat% comercializarea produselor
5i acoperirea c0eltuielilorF
- de organizarea canalelor de leg%turi reciproce cu grupurile concrete de consumatoriF
Segmentarea pieii -a da posi$ilitate de a modifica caracteristicile calitati-e ale produselor
conform e2igenilor diferitelor grupuri de consumatori9 de a argumenta pu$licitatea 5i
comercializarea produselor de nomenclatur% corespunz%toare.
2.$ >ta!ele "egment0rii !ieei
Segmentarea pieii se -a desf%5ura #n urm%toarele etape<
- Se -a e-alua situaia demografic% 5i se -a ela$ora pronosticul tendinelor demograficeF
- Se -a studia grupuri de consumatoriF
- Se -a localiza segmentul9 preciza alegerea lui.
@n procesul de segmentare se ine cont de trei grupuri de factori< geografici9 demografici9
psi0ografici 5i #n $aza lor se rele-% modific%rile imediate ale necesit%ilor consumatorilor.
Iactorul geografic 1 se iau #n consideraie condiiile climaterice9 nord9 sud9 ora59 localitatea
s%teasc%9 tradiii locale.
17
Iactorul demografic 1 legat de structura de -#rst%9 se29 situaia familiar%9 de m%rimea
-eniturilor9 de instruire9 de statutul profesional 5.a.
Iactorul psi0ografic 1 condiioneaz% comportamentul specific al cump%r%torilor9 moti-aia lor
la alegerea unui oarecare produs. Ha ei se refer% stilul de -ia%9 caracteristicile personale ale
consum%torului9 scopul urm%rit de cump%r%tor9 frec-ena folosirii produselor9 gradul de
informare 5i de disponi$ilitate de a cump%ra produsul9 deose$irile #n reacia cump%r%torului la
elementele comple2ului 5i programului de mar*eting =calitatea 5i preul produsului9 ser-iciile9
pu$licitatea9 locul 5i modalitatea de comercializare>.
Potenialii consumatori a produselor preconizate spre realizare -a fi populaia ,epu$licii
+oldo-a.
,ee5ind din datele Departamentului Statistic% 5i Sociologie al ,epu$licii +oldo-a =Aota
informati-% Ar. 8)-81B8)9 paj.4 Ane2a 1> cu pri-ire la num%rul de locuitori ai ,epu$licii
+oldo-a. Ae --om $aza pe aceste informaii la ela$orarea caracteristicilor segmentelor de
pia%. "a$elul 2.3 1- Segmentarea pieei
3ndicii Segmentarea tipic%
Alegerea
segmentului
Aum%rul de
purt%tori poteniali
=mii persoane>
1 2 3 4
;eografic ,epu$lica =f%r%
"ransnistria 5i
mun. 6ender>
Cr$an
,ural
L
L
271)9.
123)9.
1)/891
Demografic
Se2 +asculin
Iiminin L
13.4
1'429.
K#rsta 6%r$ai 1'-)8
Iemei 1'-)8
L
L
18819)
12439.
Ai-elul -enitului 6%r$ai
sc%zut
mediu
#nalt
Iemei
sc%zut
mediu
#nalt

L
L
L
38894/
4889)
38894
3.3911
)219/'
24/9.4
28
Segmentarea pieii dup criteriul geografic
Urban
Rural
Segmentarea !ieii du!0 criteriul
dem#grafic 9"e:;
6%r$ai
Iemei
Segmentarea !ieii c#nf#rm ni/elului
/enitului 9femei;
sczut
mediu
nalt
2.' >la*#rarea !r#gramei de !r#ducie
Programa de producie al #ntreprinderii reprezint% planul de fa$ricaie 5i comercializare a
produciei #n e2presie natural% 5i -aloric% pentru o perioad% dat%. Programul de producie include
-olumele produciei planificate prin fa$ricare9 care sunt detreminate de mai muli factori9 #n
primul r#nd de capacitatea de producie a firmei 5i de cerinele pieei #n diferite tipuri de
producie. Deaceea la ela$orarea programei de fa$ricaie tre$uie cunoscut% capacitatea de
a$sor$ie a pieei. Aceasta -a #nsemna calcularea cantit%ii de produse te2tile #n $uc%i9 sau #n
-aloare9 care -a putea fi asimilat% de o pia% concret%9 de o$icei pe perioada unui an.
- Aum%rul de populaie9 care sunt purt%torii poteniali ai produselor proiectateF
- Aormele raionale de purtare pentru o persoan% =capacitatea de cump%rare a populaiei>.
Aecesitatea de produse se calculeaz% conform formulei<
ARA
p
S A
1 pers.
Cnde< A 1 necesitatea programat% #n produse9 $uc.F
A
p
1 num%rul de purt%tori poteniali ai produselor proiectateF
A
1 pers.
1 norme raionale de purtare pentru o persoan%.
Ha determinarea -olumului de -#nz%ri se -a ine cont de acea cantitate de produse te2tile
analoge9 care la momentul actual e2ist% pe pia%.
21
Ttiind num%rul de purt%tori poteniali pentru produsele proiectate pentru fa$ricaie 5i
necesitatea #n confecii de tipul dat9 se determin% necesitatea total% #n produse de tipul dat9 5i cota
parte a firmei pe pia% lu4nd #n consideraie concurenii9 care -a constitui 28?.
"a$elul 3 1 &alculul necesit%ii #n produse de #m$r%c%minte.
Nr.
crt. 2i!ul !r#du"ului
Num0rul de
!#!ulaie
care !#art0
ti!ul dat de
!r#du".
mii?!er".
Nece"itatea 7n
!r#du"e !entru #
!er"#an0. *uc.
Nece"itatea
t#tal0 7n
!r#du"e
!entru ti!ul
dat. mii *uc.
@#lumul de
/7n&0ri lu7nd
7n
c#n"ideraie
c#ncurenii.
*uc.
1 2 3 4 $ '
1 &ostum pentru femei 78/ 89. )3'9) 12.912
2 &ostum pentru
adolescente
1'797 89. 111973 2293/)
3 Pantalon pentru
femei
78/ 192 18/79) 21.72
4 Pantalon pentru
adolescente
1'797 191 1.'9/7 3'91./
' Iust% pentru femei 78/ 19' 13)2 2.294
) Iust% pentru
adolescente
1'797 29/ 44.9.2 /79'44
. Mac0et% pentru femei 78/ 89) '449/ 18/97)
/ Mac0et% pentru
adolescente
1'797 89) 7'974 1791//
7 6luz% pentru femei 78/ 2 1/1) 3)3.2
18 6luz% pentru
adolescente
1'797 293 3).9.. .39''4
11 Pardesiu pentru
femei
78/ 893 2.294 '94/
12 ,oc0ie pentru femei 78/ 2 1/1) 3)392
13 ,oc0ie pentru
adolescente
1'797 3 4.79. 7'974

22
"a$elul 4 1 Programa de fa$ricaie
Anul 288.
A
r
.

c
r
t
.
Sortiment
Num0rul de
e:ecut#ri 7n
linia
teAn#l#gic0.
N
CAeltuieli
de tim! la
c#nfec. 7n
"ec. de
cu"ut
2#re
Pr#ducti/ita
te !r#du".
Pr#iectate 7n
*uc?#m
PM
Ca!acitate
a 7n &i.
M&i
Num0rul
de &ile 7n
care "e
!r#duce
!r#du"ul.
+i
Ca!acitatea
anual0.
*uc0i
Man
1 &ostum pentru
femei
27 2931 394 7)97 28 173/
2 &ostum pentru
adolescente
27 2931 394 7)97 28 173/
3 Pantalon pentru
femei
27 198 / 232 38 )7)8
4 Pantalon pentru
adolescente
27 198 / 232 38 )7)8
' Iust% pentru
femei
27 8948 28 '/8 38 1.488
) Iust% pentru
adolescente
27 8948 28 '/8 1' /.88
. Mac0et% pentru
femei
27 1987 .93 2119. 28 4234
/ Mac0et% pentru
adolescente
27 1987 .93 2119. 12 4234
7 6luz% pentru
femei
27 8943 1/9) '3794 2' 134/'
18 6luz% pentru
adolescente
27 8943 1/9) '3794 1' /871
11 Pardesiu pentru
femei
27 2928 39) 18494 1' 1'))
12 ,oc0ie pentru
femei
27 198 / 232 12 2./4
13 ,oc0ie pentru
adolescente
27 198 / 232 18 2328
Anul 288/
1 &ostum pentru
femei
27 19/1 39) 184 28 28/8
2 &ostum pentru
adolescente
27 19/1 39) 184 28 28/8
3 Pantalon pentru
femei
27 89'' /9. 2'2 38 .')8
4 Pantalon pentru
adolescente
27 89'' /9. 2'2 38 .')8
' Iust% pentru
femei
27 893' 289. )88 38 1/888
) Iust% pentru
adolescente
27 893' 289. )88 1' 7888
. Mac0et% pentru
femei
27 1983 / 232 28 4)48
/ Mac0et% pentru
adolescente
27 1983 / 232 12 2./4
23
7 6luz% pentru
femei
27 8948 17 ''1 2' 13..'
18 6luz% pentru
adolescente
27 8948 17 ''1 1' /2)'
11 Pardesiu pentru
femei
27 291' 4 11) 1' 2)188
12 ,oc0ie pentru
femei
27 89'' /9. 2'2 12 3824
13 ,oc0ie pentru
adolescente
27 89'' /9. 2'2 18 2'2
Anul 2887
A
r
.

c
r
t
.
Sortiment
Aum%rul de
e2ecutori #n
linia
te0nologic%9
A
&0eltuieli
de timp la
confec. #n
sec. de
cusut
2#re
Producti-itate
produs.
Proiectate #n
$ucBom
PM
&apacitatea
#n zi9
M&i
Aum%rul de
zile #n care
se produce
produsul9
+i
&apacitatea
anual%9
$uc%i
Man
1 &ostum pentru
femei
32 19/1 39) 11' 28 2388
2 &ostum pentru
adolescente
32 19/1 39) 11' 28 2388
3 Pantalon pentru
femei
32 89'' /9. 2./ 38 /348
4 Pantalon pentru
adolescente
32 89'' /9. 2./ 38 /348
' Iust% pentru
femei
32 893' 289. ))2 38 17/)8
) Iust% pentru
adolescente
32 893' 289. ))2 1' 77)8
. Mac0et% pentru
femei
32 1983 / 2') 28 '128
/ Mac0et% pentru
adolescente
32 1983 / 2') 12 38.2
7 6luz% pentru
femei
32 8948 17 )8/ 2' 1'288
18 6luz% pentru
adolescente
32 8948 17 )8/ 1' 7128
11 Pardesiu pentru
femei
32 291' 4 12/ 1' 1728
12 ,oc0ie pentru
femei
32 89'' /9. 2./ 12 333)
13 ,oc0ie pentru
adolescente
32 89'' /9. 22. 18 2./8
24
3. Planul de marketing
3.1 +efinirea mediului de marketing
@ntreprinderea -a acti-a #n cadrul 5i su$ influiena mediului din care face parte. Deoarece el
apare ca o sum% de 99opurtunit%i 5i o$stacole:9 rezult% c% performanele firmei -or depinde9 pe de
o parte9 de m%sura cunoa5terii fizionomiei 5i mecanismului s%u de funcionare9 iar pe de alt%
parte9 de capacitatea 5i perceperea sa de a fructifica opurtunit%ile 5i de a se adapta continuu
funcion%rii sale.
&aracteristica esenial% a mediului de mar*eting al #ntreprinderii const% #n caracterul s%u deose$it
de dinamic9 de aceea9 e-aluarea c#t mai corect% a e-oluiei lui determin% #ntreaga acti-itate de
mar*eting 5i performanele firmei.
3i"ro&ei!l #ntreprinderii este ansam$lul relaiilor dez-oltate de agenii economici cu care
firma #ntr% #n leg%tur% direct%. Iorele care acti-eaz% #n micromediul #ntreprinderii sunt<
furni&#rii. c#ncurena. intermediarii. clientela. #rgani"mele !u*lice.
Furnizorii sunt produc%torii9 #ntreprinderile 5i persoanele fizice care asigur% firma cu
resurse materiale necesare pentru producerea m%rfurilor concrete. @n cazul nostru principalii
furnizori cu care #ntreprinderea -a fi mereu #n contact sunt cei de materii prime 5i accesorii. @n
marea lor majoritate ei -or fi de peste 0otarele ,epu$licii ce #ntr-o oarecare m%sur% -a #ngreuna
procesul de furnizare cu materii prime din cauza factorilor -aria$ili ce sunt tipici pentru
economia de la acest moment ei sunt preul 5i calitatea. @ntreprinderile cu care -om cola$ora #n
pri-ina prest%rii de materii prime -or fi contractate respecti- a-4nd o $aza juridic% prin care #n
caz de nerespectare a termenelor de li-rare a produselor se pot necesita desp%gu$iri $%ne5ti a
contra-alorii pierderilor. Pe c4t -a fi de posi$il9 #ntreprinderea -a #ncerca s% se asigure de aceste
riscuri9 astfel ca apro-izionarea cu materii prime s% se programeze cu ce-a timp #nainte de a
pune #n flu2 modelul confecionat din materialul respecti-. Astfel se -or reduce considera$il
unele di-ergene ce pot ap%rea9 5i se -a respecta graficul de furnizare a produciei.
Preul oferit de furnizori la r4ndul lui este un element care poate o$liga ridicarea
preurilor la produsele finite astfel una din sarcinile managerului comercial -a fi negocierea 5i
g%sirea furnizorilor cu preurile cele mai reduse de pe piaa produselor necesare #ntreprinderii
respecti- cu un ni-el de calitate ridicat.
Intermediarii sunt agenii economici care ajut% firma #n promo-area 5i realizarea 5i
distri$uirea m%rfii c%tre clieni. @n cazul nostru principalii intermediari sunt firmele care se -or
ocupa de realizarea articolelor confecionate9 acestea --or fi persoane fizice care acti-iz% #n
punctele comerciale mari 5i direcia acestor centre cu care #ntreprinderea -a a-ea relaii legate de
promo-area m%rfurilor prin amplasarea de placate9 informarea asupra reducerilor9 organizarea de
defileuri 5i alte m%suri legate de acti-itatea de promo-are a #ntreprinderii9 cu care --om cola$ora
2'
prin intermediul contractelor. 3ntermediarii #n general nu reprezint% un factor de risc deoarece
acti-itatea lor este -ital dependent% de Societatea cu care cola$oreaz%. Preurile sunt influenate
#n general de factorii e2terni precum inflaia sau majorarea unor ser-icii9 respecti- #n cazul
apariiei unui astfel de factor produsul #5i -a majora preul din am$ele p%ri. @n cazul
intermediarilor cu care -a cola$ora #ntreprinderea S+,+ ART-INVEST-GROUPS+R+.+ se -or efectua
contracte #n care se -a mentiona c% firmele ce -a comercializa produsele de -estimentaie
produse de firma data -a primi un procent fi2 din -%nz%ri care -a fi sta$ilit la #nc0eerea
contractului. Astfel Societatea &omercial% -a putea manipula #ns%5i preurile asta f%c4nd parte
din politica de pre.
Concurenii reprezint% firme ce produc $unuri materiale similare. &ompetitorii se deose$esc
#ntre ei dup% rolul pe care #l joac% cu consumatorii. &oncurenii la r4ndul lor pri-ind din alt
punct de -edere nu joac% mereu un rol negati- #n acti-itatea comercial% a #ntreprinderii. Cnul din
a-antajele pe care ne este oferit de c%tre concurenii de pe pia% este capacitatea consumatorului
de percepere de a face diferene #ntre produsele ce i se ofera pe pia%9 respecti- acesta este un
stimul destul de important9 a-4nd #n -edere c% #n ,epu$lica +oldo-a marea majoritate a
confeciilor sunt importate acestea fiind de o calitate foarte proasta9 astfel produc4nd produse
calitati-e putem de-eni lider pe pia%. @n mod normal concurena joac% un rol foarte important #n
acti-itatea de zi cu zi a #ntreprinderii 5i este necesar de a fi mereu informai de noile m%rci
ap%rute pe pia%9 de strategiile comerciale implementate de ei9 de promoiile 5i reducerile
organizate.
&oncurenii actuali a-4nd #n -edere #ntreprinderile auto0tone nu prezint% nici un o$stacol
pentru #ntreprindere9 deoarece #n marea lor parte acestea produc pentru e2port9 din punct de
-edere a concurenei marfurilor ce sunt comercializate9 oferite pe piaa intern% e2ist% concuren%
aceasta o --om #ndep%rta utiliz4nd mi2ul de mar*eting.
&onceptul de mar*eting 1 mi2 desemneaz% orientarea acti-it%ii de mar*eting #n funcie de
resursele de care dispune aceast% 5i de condiiile ce se manifest% pe pia% prin com$inarea #ntr-un
tot unitar9 coerent9 su$ forma unor programe9 a patru componente9 cei patru :P: 1 produs9 pre9
promo-are9 plasament.
Structura mi2ului de mar*eting este urm%toarea< produsul #nglo$eaz% calitatea9 modelul9
am$alajul9 marca9 designulF preul include sta$ilirea ni-elurilor de preuri #n diferite etape ale
-ieei produsului9 structura preuluiF plasament pre-ede canalele de distri$uie9 logistica9
ni-elurile stocurilorF promoarea se realizeaz% prin pu$licitate9 merc0andising9 relaii pu$lice9
prezent%ri de colecii noi.
&alitatea mi2ului modern de mar*eting depinde de capacitatea de a adapta #ntreprinderile le
elementele e2terne din mediul am$iant9 de capacitatea de a anticipa direcia 5i itensitatea sc0im$%rilor9 de
2)
a folosi cu o finalitate ma2im% resursele interne de care dispun9 pentru a face fa% at%t mutaiilor sur-enite
#n structura cererii consumatorilor c%t 5i a comportamentului actual 5i pre-izi$il al concurenei.
Consumatorii ocup% un rol central #n tematica studiilor de mar*eting 5i reprezint% cel mai
important segment al micromediului firmei. &omsumatorii sau utilizatorii finali al produselor se
pot #mp%ri #n dou% categorii< consumatori care #n condiiile date cumpar% 5i utilizeaz% produsele
5i consumatori poteniali sau nonconsumatori relati-i9 care au ne-oie de produsul care li se
adreseaz% lor9 dar datorita unor conditii su$iecti-e ori o$iecti-e9 nu-l cump%r% 5i nu-l consum%.
Pentru cercetarea comportamentului 5i reaciilor consumatorului ne -om conduce de un plan
ela$orat #n acest scop<
- --om analiza lunar9 trimestrial comenzile pentru a o$ser-a care sunt tendinele at4t din
punct de -edere al cantit%ilor c4t 5i -alorilor aferente lor.
- prin contactul direct cu consumatorii acesta sta$ilindu-se #ntre personalul -4nz%tor 5i
cump%r%torii9 --om afla dac% produsele noastre satisfac cerineleBne-oile consumatorilor
#n sensul calit%ii9 preului9 caracteristicilor. Din acest punct de -edere personalul care
-inde9 acesta -a constitui personalul firmelor prin intermediul carora --om comercializa
confeciile9 -a fi instruit special pri-ind modul #n care tre$uie prezentate produsele
clienilor= a-antajele pe cere le ofer%9 materia prim% folosit% 5.a.>.
Astfel --om fi informai de situaia e2istent% ceea ce ne d% posi$ilit%i de a perfeciona situaia.
!rganismele pu"lice reprezint% orice grup din lumea =financiar%>9 din mediul de pres%9 radio9
"K9 din consumatori care influeneaz% asupra capacit%ii organizaiei de a-5i atinge scopurile
propuse. ,especti-ele organisme pu$lice au o importan% du$l% #n acti-itatea #ntreprinderilor
deoarece nu sunt mereu $enefice.
!rganismele pu$lice media sunt unul din cei mai importani intermediari #ntre produc%tor 5i
pu$lic a-4nd ca scop final relaia Societ%ii &omerciale cu pu$licul inform4nd sau amintind
unele ino-aii sau reduceri implementate9 #ns% #n acela5i timp prin intermediul surselor media pot
fi date pu$licului 5i informaii discriminante #n defa-oarea #ntreprinderii care pot influena
negati- asupra acti-it%ii firmei9 astfel de informaii adesea sunt plasate intenionat de c%tre unele
persoane care au ca scop final eliminarea m%rcii date de pe pia% #n fa-oarea alteia. A-4nd un
contract de prestare a ser-iciilor de pu$licitate cu o surs% media oarecare radio9 "K9 pres% ne
putem asigura c% cel puin la acel post sau ziar riscul de antireclam% este mai mic. !rganismele
pu$lice sunt mereu interesante s% cola$oreze cu agenii economici pe perioade mai lungi astfel
oferind reduceri considera$ile 5i asigurarea de c%tre ei a unui profit pe termen lung.
! alt% grup% a organismelor pu$lice sunt *0ncile de fapt organismul care joac% un rol foarte
important pentru orice unitate de comer sau producie. @ncep4nd cu proiectarea #ntreprinderii 5i
ajung4nd la punctul cel mai #nalt al acti-it%ii sale antreprenorul mereu solicit% ajutorul $%ncii
2.
pentru reutilare9 stocuri9 ac0itare de datorii c%tre ali creditori9 s. a. Cneori de decizia $%ncii de a
oferi un credit sau nu depinde #ns%5i succesul firmei9 adesea duc4nd c0iar la faliment. ,especti-
ac0itarea #n termenii sta$ilii a creditelor9 5i loialitatea fa% de o $anc% -a face ca instituia
respecti-% s% e2prime fa% de #ntreprinderea condus% #ncredere 5i s% ne acorde e-entualele
credite.
Precum 5i #n cazul organismelor media 5i $%ncile pot fi influenate din e2terior asupra unei
credit%ri ce este de importan% major% asupra acti-it%ii9 dar dup% cum am specificat mai sus
loialitatea 5i respectarea normelor de creditare face ca instituia respecti-% financiar% s% se
manifeste reciproc.
Iirma se -a desc0ide cont #n -alut% 5i lei9 pentru efectuarea pl%ilor c%tre furnizorii de
materii prime9 firmelor ce --or cola$ora pri-ind prest%ri ser-icii =transport> 5i pentru #ncasarea
sumelor din urma comercializ%rii m%rfii.
3a"ro&ei!l #ntreprinderii reprezint% ansam$lul factorilor necontrola$ili de c%tre
#ntreprindere 5i constituie o leg%tur% de regul% indirect%9 dar care acioneaz% asupra ei 5i a
agenilor economici cu care aceasta se afl% #n contact direct.
Iactorii principali de funcionare a macromediului firmei sunt grupai #n felul urm%tor1
mediul demografic# mediul economic# mediul te$nologic# mediul cultural.
%ediul demografic este reprezentat de populaie 5i de structurile sale pe diferite criterii. Cn
criteriu prin care acest mediu poate afecta acti-itatea economica a #ntreprinderii este deteriorarea
situaiei populaiei9 #n urma major%rii preurilor la ser-iciile comunale9 energie electric%9 termic%9
etc. acest fenomen influeneaz% negati- capacitatea de cump%rare a populaiei. Acest mediu este
unul din cele mai importante 5i are o influen% direct% asupra economiei 5i realiz%rii produciei.
@n ultimul timp s-a simit o sta$ilitate #n inflaia monedei naionale 5i meninerea relati-
constant% a preurilor pentru #ntreinere9 facilit4nd astfel puterea de cump%rare a populaiei.
%ediul economic reprezint% suportul capacit%ii de cump%rare a pieei. Ai-elul general al
capacit%ii de cump%rare a populaiei depinde de ni-elul -eniturilor $%ne5ti9 de preuri9 economii
5i de accesi$ilitatea creditelor.
A-4nd #n -edere ca flu2ul de -enituri din repu$lic% este foarte mare #n paralel cu -enitul pe
locuitor al ,epu$licii ne d%m $ine seama c% #n sfera noastr% de acti-itate precum 5i #n majoritatea
industriilor9 resursele principale $%ne5ti pro-in de la persoanele emigrate. Persoanele din
,epu$lic% care sunt plecate muncind la negru sau prin contracte de munc% transfer% fonduri
destul de mari la patrie a-4nd #n -edere c% peste sunt plecate circa /88 mii persoane care au #n
mediu au salarii lunare de 788 U lunar respecti- aduc un aport considera$il la dez-oltarea
economiei naionale.
2/
Accesi$ilitatea creditelor este un factor de asemenea foarte important pentru orice agent
economic9 #ns% #n prezent mediul de creditare este #nc% la #nceput 5i antreprenorul nu se poate
$ucura de a-antaje considera$ile din cauza lipsei formei de creditare precum este lizingul care
faciliteaz% cu mult iniierea 5i dez-oltarea afacerilor9 #nc% un minus #n acest mediu este procentul
ridicat al do$4nzii care este #n mediu de 1.?.
%ediul te$nico-&tiinific. Descoperirile te0nico-5tiinifice de o$icei sunt admirate sau
condamnate de om9 #n dependen% de influena lor asupra mediului. Cnii factori ce aparin de
acest mediu sunt apariia pe piaa materiilor prime a unor tipuri de materii noi9 a unor te0nologii
de coasere sau de proiectare a 0ainelor mai performante cu un ni-el de corespundere mai #nalt9
ino-aiile din domeniul te0nologic al utilajului de producie care are o importan% -ital% asupra
acti-it%ii de producie 5i asupra capacit%ii de concurare 5i ni-elul calitati- respecti- este foarte
important de ac0iziiona un utilaj mai performant de la #nceputul acti-it%ii pentru a putea e-ita
pe perioada -iitorilor ani ne-oia de a reutila secia de producie.
%ediul cultural pre-ede de-otamentul 5i conser-area -alorilor tradiionale< respectarea
o$iceiurilor9 tradiiilor9 credinei 5i normelor de consum.
Piaa )ntreprinerii se refer% la spaiul unde ea este prezent% cu produsele sale9 cu prestigiul
5i influiena sa. (a se define5te prin gradul de p%trundere a produselor care intr% #n profilul de
acti-itate #n consum al firmei 5i se m%soar% prin cifra de afaceri efecti-a sau potenial%.
Iiecare #ntreprindere are un rol special #n formarea pieei glo$ale9 at4t #n calitate de
-4nz%tor al unor produse c4t 5i #n calitate de cump%r%tor. @n $aza acti-it%ii sale9 #ntreprinderea
selecteaz% modalit%ile de sporire a eficacit%ii sale9 5i de realizare a produciei prin determinarea
locului pe care #l -a ocupa #n cadrul pieei naionale 5i internaionale.
@ntreaga acti-itate de mar*eting este str4ns legat% de economia de pia% 5i de mecanismul
funcion%rii pieei. Acti-itatea de mar*eting pe pia% #ncepe cu studierea coninutului acesteia9
-erific4ndu-se oportunitatea 5i eficiena tuturor acti-it%ilor legate de o$iectul tranzaciei -4nzare
1 cump%rare.
St!i!l e piaa cuprinde totalitatea acti-it%ilor sistematice concepute 5i desfa5urate
pentru culegerea9 #nregistrsrea9 prelucrarea9 analiza 5i interpretarea informaiilor referitoare la
fenomenele 5i procesele pieei #n scopul formularii concluziilor necesare procesului managerial.
Aceasta sugereaz% ni-elul cererii 5i a ofertei care in ,ep.+oldo-a pe piaa de comer actual% este
la un -i-el ridicat9 ni-elul preurilor la fel este foarte mare.
Piaa reprezint% o structur% intern% deose$it de comple2%. (a este format% dintr-o mare
di-ersitate de consumatori9 cu o$iceiuri9 gusturi9 ne-oi. Deaceia apare necesitatea de segmentare
a pieei9 cu scopul de a ne adapta mai $ine politica de mar*eting.
27
Se'&entarea pieei 1 procesul de di-izare a pieei #n anumite p%ri =segmente9 su$grupe>9
cu ne-oi 5i preferine sociale9 care difer% prin caracteristica cererii la marf%9 precum 5i prin
reacia la comple2ul de aciuni de mar*eting. Ha $aza segment%rii se afl% necesitatea e-idenei
depline a cerinelor di-er5ilor consumatori.
&riteriile de segmentare a pieei de care ne --om conduce sunt< criteriul demografic 5i
criteriul de comportament .
Criteriul demografic. Acest criteriu pre-ede #mp%rirea pieei #n grupuri de $az%9
conforma -aria$ilelor demografice9 ca fiind populari factori de deose$ire #ntre grupurile de
consumatori. Segmentul de $az% c%ruia i se -a orienta acti-itatea de producie -a fi femei 5i
adolescente cu -4rsta #ntre 1)-'' ani. Segmentul la care m% refer este unul cu o putere de
cump%rare foarte mare9 5i este un consumator foarte acti- de articole de -estimentaie datorit%
tendinelor de mod% a tinerilor 5i a zonei climaterice temperate care presupune o gardero$% mare
de articole pentru fiecare sezon.
Criteriul de comportament pre-ede #mp%rirea cump%r%torilor pri-ind freg-ena
cump%r%rii9 calitatea cerut%. Irec-ena de cump%rare a acestui segment de consum%tori este #n
general regulat%9 sezonier9 actele de cump%rare fiind efectuate #n general #n dependen% de
apariia de colecii noi 5i de campaniile de reduceri9 calitatea cerut% este optima un mare accent
pun#nd pe aspectul e2terior.
3.2 Strategii de marketing
Pentru atingerea unui ni-el competiti- --om ela$ora strategii care ne --or spori -4nz%rile9 acestea
--or fi <
- strategia penetr%rii pieei9 implimentat% prin m%rirea eforturilor de -4nzare 5i reclam%9
- strategia dez-olt%rii pieei9 o -om o$ine prin introducerea produselor e2istente pe noi
piee9
- strategia dez-olt%rii produsului9 determinat% prin suplimentarea produselor de pe pieele
e2istente9 aceste produse --or constitui modific%ri e2istente sau ino-aii9 #n dependen% de
e-oluia preferinelor clienilor.
@n acela5 scop --om implimenta 5i strategia ni5ei acesta se caracterizeaz% prin concentrarea
eforturilor asupra unui num%r limitat de piee9 #n cazul nostru -a fi o metod% optim% de cucerire a
pieei a-4nd #n -edere capacitatea mica de producere. "otodat% strategia ni5ei reprezint% 5i unele
riscuri determinate de pericolul ca ni5a de pia% s% nu fie suficient de mare pentru a fi profita$il%
sau s% se satureze.
@n scopul ma2imiz%rii impactului produselor asupra consumatorului -om ela$ora 5i implimenta
strategii de produs acestea --or fi determinate de<
38
- caracteristica produsului oferit9 aspectul e2terior9 calitate9 design9
- am$alarea 5i etic0eta9 care -a fi $ine g#ndit% a-4nd ca scop atragerea cump%r%torilor9
- gama -ariat% de produse9 pun4nd un mare accent pe ino-aie.
3.3 P#litici de marketing
4+4+5 Politi"a e pre
Sta$ilirea preului depinde de < factorii interni care sunt 1 costul9 marja de profit sta$ilit% 5i factorii
e2terni - cererea9 concurena9 preul pe care clienii sunt dispu5i s%-l pl%teasc%.
Preul se -a sta$ili prin negocierea dintre produc%tor 5i clieni acestea fiind persoane juridice.
3ndiferent de gradul de unicitate al produsului9 preul s%u tre$uie s% fie accepta$il pentru clienii
poteniali ai firmei.
Scopul esenial #n sta$ilirea preurilor #l constituie descoperirea acelei com$inaii de costuri
pri-ind preul de -4nzare 5i -olumul -4nz%rilor care -a acoperi costurile -aria$ile ale realiz%rii
unui produs 5i -a contri$ui la acoperirea costurilor fi2e 5i la o$inerea unui profit.
"e0nica de determinare a preurilor -a fi cea de determinare a preului de -4nzare prin
ad%ugarea unei cote marginale fi2e la costuri =adaos>. Iolosind aceast% metod%9 #ntreprinderea -a
sta$ili un pre format din costul materialelor directe9 a muncii directe9 c0eltuielile de fa$ricaie9
costurile administrati-e 5i de -4nzare9 plus o marj% de profit dorit%9 in4nd cont 5i de preurile
e2istente pe pia%.
Politicile de pre duse de c%tre #ntreprindere --or fi< preului orientat c%tre concureni 5i preului orientat
dup% cerere.
Strategia preului orientat ctre cerere se caracterizeaz% prin dependena preului de elasticitatea cererii9
de comportamentul cump%r%torilor la -ariaia preului9 de relaiile pre-calitate 5i pre-ciclu de -ia% al
produselor9 precum 5i de alte aspecte ale cererii.
Strategia preului orientat ctre concureni- se caracterizeaz% prin sta$ilirea preurilor #n
dependen% de a concurenilor e2isteni9 dar totodat% in4nd seama 5i de costuri9 astfel -om tinde
s% face c4t mai dificil% compararea preurilor prin diferenierea unit%ilor de m%sur% folosite9
di-ersificarea produselor cu ajutorul unor ino-aii minore. @n cel de-al doilea r4nd --om recurge
la pu$licitate9 care reprezint% o form% mai puin -izi$il% 5i mai greu de emitat.
Kom interpreta preul astfel #nc4t s% ne asigure meninerea cotei de pia% pe m%sur% ce cre5te
concurena. Dac% un produsele --or a-ea succes9 concurenii -or p%trunde pe pia%9 iar #ntreprinderea -a
tre$ui s% fac% eforturi pentru e2tinderea sau cel puin meninerea p%rii sale de pia%. Prin ree-aluarea
31
continu% a preului produsului9 coro$orat% cu folosirea unei reclame speciale 5i a unor te0nici de
promo-are adec-ate9 partea de pia% -a putea fi nu numai meninut%9 ci 5i m%rit%.
(-ident9 #n sta$ilirea preului pentru produs tre$uie s% acoperim costurile totale9 dar deoarece
#ntreprinderea -a confeciona o -arietate mare de produse9 preul la unele produse ce --or a-ea o
cerere mic% --or fireduse9 iar la cele cu o cerere mare pe pia% --or fi m%rite9 astfel din contul lor
se --or acoperi pierderile pro-ocate de reducerea costurilor.
4+4+6 Politi"a e pro!*
@n cadrul mi2ului de mar*eting produsul ocupa locul central9 deoarece el este cel ce satisfece direct
cerinele de consum 5i prin -%nzarea lui se realizeaz% leg%tura cu piaa 5i eficiena economic% a firmelor.
S"op!l esenial al politicii de produs #l constituie crearea de $unuri care s% corespund% cerinelor9
preferinelor consumatorilor 5i s% asigure un profit pe toat% duratade -ia% a lor. ,ealizarea acestui
o$iecti- presupune a$ordarea produsului din perspecti-a de mar*eting.
&omponentele principale ce definesc un produs #n -iziunea mar*etingului sunt< componentele
corporale# #acorporale# comunicaiile priind produsul# imaginea produsului.
&omponentele acorporale de-in tot freg-ent elemente 0ot%r#toare ale deciziei de cump%rare a produsului9
deaceea produc4nd confecii te2tile --om pune un mare accent anume pe componentele acorporale9 care
sunt determinate deV culoarea 5i m%rimea solicitat%9 designul 5i stilul9 calitatea 5i aspectul suprafeei
materialului9 etic0eta9 marca.
4+4+4 Politi"a pro&oional
!$iecti-ele sta$ilite de firm% pri-ind politica de promo-are<
- sta$ilirea unei imagini a firmei9
- cre5terea -4nz%rilor9
- informarea clienilor asupra produselor 5i #m$un%t%irilor aduse lor.
Politica promoional% are scopul de a urm%ri nu numai -4nzarea m%rfurilor9 dar s%-l
con-ing% 5i s%-l #ndrumeze pe consumator spre satisfacerea ne-oilor sale raionale. Aceast%
politic% tre$uie s% stimuleze9 s% dez-olte 5i s% orienteze ne-oile consumatorilor.
Structura acti-it%ii promoionale este<
a> Pu$licitatea
$> Promo-area -4nz%rilor
c> ,elaiile cu pu$licul
d> Ctilizarea m%rcilor
32
e> +anifest%ri promoionale
Pu*licitatea este un mijloc de comunicare #n mas%9 cu caracter e2clusi- comercial9 care
#m$in% procesul de informare cu cel de con-ingere. Partea de $az% a pu$licit%ii este reclama ce
este un mijloc de stimulare #n politica promoional%.
Reclama este o te0nic% de comunicare9 utilizat% #n politica promoional%. (a include
ansam$lul aciunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plat% de c%tre un agent
economic. Au e2ist% reguli speciale de ela$orare a mesajului unei reclame9 #ns% se poate realiza
un impact mai mare asupra clienilor dac% se respect% urm%toarele principii<
- ,eclama tre$uie s% fie u5or de recunoscut. #ntreprinz%torul tre$uie s% proiecteze un mesaj
cu un stil unic9 care s% reflecte imaginea firmei9 #ntreprinz%torul tre$uie s% fac% reclam%
produselor 5i ser-iciilor considerate de clieni -aloroase.
- ,eclama tre$uie s% transforme atri$utele produselor 5i ser-iciilor #n a-antaje specifice
consumatorului - economisirea $anilor9 realizarea unei sarcini dificile etc.
- Hocalizarea reclamei tre$uie s% fie simpl%. Designul nu tre$uie s% distrag% atenia de la
mesajul reclamei.
- +esajul tre$uie s% fie u5or de #neles9 scurt9 direct 5i ela$orat #n jurul unei singure idei.
- +anagerul tre$uie s% ia #n serios mesajul. #n general9 tre$uie e-itate glumele inserate #n
mesaj9 pentru ca acesta s% fie $ine #neles.
- +anagerul tre$uie s% proiecteze reclama #n jurul unei tematici centrale. Au tre$uie
comunicate prea multe idei #ntr-o siflgur% reclam%9 iar fiecare reclam% tre$uie s% contri$uie
la tema general% a reclamei firmei.
- ,eclama tre$uie s% foloseasc% ilustraiile care completeaz% produsele sau ser-iciile.
Iotografiile sau desenele produselor sau ser-iciilor atrag adesea mai mult atenia dec4t o
simpl% descriere.
- ,eclama tre$uie s% identifice cu claritate magazinul. Adresa magazinului9 num%rul de
telefon 5i regimul de lucru sunt elemente importante de reclam%.
- ,eclama tre$uie s% cuprind% preul produsului =ser-iciilor>. +icului #ntre prinz%tor nu
tre$uie s%-i fie fric% s% menioneze preul #n reclam%9 deoarece acesta este cel mai important
considerent pentru muli clieni.
- ,eclama tre$uie s% fie sincer%9 credi$il% 5i de $un gust.
2i!ul de reclam0 f#l#"it /a fi difu&area !u*licit0ii la radi# ce se $ucur% de o destul de
mare audien%. Cn a-antaj al acestui mijloc de comunicare cu pu$licul este frec-ena mai mare
de reclamare 5i posi$ilitatea de a efectua o serii de concursuri prin care se -or pune #n joc diferite
articole confecionate de c%tre #ntreprindere astfel aduc4nd un important aport in relaia m%rcii cu
33
pu$licul. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surplusului de c0eltuieli 5i o mai mare
informare a populaiei. &0eltuielile pentru concursurile respecti-e sunt #n mediu c4te / articole
-estimentare lunar puse #n joc cu o -aloare medie de 288 lei R 1)88 lei lunar9 5i ac0itarea
ser-iciilor c%tre postul radio ce constitui de 1888 lei lunar9 durata de difuzare fiind de o lun%9
total c$eltuieli cu reclama radio - '())lei.
Cel mai f#l#"it mi6l#c de inf#rmare actual e"te cel BPrintC =media printat%9 tip%rit%>.
Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin 5i foarte
eficient #n cazul nostru9 deoarece printre consumatorii poteniali ai produselor confecionate de
#ntreprindere sunt 5i adolescentele9 persoane acti-e ce se informeaz% #n mare din re-iste9 care #n
prezent sunt foarte multe 5i au un pre acccepta$il.
Dnter!rinderea /a utili&a 7n /ederea !r#m#/0rii !r#du"el#r !an#uri pe care se --or
amplasa mesaje pu$licitare< - panourile --or fi amplasate #n centrele comerciale prin intermediul
carora se --a realiza marfa9 #n deose$i la -itrine9 la intrarea #n magazine. Aceste panouri --or
reprezenta marca intreprinderii 5i --or oferi informatii despre firma #n general9 produsele oferite9
reducerile organizate.
Aceasta este o metoda a-antajoasa pentru firma9 deoarece c0eltuielile pri-ind acest mod de
pu$licitate sunt suportate de magazin9 aceasta sporind -4nz%rile magazinului.
>:!#&iiile1 (2poziiile -a oferi #ntreprinderii un prilej unic de a face reclam% destinat% unui
pu$lic a-izat. Alegerea e2poziiei potri-ite poate a-ea rezultate eficiente pentru #ntreprindere.
A-antajele prezent%rii la e2poziii sunt urm%toarele<
- *iaa natural. (2poziiile aduc #mpreun% cump%r%torii 5i -4nz%torii #ntr-un loc unde
produsele pot fi e2plicate9 demonstrate 5i m4nuite9 scurt4ndu-se
procesul de cump%rare.
- *u"lic preselectat. (2poziiile atrag oamenii interesai de anumite $unuri 5i er-icii 5i este
foarte pro$a$il ca ei s% 5i cumpere.
- *iaa nou a clienilor. (2poziiile ofer% un prim prilej de a contacta noi clieni9 care nu ar fi
accesi$ili prin alte mijloace.
- Costuri aanta+oase. Participarea la e2poziii este a-antajoas% din punctul de -edere al
costurilor9 dac% se raporteaz% la rezultatele o$inute prin contracte personale 5i prezentare.
Dintre deza-antajele e2poziiilor amintim<
- Costuri cresc,nde. &ostul particip%rii la o e2poziie este din ce #n ce mai mare. "a2ele de
participare9 costurile de transport 5i amenajare9 salariile personalului etc. pot fi o $arier% de
netrecut pentru unii #ntreprinz%tori.
- -fort ridicat. ! e2poziie prost organizat% poate9 #n ultim% instan%9 s%-1 coste pe
34
#ntreprinz%tor mai mult dec4t $eneficiul pe care l-ar putea o$ine.
Produsele firmei reprezent%nd articole -estimentare 5i anume 5i pentru adolescente9 acestea --or
fi e2puse #n cadrul concertelor de muzic%9 ce #n prezent se petrec s%pt%m4nal9 #n di-erse ora5e9 se
are #n -edere segmentul cu piaa int%9 cea e2tern%9 planific4nd demonstraii de modele. De
modul #n care -a fi organizat% e2poziia depinde succesul pe -iitor al afacerii9 astfel clienii #5i --
or crea o imagine despre firm%.
&ostul acestor e2poziii este destul de ridicat dar merit% a5tept%rile.
&0eltuieli e2poziii 1 1.88 lei.
"otal c0eltuieli pri-ind promo-area produselor 1 reclama radio R 2)88 lei
&0eltuieli e2poziii 1 1.88 lei.
2#tal cAeltuieli E 4388 lei
3.4 Marca 7ntre!rinderii
+arca este o componenta strategica a patrimoniului unui produc%tor de confecii prin
care se difereniaz% produsele fa$ricilor de confecii9 un element de -estimentaie al unei case de
moda de un altul al unei alte case de moda.
@n esen% marca este un semn suscepti$il de reprezentare grafica ser-ind la deose$irea
produselor sau a ser-iciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparin4nd altor persoane
care const% #n cu-inte9 desene9 litere9 cifre9 com$inaii de culori 5i orice com$inaii ale acestor
semne.
Prin intermediul m%rcii se asigur% nu numai diferenierea unui produs de un altul9 dar 5i
garantarea pro-enienei si calitatea confeciilor9 atragerea clientelei9 protejarea consumatorului9
reclama. +arca este un semn e2terior al -alorii si calit%ii produselor9 care permite o selecie
rapida a produselor cu o $una reputaie.
Potri-it speciali5tilor9 m%rcilor tre$uie s% li se confere multiple atri$ute care s% le
sporeasc% fora promoional% < percepti$ilitate ridicat%9 omogenitate9 distincie9 putere de
e-ocare9 personalitate9 capacitate de memorizare9 notorietate 5i asociati-itate. (2ist% diferite
tipuri de indicare a m%rcii<
- Semnul de marc =em$lema> este o parte a m%rcii care poate fi recunoscut%9 dar nu poate fi
pronunat%9 de e2emplul sim$olul9imaginea culoarea distincti-% sau prezentarea ce are caracter
specific.
3'
- Semnul comercial este marca sau o parte a ei 9 asigurat% din punct de -edere legislati-. Semnul
comercial ap%r% drepturile e2cepionale ale -4nz%torului pentru folosirea denumirii de marc% sau
a semnului de marc% =a em$lemei>.
- .umele de firm este un cu-4nt9 o liter% sau un grup de cu-inte sau litere9 ce pot fi pronunate.
Aumele de firm% care a fost ales este EART-INVEST-GROUP
Pro$lema utiliz%rii m%rcilor este deose$it de important% nu numai prin prisma acti-it%ii
promoionale9 ci 5i pe un plan mai larg9 respecti- pri-ind #ns%5i aspectele fundamentale ale
e2istenei unei m%rci sau companii pe o anumit% pia%. @n acest conte2t se urm%re5te
conturarea 5i cunoa5terea9 #n termeni operaionali9 a alorii capitalizate /n marc9 speciali5tii
folosind cinci categorii principale pentru a-i defini componentele<
. fidelitatea fa% de marc%
. con5tientizarea numelui m%rcii
. calitatea perceput%
. asocieri ale m%rcii =altele dec4t percepia calit%ii>
. alte drepturi de proprietate asupra unor acti-e legate de marc%.
Pe plan strategic9 #n -iziunea mar*etingului9 companiile sau organizaiile moderne
tre$uie s% decid%9 #n pri-ina utiliz%rii m%rcii sau m%rcilor9 dac% se recurge la promo-area
imaginii corporaiei #n sine sau a unor m%rci distincte9 independent de numele companiei.
3)
4. Managementul i !er"#nalul

Pentru a acti-a9 organizaia are ne-oie de resurse9 aceste resurse sunt< materiale9 financiare9 5i
resurse umane. ,esursele umane sunt eseniale pentru organizaie9 5i numai -alorificarea lor corecta
poate duce la succesul #ntregii organizaii. @n cadrul S+,+ART-INVEST-GROUPS+R+.+ -a fi creat un
compartiment ce se -a ocupa de personal9 #ncep4nd cu planificarea acestuia p4na la integrarea #n
munc%.
+angementul ,esurselor Cmane presupune un comple2 de m%suri concepute interdisciplinar9 cu
pri-ire la recrutarea personalului9 selecia9 #ncadrarea9 utilizarea prin organizarea ergonomic% a
muncii9 stimularea material% 5i moral% p4n% #n momentul #ncet%rii contractului de munca.
+anagementul ,esurselor Cmane e definit ca ansam$lul acti-it%ilor de ordin strategic 5i
operaional9 precum 5i crearea unui climat organizaional corespunz%tor9 care permite asigurarea cu
,esurse Cmane necesare #ndeplinirii o$iecti-elor organizaionale.
Asigurarea cu personal a organizaiei cuprinde mai multe acti-it%i de $az% 5i anume<
planificarea resurselor umane9 recrutarea 5i selecia personalului. Procesul de asigurare cu personal
din e2teriorul organizaiei cuprinde recrutarea9 selectarea 5i integrarea personalului9 #n timp ce
asigurarea cu personal din interiorul organizaiei presupune unele transferuri9 promo-%ri9 -erific%ri9
dez-olt%ri9 precum 5i e-entuale pension%ri9 decese9 demisii.

3.
4.1 Planificarea re"ur"el#r umane
Aceasta etapa #ncepe cu analiza tuturor acti-it%ilor din cadrul organizaiei9 precum 5i direciilor #n
care aceasta se #ndreapt%. Ha aceasta etapa --om e-alua 5i identifica pro$lemele specifice din domeniul
resurselor umane9 --om sta$ili cererea -iitoare de angajai at4t calitati- c4t 5i cantitati-9 pe $aza
o$iecti-elor organizaiei.
Aecesarul de personal se planific% #n dependen% de sarcinele ce tre$uie #ndeplinite9 precum 5i
-olumul de lucru ce tre$uie acoperit calitati- 5i la timp.
Planificarea personalului se face r%spunz4nd la #ntre$%rile eseniale<
cine -
ce 3 tre$uie s% fac5 pentru transpunerea #n practic% a o$iecti-elor.
cum -
,%spunsurile -or indica persoanele sau entitaile structurale ale organizaiei care tre$uie s% e2ecute
anumite acti-it%i 5i s% #ndeplineasca anumite sarcini.
Definirea sarcinilor de munc% specifice9 respecti-< ce9 cum 5i #n ce com$inaie -or fi realizate la un
loc de munc%9 impune o analiz% atent%9 calificat%9 prin utilizarea unor te0nici 5i a unui instrumentar
specializat. De aceste lucruri se ocup% analiza postului.
!$iecti-ul esenial al analizei postului este s% determine sarcinile posturilor de munc% dintr-o
organizaie9 precum 5i oamenii necesari #n termenii de2teritatilor =indemanarilor>9 cunostinelor9
a$ilitailor 5i e2perienei9 pentru a realiza cu succes sarcinile. Analiza postului ofer% date pentru
ela$orarea Descrierii postului 5i Specificaiilor postului =Iisa postului>. De asemenea9 este $az% pentru<
definirea postului9 reproiectarea postului9 recrutare9 selectie9 orientare9 preg%tire9 consiliere carier%9
e-aluare a performanelor 5i compensare=salarizare>.
! Iis% a postului este o formulare succint% a informaiilor colectate #n procesul de analiz% a postului.
Se prezint% ca un document scris care identific%9 define5te 5i descrie postul #n termenii sarcinilor9
responsa$ilitailor9 condiiilor de munca 5i specificaiilor.
A-4nd ca acti-itate de $aza producerea de $unuri9 aceasta ne semnific% e2istenta #n organizaie a
dou% categorii de personal 5i a dou% categorii de relaii<
- personalul direct implicat in realizarea produsului de $az%9
- personal care contri$uie indirect la realizarea produsului de $az%9 prin e2ecutarea proiectarii9
controlul calitatii9 #ncadrarea cu personal.
@ntreprinderea -a fi condus% de +anagerul ;eneral fiind compartimentat% #n patru compartimente
care sunt< producere9 mar*eting9 finane 5i personal9 pentru fiecare post se -a angaja c4te un candidat.
3/
,! *"op!l e a eter&ina *ar"inile po*t!rilor (i #!n"iilor e7i*tente/ pre"!& (i oa&enii ne"e*ari )n
ter&enii e7teritatilor-ine&anarilor8/ "!no*tinelor/ a$ilitilor (i e7perienei pentr! a realiza "!
*!""e* *ar"inile #a"e&/ analiza po*t!l!i pentr! #ie"are #!nie.
2itlul !#"tului< +anager Producere.
C#m!artimentul1 Producere.
Relaiile !#"tului< contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini i re"!#n"a*ilit0i<
- planificarea9 supra-eg0erea 5i controlul flu2ului te0nologicF
- administrarea controlului calita5iiF
- administrarea personalului in producereF totalitatea acti-itatilor care asigura desfasurarea
procesului de productie.
Standardele de !erf#rmant01 lunar sau la necesitate sapt%m4nal sa se prezinte darea de seama cu
pri-ire la #ndeplinirea acti-itaii de producere.
Aut#ritatea1 decizie strategica centralizata.
C#ndiii de munc01 fa-ora$ile.
S!ecificaiile1 candidaii tre$uie s% dispun% de studii superioare #n domeniu 3ndustriei Csoare9 5i
anume te0nologia confeciilorF e2perien% 5i -ec0ime de munc% #n domeniuF-arsta nu este limitata.
2itlul !#"tului< +anager comercial.
C#m!artimentul< +ar*eting.
Relaiile !#"tului<contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini i re"!#n"a*ilit0i<
- dez-oltarea relaiilor #ntre firm% 5i e2teriorF
- cercet%ri de mar*etingF
- pu$licitateF
- apro-izionarea cu materii prime 5i diferite materialeF
- realizarea produselor fa$ricate9 #nc0eerea a noilor contracte.
Standarde de !erf#rmant01 lunar de prezentat darea de seama a #ndeplinirii o$iecti-elor e2puse.
Aut#ritate< decizie centralizat%.
C#ndiii de munca1 este pre-azut un $irou cu dotatiile necesare pentru desfasurarea normal% a
muncii9 telefon9 calculator9 mo$ila 5i rec0izite pentru $irou.
S!ecificaiile1 1 persoana prezenta$ilaF
- studii superioare #n domeniul micului $uisnessF
- e de dorit e2perien% #n domeniuF
37
- -arsta #n limitele 2'-'' ani9 comunica$il9 posedarea permisului de conducere -a prezenta un
a-antajF
- lim$i straine cerute< rusa.
2itlul !#"tului1 &onta$il.
C#m!artimentul1 Iinane.
Relaiile !#"tului1 contact direct cu celelalte compartimente.
Sarcini i re"!#n"a*ilit0i<
- e-idena 5i utilizarea eficient% a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea acti-itaii #n
ansam$lu a firmeiF
- #nregistrarea tuturor c0eltuielilor legate de procurarea 5i transportarea factorilor de producieF
- determinarea costurilor de producie 5i -eniturile firmeiF
- contri$uirea la utilizarea eficient% a tuturor resurselor9 astfel orient4nd acti-itatea firmei spre
sporirea rezultatelor finite.
Standardele de !erf#rman01 s% prezinte conform legii darea de seama9 lunar% trimestrial%9 anual%9
impozitul pe -enit s% fie inregistrat 5i pl%tit anual9 pana la data impusa de catre +inisterul Iinantelor.
Aut#ritate1 puterea de decizie strategica centralizat%.
C#ndiii de munc01 fa-ora$ile9 dotaii< computator.
S!ecificaii13 studii superioare9 conta$ilF
- e2perien% #n domeniu nu este o$ligatorieF
- -arsta 2'-''aniF
- cunoasterea computatorului9 #n deose$i programelor conta$ile.
2itlul !#"tului< +anager ,esurse Cmane.
C#m!artiment< Personal.
Relaiile !#"tului< relaii cu mediul e2tern9 contacte #ntre compartimente.
Sarcini "i re"!#n"a*ilit0i<
- asigurarea firmei cu fort% de munca calificat%9 necesar% pentru realizarea acti-it%tilor #n
ansam$luF
- sta$ilirea relaiilor fa-ora$ile #ntre salariaiF
- selectarea pregatirea9 perfecionarea9 promo-area 5i salarizarea personalului.
Aut#ritate< decizie totala in domeniu de acti-itate.
C#ndiii de munca< fa-ora$ile.
S!ecificaii < studii superioare9 -arsta 2'-)8 ani9 comunica$il#9 este de dorit e2perient% de munca #n
domeniu.
48
Nece"arul de !er"#nal !lanificat
2a*elul 1- +anagement 5i speciali5ti
Nr.
crt. 5uncia
Nr. Per3
"#ane
Salarii
lunare.
lei

Re"!#n"a*ilit0i
1. +anager
general
1 3288 - gestionarea acti-it%ii firmei.
2.
+anager
producereB
te0nolog

1

2/88
- planificarea9 supra-eg0erea 5i controlul flu2ului
te0nologicF
- administrarea controlului calita5iiF
- administrarea personalului in producereF totalitatea
acti-itatilor care asigura desfasurarea procesului de
productie.
3. +anager
comercial

1

2288
- dez-oltarea relaiilor #ntre firm% 5i e2teriorF
- cercet%ri de mar*etingF
- pu$licitateF
- apro-izionarea cu materii prime 5i diferite materialeF
realizarea produselor fa$ricate9 #nc0eerea a noilor contracte
4. +anager
,.C.

1 1288
- asigurarea firmei cu fort% de munca calificat%9 necesar%
pentru realizarea acti-it%tilor #n ansam$luF
- sta$ilirea relaiilor fa-ora$ile #ntre salariaiF
- selectarea pregatirea9 perfecionarea9 promo-area 5i
salarizarea personalului.
'.
&onta$il

1 1288
- e-idena 5i utilizarea eficient% a resurselor financiare
necesare pentru desfasurarea acti-itaii #n ansam$lu a firmeiF
- #nregistrarea tuturor c0eltuielilor legate de procurarea 5i
transportarea factorilor de producieF
- determinarea costurilor de producie 5i -eniturile firmeiF
- contri$uirea la utilizarea eficient% a tuturor resurselor9
astfel orient4nd acti-itatea firmei spre sporirea rezultatelor
finite.
). &ontrolor 1 2288 - asigurarea sistemului de calitate.
Total 9 56:00
Total *alarii 5;4900
an!ale

@ntreprinderea -a angaja personal din sursele interne ale #ntreprinderii #n incinta careia -a acti-a9
#ntreprinderea S.A.W;alanta W.
41
%ecanic 1deoarece utilajul -a fi deasemenea arendat de la #ntreprinderea dat%9 acesta dispune o
e2perien% mare #n domeniu9 anume acti-4nd la aceast% #ntreprindere.
%anager resurse umane 1 deasemenea reprezint% o persoan% cu mare e2perien% ceea ce
reprizint% un a-antaj. Se -a #nc0eia contract de munc% unde se -a specifica orele de lucru9 -a lucra
4 ore zilnic9 astfel plata -a fi dup% orele lucrate.
Conta"il 1 deoarece firma S+,+ART-INVEST-GROUPS+R+.+se afl% doar la #nceputul acti-it%ii sale
5i constituie doar o secie de confecii de capacitate mic%9 e suficient s% angajeze conta$il ce -a
lucra doar c4te-a ore zilnic9 acesta deasemenea -a fi salariat dup% orele lucrate.
2a*elul 2 1 +uncitori
Nr.
crt.
Per"#nal ? funcia Nr. de
!er"#ane
Salarii
lunare. lei

Re"!#n"a*ilit0i
1. +ecanic 1 1344
- asigurarea funcion%rii utilajului
- com$aterea dificult%ilor pri-ind
energia electric%
2. Damal 1 7)8 -
3. Personal de
deser-ire
1 7)8 -
4. &us%tor 27 11'/
- #ndeplinirea operaiilor te0nolo-
gice9 de confecionare a produselor.
'. &roitor 2 1)88
- preg%tirea materiei prime9 croirea
reperilor.
Total 44 9066
Total *alarii an!ale 494946
4.2 Recrutarea !er"#nalului
!$iecti-ul acti-it%ii de recrutare const% #n identificarea unui num%r suficient de mare de candidai9
astfel #nc4t cei care #ndeplinesc condiiile9 s% poat% fi selectai.
,ecrutarea ,esurselor Cmane are #n -edere 5i analiza posturilor 5i proiectarea muncii. Persoana ce se
-a ocupa de recrutare -a fi un reprezentant al compartimentului ,esurse Cmane9 aceasta -a deine
informaii necesare referitoare la caracteristicile postului la calit%ile -iitorului dein%tor al acestuia.
3n procesul de recrutare --om soluiona #n mod corespunz%tor urm%toarele pro$leme<
-identificarea aptitudinilor 5i alegerea sau selecia candidailor ce corespund mai $ine cerinelor
posturilor noi sau -acante9
42
-identificarea 5i atragerea candidailor competiti-i folosind cele mai adec-ate metode9 resurse sau
medii de recrutare.
Soluionarea cu succes a acestor pro$leme #nseamn% succesul #ntregului proces de asigurare cu
personal9 proces deose$it de important datorit% faptului c% pot ap%rea erori de angajare. Astfel9
respingerea unui candidat competiti- sau angajarea unuia sla$ preg%tit9 constituie un principiu pentru
organizaie.
&onform opiniei lui Da-id M. &0errington9 procesul de recrutare a ,esurselor Cmane este legat
indisponi$il de multe alte acti-it%i de personal ca de e2emplu< e-aluarea performanelor9
recompensele angajailor9 relaiile cu angajaii9 preg%tirea sau dez-oltarea personalului. Astfel9
candidaii cu preg%tire corespunz%toare9 au #n general performane mai $une9 iar e2istena #n cadrul
organizaiei a unor preocup%ri permanente pe linia performanelor implic% identificarea 5i atragerea
unor candidai c4t mai competiti-i. !ferta de ,esurse Cmane -a influena ni-elul salariilor9 iar
candidaii cu o #nalt% preg%tire -or solicita recompense pe m%sur%9 recompense care9 la r4ndul lor9 dac%
au un ni-el ridicat 9 stimuleaz% 5i faciliteaz% #n acela5i timp procesul de atragere a unui num%r mai
mare de candidai cu o preg%tire profesional% c4t mai $un%.

43
Din alt% perspecti-%9 procesul de asigurare cu personal9 poate fi pri-it 5i ca o serie de filtre sau un
proces de triere #n cadrul c%ruia solicitanii sunt filtrai #n urma unor acti-it%i specifice domeniului
,esurselor Cmane9 aceasta putem urm%ri #n figura de mai jos.
,ecrutarea personalului fiind o acti-itate comple2%9 este afectat% de o serie de constr4ngeri9 de factori
e2terni 5i interni<
&ondiiile 5i sc0im$%rile de pe piaa muncii9 pentru c% modific%rile #n timp ale acesteia
influeneaz% procesul de recrutare al personalului. Politicile de recrutare 5i deciziile pe care le
aplic% organizaia sunt afectate de unele sc0im$%ri #n situaia pieei cum ar fi< tendinele
demografice9 intrarea pe piaa de muncii a forei de munc% feminine sau de -4rst% #naintat%.
Atracia zonei sau a localit%ii9 precum 5i facilit%ile locale = e2emplu 1 locuina9 transportul9
magazine9 etc.>
&adrul legislati- sau juridic=legi9 decrete> adec-at domeniului ,esurselor Cmane ce
reglementeaz% diferi aspecte ale procesului de asigurare de personal.
Sindicatele au un rol acti- #n procesul de asigurare cu personal9 dar care9 prin pre-ederile
contractelor colecti-e de pot influena negati- procesul de recrutareF
,eputaia organizaiei care este destul de comple2%9 put4nd fi poziti-% sau negati-%9 care poate
atrage sau respinge potenialii candidai
44
Preferinele potenialilor candidai9 pentru anumite domenii de acti-itate 9 pentru anumite
posturi9 pentru un anumit regim de munc% 5i odi0n%9 preferine care la r4ndul lor pot fi
influenate de o serie de factori ca< atitudinile si aptitudinile dez-oltate9 e2periena
profesional%9 influenele familiei9 prietenilor9 etc.
!$iecti-ele organizaionale reflectate #n o$iecti-ele din domeniul ,esurselor Cmane 5i #n
practicile manageriale din domeniul respecti- care afecteaz% at4t procesul de recrutare c4t 5i
potenialii candidaiF
Situaia economico 1 financiara a organizaiei9 pentru ca recrutarea personalului antreneaz%
unele resurse 5i presupune anumite c0eltuieli aferente procesului.
Ali factori ce pot s fac ca /n actiitatea de recrutare s apar unele dificulti pot fi:
- Aecesitatea de a identifica 5i de a atrage o parte din potenialii candidai #n mod
confidenial 5i f%r% pu$licitateF
- (2istena unor posturi mai speciale sau foarte comple2e pentru care potenialii
candidai sunt greu de g%sit sau localizat9 identificat 5i atras. De o$icei9 pentru
asemenea posturi9 timpul necesar ocup%rii este mai mare.
@n situaiile #n care organizaiile anticipeaz% prezena unor dificult%i #n procesul de recrutare al
personalului este necesar realizarea unei analize comple2e 5i complete a tuturor factorilor care9 -or
atrage sau9 dup% caz9 -or respinge potenialii candidai competiti-i.
Str!"t!ra plan!l!i e re"r!tare
! politic% de recrutare tre$uie s% fie coerent%9 ec0ita$il% 5i fle2i$il%9 f%r% impro-izaii 5i f%r%
adaptarea unor decizii de circumstan% luate de la o zi la alta.
Procesul de recrutare se -a desf%5ura dup% urm%toarele componente<
Culegerea informaiilor 1 #n cadrul c%reia se -a ela$ora un plan de recrutare su$ forma unui studiu
pri-ind o$iecti-ele generale ale organizaiei. Aceast% culegere de informaii se -a -erifica prin
intermedierea managerului general9 pentru a se cunoa5te dac% respecti-ele posturi -acante se -or
ocupa prin promo-area intern% sau recrutare.
!rganizarea posturilor &i a oamenilor 1 tre$uie cunoscut% at4t organizarea aplicat% ca punct de
plecare c4t 5i cea de perspecti-%. Din compararea celor dou%9 se poate sta$ili concret necesarul de
recrutat.
*lecrile 1-a fi e2aminat% e-idena plec%rilor $az% pe care se pot demara demersurile de recrutare
pentru posturile -acante datorit% demisiilor9 pensionarilor9 deceselor9 etc.
Studiul posturilor 1 se -a efectua pe $aza analizei9 descrierii 5i specificaiei postului9 e-ideniindu-se
informaiile pri-ind denumirea postului9 o$iecti-ele9 sarcinile9 responsa$ilit%ile9 mijloacele folosite.
4'
Calculul neoilor directe 1 de recrutare se -a efectua prin simpla comparare a efecti-ului teoretic cu
cel real9 prin luarea #n considerare a -itezei cu care se re#nnoie5te personalul. ;re5elile ce pot ap%rea #n
cadrul procesului de recrutare influeneaz% negati- acti-itatea organizaiei deaceea fiecare etap%
tre$uie ela$orat% cu strictee.
*rincipalele cauze care pot duce la e&ecul recrutrii sunt urmtoarele<
- incompetena sau lipsa de interes a celor ce efectueaz% recrutarea9
- su$iecti-ismul #n conceperea anunului pentru ocuparea postului 5i #n sta$ilirea surselor de recrutare9
- enunarea prea detaliat% a cerinelor postului9 care face mult mai dificil% g%sirea candidailor9
- recrutarea nu este conceput% ca o acti-itate de mar*eting.
&a surse de recrutare a personalului --om folosi intern% 5i e2tern% deoarece #ntreprinderea #n incinta
c%rei --om acti-a dispune de personal calificat 5i anume speciali5ti.

Re"r!tarea intern
@n acest conte2t9 angajaii --or fi #n5tiinai despre funciile -acante prin afi5are9 scrisori9 pu$licaii9
radio sau tele-iziune9 in-it4nd angajaii s% solicite funciile respecti-e. Aceast% metod% -a fi folosit%
#naintea recrut%rii e2terne9 pentru ca proprii angajai s% fie preg%tii pentru a solicita un anumit post. !
surs% de recrutare a personalului -a fi angajaii e2isteni care pot realiza o $un% proiectare prin
intermediul familiilor9 sau cuno5tinelor lor. Astfel aceast% modalitate -a fi una din cele mai eficiente9
put4ndu-se recruta personal calificat cu costuri reduse. Angajaii pot a-ea cuno5tine care au aceea5i
preg%tire ca 5i ei pe care i-a cunoscut la conferine sau la di-erse cursuri de specializare. Dar9 selecia
nu -a fi neglijat%.
Promo-area sau transferul pe anumite funcii a unor persoane dintre angajaii organizaiei este o
alt% cale de ocupare a posturilor -acante. Dar apare un incon-enient conform c%reia9 performanele
$une ale indi-idului la un loc de munc% s-ar putea do-edii inferioare altei poziii din firm%9 noul loc de
munc% cer4nd alte capacit%i 5i aptitudini.
! alt% surs% intern% o reprezint% angajaii #n formare. Cnii angajai pensionai din cadrul
organizaiei --or fi reangajai pentru a lucra sau dac% pot --or fi rugati sa recomande persoane dispuse
s% se re#ncadreze #n organizaie. Se -a ine seama 5i de persoane care anterior au p%r%sit organizaia
pentru a-5i continua cursurile pentru formarea familiei9 satisfacerea stagiului militar.
Acest tip de recrutare are at4t a-antaje c4t si deza-antaje. &a 5i a-antaje se pot meniona<
Iirma9 organizaia are posi$ilitatea de a cunoa5te mult mai $ine punctele sla$e si cele tari ale
angajailor.
Atragerea candidailor este mult mai u5oar% pentru c%9 fiind $ine cunoscui ca performane9 le
pot fi oferite acti-it%i superioare fa% de postul deinut
4)
Selecia conform criteriilor organizaionale este mult mai eficient%
Pro$a$ilitatea de a lua decizii eronate este mai mica9 tocmai datorit% -olumului mare de
informaii deinut despre ace5tia
"impul necesar orient%rii 5i #ndrum%rii pe post a noilor angajai este mult redus
&aracterul secret al unor te0nologii 5i a E*noX 1 0oX: - lui necesar utiliz%rii acestora impune
folosirea recrut%rii interne.
&re5te moti-aia angajailor iar oportunit%ile de promo-are sunt stimulati-e
,ecrutarea este mult mai rapid% 5i mai puin costisitoare
Se solidific% sentimentul afiliere 5i se amplific% loialitatea fa% de organizaie. Dar de asemenea
e2ist% 5i anumite aspecte negati-e su$ forma unor deza-antaje care pri-esc recrutarea e2clusi-%
din interior<
- Se #mpiedic% infuzia de Esuflu t4n%r: 5i nu fa-orizeaz% promo-area de idei noi9 a-angardiste9
neput4ndu-se e-ita ineria manifestat% uneori #n faa sc0im$%rii sau #n faa ideilor noiF
- Promo-area doar pe criteriul -ec0imii 5i a e2perienei neglij%m competena put4nd d%una
organizaiei prin promo-area unor persoane incompetenteF
- Dac% sperana de promo-are nu se materializeaz% oamenii de-in apatici9 ceea ce duce la demoralizare
5i #n final la sc%derea performanelorF
- 3mplic% dez-oltarea unor programe adec-ate de Etraining: care s% permit% preg%tirea propriilor
angajai pentru a-5i asuma noile responsa$ilit%i.
Re"r!tarea e7tern
,ecrutarea din e2terior se -a face prin metoda informal% 5i formal%.
%etoda informal - aici se -a9 recurge la angajaii care e2ist% #n organizaie9 cer4ndu-se acestora s%
apeleze la persoane interesate de angajare9 dintre rude9 prieteni9 cunoscui. Aceste relaii personale se
-or do-edi eficiente dac% aceste in-estigaii se fac #n mod discret9 tocmai pentru a nu fi interesate de
#ntreprinderea la care candidatul are deja un loc de munc%9 e2pun4ndu-l la riscul pierderii lui.
+etoda informal%9 este necostisitoare9 se aplic% rapid9 5i se -a folosi pentru angajarea personalului
din seciile de producie.
"otu5i e2ist% riscul9 ca9 din cauza unei oarecare doze de su$iecti-ism s% se fa-orizeze recrutarea unor
cadre mai puin corespunz%toare. De aceea9 e necesar9 metoda informal% -a fi conectat% cu metoda
formal%9 metod% ce presupune o audien% mai larg%.
%etoda formal. Aceast% metod% se caracterizeaz% prin c%utare de persoane ce doresc s% se angajeze9
aflate #n c%utare de lucru pe piaa muncii sau doritoare s% sc0im$e locul de munc% pe care-l dein. @n
acest scop --om apela la diferite forme de pu$licitate9 radio= or. !r0ei dispune de radio local>9 anunuri
4.
scrise 5i afi5ate #n locuri pu$lice9 comunicarea la !ficiul Iorelor de +unc%9 micropu$licitate9
contactarea direct% a #ntreprinderii9 re-iste de specialitate.
,ecrutarea din e2terior prezint% urm%toarele a-antaje<
- fa-orizeaz% aportul de idei noi9 promo-4nd progresul #ntreprinderii9
- se fac economii #n costurile de preg%tire pentru #ntreprindere = -in persoane preg%tite>9
- oamenii care -in din afar%9 pot fi mai o$iecti-i9 deoarece nu au nici un fel de o$ligaii fa% de cei din
interiorul organizaiei.
Dar e2ist% 5i o serie de deza-antaje<
- e-alu%rile celor recrutai din e2terior sunt $azate pe surse mai puin sigure ca referinele9 inter-iurile9
#nt4lnirile relati- sumare9
- costul mai ridicat determinat de c%utarea pe piaa muncii care este mai -ast% dec4t #ntreprinderea9 mai
puin cunoscut% 5i mai di-ersificat%9
- descurajeaz% angajaii actuali ai #ntreprinderii9 reduc4ndu-le 5ansele de promo-are9 etc.

4. 3 Selecia !er"#nalului
Procesul de selecie al personalului tre$uie pri-it ca o acti-itate de armonizare9 de adec-are #ntre
cerinele unei funcii 5i capacit%ile fizice 5i psi0o 1 intelectuale ale candidatului secionat. Angajaii
incapa$ili de a realiza cantitatea 5i calitatea muncii a5teptate pot costa organizaia muli $ani9 timp 5i
imagine.
Adec-area dintre cerinele postului 5i capacitatea angajatului este important% 5i pentru persoane
care solicit% funcia respecti-%. Astfel9 plasarea #ntr-o funcie nepotri-it% poate conduce la eforturi 5i
timp suplimentar pentru angajat9 care ar putea folosi 5i e2periena sa mai $ine #n alt% funcie sau #n alta
poziie.
&u alte cu-inte9 selecia personalului este acea acti-itate a +angementului ,esurselor Cmane care
const% #n alegerea9 potri-it% anumitor criterii9 a celui mai competiti- sau potri-it candidat pentru
ocuparea unui anumit post.
Astfel9 prin selecie se pun #n e-iden% calit%ile sau prezenaBa$sena unor contradicii
profesionale9 5i #n $aza rezultatelor o$inute9 cel #n cauz% este orientat spre locul de munc% #n care se
preconizeaz% c% -a da un randament ma2im 5i -a fi pe deplin mulumit9 satisf%cut de ceea ce face.
Pro"e*!l e *ele"i
Primul pas al procesului de selectie --a fi inter-iul initial de alegere9 acesta --a fi realizat9 in unele
cazuri9 #nainte ca solicitantul s% completeze formularele de cerere ale unui post9 cu scopul de a -edea
dac% acesta are 5anse de a fi ales pentru postul disponi$il.
4/
@n situaia inter-iului se --or pune #ntre$%ri asupra unor c0estiuni pe $aza c%rora s% se determine #n ce
m%sur% candidatul #ndepline5te unele cerine 5i candidaii pentru a realiza sarcinile funciei oferite.
3nter-iul -a a-ea urmatoarele aspecte pri-ind conte2tulV
- 3nteresul solicitantului pentru funcie.
- Hocul de munc% oferit.
- Plata a5teptat%.
- Disponi$ilitatea pentru munc%.
- &alificarea minim% necesar%.
- (-entualele aspecte specifice.
Pe $aza r%spunsurilor primite9 solicitanii --or fi e-aluai pentru a determina dac% sunt accepta$ili
pentru a participa #n continuare la procesul de selecie.

<or&!lar!l e "erere pentr! an'a0are
&ompletarea acestui formular se --a face de c%tre solicitanii acceptai dup% inter-iul iniial. Aceasta
ser-e5te unor scopuri -ariate<
- @nregistrarea solicitanilor ce doresc s% ocupe o anumit% funcie.
- 6aza de pornire 5i realizare a inter-iului.
- Ser-e5te cercet%rii eficienei procesului de selecie 5i a altor pro$leme de
personal.
&u alte cu-inte9 formularul de angajare este c0iar &.K.-ul un standard al angajatorului. Ka a-ea
structura unui &.K. clasic.
@n general formularele de cerere de angajare --or cuprinde aspecte ce pri-esc datele personale 9
starea ci-il%9 adresa9 informaii asupra soului9 soiei9 preg%tirea9 5coli a$sol-ite9 referine pentru
angajare9 etc.
,aniailor "e pretin la !n po*t &ana'erial - este indicat ca un &.K. s% fie #nsoit de o scrisoare
de intenie9 care nu repet% informaiile coninute de acesta. Scrisoarea tre$uie s% fie scurt%9 concis%9 5i
s% ai$% un stil direct. @n structura sa9 sunt incluse< scopul9 o$iecti-ele9 punctele forte 5i sla$e ale
candidatului. +ai pot fi menionate aspecte cum ar fi salariul actual9 moti-aia pentru noul ser-iciu etc.
Aceast% scrisoare tre$uie adresat% 5efului compartimentului de personal sau directorului de
general.
Scrisoarea tre$uie s% stimuleze interesul cititorului. Stilul e2prim% personalitatea candidatului fiind
necesar sa e2prime #ncrederea #n sine. "re$uie s% fac% do-ada interesului fa% de firm%9 organizaie9
ar%t4nd c% deine informaii despre organizaie. &u c4t se -a cunoa5te mai mult despre organizaie9 cu
47
at4t este mai u5or s% se do-edeasc% modul #n care a$ilit%ile candidatului pot fi -aloroase pentru
organizaie.
Per*onal!l va #i an'a0at )n !r&a intervi!l!i e *ele"ie
Scopul inter-iului este de a o$ine informaii despre candidat. Aceste informaii -or face posi$il%
pre-ederea performanelor -iitoare ale candidatului la locul de munc%9 5i compararea candidailor #ntre
ei. &u ajutorul lui se -a procesa 5i e-alua informaiile o$inute despre candidat9 #n leg%tur% cu
particularit%ile postului.
0a planificarea interiului -om tine cont de urmatoarele aspecte<
&andidatul tre$uie anunat unde 5i c4nd are loc inter-iul 5i cu cine tre$uie s% ia leg%tura.
&andidatul tre$uie s% ai$% o camer% lini5tit% unde s% a5tepte.
3nter-ie-atorul tre$uie s% fie pus la curent cu programul de inter-ie-are9 care tre$uie conceput
astfel #nc4t s% fie suficient timp pentru candidat.
3nter-ie-atorul tre$uie s% -ad% &.K.-ul9 scrisoarea de intenie si formularul de #nscriere #naintea
inter-iului9 pentru a 5tii ce #ntre$%ri s% pun%.
&ontrolul inter-iului este foarte important9 acesta presupune cunoa5terea informaiilor ce
tre$uie o$inute9 culegerea sistematic% a acestora 5i oprirea c4nd au fost o$inute.
3nter-ie-atorul tre$uie s% 5tie s% conduc% inter-iul9 s% nu -or$easc% mai mult de 2'? din
timpul inter-iului de fond.
A$ordarea realist% a funciei presupune ca cel care conduce inter-iul tre$uie s% ofere informaii
corecte despre postul pentru care se desf%5oar% selecia9 despre organizaie9 astfel #nc4t9
candidatul s% poat% e-alua9 propriile a5tept%ri la funcie9 reduc4ndu-se riscul insatisfaciei
angajatului.
&andidatul tre$uie informat la sf4r5itul inter-iului care -a fi pasul urm%tor.
Crm%rirea integr%rii candidailor ce au fost selectai.
Interiul de selectie se a desfasura su" urmatoarea forma<
3nter-iul -a fi dus de catre un oficial al Departamentului ,esurse Cmane. &andidatul -a fi primit #ntr-
un cadru adec-at9 lini5tit9 agrea$il.
&ulegerea de informaii este etapa #n care tre$uie s% se o$in% ma2imum de informaie pri-ind
acti-it%ile desf%5urare anterior de c%tre candidat9 moti-aii9 aspecte $iografice9 etc.
3nformaii $iografice aici se -a indica<
- preg%tire 5colar%9 diplome deinute
- situaie familial%9 trecut9 prezent
'8
- situaie economic%9 prezent
3nformaii despre acti-itatea profesional%<
- (2perien% profesional%
- Posturile ocupate 5i inter-alele de timp aferente
- Iunciile 5i responsa$ilit%ile a-ute
(lemente psi0ologice pri-ind atitudini 5i tr%s%turi de caracter o$ser-ate.
Dup% inter-iu9 specialistul -a completa o fi5% de e-aluare #n cadrul c%reia se -or acumula
aprecierile cu pri-ire la r%spunsurile date<
3. Statutul familial 5i preg%tirea profesional% a candidatului<
- !$ser-aii
- Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert%
33. Statutul economic<
- !$ser-aii
- Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert%
333. (2perien% profesional%<
- !$ser-aii
- Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert%
3K. Atitudini 5i tr%s%turi de caracter ce apar #n timpul inter-iului<
- !$ser-aii
- Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert%
Persoana din #ntreprindere ce -a conduce discuia -a a-ea o du$l% competen%<
1.Cna de specialitate = s% cunoasc% $ine specificul postului9 pro$lematica organizaiei >
2.Cna psi0ologic% = s% 5tie s% asculte9 s% fie o$iecti-9 s% sesizeze posi$ilele contradicii din afirmaiile
candidatului9 s% rein% esenialul.
%!p "e *a l!at e"izia e an'a0are "aniat!l *e v-a *!p!ne e7a&en!l!i &ei"al+
(2amenul medical sau fizic9 e necesar at4t pentru a -erifica starea general% de s%n%tate9 c4t 5i
pentruanumite capacit%i 5i aptitudini psi0ice 5i fizice specifice fiec%rui candidat la ocuparea unui post.
Acest e2amen are ca scop o$inerea de informaii despre starea de s%n%tate a solicitanilor.
(2amin%rile se --or efectua de c%tre instituii 5i personal medical a$ilitat #n acest sens = dinspensare
medical% de #ntreprindere9 policlinici9 clinici 5i spitale >.
Standardele medicale pentru fiecare funcie tre$uie s% fie realiste 5i adec-ate cerinelor
specifice fiec%rei funcii. @n anumite conte2te9 e2amenul medical poate include e2amene specifice9 de
e2emplu < teatare pentru droguri9 testare genetic%9etc.
'1
4.4 Anga6area i integrarea !r#fe"i#nal0
Angajarea fiec%rei persoane se -a face #n acord cu legislaie #n -igoare #n acest domeniu. @ntre
organizaie 5i angajat se -a #nc0eia un contract de munc% ce ine seama 5i de elementele sta$ilite #n
timpul inter-iului. !rice modificare a condiiilor 5i clauzelor contractuale --or fi aduse la cuno5tin%
angajatului #n termen de o lun%. Angajatul -a primi o #n5tiinare #n care sa precizeze salariul $rut9 cel
net9 sporuri9 impozite etc. organizaia are o$ligaia de a asigura condiii de lucru corespunz%toare
legislaiei #n -igoare pri-ind ni-elul no2elor9 -entilaiei9 iluminat9 ec0ipament de protecie.
3ntegrarea socio-profesionala reprezint% procesul de asimilare a unei persoane #n mediul
profesional9 de adoptare a acesteia la cerinele de munca 5i comportament ale colecti-ului #n cadrul
c%ruia lucreaz%9 de adec-are a personalit%ii sale la cea a grupului. Pentru o integrare rapida 5i eficace9
noul angajat -a primi at4t informaii cu pri-ire la o$iectul de acti-itate9 modul de organizare9 locul
ocupat in conte2tul socio-economic9 facilit%ile oferite personalului c4t 5i informaii referitoare la
postul ocupat 5i su$di-iziunea din care aceasta face parte 9sarcinile9 componenele9 responsa$ilit%ile9
condiia de lucru9 criteriile de e-aluare rezultatelor9 comportamentul a5teptat9 persoana cu care -a
cola$ora9 etc. #n acest sens9 se -a comanda utilizarea unei mape de #nt4mpinare care s% recunoasc%
toate informaiile utile9 precum 5i de asemenea unui mentor care s%-l ajute pe noul angajat at4t #n
munca sa c4t 5i #n cadrul relaional cu colegii 5i superiorii rapid izolat de colecti-itate9 atr%g4ndu-5i
ad-ersitatea celorlali.
&ontactul cu noul 5ef se -a realiza9 #n funcie de importana postului9 fie la locul de munc%9 noul
angajat fiind #nsoit 5i prezentat de reprezentatul personal sau la conducerea firmei. Teful direct9 ca
organizator al acti-it%i profesionale9 are datoria s% fac% instruirea general%9 dup% ce l-a prezentat
celorlali mem$ri ai ec0ipei. Preg%tirile pentru primire se fac #nainte ca noul mem$ru s% soseasc%.
Hocul de munc% tre$uie s% conin% tot ceea ce e necesar. Astfel se creeaz% un microclimat familiar9
pentru noul -enit9 nefiind tratat ca un str%in. Teful direct tre$uie s%-5i rezer-e un anumit timp din
acti-itatea sa pentru a fi #mpreun% cu noul angajat #n prima sa zi de munc%. (l -a adopta o atitudine
prietenoas%9 optim%9 rela2ant% 5i se -a o$ine de la remarci defa-ora$ile despre noii colegi ai
angajatului.
Iorarea ritmului de integrare profesional% poate duce la cre5terea fluctuaiei personalului9 cu
efecte negati-e asupra rezol-%rii firmei.
2a*elul 3.3 ,esponsa$ilit%ile integr%rii profesionale
'2

&unoa5terea noilor angajai cere timp9 integrarea lor -a depinde de o serie de factori care -izeaz%
moti-aia9 comportamentul9 relaiile interpersonale9 performana #n munc%. Se poate spune c%
integrarea noului angajat -a lua sf4r5it9 atunci c4nd acesta e capa$il s%-5i #ndeplineasc% corect sarcinile
postului pe care #l ocup%. Dar integrarea profesional% nu #nseamn% numai ajutor angajatului ci 5i
o$ser-area acestuia pe o perioada mai #ndelungat% dup% angajare9 identific4ndu-se atitudinea9
interesele9 aspiraiile sale9 ritmul de progresare9 reaciile la diferii stimuli 5i participarea la realizarea
o$iecti-elor firmei.
Preg%tirea noilor angajai se -a realiza astfel #nc4t ace5tia s% simt% c% aparin organizaiei 5i sunt
utili realiz%rii o$iecti-elor. Acest lucru se -a realiza #ncredin%nd sarcini concrete c%rora li se atri$uie
o$iecte precise. +anagerii 5i mem$rii grupurilor de munc% --or fi preg%tii s% primeasc% noii angajai.
3nformaiile necesare noilor angajai se grupeaz% #n trei categorii<
- informaii generale asupra acti-it%ilor curente ale organizaiei 5i ale muncii pe care angajatul
urmeaz% s% o desf%5oare.
- informaii despre istoricul organizaiei9 o$iecti-ele9 misiunea9 strategia politic% a firmei9 etc.
- informaii generate9 de preferin% scrise9 regulamentele de ordine interioar%9 facilit%i de orice
fel de care se $ucur% #n cadrul organizaiei.
Scopul integrrii profesionale este:
- s% prezinte toate informaiile strict necesareF
- s% prezinte identificarea principalelor lacune9 pe linie profesional% ale noilor angajai 5i s% asigure
mijloacele pentru rapida lor #nl%turare
5act#rii de r0"!undere Re"!#n"a*ilit0i
&ompartiment de
,esurselor Cmane
- #nscrierea angajailor pe statul de plat%
- planificarea acti-it%ilor de integrare
- e-oluarea acti-it%ilor de integrare
- e2plicarea structurii organizaiei
Supra-eg0etorul =reprezentant compartimentului
,esurse umane>
- prezentarea detaliat% 5i precis% a drepturilor 5i
#ndatoririlor
- dialogul direct periodic cu noi angajai
- controlul integr%rii
+anager producere
- informaii despre atri$uiile locului de munc%
- sensi$ilitatea ec0ipei de lucru pentru primirea noului
angajat
- e2plicarea o$i5nuitelor 5i tradiiilor organizaiei sau
ale grupului de munc%
- adoptarea friciunilor 5i a succesiunilor pe care le pot
pro-oca iniiati-ele noului angajat
'3
- s% acorde prioritate calit%ii munci 5i responsa$ilit%ilor
- s% insiste #nsu5irea principiilor care permit menionarea unui climat fa-ora$il de lucru.
!$iecti-ul final al integr%rii #l constituie crearea sentimentului de apartenen% la firm% 5i apoi9 de
identificare cu firma 5i misiunea ei.
4.$ Rec#m!en"ele !er"#nalului
,ecompensa angajatului reprezint% totalitatea -eniturilor materiale 5i $%nesti9 a #nlesnirilor 5i
a-antajelor prezente sau -iitoare9 determinate direct sau indirect de acti-itatea desfasurat% de angajat9
fiind concretizate #n salarii.
Ha sta$ilirea salariului --om ine cont de principiile pre-ederii Hegislati-e cu pr-ire la salarii a
,epu$licii +oldo-a care suntV
- !$ligati-itatea sta$ilirii unui salariu minim pe economie su$ ni-elul c%rora nu pot fi
pl%tite nici un salariatF
- Au se admite discriminarea pe moti-e de -#rst%9 se29 apartenen% de ras% 5i naional%9
con-ingeri politice9 confesiune 5i stare material%F
- Salarizarea angajailor este #n raport cu cererea 5i oferta de munc% pe piaa muncii9
cantitatea 5i calitatea muncii9 rezultatele 5i condiiile de funcionare a #nterprinderiiF
- Sta$ilirea concret% a fiec%rui salariu se -a realiza prin negocieri colecti-e sau indi-iduale9
#n funcie de posi$ilit%ile financiare.
Iorma de salarizare aleas% este< salarizarea #n acord sau cu $ucata - pentru cusutorese9 5i #n regie
pentru celelalte categorii de angajati.
Iorma de salarizare cu $ucata pentru cusutorese a fost aleas%F argumentez:
- rezultatele muncii pot fi masurate9 ceea ce -a ser-i ca un stimul 5i totodata -a reduce
a$senteismul fat% de munc%.
1ns aplicarea unei astfel de metode de salarizare cere s fie respectate unele reguli:
- salarizarea #n acord s% nu conduca la diminuarea calitaii produselor sau la nerespectarea
regimurilor te0nologice 5i a m%surilor de protecie 5i securitatae amucii<
- prin salarizarea #n acord s% nu se ajung% la depa5irea consumurilor specifice normate de materii
prime.
Pentru celelalte categorii de salariai a fost aleas% metoda de salarizare #n regieF argumentez:
- producti-itatea muncii nu poate fi masurat% cu precizie<
- munca nu poate fi normat% pentru a sta$ili e2act timpul normat de e2ecuie a sarcinilorF
acestor categorii salariile li se --or acorda sta$ilit pe luna9 #n funcie de timpul efecti- lucrat 5i
realizarea integral% a sarcinilor de ser-iciu sta$ilite.
'4
4.' M#ti/area !er"#nalului
+oti-aia este o stare interioara ce energizeaz%9 acti-eaz% sau pune #n mi5care un indi-id9
orient4nd comportamentul s%u #n direcia unui o$iecti-. Cn moti- a fost descris de psi0ologi ca o
neliniste9 o lipsa9 o dorin% puternic%9 o for%. !dat% aflat su$ st%p#nirea unui moti-9 un organism face
ce-a9 ce-a care sa reduc% nelinistea9 s% #nlature lipsa9 s% aline dorina9 s% atenuieze fora.
+oti-aia9 a-4nd deci semnificatia -oinei de a realiza9 este una dintre cele mai importante sarcini
cu care se confrunt% un manager.
Pentru a-i imo$iliza pe oameni nu e2ist% mijloace formaleF este necesar% #ncredere9 $una-oint% 5i
#ntelegere fa% de cerinele 5i dezideratele lor. &ei care pot 5i doresc s% lucreze mai $ine tre$uie ajutai9
miz4nd pe pornirea lor launtric% de a-5i satisface ne-oile prin munca lor9 adic% tre$uie moti-ai.
!rganizaia #5i -a moti-a angajaii prin oferirea diferitor premii9 #n mod difereniat9 pentru realizari
deose$ite. @n dependen% de realizarea productiei se --or oferi comisioane.
Pentru meninerea disciplinei deasemenea se --or implimenta strategii legate de moti-aie< se
pre-%d mic5or%ri ale salariilor celor ce pro-oac% indisciplina sau conflicte #n interiorul organizaiei.
4.( Pr#grama de lucru
Yilele de lucru --or constitui< de luni p4n% s4m$%ta9 duminica zi de odi0n%.
!rele de lucru< de la / la 1.9 #ntrerupere pentru mas% de la orele 12 la 13.
&oncediile de odi0n% se --or acorda o dat% pe an9 acestea --or fi cu plat%.

''
$. %rgani&area !r#duciei
$.1 %rgani&area !r#ce"ului de !r#ducie
!rganizarea produciei reprezint% ansam$lu de m%suri cu caracter economic 5i te0nico-
organizatoric referioare la sta$ilirea9 asigurarea 5i coordonarea mijloacelor de producie 5i a
forei de munc% #n a5a fel9 #nc4t fa$ricarea produselor s% se efectuieze #n cele mai $une condiii.
Ai-elul ma2im de eficien% se o$ine printr-o fundamentare 5tiinific% adec-at% a deciziilor luate.
!rganizarea 5tiinific% a procesului de producie tre$uie s% asigure prin metode 5i te0nici de
organizare folosite respectarea unor principii de organizare de $az%V
- proporionalitatea9
- ritmicitatea9
- paralelismul9
- linia dreapt%9
- continuitatea.
"ipul de producie confecionat de secia planificat% se caracterizat prin nomeclatorul
produciei fa$ricate9 -olumul produciei9 gradul de specializare a #ntreprinderii.
2a*elul $.1- Sortimentul de produse confecionate
de c%tre S+,+=ART-INVEST- GROUP=S+R+.+
Nr.
crt.
+enumirea !r#du"ului
1 &ostum pentru femei
2 &ostum pentru adolescente
3 Pantalon pentru femei
4 Pantalon pentru adolescente
$ Iust% pentru femei
' Iust% pentru adolescente
( Mac0et% pentru femei
) Mac0et% pentru adolescente
F 6luz% pentru femei
18 6luz% pentru adolescente
11 Pardesiu pentru femei
12 ,oc0ie pentru femei
13 ,oc0ie pentru adolescente

')
"ipul de producie influieneaz% 5i determin% metodele de organizare a produciei 5i a muncii9
structura de producie a seciilor9 gradul de #nzestrare te0nic%.
,ee5ind din sortimentul de produse ce planific% s% realizeze firma9 acesta fiind destul de
-ariat9 sistemul de de organizare tre$uie s% fie foarte fle2i$il9 astfel9 tipul de producie realizat
este #n serie9 iar organizarea produciei #n flu2.
Din practic% se 5tie c%9 folosind metode de organizare a produciei #n flu29 se o$in rezultate
remarca$ile #n procesul de producie.
+etoda de organizare a produciei #n flu2 necesit% di-izarea procesului pe operaii 5i
repartizarea lor pe locuri de munc% concrete amplasate #n conformitate cu procesul te0nologic al
fiec%rui model aparte. @n acest caz se asigur% continuitatea procesului de producie care permite a
reduce timpul de confecionare a articolelor ca rezultat al mi5c%rii permanente a detaliilor9
ansam$lurilor9 articolelor prelucrate cu ajutorul di-erselor mijloace de transportF amplasarea
funcional% a utilajului9 ceea ce contri$uie la utilizarea eficient% a capacit%ilor de producie.
Acti/itatea de !r#ducie se -a realiza prin intermediul procesului de producie. Procesul
de producie reprezint% unitatea organic% a dou% proceseV procesul te0nologic 5i procesul de
munc%.
Procesele de producie se --or desf%5ura #n seciile de $az% ale #ntreprinderii acestea fiindV
secia de preg%tire9 secia de croi9 secia de producere9 care #ndeplinesc anumite sarcini 5i
funcii9 astfel asigur4nd funcionarea ne#ntrerupt% a procesului de producie.
Secia de !reg0tire 1 aici es%tura9 #n $aza facturii 1 ordin este transportat% de la depozitul
de materiale. Procesul te0nologic #n secia de preg%tire este determinat de urm%toarele etape
interdependente<
recepia materialelor9 la recepia es%turilor se -erific% cantitatea materialelor intrate #n
conformitate cu documentele de #nsoire9 precum 5i calitatea acestora< se precizeaz% metrajul
es%turii9 se determin% sortul9 e2istena defectelor. Acest lucru este necesar pentru e-iden% la
croit 5i completarea pa5aportului cu indicarea parametrilor fiec%rei es%turi.
#ntocmirea fi5ei croirii9 fi5a croirii se completeaz% #n ser-iciul de calcul al seciei de
preg%tire9 #n conformitate cu specificaia pentru un anumit model9 in4nd cont de informaia
coninut% #n pa5aportul es%turii pentru utilizarea econom% a acesteia 5i tipul es%turii9 desenul 5i
culoarea es%turii #n scopul determin%rii normei de consum materiale 5i consumurilor pri-ind
retri$uirea muncii9 #n cazul e2ecut%rii comenzii de producie.
Alegerea culorilor este necesar% pentru utilizarea eficient% a timpului de lucru #n secia de
cusut. es%turilor alese9 cantitatea articolelor o$inute din metrajul total 5i pe fiecare $ucat% #n
parte9 in4nd cont de indicatorii m%rimii 5i taliei 5i normele pentru un articol 5i toat% cantitatea de
articole9 m%rimea de5eurilor de producie etc. @n conformitate cu calculul efectuat pentru
'.
materiale9 datele se trec #n 0arta croirii #n ansam$lu pe metraj9 f%r% detalierea pe $uc%ile es%turii
alese. Ii5a croirii constituie $aza pentru li-rarea de la depozit a materialelor #mpreun% cu
pa5apoartele pentru fiecare $ucat% de es%tur% 5i tiparele pentru modelul lansat #n producie. (ste
de remarcat c% fi5a croirii se utilizeaz% deoarece producia se -a croi pe partide9 ceea ce -a
asigura controlul materialului consumat pe fiecare partid%F
- preg%tirea materialelor pentru croit9 in4nd cont de fi5a croirii se #ntocme5te sarcina pentru
secia de croit9 se aleg $uc%ile de es%turi9 precum 5i materialele pentru c%ptu5eal%9 #nt%rituri9
garnituri 5i furnitura pentru es%turi 5i se trimit #n secia de croit.
@n cadrul seciei de preg%tire -a e2ist% "ect#rul e:!erimental unde se -a forma informaia
primar% pri-ind fa$ricarea articolelor9 dup% care se -a ela$ora modelele etalon sau #n dependen%
de c%mand% de fiecare model 5i m%rime c4te un articol9 #n $aza c%rora se --or determina norma
de consum9 dac% estenecesar perfecionarea succesiunii te0nologice9 cu scopul reducerii timpului
de prelucrare.
Dup% e2aminarea de c%tre te0nolog 5i managerul de producere a articolelor etalon9
materialele preg%tite se transmit #n secia de croit.
Secia de cr#it 3 se petrece procesul de croire a modelelor conform fi5ei de #nsoire9 dup%
care se formeaz% pac0ete cu repere9 pentru care se #ntocmesc fi5ele de #nsoire i sunt transportate
#n secia de producere.
Secia de producere - e2ecut% cusutul articolelor 5i operaiile finale de finisare 5i asigur%
amplasarea 5i unirea detaliilor #n conformitate cu condiiile te0nice9 efectu4ndu-se consumuri de
munc% 5i materiale minime. @n secia de producie se utilizeaz% metoda de organizare a produciei
#n flu2 #n care prelucrarea produselor se di-izeaz% #n operaii e2ecutate continuu 5i consecuti- de
c%tre muncitori pe sectoare separate. @n acest scop la fi5a de #nsoire se ane2eaz% $onuri pentru
e-idena consumurilor de munc% #n care se indic% num%rul operaiei9 tarifele 5i timpul efectu%rii
acesteia.
Procesul te0nologic al seciei de producie include sectoareleV
- "ect#rul de cu"ut9 pe acest sector croiala calitati-% -erificat% se lanseaz% #n flu29 trec4nd
printr-o serie de operaii continue 5i consecuti-e. Pentru forma de organizare a produciei #n flu2
este necesar% coordonarea muncii tuturor sectoarelor producie9 de aceea pe toate sectoarele
te0nologice se completeaz% $onuri9 o numerotare a detaliilor croielii. Pentru a o$ine produsul
finit #n cursul efectu%rii unor operaii te0nologice #n secia de producie se utilizeaz% materiale
au2iliare care sunt< aa de cusut9 du$lura9 rejansa9 fermoarele9 nasturii9 5i alte furnituri 5i astfel de
materiale cum sunt etic0etele.. (li$erarea de la depozit a furniturilor 5i altor materiale au2iliare
se efectueaz% #n $aza facturii ane2at% la fi5a croirii.
'/
- "ect#rul de fini"are Aigr#3termic09 pe acest sector se e2ecut% operaiile de c%lcare-
a$urire9 at%t #ntre fazele te0nologice c4t 5i finale9 #nainte de transportarea articolelor la depozitul
de produse finite.
- "ect#rul de c#ntr#l9 const% din urm%toarele operaii< cur%irea produsului finit9 marcarea
produsului9 -erificarea calit%ii de c%tre controlorul seciei de control te0nic9 sortarea articolelor
pe modele9 completarea fi5elor de #nsoire 5i alegerea articolelor pe fi5e de #nsoire.
Producia finit% este transportat% la depozitul produse finite.
$.1.1 A"igurarea calit0ii
&alitatea nu poate fi considerata o categorie economica care planeaz%
#n afara factorilor economici9 ie5it% de su$ aciunea acestora9 ci tre$uie
#neleas% ca fiind #ntr-o continu% modificare 5i #n str4ns% interaciune cu
acest factori economico-sociali.
&alitatea poate fi situata pe poziia de factor de influent% asupra altor
categorii economice 5i #n special asupra rezultatelor economico-
financiare ale firmei.
5act#rii ce influinea&0 calitatea !r#du"el#rV
Factori te$nico-creatii
Iactorii de natur% te0nic% se refer% la structura 5i starea utilajelor din
dotare9 de al c%ror randament depinde $una si eficienta desf%5urare a
procesului te0nologic.
Iactorii de natura creati-a au o deose$ita importanta #n modificarea
calit%ii 5i realizarea unor produse cu un #nalt grad de competiti-itate
=design9 moda9 cerinele clientului>.
Factori materiali
! importanta deose$ita o are at4t calitatea materiilor prime 5i
au2iliarele utilizate9 c4t 5i calitatea operaiilor te0nologice e2ecutate de-a
lungul flu2ului te0nologic.
'7
!rganizarea controlului calitii produciei &i produselor
De modul #n care este organizat controlul calit%ii produciei 5i a
produselor o$inute depinde #n mod direct 5i nemijlocit cre5terea
renta$ilit%ii 5i -alorificarea superioar% a materiilor prime.
@n urma controlului se ierar0izeaz% factorii de influen% asupra
calit%ii9 se e-alueaz% cauzele care au determinat produse de calitate
inferioara astfel #nc4t9 #n urma unor analize critice s% rezulte o c4t mai
o$iecti-% grupare a sortimentelor 5i grupelor de produse #n -ederea
orient%rii produciei c%tre acele sortimente care s% asigure o eficienta
sporita a acti-it%ii agentului economic.
(ste necesar% introducerea #n procesul de producie numai a acelor
materii prime care au caracteristicile de calitate pre-%zute #n standardele
sau normele in-ocate de $eneficiari #n momentul specific%rii acestor
materii prime la lansarea comenzii.
(2ecutarea unui control riguros pe flu2ul de fa$ricaie care s% nu
permit% promo-area de produse ne-conforme cu documentaia 5i
te0nologia omologata9 presupune o acti-itate susinut% a controlorilor de
calitate.
Calificarea personalului
&alitatea produselor #nseamn% nu numai materii prime 5i materiale
de calitate9 utilaje 5i metode ci 5i profesionalismul celor ce le realizeaz%.
Profesionist e o persoana care c45tiga satisfacie9 #mpliniri nu doar
salariu9 dar 5i din munca prestat%.
$.1.2 %rgani&area acti/it0ii de c#ntr#l a calit0ii
Cna din cerinele de $az% ale cre5terii ni-elului calitati- al produciei 5i produselor o constituie 5i
organizarea corespunz%toare a acti-it%ii de control a calit%ii. Asigurarea unui ni-el calitati- al
)8
produselor9 #n corelaie permanent% cu ni-elul ma2im al cerinelor $eneficiarilor 5i satisfacerea
acestora #ntr-un grad c4t mai ridicat face necesar% organizarea strict% a acti-it%ii de control.
*olitici ela"orate /n acest scop sunt:
- ,aspunderea pentru calitatea operaiilor -a re-eni controlorului pentru toate locurile de munca.
Asigurarea desf%5ur%rii la un ni-el #nalt calitati- al tuturor operaiilor cerute #n procesul de
producie reprezint% una din sarcinile de $aza al te0nologului.
- (fectuarea unui control prin sondaj asupra operaiunilor.
- (2tinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calit%ii
prezint%9 pe l4ng% aspectul economic9 5i alte aspecte de o deose$it% importan% social% legata de
psi0ologia muncii 5i anume9 sporirea r%spunderii muncitorilor pentru lucr%rile e2ecutate.
&ontrolul final se -a e2ecuta -erific4nd fiecare articol =$ucat% cu $ucat%>.
Procesul calitate se poate transforma utiliz4nd resursa cea mai preioasa<oamenii. !amenii
care lucreaz% pentru #ntreprindere au adeseori cele mai $une idei pentru im$un%tairea calit%ii 5i
producti-it%ii. "otul este ca ace5ti oameni s% se simt% #n siguran%< sa nu se teama s%-i e2prime
ideileF s% nu se teama s% pun% #ntre$%ri.
Se recomanda ca #n cadrul unit%ii sa se organizeze cursuri de perfecionare profesional% 5i
instruire #n domeniul asigur%rii calit%ii pentru #ntreg personalul9 indiferent de poziia pe care o
ocup%.
$. 2 Argumentarea alegerii f#rmei de #rgani&are a !r#ce"ului de fa*ricaie
Analiz4nd datele iniiale 1 num%rul de e2ecutori A R 27 oameni s-a sta$ilit c% pentru
fa$ricaia costumelor pentru femei9 aceast% linie te0nologic% este de capacitate mic%. Petru
capacit%i mici9 #n dependen% de num%rul de e2ecutori9 se recomand% structura secionat% a liniei
te0nologice. Dup% gradul de asigurare te0nic%9 linia te0nologic% se refer% la generaia a 2-a9
utilajul instalat este progresi- 5i permite de a o$ine o calitate #nalt% a produselor fa$ricate. @n
aceast% linie te0nologic% pot fi lansate mai multe modele. @n acest caz cel mai $ine se potri-e5te
ritmul li$er de lucru9 iar lansarea detaliilor produsului 1 cu pac0etul9 ceea ce --a contri$ui la
cre5terea producti-it%ii muncii 5i folosirea raional% a utilajului.
&aracteristica liniei te0nologice proiectate se prezint% #n =ta$.'.1>.
2a*elul $.2 E Caracteri"tica liniei teAn#l#gice !r#iectate
2enumirea produsului 3 costum pentru femei
Sect#rul Num0rul 5#rma de Num0rul 2i!ul Met#da de
)1
de agregate #rgani&are de m#dele lan"0rii
m#delel#r
tran"!#rtare a
"emifa*ricatel#r
Preg%tirea
reperilor
Asam$larea
Iinisarea
1
Agregat
grup% 3
&onsecuti- &%rucior cu deplasare
la sol9 intermas%
2a*elul $.2.1 E Caracteri"tica mi6l#acel#r de tran"!#rt
+enumirea mi6l#cului de
tran"!#rt

Caracteri"tica teAnic0 -a*arite. mm
&%rucior 1 container "" - Z[1
Pentru transportarea 5i p%strarea detaliilor
mari 5i mici 788\488
&%rucior 1 5tender ]Z 1 2^ .1/
Pentru transportarea produselor finite 11/3\'88
$.3 2eAn#l#gia !r#ce"ului de fa*ricaie
Caracteri"tica m#delel#r c#feci#nate 7n linia teAn#l#gic0
2a*elul $.3.1 E +e"crierea a"!ectului e:teri#r al 6acAetei i fu"tei !entru femei
+enumirea elementului
de !r#du"
M#delul A
GacAet0
1. Siluieta modelului Semiajustat%
2. Sistemul de #nc0idere Simetrie cu fermuar
3. ;ulerul "ip c%ma5%
4. Iaa produsului &u cus%tur% de relief 5i $uzunare prelucrate #n cus%tur%
'. Spatele &us%tura de relief
). Hungimea produsului +ai jos de linia taliei
.. +4neca Simplu aplicat%
/. Iinisarea &us%turi decorati-e pe reperul feei
5u"ta
1. Siluieta Dreapt%9 puin e-azat% la ti-
2. Iaa Pense de talie
)2
3. Spatele Pense de talie
4. Sistem de #nc0idere Iermuar #n cus%tura lateral%
'. 6enti% #n talie +ontat% pe tot perimetrul fustei
)3
$.3.2 Caracteri"tica utila6ului teAnil#gic in"talat 7n linia teAn#l#gic0
Alegerea utilajului impune o te0nologie de prelucrare mai mult sau mai puin performant%. Se
propune folosirea utilajului e2istent la #ntreprindere pentru confecionarea costumului constituit
din jac0et% 5i fust%.
2a*elul $.3.2.- Caracteri"tica mainil#r neaut#mate i "emiaut#mate in"talate 7n flu:
&lasa
utilajului
Destinaia
te0nologic% a
ma5inii de
cusut
"ipul
cus%tu
-rii
"uraiile
ar$ore-
lui
principal
Pasul
cus%tu-
rii9 mm
;rosime
a ma2. a
material
elor
asam$la
-ate9 mm
"ipul transportului de
material9 dispoziti-e
au2iliare
1 2 3 4 ' ) .
/332B2.8'
G"e2tima:
+a5ina de
cusut simplu

381 4'88 49' '
"ransportor9 ac
cremailer%9 oprire
automat%cu acu #n poiie
fi2%9 t%ierea firelor9
idicarea-c$or4rea
picioru5ului
/'1'B)78B21
.
+a5ina de
surfilat lan cu
trei fire
481\' .'88 392 '
"ransportor diferniat
iferior
)4
E"e2tima: 84
&s-
.7:Pannonia
:
+a5ina de
cusut ascuns
lan cu un fir
183 3288 . 3
"rasportor special
superior9 dou% picioru5e
infrioare9 #ndoitor
228-+
EPodolisc-
5-eima5N
+a5ina
semiautomatde
cusut c0eie
384 1288 4 /
Special9 dimensiunile
c0eielor .-1)mm9 3-.mm9
l%imea 2-3mm.t%iera
automat% a fireor.
)2.)1-P3
EPannonia:
+a5ina
semiautomat
de e2ecutat
$utoniere
drepte
384 2/88-
3288
897-3 29'
Special9 lugimea
$utonierei de 7-32mm.
H%imea margini
$utonierei 19.'-2./mm.
Au%rul pa5ilor #n fiecar
c0ei% .. Hungmea c0eiei
'.) mm.
/2.
EPodolisc-
5-eima5N
+a5ina
semiautomat
de cusut
nasturi
384 1'88

' '
Special9 diametrul
nasturilor 1'-
3'mm.Aum%rul de
#mpuns%turi #n fiecare
perec0e de orificii 18.
"%ierea automat% a firelor
5i ridicare de nasturi.
2a*elul $.3.3 E Caracteri"tica utila6ului !entru fini"are Aigr#3termic0
$.3.4 Succe"iunea teAn#l#gic0 de !relucrare a c#"tumului
_in4nd cont de metodele de prelucrare9 utilajul 5i dispoziti-ele alese 1 se ela$oreaz% succesiunea
te0nologic% de prelucrare a produselor -estimentare.
2a*elul $.3.4. 3 Succe"iunea teAn#l#gic0 de !relucrare a c#"tumului !entru femei
Nr.
#rd.

Num0rul i denumirea fa&ei
teAn#l#gice
S!ecia
litatea
Categ
#ria
CAeltuieli
de tim!
!e
m#dele. "
Utila6 i
di"!#&iti/e
f#l#"ite
+
e
"
t
i
n
a

i
a


u
t
i
l
a
6
u
l
u
i
M
a
r
k
a
.

t
i
!
u
l

u
t
i
l
a
6
u
l
u
i
.

f
i
r
m
a

!
r
#
d
u
c
0
t
#
a
r
e
P
r
e
"
i
u
n
e
a

m
a
:
i
m
a
l
0

a

a
e
r
u
l
u
i

7
n

"
i
"
t
e
m
u
l

!
n
e
u
m
a
t
i
c
.

M
P
a
P
r
e
"
i
u
n
e
a

m
a
:
i
m
a
l
0

7
n
t
r
e

f
#
r
m
e
l
e

d
e

c
0
l
c
a
t
.

H
P
a
2
e
m
!
e
r
a
t
u
r
a

d
e

7
n
c
0
l
&
i
r
e

a

f
#
r
m
e
i

"
u
!
e
r
i
#
a
r
e
.
I
C
M
#
d
a
l
i
t
a
t
e
a

d
e

7
n
c
0
l
&
i
r
e

a

f
#
r
m
e
l
#
r

d
e

c
0
l
c
a
t

a

!
r
e
"
e
i
9
f
i
e
r
u
l
u
i

d
e

c
a
l
c
a
t
;
+
u
r
a
t
a

m
a
:
i
m
a
l
0

a

c
i
c
l
u
l
u
i

d
e

f
i
n
i
"
a
r
e

A
i
g
r
#
3
t
e
r
m
i
c
0
.
"
-
a
*
a
r
i
t
e
l
e

u
t
i
l
a
6
u
l
u
i
9
l
u
n
g
i
m
e
a

:
l
0

i
m
e
a
;
m
m
Aplicarea
du$lurii la
reperele de
$az%
Pres% de
c%lcat &s-
3.1
J+-1-
12L3)A
:Pannonia:

89) 2/ 1'8-1)8 (lectric%
)8
448821.88
&%lcarea de
finisare a
5liului9
desc%lcarea
cus%turilor9
c%lcarea
canturilor
+as% de
c%lcat &s-
374 J-
1L37'B11
:Pannonia:
89) .' 138-148 a$ur

)8
14'82'88
)'
1 2 3 4 ' )
Jan"area cr#itului
1 ,ecepia croitului. Di-izarea #n pac0ete m 3 )8 -
2 Kerificarea componenei setului de repere
Potri-itregistrului de e-iden%
m

3 38 -
3 &ompletarea pac0etelor 5i lansarea #n flu2 m 3 4' -
4 Aplicarea du$lurii la $izee P 3 )8
&s-3.1:Pannonia:
$ Aplicartea du$lurii la fee pe sectorul
$uzunarelor laterale
P 3 38
&s-3.1:Pannonia:
' Aplicarea du$lurii la fee pe ti- P 3 .8
&s-3.1:Pannonia:
( Aplicarea du$lurii #n ti-ul m#nicii P 3 4/
&s-3.1:Pannonia:
) Aplicarea du$lurii pe faa de guler P 3 '1
&s-3.1:Pannonia:
F Aplicarea du$lurii #n ti-ul spatelui P 3 .8
&s-3.1:Pannonia:
18 Aplicarea du$luriila fee #n sectorul
r%scroielii m#necii
P 3 .8
&s-3.1:Pannonia:
11 Aplicarea du$lurii pe $enti% #n talia fustei P 3 )8
&s-3.1:Pannonia:
Total ;>4
Prelucrarea feel#r
12 Surfilarea feelor pe liniile de relief +S 3 /.
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
13 Aplicarea pungii la faa - centru + 4 43
/332B2.8'E"e2ima
14 Aplicarea contrareliefului la clinul - fa% + 3 43
/332B2.8'E"e2ima
1$ @nc0iderea pungii $uzunarului + 3 '/
/332B2.8'E"e2ima
1' Asam$larea clinilor la fa% - centru + 4 .1
/332B2.8':"e2ima
1( Desc%lcarea cus%turii de relief a feei I 3 .4
&s-374:Pannonia:
1) Aplatizarea cus%turii de aplicare a clinului
la fa% 1 centru
+ 4 .1
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
1F &%lcarea $uzunarelor plasate #n cus%turi I 3 4'
&s-374:Pannonia:
Total 4>6
Prelucrarea "!atelui
28 Surfilarea spatelui pe liniile laterale 5i ti- +S 3 /.
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
21 Surfilarea spatelui pe liniile de relief + 3 /1
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
22 Asam$larea spatelui pe liniile de relief + 3 .1
/332B2.8':"e2ima
23 Desc%lcarea cus%turii de relief a spatelui I 3 )7
&s-374:Pannonia
Total 40:
Prelucrarea mKnicil#r
24 Surfilarea m4necilor pe liniile inferioare +S 3 /7
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
2$ Surfilarea m4necelor pe liniile superioare +S 3 18'
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
2' Surfilarea m4necilor pe linia ti-ului +S 3 2'
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
2( Asam$larea m4necei pe linia inferioar% + 3 .3
/332B2.8':"e2ima
2) Dasc%lcarea cus%turii pe linia inferioar% a
m4nicei
I 3 '8
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
2F Asam$larea m4necilor pe linia superioar% + 3 .8
/332B2.8':"e2ima
))
38 Desc%lcarea cus%turilor superioare a
m4necilor
I 3 '8
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
31 Definiti-area liniei ti-ului m4necelor I 3 '4
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
32 &alcarea ti-ului 5i 5liului m4necii I 3 '.
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
33 Ii2area rezer-elor 5liului m4necii prin
c0eie
SA 3 4'
228-
+:Podolisc5-eima
5:
Total 96:
Prelucrarea gulerului. a!lacului
34 Desenarea liniei de #nn%dire a gulerului9
precizarea crest%turilor
m 3 '' -
3$ @nn%direa feei 5i dosului de guler + 4 184
/332B2.8':"e2ima
3' &restarea colurilor gulerului m 2 38
3( Desc%lcarea cus%turilor de #nn%dire I 4 .1
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
3) @ntoarcerea gulerului pe fa% + 2 33
3F (2ecutarea cus%turii decorati-e pe linia
pelerinei gulerului
+ 4 /4
2.2-
148842B(:Durcopp
48 &%lcarea gulerului cu formarea cantului9
-erificarea calit%ii prelucr%rii gulerului
I 4 ..
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
Total 4;4
Total pre'tire 6:4>
A"am*lare 3 fini"are
41 @nn%direa $izeelor la fee #nser4nd
fermuarul 5i $entia pentru susinerea
canturilor
+ 4 11'
/332B2.8':"e2ima
42 Desc%lcarea cus%turii de #nn%dire a
canturilor
I 3 138 &s- 374:Panonnia:
43 @ntoarcerea pe fa% 5i #ndreptarea colurilor
canturilor 5i rezer-elor
m 2 33 -
44 &%lcarea canturilor rezer-elor 5i ie5iturilor
rezer-elor
I 4 188 &s- 374:Panonnia:
4$ Kerificarea simetriei canturilor 5i a
ie5iturilor rezer-elor
m 3 28 -
4' (2ecutarea cus%turilor laterale + 3 /8
/332B2.8':"e2ima
4( Despicarea 5i desc%lcarea cus%turilor
laterale
I 3 181 &s- 374:Panonnia:
4) &%lcarea ti-ului dup% crest%turi I 4 '2 &s- 374:Panonnia:
4F Asam$larea jac0etei pe liniile umerale + 3 28
/332B2.8':"e2ima
$8 Desc%lcarea cus%turilor umerale a jac0etei I 3 38 &s- 374:Panonnia:
$1 Aplicarea dosului de guler #n r%scroial% + 4 12)
/332B2.8':"e2ima
$2 &%lcarea cus%turii de aplicare a dosului de
guler interior
I 3 181 &s- 374:Panonnia:
$3 Aplicarea gulerului #n r%scroial% + 4 1)7
/332B2.8':"e2ima
$4 &%lcarea cus%turii de aplicare a dosului de
guler #n r%scroial%
I 4 44 &s- 374:Panonnia:
$$ (2ecutarea cus%turii decorati-e pe cant + 4 1'8
/332B2.8':"e2ima
$' Aplicarea m4necilor #n r%scroiala jac0etei +S 4 278
/'1'B)78B21.
).
G"e2ima:
$( Surfilarea cus%turii de aplicare a
m4necelor #n r%scroial%
+S 3 78
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
$) &alcarea de susinere a m4necelor I 4 121 &s- 374:Panonnia:
$F Aplicarea perniei #n capu5 m4necei + 3 128
/332B2.8'E"e2ima
'8 Ii2area unui petic din c#ptu5eal% de
perni%
+ 3 .4
/332B2.8'E"e2ima
'1 @ntoarcerea su$ansam$lului fa% 1 spate pe
fa5%
m 1 4' -
'2 @ntoarcerea m4necelor pe fa% m 1 28 -
'3 "%ierea $enzii termofuzi$ile de lungimi
diferite
m 1 13 -
'4 Ii2area rezer-elor ti-ului m4necii pe
cus%turile cotului i anterioar%
+ 3 '2 -
'$ @ntoarcerea m4necelor pe fa% m 1 48 -
'' "ig0elirea cus%turilor anterioare ale
m4necilor
+ 2 '1
/332B2.8'E"e2ima
'( &#lcarea ti-ului jac0etei I 4 .) &s- 374:Panonnia:
') "#ierea capetelor firelor m 1 2/ -
'F @nl%turarea liniilor de cret% m 2 '8 -
(8 &%lcarea jac0etei #n regiunea pieptului I 4 ))
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
(1 &%lcarea jac0etei #n regiunea $uzunarelor I 4 44
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
(2 &%lcarea ti-ului m4necelor pe fa% I 4 ).
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
(3 &%lcarea produsului9 elimin4nd toate
neregularit#ile pe linia canturilor
I 4 1/8
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
(4 &#lcarea r%scroielii m4necilor I 4 '2
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
($ &#lcarea canturilor I 4 1.
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
(' Ag%area etic0etei de marf% de prima
$utonier%
m 1 3.
-
(( Kerificarea final% a calit%ii produsului m 1 18 -
Total pentr! a*a&$larea ? #ini*area
0a"@etei
6:99
Prelucrarea fu"tei
() Surfilarea feei pe linia ti-ului +S 3 48
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
(F Surfilarea spatelui pe linia ti-ului +S 3 48
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
)8 Asam$larea penselor de talie a feei fustei + 3 4/
/332B2.8':"e2ima
)1 Asam$larea colului inferior al 5liului
feei
+ 3 28
/332B2.8':"e2ima
)2 Asam$larea colului inferior al 5liului
spatelui
+ 3 28
/332B2.8':"e2ima
Total pe prel!"rarea #eei (i *patel!i
#!*tei
59:
)/
Prelucrarea *entiei 7n talie
)3 Surfilarea marginii inferioare a $entielor
feei 5i spatelui pe lungime
+S 3 48
/'1'B)78B21.
G"e2ima:
)4 Asam$larea $entielor feei 5i spatelui pe
linia lateral%
+ 3 28
/332B2.8':"e2ima
)$ Desc%lcarea cus%turilor laterale a
$entielor
I 3 48
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
Total pe prel!"rarea $entiei )n talia
#!*tei
500
Total pe prel!"rarea #!*tei 69;
A"am*larea E fini"area fu"tei
)' Aplicarea fermuarului #n cus%tura de
simetrie-spate
+ 4 ./
/332B2.8':"e2ima
)( Desc%lcarea cus%turilor I 3 78
&s-374 J-
1L37'B11Pannonia
)) Asam$larea colului superior al sistemului
de #nc0idere #n cus%tura de simetrie
+ 3 32
/332B2.8':"e2ima
)F "ig0elirea unei p%ri a 5liului cu fermuar
#n cus%tura de simetrie-spate
+ 4 24
/332B2.8':"e2ima
F8 "ig0elirea terminaiei fustei + 3 188 -
F1 Kerificarea calit%ii fustei m 1 18 -
F2 "%ierea firelor9 #nl%turarea gunoiului m 1 17
/332B2.8':"e2ima
F3 A5ezarea fustei pe umera5e m 1 18 Ttender mo$il
F4 Iormarea partidei m 1 28 Ttender mo$il
Total pe a*a&$lare-#ini*area #!*tei 4>4
Total pe #!*t :64
Total pe prel!"rarea "o*t!&!l!i 6:4>
Total pe a*a&$larea-#ini*area
"o*t!&!l!i
44>;
Total pe "o*t!& 94A4

$.4 Calculul liniei teAn#l#gice
$.4.1 Calculul !reliminar al !arameril#r liniei teAn#l#gice
Datele iniiale pentru calculul liniilor te0nologice< din programa de fa$ricaie 5i analiza
c0eltuielilor de timp pentru confecionarea modelelor #n linia te0nologic%.
2a*elul $.4.1 E Calculul !arametril#r liniei teAn#l#gice
2enumirea produsului 3 costum pentru femei
.umrul de e4ecutori .5 '6
+enumirea indecelui

Sim*#li3
&area
5#rmula de calcul Calculul
indecelui
@al#area
indecelui
1.&0eltuielile de timp pentru
confecionarea unui produs9 s
" din succesiunea te0nologic% )3.4
)7
2. "actul liniei te0nologice9 s `

.
7 )3.4B27 2179.7
3.&apacitatea #ntr-un sc0im$9 $uc +

8 2//88B21
79.7
131
- durata sc0im$ului. s , 3 - 2//88
4.Aum%rul de locuri de munc%#n linia
te0nologic%
Al.m. .9. l. m.med 27Q192 3'
- num%rul mediu de locuri de munc% Al.m.med Din cocumentaia normati-% 192
Pentru dirijarea eficient% a lucrului e2ecutorilor #n linia te0nologic%9 pot fi formate grupe de
prelucrare paralel% a reperilor produsului te2til.
Ha formarea grupelor se respect% urm%toarele cerineV
,eperile #ntr-o grup% se selecteaz% astfel #nc4t s% fie asemn%toare metodele
- de prelucrare 5i operaiile te0nologice s% poat% fi realizate la acela5 tip de utilajF
- grupele tre$uie s% fie apro2imati- egale dup% -olumul de lucru 5i num%rul de e2ecutori.
- Se recomand% num%rul optimal de e2ecutori #ntr-o grup% 18-1' oameni.
2a*elul $.4.2 E +eterminarea cAeltuielil#r de tim! i num0rul de e:ecut#ri !e eta!e de
!relucrare
: ; '<6#=6
>ta!a i elementele de
!r#du"
CAeltuieli
de tim! la
!relucrare."
Num0rul de
e:ecut#ri
Num0rul
gru!ei
Num0rul
de
e:ecut#ri
Su!rafaa
!cu!at0
de gru!0.
m
2
Jan"area cr#ielii '74 2.(

I 13
Prelucrarea re!eril#r=
- reperul fa% jac0et% 472 2.24
- reperul fa%9 spate fust% 1)/ 89.)
- reperul spate jac0et% 38/ 1.4
- $entia fust% 188 8.4'
- m4neca )2/ 29/)
- guler9 aplac 4'4 298)
2#tal !reg0tirea re!erel#r 2)3F 12971 3 13 //94
Asam$larea finisarea jac0etei 3882 139))
Asam$larea finisarea fustei 373 19.7
2#tal a"am*lare 33F$ 1'9)4 33 1) 18/9/
2#tal c#"tum '3(4 2/9'' 3933 23 17.92
$.4.3 Calculul c#ndiiil#r de c##rd#nare a #!eraiil#r teAn#l#gice
.8
Pentru flu2urile cu ritm li$er de lucru cum este linia te0nologic% agregat 1 grup% HA;9
coordonarea timpului operaiei te0nologice cu tactul este #n limitele a 189 iar pentru unele
operaii p4n% la L1'? V
top.t0n b =8978...1918> Q ` Q *
undeV top.t0n 1 tipul operaiei te0nologice9 sF
` 1tactul flu2ului9 s
*- num%rul de muncitori pentru e2ecutarea operaiei te0nologice.
2a*elul $.4.3 E Calculul c#ndiiil#r de c##rd#nare ale #!eraiil#r teAn#l#gice
2i!ul liniei
teAn#l#gice
2actul
flu:ului. "
+i/i&i3
*ilitatea
C#ndiia de c##rd#nare
de *a&0 au:iliar0
3 184 8 L184 L1$4
Agregat-
grup%
2179.7
1 17.9/1 2179.7 2419./ 2'29.)
2 37'9)2 4379'/ 4/39'4 '8'9'2
3 '73943 )'793. .2'934 .'/92/
$.4.$ Cu!larea i anali&a cu!l0rii #!eraiil#r teAn#l#gice
@n liniile te0nologice agregat-grup% completarea fazelor #n operaii te0nologice se efectuiaz%
respect4nd urm%toarele cerineV
- se permite a$aterea timpului operaiei de la tact cu 18-1'?F
- se permite #ntoarcerea elementelor de produs #n interiorul agregatului la locurile de
munc% megie5e dup% principiul su-eiciiF
- se urm%re5te specializarea strict% a locurilor de munc%F
- unirea fazelor de aceea5i categorie sau megie5e.
Analiza cupl%rii fazelor #n operaii include calculul coeficientului de coordonare9 ela$orarea 5i
analiza diagramei #nc%rc%rii forei de munc% 5i a grafului de montare.
!peraiile #n flu2 sunt cuplate corect dac% -aloarea coeficientului de coordonare Jc se afl% #n
limitele 897/ c Jc d 1982.
Jc b
.
7
ef

b
27 .7 9 217
)3.4

b 1988
.1
Cnde< "ef 1 timpul efecti- o$inut #n rezultatul cupl%rii fazelor #n operaii te0nologice9 sF
` - tactul liniei te0nilogiceF
A 1 num%rul real de muncitori.
Pentru liniate0nologic% analizat% operaiile sunt completate uniform 5i nu sunt supra#nc%rcate.
$.4.' ScAema teAn#l#gic0 a liniei teAn#l#gice
Sc0ema te0nologic% este documentul principal care se utilizeaz% pentru repartizarea lucr%ilor9
amplasarea locurilor de munc%9 #n $aza ei se calculeaz% salariul de $az%. Pentru operaia
te0nologic% se calculeaz% norma de fa$ricaie9 preul prelucr%rii pentru fiecare faz%9 num%rul de
e2ecutori calculat 5i se sta$ile5te num%rul de e2ecuori real pentru fiecare operaie.
2a*elul $.4.' E ScAema teAn#l#gic0 a liniei teAn#l#gice cu lan"are c#n"ecuti/0
2enumirea produsului 3 costum pentru femei
C$eltuieli de timp la prelucrare 3 (>(= s
.umrul de e4ecutori 3 '6
7actul liniei te$nologice 3 '<6#=6 s
N
r
.
#
!
.
t
A
n
.
C#ninutul #!eraiei
teAn#l#gice
C
a
t
e
g
#
r
i
a

CAelt.
de
tim!.
"
N#rm.
+e
fa*ric.
*uc?
Preul
!relucr0rii.
*ani
Num0rul
de
e:ecut#ri
.2
S
!
e
c
i
a
l
i
t
a
t
e
a

) #re Utila6
ul
calcu
3lat
re
al
Jan"area. !relucrarea
re!eril#r 6acAetei i
fu"tei
Ma"0
C"3
3(1
Pann#
3nia
81
1,ecepia croitului.
Di-izarea #n pac0ete
m 3 )8 )9//2
2Kerificarea
componenei setului de
repere potri-it registrului
de e-iden%
m 3 38 39441
3 &ompletarea pac0etelor
5i lansarea #n flu2
m 3 4' '91'1)
4 aplicarea du$lurii la
$izee
P 4 )8 .9/4/
1F$ 14) 23.332$ 8.)F 1
82
$ Aplicarea du$lurii la
fee pe sectorul
$uzunarelor laterale
P 4 38 3.F24
C"3
3(1
Pann#
3nia
( Aplicarea du$lurii #n
ti-ul m4necii
P 4 4/ )92./4
) Aplicarea du$lurii pe
faa de guler
P 4 '1 )9).8/
F Aplicarea du$lurii #n
ti-ul spatelui
P 4 .8 791')
1FF 14$ 2'.82F2 8.F1 1
83
' Aplicarea du$lurii la
fee pe ti-
P 4 .8 791')
C"3
3(1
Pann#
3nia

18 Aplicarea du$lurii la
fee #n sectorul r#scroielii
m4necii
P 4 .8 791')
11Aplicarea du$lurii pe
$enti% #n talia fustei
P 4 )8 .9/4/
84
288 144 2'.1'88 8.F1 1
12 Surfilarea feelor pe
liniile de relief
MS 3 /. 797./7
)$1$
2e:ti
ma
28 Surfilarea spatelui pe
liniile lateralr
MS 3 /. 193.)4
21 Surfilareaspatelui pe
liniile de relief
MS 3 /1 79278.
() Surfilarea feei pe
linia ti-ului
MS 3 48 49'//
(F Surfilarea spatelui pe
linia ti-ului
MS 3 48 49'//
)3 Surfilarea marginii
interioare a $entielor
feei 5i spatelui pe
lungime
MS 3 48 49'//
.3
448 '$ 34.418 2.88 2
8$
13Aplicarea pungii la
faa - centru
M 4 43 '9)344
)332
2e:ti
ma
14Aplicarea
contrareliefului la clinul -
fa%
M 3 43 497321
1$@nc0iderea pungii
$uzunarului
M 3 '/ )9)'2)
1'Asam$larea clinilor la
fa% - centru
M 4 .1 792/)/
1)Aplatizarea cus%turii
de aplicare a clinului la
fa%-centru
M 4 .1 792/)/
22Asam$larea spatelui pe
liniile de relief
M 3 .1 /9143.
)8Asam$larea penselor
de talie a feei fustei
M 3 4/ '9'8')
)1Asam$larea colului
inferior al 5liului feei
M 3 28 29274
)2Asam$larea colului
inferior al 5liului
spatelui
M 3 28 29274
)4 Asam$larea $entielor
feei 5i spatelui pe linia
lateral%
M 3 28 29274
8'
4'$ '2 $'.314 2.11 2
1(Desc%lcarea cus%turii
de relief afieei
5 3 .4 /94/./
C"3
3F4
Pann#
nia
1F&%lcarea $uzunarelor
plasate #n cus%turi
5 3 4' '91)1'
23Desc%lcarea cus%turii
de relief al spatelui
5 3 )7 .97143
)$Desc%lcarea cus%turilor
laterale a $entielor
5 3 48 49'//
22) 12' 2'.1$1' 1.84 1
8(
24Surfilarea m4necilor
pe liniile inferioare
MS 3 /7 18928/3
)$1$
2e:ti
ma
2$Surfilarea m4necelor
pe liniile superioare
MS 3 18' 129843'
2'Surlilarea m4necilope
linia ti-ului
MS 3 2' 29/).'
21F 131 2$.11F3 8.FF 1
8)
2(Amplasarea m4necilor
pe linia inferioar%
M 3 .3 /93.31
)332
2e:ti
2FAsam$larea m4necilor
pe linia
M 3 .8 /9827
.4
ma
3F (2ecutarea cus%turii
decorati-e pe linia
pelerinei gulerului
M 4 /4 1897/.2
22( 12( 2(.3)F3 1.83 1
8F
2)Desc%lcarea cus%turii
inferioare
5 3 '8 '9.3'
C"3
3F4
Pann#
nia
38 Desc%lcarea
cus%turilor superioare a
m4necilor
5 3 '8 '9.3'
31Definiti-area liniei
ti-ului m4necelor
5 3 '4 )9173/
32&alcarea ti-ului 5i
5liului m4necii
5 3 '. )9'3.3
211 13' 24.21F( 8.F' 1
18
33Ii2area rezer-elor
5liului m4necii
SA 3 4' '91)1'
228
P#d#li
"k/ei
ma
)332
2e:ti
ma
34Desenarea liniei de
#nn%dire a gulerului9
precizarea crest%turilor
m 3 '' )938/'
3$@nn%direa feei 5i
dosului de guler
M 4 184 139)832
244 11) 2$.8(32 1.11 1
11
3' &restarea colurilor
gulerului
m 2 38 29.33
C"3
3F4
Pann#
nia
3(Desc%lcarea cus%turilor
de #nn%dire
5 4 .1 792/)/
3)@ntoarcerea gulerului
pe fa%
m 2 33 3988)3
48&%lcarea gulerului cu
formarea cantului9
-arificarea calit%ii
prelucr%rii gulerului
5 4 .. 1898.1)
211 2$.8F(( 8.F' 1
2#tal !reg0tire 2)3F 31F.2F' 12.F2 13
.'
.)
..
C#ntinuare 2a*elul $.4.4
N
r
.
#
!
.
t
A
l
C#ninutul #!eraiei
teAn#l#gice
S
!
e
c
i
a
l
i
t
a
t
e
a
C
a
t
e
g
#
r
i
a
CAelt.
de
tim!."
N#rma
de
fa*ric.
*uc?)#re

Preul
!relu3
cr0rii.
*ani
Num0rul de
e:ecutat#ri
Utila6ul
cal 3
culat real
A"am*larea3
fini"area c#"tumului
12
41@nn%direa $izeelor
la fee #nser4nd
fermuarul 5i $entia
pentru susinerea
canturilor
M 4 11' 1'9842
)332
2e:tima
C"3(F8
Pann#nia
4$ Kerificarea
simetriei canturilor 5i
a ie5iturilor
rezer-elor
m 3 28 29274
4' (2ecutarea
cus%turilor laterale
M 3 /8 791.)
)' Aplicarea
fermuarului #n
cus%tura de simetrie-
spate
M 4 ./ 1892824
)) Asam$larea
colului superior al
sistemului de
#nc0idere #n cus%tura
de simetrie
M 3 32 39).84
)F "ig0elirea unei
p%ri a 5liului cu
fermuar #n cus%tura
de simetrie-spate
M 4 24 391372
F8"ig0elirea
terminaiei fustei
MS
3 188 1194.
4FF '4 $4.FF4 2.84 2
13
42 Desc%lcarea
cus%turii de #nn%dire a
canturilor
5 3 138 149771
C"33F4
Pann#nia
43 @ntoarcerea pe fa%
5i #ndreptarea
colurilor canturilor 5i
rezer-elor
m 2 33 3988)3
44 &%lcarea
canturilor rezer-elor
5i ie5iturilor
rezer-elor
5 4 188 1398/
4( Despicarea 5i
desc%lcarea
cus%turilor laterale
5 3 181 119'/4.
4) &%lcarea ti-ului
dup% crest%turi
5 4 '2 189323
41' 'F 2$.34)( 1.)F 2
14
$8 Desc%lcarea
cus%turilor umerale a
jac0etei
5 3 38 29274
C"33F4
Pann#nia
$2 &%lcarea cus%turii
de aplicare a dosului
de guler interior
5 3 181 1)94/8/
)( Desc%lcarea 5 3 78 '97)44
./
&alculul indicilor te0nico-economici pentru fiecare operaie te0nologic% s-a redus la calculul<
- normei de fa$ricaie<

9
.t$l op
f
t
8
. =

unde< ,- durata sc0im$ului primit% la #ntreprindere9 ,R/ore R 2//88
s
F
t
op.t0l.
1 timpul sumar al operaiei te0nologice9 s.
- preul prelucr%rii pentru fiecare faz% te0nologic%<
P R S
tarif
Q t
fazei
9
unde< S
tarif
1 salariul tarifar primit la #ntreprindere9 $ani. Se ia #n dependen% de

categoria operaiei9 5i are -alorile< categoria 3 1 898.22$aniF categoria 33 1 898711F
categoria 333 1 89114.F categoria 3K 1 8.138/.
t
fazei
1 timpul pentru fiecare faz% te0nologic% care compune operaia te0nologic%9 s.
- num%rul calculat de e2ecutatori<

. .t$l op
t
. = 9
unde< t
op.t0l.
1 timpul sumar al operaiei te0nologice9 sF
` 1 tactul flu2ului9 s.

.7
$.$ Calculul indicil#r teAnic# ec#n#mici

3ndicii te0nico economici a flu2ului se calculeaz% pentru analiza eficacit%ii organiz%rii lucr%rilor #n
flu29 de a determina dotare te0nic% a flu2ului9 calificarea e2ecutatorilor.
3ndicii te0nico economidci 3"( a flu2ului includ urm%toarele documente<$uletinul
- $uletinul forei de munc%
- $uletinul utilajului9
- indicii te0nico economici
2a*elul $.$.1 E Muletinul f#rei de munc0
2enumirea produsului 3 costum pentru femei
7actul liniei te$nologice# s 3 '<6#=6
.umrul de e4ecutatori .5'6
C Categ#ria
CAeltuieli de tim! !e ti!uri
de lucr0ri. "
2#tal
tim! !e
categ#rii.
"
2#tal !e
categ#rii
Suma
categ#3
riil#r
tari3
fare
C#efi
cieni
tari3
fari
Suma
c#efi3
ciien3
il#r
tarifari
M MS SA P 5 m
Num0
rul de
e:ecu3
t#ri
-reu
tatea
"!eci3
fic0.
4
1 - - - - - - - - - - 1988 -
2 '1 - - - - '.) )2. 29/' 79/4 '9. 192) 39'71
3 /81 /47 4' - /71 218 2.7) 129.2 439/. 3/91) 19'7 289224/
4
1'2
'
- - 4'7 7). - 27'1 13947 4)9'2 '39.2 19/1 24938/3
N 2
23.
.
/47 4' 4'7 1/'/ ./) )3.4 27988 7.9'/ 4/91241
-reutate
a
"!ecific0.
4
3.9
27
139
32
89. .92 27914
129
33
188

Analiz#nd $uletinul forei de munc%9 se pot constata urm%toarele<
- ponderea ma2imal% re-ine e2ecutoerilor de categoria 3339 3K = 13 oameni>9fapt ce -a condiiona
fa$ricarea produselor de calitateF
- dup% specialit%i9 majoritatea lucr%rilor sunt realizate la ma5ini uni-ersale =3.?> urmate de
lucr%rile realizate cu ferul de c%lcat =27?>
/8
2a*elul $.$.2 E Muletinul utila6ului
2enumirea produsului 3 costum pentru femei
+enumirea
utila6ului
2i!ul "au
cla"a
utila6ului
Num0rul. *uc0i
-a*arite.mm. de
*a&0
Re&er/
0
ScAim
*
2#tal
Cni-ersal
1 /332 "e2tima 11 1 - 12 12882)88
Special
2 /'1' "e2tima 3 - - 3 12882)88
3 &s-.78Pannonia 2 - - 2 12882)88
Semiautomate
4 228Podlis*5-eima5 1 - - 1 12882)88
' )2.)1 Pannonia - - 1 1 12882)88
) /2.P+Y - - 1 1 12882)88
Perse . &s 1 3.1 Pannonia 3 - - 3 14882.88
+ese de
c%lcat
/ &s 1 374 Pannonia 18 - - 18 14882.88
+ese 7 3 - - 3 12882.88
+as% pentru
lansar
18 1 - - 1 388821'88
2#tal 34 1 2 3.

2a*elul $.$.3 E Indicii teAnic# E ec#n#mici a flu:ului
Indicele. unit0ii de m0"ur0
Sim*#3
li&area
5#rmule de calcul Calculul indicelui
@al#
area
1 2 3 4 $
1.&0eltuieli de timp la
confecionarea9 s
" Din $uletinul forei de munc% - )3.4
2.&apacitatea #n sc0im$9 $uc + Din calculu parametrilor - 131
3.Aum%rul de e2ecutatori
calculat
Ac Din $uletinul forei de munc% - 27988
4.Aum%rul de e2ecutori real Ar Din detele iniiale - 27
'.Producti-itatea muncii9
$ucBom sc0im$
P+
.c
%
*% =
7
8
*% =
27
131
9
)3.4
2//88
< 49'2
).&ategorie tarifar% medie rmed rmed R
c
.
tarif categ.
27
'/ 9 7.
393)
..&oeficientul tarifar mediu emed emed R
c
.
tarif coef .
27
1241 9 4/
19))
/.Preul prelucr%ri9 lei P
P R
*%
?med Szilcateg
'2 9 4
)) 9 1 2//88 8.22 9 8
.9)4 P R
%
tarif coef Szilcateg .
131
1241 9 4/ 2//88 8.22 . 8
/1
7.&oeficientul mecaniz%rii Jmec Jmec R
7
tfazmec
)3.4
3.38
89'/
18.&oieficientul folosirii
utulajului
Jf.uQ
Jf.uQ R
. . . . mec t$l op t
tfazmec

484/
3.38
8972
11.&oieficientul folosirii
timpului de munc%
Jt.m Jt.m R
r
c
.
.
27
88 9 27
1988
12.Producia de pe 1
m
2
de
suprafa%
Pm
2
Pm
2
R
t$l Sl
%
.
. 9 211
131
89)2
Anali&a indicil#r teAnic#3ec#n#mici
Pentru o -aloare mic% a capacit%ii + R 131 $uc B sc0 5i pentru c0eltuielile de timp la prelucrarea
" R )3.4 s9 care inidc% faptul c% produsul are o comple2itate medie la prelucrare9 se poate afirma c%
indicii o$inui sunt raionali 5i poate c0iar optimali pentru prelucrarea costumului pentru femei
propus de a fi pe suprafeele
3ndicile producti-itatea muncii P+ R 49'2 $ucBom sc09 reflect% c% ni-elul te0nologiei alese este
destul de a-ansat9 procesul de fa$ricaie este organizat raional. ;radul de folosire a utilajului
reflect% indicile J
f.u
R 8972 1 deci9 locurile de munc% sunt specializate la ma2imum. &u toate c%
-aloarea coeficientului mecaniz%rii este nu prea mare J
fmec
R 89'/ 1 aceast% -aloare sa o$inut din
moti- c% o pondere esenial% re-ine lucr%rilor realizate cu ferul de c%lcat =27?> care se consider% o
lucrare manual%. @nlocuirea ferului prin prese nu este raional%9 reie5ind din condiiile de lucru la
#ntreprindere =-entilare proasp%t% 5i ca urmare temperatura #n scie atingea -aloarea foarte mare>.
$.' >la*#rarea !lanului flu:ului
_in%nd cont de cerinele care se #nainteaz%9 la ela$orarea planului flu2ului s-au respectat
urm%toarele cerine<4
folosirea raional% a suprafeelor efecti-eF
liniile de mi5care ale o$iectelor muncii 5i forei de munc% nu se intersecteaz%F
comoditatea deser-iri 5i e2ploat%rii utilajului te0nologicF
asigurarea leg%turii cu alte secii.
/2
/3
'. Ri"curile
'.1 2i!uri de ri"curi 7n antre!ren#riatul de !r#ducie
@nainte de a #ncepe o acti-itate legat% de domeniul producti-9 este important de a sta$ili clar
scopurile 5i tipul de producie care tre$uie fa$ricat9 e-ideniindu-se #n continuare tipurile de
lucr%ri ce -or asigura eficiena producerii m%rfurilor alese.
8iscurile de producie sunt acele riscuri care apar #n procesul cercet%rilor 5tiinifice 5i de
proiectare9 de producere9 apro-izionare 5i de deser-ire post-4nzare.
/4
I. Ri"curile cercet0ril#r tiinifice i de !r#iectare sunt cauzate de faptul c% e2ist%
permanent pro$a$ilitatea ca rezultatele acestor lucr%ri s% nu corespund% celor scontate
=planificate din timp>9 ceea ce genereaz% pierderi.
+ajoritatea speciali5tilor consider% c% acest tip de risc poate fi condiionat de doi factori<
a> Iactori o$iecti-i9 la care se refer% urm%torii factori din interiorul #ntreprinderii<
- pro$leme #n finanarea cercet%rilor de la$oratorF
- dep%5irea de-izului de c0eltuieli #n procesul cercet%rilor 5tiinificeF
- lipsa unui utilaj adec-at cercet%rilor preconizate etc.
$>Iactori su$iecti-i9 care apar #n afara #ntreprinderii 5i nu depind de ea. &auzele apariiei
factorilor su$iecti-i pot fi urm%toarele<
- o$inerea9 #n urma efectu%rii lucr%rilor de cercetare 5tiinific% care
au fost finanate de firma interesat%9 a unor rezultate ce nu corespund celor planificate.
Apariia unei astfel de situaii poate conduce la refuzul #ntreprinderii de a se ocupa de
acti-itatea antreprenorial% planificat%. #n acest caz9 sunt necesare modific%ri serioase #n
strategia #ntreprinderii9 iar uneori #ntreprinderea c0iar refuz% genul dat de acti-itateF
- neatingerea parametrilor te0nici planificai anterior #n procesul efectu%rii lucr%rilor de
construcie 5i te0nologice ale ino-aiilor. Aceast% cauz% prezint% un risc enorm pentru
#ntreprindere9 #ns% ni-elul pierderilor #ntreprinderii #n astfel de situaie -a fi mai mic dec4t #n
cazul o$inerii unor rezultate negati-e. #n acest caz apar numai pierderi relati-e9 care sunt egale
cu diferena dintre pierderile ce apar la un rezultat negati- 5i cel o$inutF
- o$inerea unor rezultate care dep%5esc posi$ilit%ile te0nice 5i te0nologice ale producerii
=inclusi- ni-elul de calificare a cadrelor> necesare pentru asimilarea lor9 adic% ni-elul
rezultatelor este mai #nalt dec4t ni-elul actual al produceriiF
- o$inerea unor rezultate care dep%5esc posi$ilit%ile te0nice 5i te0nologice ale potenialilor
utilizatori ai noilor produseF
- depistarea unor efecte nefa-ora$ile la utilizarea noilor te0nologii sau produse9 ce se
manifest% sau #n procesul utiliz%rii9 sau dup% ce produsul a fost utilizat9 dar care pot fi
#nl%turate datorit% ni-elului #nalt al dez-olt%rii progresului te0nico-5tiinific.
II. Ri*"!rile ne*oli"itrii pro!"iei #a$ri"ate - apar ca rezultat al refuzului consumatorului de a
utiliza producia fa$ricat% de #ntreprinderea antreprenorial%.
Acest risc se caracterizeaz% prin m%rimea daunei morale 5i economice posi$ile aduse
#ntreprinderii.
&auzele apariiei acestor riscuri pot fi #mp%rite #n interne 5i e2terne #n funcie de condiiile
apariiei.
Cauzele interne de apariie a acestor riscuri depind de acti-itatea nemijlocit% a #ntreprinderii9 a
/'
su$di-iziunilor sale 5i de lucr%torii ei. Ha astfel de cauze se refer%<
- calificarea personalului producti- =lucr%torilor> =calitatea produciei9 cererea9 preul9 profitul>F
- organizarea corect% a procesului de producieF
- organizarea apro-izion%rii #ntreprinderii cu resurse materialeF
- organizarea desfacerii produciei finiteF
- organizarea reclamei producieiF
- organizarea gestiunii #ntreprinderiiF
- organizarea cercet%rilor de mar*eting a pieei.
.ielul riscului nesolicitrii produciei depinde de gradul de calificare a personalului9 #ntruc4t
gre5elile lor pot contri$ui la apariia acestui risc. De e2emplu9 din cauza #ntocmirii incorecte de
c%tre speciali5ti a prognozei cererii la m%rfurile produse9 -or ap%rea disproporii #ntre -olumul
produciei fa$ricate 5i -4ndute9 adic% o parte din producia fa$ricat% nu -a fi -4ndut%9 dep%5ind
cererea. #n acest caz9 #ntreprinderea -a suporta pierderi.
!rganizarea procesului de producie poate influena negati- asupra #ntreprinderii9 #ntruc4t
#nc%lc%rile din ciclul de producie conduc la sc%derea calit%ii produciei9 la re$ut
ascuns.
Depistarea re$utului ascuns de c%tre consumatori aduce pierderi economice 5i morale
#ntreprinderii. Hucrul neritmic al su$di-iziunii #ntreprinderii se r%sfr4nge asupra cre5terii
c0eltuielilor de producie 5i asupra calit%ii produciei finite.
Iolosirea fondurilor de producie de o uzur% fizic% 5i moral% #nalt% contri$uie la defectarea lor
frec-ent%9 ceea ce conduce la m%rirea timpului de realizare a produsului9 la reducerea calit%ii
lui.
Se e-ideniaz% dou% cauze ale nerespect%rii procesului te0nologic la #ntreprindere<
3 cau&e de!endente de !er"#nalul 7ntre!rinderii1 ni-elul jos de management9 gre5eli #n
planificare9 control sla$ al calit%ii9 utilizarea materialelor de calitate joas%9 disciplin% de
producie joas%9 moti-area sla$% a angajailor #ntreprinderiiF
3 cau&e inde!endente de 7ntre!rindere1 deconectarea energiei electrice9 asigurarea insuficient%
cu ap%9 opriri e2cepionale ale #ntreprinderii etc.
!rganizarea aproizionrii #ntreprinderii cu resurse materiale. Ha resursele materiale se refer%<
materialele de $az% 5i cele au2iliare =reacti-e 5i c0imicate>9 piese de completare 5i de rezer-%
pentru repararea utilajului9 am$alajul 5i alte materiale. Asupra ni-elului acestui risc influeneaz%
calitatea resurselor materiale. Aceste cauze contri$uie la ridicarea preului la marfa produs% 5i
implicit la reducerea cererii pentru ea.
III. Ri*"!ri e aprovizionare - care sunt foarte str4ns legate de riscurile de producie9 iar
realizarea lor conduce la pierderi pentru #ntreprindere. (le includ urm%toarele tipuri de risc<
/)
9 8iscul de negsire a furnizorilor de resurse necesare# care este condiionat de
particularit%ile te0nico-te0nologice ale procesului de producie. @-4emplu: neg%sirea
produc%torilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producie. &onsecin% - se
-a ie5i pe piaa e2tern% pentru a c%uta furnizori de materiale necesare9 asum4ndu-se riscul
acti-it%ii economice e2terne.>
9 8iscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior# care poate fi condiionat de
c4te-a cauze<
- #ntreprinderea furnizor acti-eaz% #n condiiile inflaiei ridicate =mai #nalte dec4t ni-elul mondial>F
- cre5terea impre-izi$il% a preurilor la materialele folosite =de e2emplu9 scumpirea din
cauza roadei proaste sau c4nd are loc m%rirea cererii la m%rfurile produse>F
- #n planurile de acti-itate a #ntreprinderii nu au fost pre-%zute c0estiunile legate de furnizorii
concrei de materiale necesare.
Q 8iscul refuzului furnizorilor planificai anterior de /nc$eierea contractului de lirare a
materialelor solicitate de ctre /ntreprinderea productor# care apar c0iar 5i #n cazurile #ncare
cu ei s-au dus deja tratati-e preala$ile9 fiind atins% #nelegerea =de e2emplu9 semnat% intenia de
cola$orare>. Acest tip de risc este caracteristic #ndeose$i pentru cazul lungirii timpului #n
semnarea contractului de furnizare =li-rare>.
&auzele apariiei acestui tip de risc pot fi<
- e2istena pro$a$ilit%ii c% #ntreprinderea-furnizor se -a reorienta spre concureni9 din mai
multe moti-e =preul propus de concureni este mai mare9 condiiile de li-rare a resurselor
propuse de concureni sunt mai accepta$ile din punctul de -edere al riscului suportat de furnizor
etc>F
- e2istena pro$a$ilit%ii c% pot inter-eni modific%ri nefa-ora$ile ale conjuncturii de
apro-izionare pentru #ntreprinderea-furnizor9 care -ine drept consecin% a faptului c% comanda
f%cut% de #ntreprinderea-produc%tor la preul sta$ilit anterior -a fi #n detrimentul #ntreprinderii-
furnizor sau nereal% de #ndeplinit.
Huarea #n consideraie a acestor tipuri de risc de apro-izionare permite #ntreprinderii
produc%tor s%-5i determine norma sau -olumul produciei care nu-i -a aduce pagu$e sau9 altfel
spus9 norma de producie f%r% pierderi.
Re"la&a =pu$licitatea> ineficient% a produsului fa$ricat sau a ser-iciului prestat de asemenea
contri$uie la apariia riscului de nesolicitare a produciei fa$ricate #n urm%toarele cazuri<
- reclam% insuficient% sau a$uzi-% ca intensitateF
- reclam% insuficient% sau a$uzi-% ca -olumF
- reclam% incorect segmentat% pentru diferii utilizatoriF
/.
- reclam% realizat% neprofesionist =dac% se economise5te>F
- alegerea gre5it% a formelor de pu$licitate.
De aceea9 #nainte de a #ntreprinde care-a pa5i pentru organizarea reclamei produciei9 este
necesar de a determina cu ce scop ea se -a face. Dac% se aleg incorect moti-ele sau su$iectul
reclamei9 rezultatele pot fi diferite de cele preconizate. (ficiena #n pu$licitate se $azeaz% pe
ciclul de -ia% al produsului.
Cauzele e4terne ale riscului nesolicitrii produciei nu depind de acti-itatea nemijlocit% a
#ntreprinderii antreprenoriale 5i pot fi urm%toarele<
- situaia economic%9 5i anume9 cre5terea inflaiei care are drept consecin% reducerea
capacit%ii de cump%rare a populaiei =pentru a reduce riscul legat de influena acestui factor9
#ntreprinderile tre$uie s% ai$% #n -edere acest moment c4nd #5i planific% acti-itatea pe o anumit%
perioad%>F
- insta$ilitatea politic% - impune antreprenorul s% e2amineze situaia din judee9 regiuni sau
%ri9 unde se afla consumatorii reali sau poteniali9
pentru a planifica corect piaa de desfacere 5i de producie9 e-it4nd anumite riscuriF
- factorul demografic de asemenea poate influena acest risc9 #ndeose$i dac% marfa este
destinat% pentru o anumit% grup% demografic%.
#n funcie de timpul apariiei riscului nesolicit%rii produciei9 pot fi scoase #n e-iden% trei
situaii de depistare a posi$ilului risc<
- #n starea de anticipare a procesului de producie =a-em posi$ilitatea de a reduce la minim
riscul dat>F
- #n procesul produciei propriu-zis =a-em mari pierderi>F
- #n procesul comercializ%rii produciei =conduce la faliment
I@. Ri*"!rile le'ate e )n*prirea "on"!renei
&auzele apariiei unor astfel de riscuri pot fi<
- scurgerea informaiei confideniale fie din cauza lucr%torilor #ntreprinderii9 fie din cauza
spionajului de producieF
- imperfeciunea politicii de mar*eting9 adic% alegerea incorect% a pieelor de desfacere9
insuficiena informaional% despre concureni sau informaie incorect% despre eiF
- introducerea lent% a ino-aiilor #n comparaie cu concurenii9 din cauza lipsei resurselor
necesare etcF
- concuren% necinstit%F
- e2pansiunea pe piaa local% a produselor omogene ale e2portatorilor str%iniF
- apariia pe piaa produc%torului a altor #ntreprinderi din alte domenii propun4nd produse
su$stitui$ile ce pot satisface cerinele consumatorilor etc.
//
Alte tipuri de concuren% mai pot fi <
- concuren% de preF
- concuren% $azat% pe modificarea produsului sau a unor elemente componenteF
- concuren% post-4nzare.
Pentru a e-ita astfel de situaii9 antreprenorilor li se recomand% s% foloseasc% urm%toarele
metode<
- s% p%streze taina comercial%F
- dac% e2ist% concureni egali9 s% introduc% permanent unele miciino-aii pentru a c45tiga
timp prin intermediuf funciei ino-aionale a risculuiF
- s% determine 5i s% utilizeze eficient #n lupta competiti-% a-antajelede care dispuneF
- s% m%reasc% principalul indicator al concurenei - -olumul -4nz%rilorF
- s% reduc% timpul de #nc%rcare 5i desc%rcare a m%rfii 5i s% m%reasc% -iteza de acordare a
ser-iciilorF
- s% recurg% la di-ersificarea sortimentului.
@. Ri*"!rile apariiei !nor "@elt!ieli e pro!"ie neprevz!te (i e re!"ere a venit!l!i
,iscul m%ririi c0eltuielilor de producie nepre-%zute este condiionat de faptul c% preurile pe
pia% la produsele procurate9 necesare pentru desf%5urarea procesului de producie9 sunt mai mari
dec4t cele planificate. Poate ap%rea din urm%toarele cauze<
- gre5eli #n analiza 5i prognozarea conjuncturii pe piaa resurselorF
- modificarea politicii de preuri la furnizorii de resurse9 cu care produc%torii au
#nc0eiat contracte ce nu au pre-%zut re-izuirea preurilor =nu a fost nimic stipulat>F
- reducerea num%rului de furnizori dintre care #ntreprinderea produc%tor ar putea alege pe
cel mai a-antajos.
"ot la aceast% grup% de riscuri se refer% riscurile pl%ilor suplimentare pentru urgentarea
anumitor acti-it%i sau ser-icii9 ce le #nlocuiesc pe cele care nu au fost realizate de ali parteneri.
,iscul legat de necesitatea ac0it%rii unor sanciuni de penalizare sau a c0eltuielilor de
judecat% poate ap%rea #n urm%toarele cazuri<
- poluarea mediuluiF
- daun% -ieii sau s%n%t%ii lucr%torilor ori consumatorilor care utilizeaz% producia fa$ricat%
de #ntreprindereF
- ne onorarea o$ligaiunilor contractuale fa% de client.
@n afar% de aceasta9 #n grupa respecti-% sunt incluse riscurile pierderii -eniturilor rezultate din
oprirea accidental% a procesului de producie. Drept pierdere indirect% a staion%rii se consider%
$eneficiile ratate9 c0eltuielile legate de lic0idarea urm%rilor unor e-enimente etc. "ot aici pot fi
/7
incluse pierderile legate de introducerea acti-elor $%ne5ti #n 04rtii de -aloare9 reflectate #n
modificarea cursului aciunilor sau a altor $unuri de -aloare. Acest risc poate fi redus prin metoda
di-ersific%rii.
K3. Ri*"!rile piererii averii )ntreprinerii pot #i "a!zate e:
- factori naturaliF
- furtF
- situaii e2cepionale la #ntreprindereF
- distrugerea a-erii la transportare.
'.2 Met#de de reducere a ri"curil#r
%iver*i#i"area "a &eto e re!"ere a ri*"!l!i
Pentru reducerea riscului9 antreprenorii acti-eaz% #n dou% direcii<
- e-itarea riscurilor posi$ileF
- minimizarea aciunii riscului asupra rezultatelor acti-it%ii produc-ti--financiare.
Suprim4nd =anul4nd> riscul9 #ntreprinderea #5i lezeaz% dreptul de a o$ine -enituri
suplimentare legate de risc9 #ntruc4t situaia de risc presupune nu numai suportarea unor pierderi9
c0eltuieli9 ci 5i o$inerea de $eneficii mult mai mari dec4t cele prognozate.
Ha asumarea de c%tre #ntreprindere a riscului antreprenorial9 ea tre$uie s% in% cont de
urm%toarele momente<
- pierderile care apar #n urma unor acti-it%i ale #ntreprinderii9 ca defectarea utilajului9
furturi mici9 gre5elile angajailor9 5i care u5or pot fi calculate9 tre$uie s% fie considerate drept
c0eltuieli operati-e9 dar nu ca pierderi drept consecin% a aciunii risculuiF
- pierderile care apar #n cazuri e2cepionale9 cum sunt< incendii9 inundaii9 cutremure9
distrugerea #nc%rc%turilor9 se -or e-idenia din toatecelelalte pierderi9 #ntruc4t ele pot fi u5or
minimalizate9 de e2emplu9 dincontul asigur%rilor.
Cna dintre metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin intermediul
di-iz%rii 5i com$in%rii riscurilor.
2iizarea riscurilor se efectueaz%9 de regul%9 din contul separ%rii acti-elor #ntreprinderii pe
domenii omogene sau neomogene.
Com"inarea riscurilor este o metod% de minimalizare a riscurilor prin care riscul posi$il este
#mp%rit #ntre c4i-a ageni economici.
! metod% eficient% de separare a acti-elor #ntreprinderii9 cu o ulterioar% com$inare a
riscurilor9 o reprezint% di-ersificarea.
78
2iersificarea acti-it%ii antreprenoriale const% #n raportarea eforturilor 5i a in-estiiilor
capitale #ntre diferite tipuri de acti-itate legate reciproc. Di-ersificarea poate a-ea dou% forme<
- de concentrare - completarea sortimentului produciei cu produse omogene celor deja
fa$ricateF
- pe orizontal% - completarea sortimentului cu produse neomogene
celor fa$ricate9 dar care au cerere pe pia%.
! alt% metod% de reducere a riscurilor o reprezint% transmiterea9 la care antreprenorul poate
recurge #n urm%toarele cazuri<
- c4nd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt mai a$uzi-e dec4t pentru partea ce-1
prime5teF
- c4nd partea ce prime5te riscul dispune de metode mai eficiente de e-aluare 5i gestiune.
"ransmiterea riscului se efectueaz% prin intermediul #nc0eierii contractului. Astfel9 deose$im
urm%toarele tipuri de contracte #n funcie de risc<
Contracte de pstrare &i transportare a /ncrcturilor
#n acest caz -olumul riscurilor transmise depinde de statutul p%rilor implicate 5i de condiiile
pre-%zute de contract. #nc0eind contractul de transportare a #nc%rc%turilor 5i de depozitare a
acestora9 #ntreprinderea-antreprenor transmite companiei de transport riscuri statice legate de
distrugerea sau pierderea produciei de c%tre compania de transport9 fie #nt4mpl%tor9 fie din cauza
lor. "otodat%9 pierderile legate de mic5orarea preului de pia% la produsele transportate le suport%
#ntreprinderea-antreprenor9 c0iar dac% o astfel de reducere este legat% de reinerile transport%rilor.
Contracte de ,nzare# deserire &i furnizare care de asemenea prezint% o posi$ilitate real%
pentru #ntreprinderi de a-5i reduce riscul.
Produc%torul sau distri$uitorul de o$icei propun consumatorului garanie #n eliminarea sau
#nl%turarea defectelor m%rfurilor necalitati-e. Astfel cump%r%torul9 procur4nd marf% sau ser-iciu9
transmite riscurile legate de e2ploatarea lor produc%torului sau distri$uitorului #n perioada de
garanie.
Contracte de c$ez&ie
#ntr-un astfel de contract particip% trei p%ri<
- prima parte - c0eza5ulF
- a doua parte - $eneficiarulF
- a treia parte - creditorul.
Sensul este c% c0eza5ul d% garanie creditorului c% datoria $eneficiarului -a fi #ntoars%
indiferent de faptul dac% -a fi succes sau pierdere a acti-it%ii $eneficiarului9 de asemenea #5i
asum% responsa$ilitatea #n ram$ursarea datoriei9 #ns% cota riscului pe care $eneficiarul nu o -a
putea acoperi #n caz de e5ec este transmis% pe c0ez%5i.
71
Acordfactoring =finanare su$ cedarea cerinelor $%ne5ti> Aici este -or$a despre transmiterea
riscului ereditar. #n astfel de operaii particip% trei p%ri<
- factor-intermediar9 care pot fi $%nci comerciale sau alte organizaii creditareF
- #ntreprindere-aderentF
- #ntreprindere-cump%r%tor.
Principiul de $az% al factoringului const% #n cump%rarea de c%tre factor-intermediar de la
clientul s%u =aderentul> a cerinelor fa% de cump%r%torii lui. De fapt9 factor-intermediar procur%
=cump%r%> datoria de$itoare9 de o$icei #n decurs de dou%9 trei zile9 ac0it4nd .8-/8? din cerine
su$ form% de a-ans. ,estul $anilor sunt ac0itai clientului $%ncii dup% #ncasarea mijloacelor
$%ne5ti pe cont de la cump%r%tori.
Costul factoringului este compus din 2 elemente<
- tarif procentual pe credit =adesea cu 1 sau 2? mai mare dec4t tariful $ancar procentual>F
- comisioane9 care depind de m%rimea rotaiei 5i de capacitatea de plat% a cump%r%torilor9
care -ariaz% #n limitele 89'-2? de la suma conturilor.
Contracte "ursiere# care reduc riscul de apro-izionare #n condiiile a5tept%rilor inflaioniste 5i
lipsei canalelor operati-e pentru ac0iziii. Cile de reducere a riscurilor interne de
antreprenoriat #nainte de a se adresa dup% ajutor #n alte organizaii9 #ntreprinderea tre$uie s%
utilizeze mai #nt4i toate posi$ilit%ile sale interne de mic5orare a riscului<
- #n primul r4nd9 s% controleze partenerii s%i de $usiness9
- #n al doilea r4nd. s% alc%tuiasc% c%rturar contractul de afaceri9
- #n al treilea r4nd9 s% planifice 5i s% prognozeze acti-itatea #ntreprinderii9
- #n al patrulea r4nd9 s% aleag% foarte atent personalul #ntreprinderii.
<. Controlul partenerilor de "usiness
#n SCA se practic%9 de c%tre $usinessmani9 regula 'E&g9 cu ajutorul c%reia poate fi e-aluat%
capacitatea creditar% a partenerului. #n acest caz #ntreprinderea tre$uie s% cunoasc% urm%toarele<
- caracterul =c0aracter> - personalitatea9 reputaia #n lumea de afaceri9 responsa$ilitatea #n
#ndeplinirea o$ligaiunilor luateF
- posi$ilit%ile financiare =capacitO> - capacitatea de a ram$ursa #mprumutul din contul
#ncas%rilor curente financiare sau din contul -4nz%riiacti-elorF
- a-erea =capital> - -olumul 5i structura capitalului acionarF
- asigurarea =collateral> - tipurile 5i costurile acti-elor propuse #n calitate de gaj la
primirea credituluiF
condiiile generale =conditions> - starea conjuncturii economice 5i ali factori e2terni.
Alctuirea corect a planului de afaceri# ca #nc% una dintre sursele de minimalizare a
riscului antreprenorial.
72
Planul de afaceri #ndepline5te trei funcii<
- poate fi utilizat pentru ela$orarea concepiei de conducere a $usi-nessuluiF
- este un instrument cu ajutorul c%ruia antreprenorul poate e-alua rezultatele acti-it%ii
pentru o anumit% perioad%F
- poate contri$ui la atragerea mijloacelor $%ne5ti.
3. Alegerea corect a personalului /ntreprinderii
&u c4t mai muli oameni lucreaz% la #ntreprindere9 cu at4t mai mare -a fi riscul de luare a
deciziilor al fiec%rui om.
De aceea o importan% major% pentru acti-itatea eficient% a #ntreprinderii o are procedura de
selectare 5i recrutare a cadrelor.
Antreprenorul ilOam 3ang0er e de p%rerea c% pentru crearea unei ec0ipe eficiente de
speciali5ti 5i manageri este necesar de a respecta urm%toarele reguli<
- angajai numai persoane cu e2perien% de munc%F
- selectai-i pe cei mai calificai lucr%toriF
- aflai dac% preg%tirea lucr%torilor angajai corespunde culturii organizatoriceF
- str%duii--% s% c%utai persoanele cu care ai mai lucratF
- facei a5a ca ec0ipa de conducere s% fie c4t mai mic%.
&%utarea angajailor poate a-ea loc pe urm%toarele canale<
- mijloacele de informare mass mediaF
- contacte personale - predomin%F
- agenii de selectare a cadrelorF
- preg%tirea propriilor cadreF
- instituii de #n-%%m4ntF
- pe $az% de consens.
+etodele principale folosite de conduc%torii #ntreprinderii pentru selectarea cadrelor sunt<
- inter-iulF
- testareaF
- termenul de #ncercareF
- recurgerea la ajutorul centrelor de instruire 5i recalificare a cadrelor.
4. !rganizarea proteciei tainei comerciale a firmei# care poate fa-oriza sau defa-oriza
acti-itatea ei. Pentru reducerea riscului de scurgere a informaiei confideniale9 antreprenorul
tre$uie s% respecte urm%toarele reguli<
- s% selecteze corect persoanele care -or a-ea acces la informaiacomercial%F
- s% reduc% la minim num%rul persoanelor care -or a-ea acces laaceast% informaieF
- s% p%streze informaia pe diferite suporturi pentru a e-ita dispariiasau spionajul ei.
73
(. Planul financiar
Scopul fiec%rui agent economic este de a o$ine rezultate c4t mai #nalte. Dar orice acti-itate
economic% necesit% c0eltuieli. !$iecti-ul principal al agenilor economici este o$inerea
rezultatelor dorite cu c0eltuieli minime. Iorma concret% de mani-festare a acestui principiu este
eficiena economic%9 care e-ideniaz% raportul dintre rezultatele o$inute 5i c0eltuielile suportate.
&ategoria eficien% economic% e2prim% efectul o$inut #n raport cu c0eltuielile de resurse
materiale 5i umane. (ficiena economic% e2prim% sistemul de raporturi dintre efectele economice
5i c0eltuielile totale pentru o$inerea acestora.
(ficiena economic% se afl% la $aza dez-olt%rii progresului economic 5i a societ%ii #n
ansam$lu. (a a de-enit principala dimensiune calitati-% a dez-olt%rii economice9 factorul
fundamental al acceler%rii cresterii economice. Pentru a caracteriza rezultatele acti-it%ii
economice a firmelor9 e necesar s% deose$im noiunea efect de noiunea eficien% economic%.
74
(fectul este rezultatul acti-it%ii economice 5i el poate fi caracterizat prin diferii indicatori
naturali 5i -alorici. @n calitate de efect poate fi -olumul de producie9 economia de materiale9
profitul etc.
Dar este 5tiut faptul c% #n economia de pia% scopul fiec%rei firme este de a o$ine un profit
c4t mai mare #n raport cu resursele utilizate.
De aceea9 prin efectul acti-it%ii economice9 #n cele mai dese cazuri9 se #nelege profitul
o$inut. Dar numai efectul nu e2prim% complet raionalitatea acti-it%ii economice.
(ficiena economic% e2prim% raportul dintre efect 5i efort =c0eltuieli>. (a este categoria
economic% care ne permite s% compar%m efectul o$inut cu c0eltuielile suportate.
(a se manifest% at4t la ni-elul macroeconomic9 c4t 5i la ni-elul microeconomic. ! importan%
primordial% #ns% are eficiena economic% la ni-elul firmelor9 deoarece m%rimea eficienei
economice la ni-elurile superioare este determinat% de dimensiunile ei la ni-elul microeconomic.
Asigurarea eficienei economice a acti-it%ii firmelor se impune ast%zi ca o tendin%
dominant% a oric%rui consum de resurse9 a oric%rei acti-it%i ca $aza necesar% de asigurare a
cre5terii economice.
Alegerea c%ilor optime de acti-itate a firmelor presupune determinarea ni-elului eficienei
economice reale9 compararea acestuia cu diferite -ariante posi$ile 5i alegerea celei mai eficiente
-ariante.
(fectul cste o m%rime a$solut%9 pe c4nd eficiena economic% este m%rime relati-%.
(.1 Anali&a ec#n#mic0 a !r#iectului
Calculul cAeltuielil#r directe de !r#ducie
..1.1 &alculul c0eltuielilor directe de materiale
Pentru calcularea c0eltuielilor directe de materiale se -a ela$ora specificarea materialelor pentru
produs.
2a*elul (.1.1 E Preul materiei !rime i a materialel#r !entru !r#du"
%e&!&irea pro!*!l!i - costum pentru femei
Nr.
crt.
2i!ul materialului Unitatea
de m0"ur0
Preul
unit. de
m0"ur0.
lei
N#rma de
c#n"um.
m
Preul
materialului.
lei
1 ;a$ardin% din m 2' 29)' )).2'
7'
$um$ac9
elastic%
2 Iermuar '8 cm $uc 398 1 3
3 Pernie pentru umeri m 398 1perec0e 3
4 &%ptu5eal% m )98 8928 1928
' Ae $o$in% 298 89' 1
) Du$lur% m 298 193 29)
. Iermuar 12 cm $uc 198 1 1
/ &uier $uc 198 1 1
7 Pung% $uc 892' 1 892'
,3 A>/4
Calculm c$eltuieli materiale totale dup formulaA
&+" b &+Q = 1 L
188
ctd
.
>
&+" b .793 Q = 1 L
188
4
> b /2.4.2 lei
undeV &+" 1 c0eltuiali materiale totale9 lei
&+ 1 preul materialelor9 lei
Actd 1 &0eltuieli pentru transport 5i depozitare9 manipulare=4?>.
(.1.2 Calculul cAeltuielil#r directe !entru remumerarea muncii
"p b .9)4 conform succesiunii 5i sc0emei te0nologice
&0eltuilile directe pentru remumerarea muncii -or fiV
&m.d b "p b .9)4 lei
Din fondul de salarizare 5i fondul suplimentar se fac urm%toarele defalc%riV
- pentru asigurarea social% 1 2)?
- pentru asigurarea medical% 1 2?
- prim% 48?
I.S m.d b &s.d Q e b 189)7 Q 3144 b 33)8793) leiF &s.d b &m.d Q = 1L
188
.pr
> b 189)7 lei
DISm.d bb I.S m.d Q
A% AS
2 2
. .
188
7)
DISm.d b 33)8793) Q
188
? 2 2) +
b 74189)2 leiF d b DISm.dBe b 74189)2B3144b 2977
,ezultatele calculelor sunt prezentate in ta$elul ..1.2
2a*elul (.1.2 3 CAeltuieli directe de !r#ducie
Nr.
crt
2i!ul cAeltuielil#r N#tarea
c#n/eni#nal0
Suma. lei
1 &0eltuieli materiale totale &+" /2.4.2
2 &0eltuieli directe pentru
remumerarea muncii

&s.d 189)7
3 Defalc%ri din fondul de salarizare
5i cel suplimentar

D 2977
Total "@elt!iali ire"te pentr! o
!nitate e pro!*

>9/5;6
(.1.3 Calculul cAeltuielil#r indirecte de !r#ducie
2a*elul (.1.3 E Per"#nalul au:iliar care de"er/ete "ecia
Nr.
crt.
S!ecialitatea Nr. de
!er"#ane
2arif #rar
lei?#r0
Nr.#re?&i
lucrate
2#tal lei?&i
1 3nginer- mecanic 1 . / ')
2 Damal 1 ' / 48
3 Personal de deser-ire 1 ' / 48
Total 3 13)
Ief b Y Q "m
undeV Ief 1 fondul efecti- de munc% a muncitorilor au2iliari9 ore F
Y 1 num%rul de zile pentru confecionarea lotului de produseF
"m 1 numarul de ore lucrate pe zi.

7.
2a*elul (.1.4 E CAeltuieli "alariale !entru muncit#rii au:iliari
S!ecialitatea Nr. de
!er"#ane
5#ndul
de
"alarii
tarifar
. lei
Prim0.
lei
Alte
!l0i.
lei
5#ndul de
"alari&are
.
lei
+efalc0ri
.
lei
2#tal
cAeltuieli
"alariale.
lei
3nginer-
mecanic
1 1344 - - 1344
Damal 1 7)8 - - 7)8
Personal de
deser-ire
1 7)8 - - 7)8
Total 4694 >54/>6 45AA/>6
Calculul cAeltuielil#r "alariale
2a*elul (.1.$ E Salari&area !er"#nalului admini"trati/ i "!ecialitil#r "eciei
de !r#ducie
Nr.
crt.
+enumirea
funciei
Salariul
lunar.
lei?!er".
Prime
c#re"!.
!r#du"ului
!r#iectat.
lei
Remumerarea
. lei
+efal3
c0ri.
lei
2#tal
cAelt.
"al..
lei
1 +anager
producereBte0nolo
g
2)88 288 2/88
2 &ontrolor 2888 288 2288
Total ;000 5400 9400
2a*elul (.1.' - Salari&area !er"#nalului
Nr.
crt.
+enumirea
funciei
Nr.
!er"#ane
Salariul
lunar.
lei?!er".
Remu3
merarea
muncii.
lei
+efal 3
c0ri.
lei
2#tal
cAelt.
"al..
lei
1 +anager
producereBte0nolo
g
1 2/88 2/88
7/
2 &ontrolor 1 2288 2288
3 3nginer mecanic 1 1344 1344
4 Damal 1 7)8 7)8
' Pers. de deser-ire 1 7)8 7)8
) &roitor 2 1)88 3288
. &us%tor 27 11'/ 33'/2
Total 49 4;049 56956/
:
;A9;:/:
:
/ +anager general 1 3288 3288
7 +anager comercial 1 2288 2288
18 +anager resurse
umane
1 1288 1288
11 &onta$il 1 1288 1288
Total 40 A:00 65:4 >>:4
Total "@elt!ieli
*alariale
9A946/:
Calculul cAeltuielil#r !ri/ind mi6l#acele fi:e de !r#ducie
"a$elul ..1..1 Date generale despre utilaj 5i mijloace de transport
Nr.
crt
2i!ul utila6ului Nr. de
utila6e
@al#area de !redare
7n arend0
@al#area
de
arend0.
4
@al#area
anual0
!ri/ind
arenda
Pe
unitate
2#tal
1 /332W"e2timaW 12 1)888 172888
12
23848
2 /'1'W"e2timaW 3 14888 42888 '848
3 &s-
.78WPannoniaW
2 14888 2/888 33)8
4 228-
Podolis*5-eima5
1 1)888 1)888 1728
' )2.)1WPannoniaW 1 1)888 1)888 1728
) /2. P+Y 1 1)888 1)888 1728
. &s-
3.1WPannoniaW
3 18888 38888 3)88
/ &s-
374WPannoniaW
18 2888 28888 2488
Total 490000 44600
(.1.) Calculul cAeltuielil#r !entru energia electric0
77
&0eltuielile pentru energia electric% le determin%m separa pentru scopuri te0nologice 5i pentru
iluminareV
a> &0eltuielile pentru energia te$nologic calculm dup formulaA
Ce ; 7e 9 Cut 9 Ft 9
p
c
B
B

Cut ; C<D9<#E)FC''9)#G) ; >D#ED
Ce ; )#=E 9>D#E 9<6' 9
7' 9 8 7 9 8
. 9 8

; G>E6#GD(lei
undeA 7e- tariful pentru < HI$.leiJ
Cut-capacitatea utila+ului instalat# oreJ
Ft- fondul de timp de lucru a utila+ului# oreJ
Bc- coieficientul actiitii concomitente a utila+uluiJ

- randamentul utila+uluiJ
Bp 3 coieficientul pierderilor /n reea.
")&0eltuielile pentru energia electric% /n scop de eluminare determinm dup formulaA
( b
7c
Bp
S Fs %

F ( b
./ 9 8
7 9 8 7' 9 8
. 9 211 1'8 82' 9 8

b /149.) lei
(.1.F Alte cAeltuieli indirecte de !r#ducie
&alculul c0eltuielilor seciei e2perimentale
"a$elu(.1.F l1 Preul materiei prime 5i a materialelor pentru proiectarea
produsului
Nr.
+enumirea
Unitatea
de m0dur0
Preul unit
de m0"ur0.
lei
N#rma de
c#n"um
@al#areal
lei
1 D#rtieA4 /8gBm
2
=288$uc>
Cnit%i 42 48 file /94
2 &alc rulou 48gBm
2
='8m>
m 1/8 18 3)
3 &arton rulou 1)8gB
m
2
='8m>
m 228 38 132
4 !$iecte de $irotic% - - - 38
' Praf imprimare
=4'8g>
g 388 188 )29'
Total 69:/;
2a*elul (.1.18 3 Per"#nal "ecia e:!erimental0
188
Nr.
crt.
+enumirea
funciei
Salariul
lunar.
lei?!er".
Prime
c#re"!.
!r#du"ului
!r#iectat.
lei
Remumerarea
. lei
+efal3
c0ri.
lei
2#tal
cAelt.
"al..
lei
1 &onstructor 1'2/ 288 1.2/ ).2 2488
Total 6400
"a$elul ..1.11 - &0eltuieli indirecte de producie calculate pe produs
Nr 2i!ul cAeltuielil#r N#tarea
c#n/eni#nal0
Suma. lei
1 &0eltuieli salariale pentru
muncitorii au2iliari
&s.a. 41..972
2 &0eltuieli salariale pentru alte
categorii de salariai
&s.a.c )488
3 &0eltuieli salariale personal
administrati-
&s.p.a 77/4
4 &0eltuieli pri-ind arenda utilajului Aut. 3'/491)
' &0eltuieli pentru energia electric% &eL( '284921)
) Alte c0eltuieli indirecte de
producie
&+ 2))/9'
Total "@elt!ieli inire"te e pro!"ie ,I 4605:/A>
181
(.2 Calculul !reului !r#du"ului
"a$elul ..2 1 &alculul preului unit%ii de produs
Nr. Artic#lul de calculaie N#tarea
c#n/eni#nal0
@al#area. lei
1 &0eltuieli materiale totale &+" /294.2
2 &0eltuieli directe pentru
remumerarea muncii
&s.d 189)7
3 Defalc%ri din fondul de salarizare 5i
cel suplimentar
D 29/'
4 &0eltuieli directe pentru unitatea de
produs
&- 7)91'
' &0eltuieli indirecte pentru unitatea
de produs
&3 18
) &ost de producie &p 18)
. &0eltuieli comerciale=3?> &c 391/
/ &0eltuieli generale 5i
administrati-e=32?>
&ga 33972
7 Alte c0eltuieli operaionale=18?> &op 1
18 &0eltuieli ale perioadei de
gestiune=.L/L7>
&pg 3/
11 &0eltuieli de consum=)L18> &consum 144
182
12 6eneficiu $ 38
13 Pre de li-rare f%r% "KA p 1.4
14 "KA 349/
1' Pre de li-rare inclusi- "KA 28/9/
2a*elul (. 33 Indicat#rii ec#n#mici ai !r#iectului
Nr.
crt
Indicat#rul Unitatea de
m0"ur0
@al#area. lei
Pr#du"
!r#iectat
1 Kolumul produciei un 3144
2 Kenitul din -4nz%ri lei '4.8')
3 &ostul de producieV pe unitate
total
lei 18)
3332)4
4 &0eltuieli de consumV pe unitate
total
lei 144
4'2.3)
' Profitul p#n% la impozitare lei 74328
) Pragul de renta$ilitate un 1737
. Pragul de renta$ilitate lei 33.277
/ Aum%rul muncitorilor de $az% 27
7 Producti-itatea muncirV
pe muncitor
pe muncitor
lei
un
1//)4
18/94
18 &0eltuieli directe pentru remumerarea
muncii
lei 33)8793)
11 ,enta$ilitatea produciei ? 2894
12 Pre de li-rare f%r% "KA lei 1.4
13 Pre de li-rare cu "KA lei 28/9/
183
"a$elul ..4 - Planul aciunilor planificate p4n% la #nceperea acti-it%ii
Nr.
Acti/itatea
2im! de
reali&are.
luni
Re"!#n"a*il C#"t
#rentati/.
lei
1 @nfiinarea firmei S.COAR23
IN@>S23-R%UPO S.R.J.
- #nregistrarea #ntreprinderii
19'
+anager
general
2'8
- -erificarea denumirii 37
- redactarea documentelor de
constituire pentru #nregistrare 18/
- eli$erarea modelelor de
documente=pBu o foaie> 3
- 5tampila 278
- autorizaia /88
- pu$licarea informaiei #n
6uletinul !ficial @nregistr%rii
de Stat
'4
- depunerea capitalului
statutar
'488
2 (2aminarea st%rii actuale a
seciei

1 3 Aprecierea c0eltuielilor pentru
arenda localului 5i utilajului
4 Proiectarea seciei de producere 1188
' (fectuarea lucr%rior de
reparaie
1 +uncitori 2'88
) 3nstalarea utilajului9 -erificarea
funcion%rii
19' 1288
. Asigurarea cu personal 19' +anagerul /88
184
,esurse
Cmane
/ 3nstruirea personalului 1 488
7 3nc0eerea contractelor cu
intermediarii
1 +anager
&omarcial
1'8
18 3nc0eerea contractelor cu
furnizorii
1 1'8
11 @nceperea producerii pentru un
ciclu de productie
337)83
"otal 19' 33))871
2a*elul (.$ 3 Sur"ele financiare nece"are !entru reali&area !r#iectului i
m#dul de utili&are a l#r
2i! de i/e"tiii Suma. lei 4
+ijloace proprii 21)871 '7?
&reditul $ancar '8888 139)'?
@mprumut
persoane fizice
188888 2.93'?
"otal 3))871 188?
J
1
R &apital propriu B "otal capital h 188? R 21)871 B 3))871 h188 R '7?
J
2
R &apital #mprumutat B "otal capital h 188? R 1'8888 B 21)871 h188 R4797?
J
3
R &apital #mprumutat B &apital propriu h 188? R 1'888 B 12)871 h188 R
)794?
&oieficientul J
1
determin% structura financiar% a #ntreprinderii. J
2
caracterizeaz%
structura capitalului din punct de -edere al cotei #mprumutului. J
3

caracterizeaz%dependena #ntreprinderii de capitalul str%in.
2a*elul (.$.1 3 Inf#rmaia iniial0 !entru ela*#rarea graficului ram*ur"0rii
creditului
Indicat#rii Suma
+%rimea creditului9 lei '8888
"ermenul de creditare9ani 3
,ata anual% a do$#4nzii9 ? 139'
Aum%rul de ram$urs%ri pe an 4
Perioada de graie9 trimestru 2
18'
,ata de ram$ursat calculat% '888
2a*elul (.$.2 3 -raficul de ram*ur"are a creditului
Perioada &reditul la
#nceputul
perioadei
+%rimea
do$4nzii
Amortisment ,est de
ram$ursat
1 2 3 4 )
tr. 3
tr. 33
tr. 333
tr. 3K
'8888
'8888
'8888
4'888
-
-
1)//
1'17
-
-
'888
'888
'8888
'8888
4'888
48888
"otal 3an 328. 18888
tr. 3
tr. 33
tr. 333
tr. 3K
48888
3'888
38888
2'888
13'8
4.2'
48'8
33.'
'888
'888
'888
'888
3'888
38888
2'888
28888
"otal 33 an 1.''8 28888
tr. 3
tr. 33
tr. 333
tr. 3K
28888
1'888
18888
'888
2.88
282'
13'8
).'
'888
'888
'888
'888
1'888
18888
'888
8
"otal 333 an ).'8 28888
"otal 3.12' '8888


18)
"a$elul ..) -Situaia flu2ului de numerar
Ar ctr Anul 1 Anul 2 Anul 3
1 2 . / 7
1 S#ldul mi6l#acel#r *neti la
7nce!utul !eri#adei - 1)./838 3/233')
Dnca"0ri
2 K#nzarea produselor 477)848 71'2//8 18348//8
3 !ferirea spaiilor pu$licitare - -
4 Alte #ncas%ri 1'8888 - -
' "otal #ncas%ri - - -
) Pl0i
. Iurnizorilor 31'3)// '24)771 /243)//
/ Salarii 5i contri$uii sociale ).'.2 .'888 18)288
7 Plata c0iriei 3271) 3271) 3271)
18 Arenda utilajului 4277) 4277) 4277)
11 3mpozit pe -enit 1'.)31 14/'2)3 147743)
12 &redit ram$ursat 18888 28888 28888
13 Do$4nda $ancar% 328. 43// 1)//
14 Datorii financiare pe termen
scurt
188888
1' Alte pl%i - - -
1) 2#tal !l0i 34)/818 .88.''4 774)724
1. S#ldul mi6l#acel#r la "f7ritul
!eri#adei
1)./838 3/233') 421.312
18.
Pentru o imagine comple2% a acti-it%ii #ntreprinderii se #ntocme5te ,aportul pri-ind rezultatele
financiare. ,aportul pri-ind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai #ntreprinderii
pe perioada de gestiune 5i perioada corespunz%toare a anului precedent. @n el se reflect%
-eniturile9 c0eltuielile 5i rezultatele acti-it%ii operaionale9 de in-estiii 5i financiare9 precum 5i
articolele e2cepionale9 profitul net =pierderea> #n perioada de gestiune 5i perioada
corespunz%toare a anului precedent. 3nformaia din raport este necesar% pentru e-aluarea
acti-it%ii anterioare 5i prognozarea acti-it%ii -iitoare a #ntreprinderii.
"a$elul ... - Prognozarea raportului pri-ind rezultatele financiare
3ndicatori &od. rd.
288. 288/ 2887
Kenitul din -4nz%ri =)11> 818 477''48 71'2//8 72488228
&ostul -4nz%rilor=.11> 828 3122212 './27') '/3/137
Profitul $rut =pierdere glo$al> =rd. 818-
rd.828>
838 1/.332/ 33)7724 34828/1
Alte -enituri operaionale =)12> 848 - - -
&0eltuieli comerciale =.12> 8'8 4'414 /328/ /4882
&0eltuieli generale 5i administrati-e =.13> 8)8 ..871) 1414'3) 142/834
Alte c0eltuieli operaionale =.14> 8.8 18'8/.4 124/12 12)883
,ezultatul din acti-itatea operational%< profit
=pierdere>=rd.838-frd.848-rd.8'8-rd.8)8-
rd.8.8>
8/8 1'.)31 1.4.3)/ 1.)4842
,ezultatul din acti-itatea de in-estitii< profit
=pierdere> =)2 1-.21>
878 - - -
,ezultatul din acti-itatea financiar%< profit
=pierdere> =)22-.22>
188 - - -
,ezultatul din acti-itatea economico-
financiar%< profit =pierdere>
=ard.8/8ard.878ard.l88>
118 - - -
,ezultatul e2cepional< profit =pierdere> =)23-
.23>
128 -
.4.')
- -
Profitul =pierderea> perioadei de gestiune
p4n% la impozitare =ard. 118ard. 128>9
138 18'8/.4 1.4.3)/ 1.)4842
18/
&0eltuieli =economii> pri-ind impozitul pe -enit
=.31>
148 1'.)31 2)218' 2)4)8)
Profit net =pierdere net%> =ard. 138ard. 148> 1'8 /73243 14/'2)3 147743)
&onta$ilitatea este principalul instrument de cunoa5tere9 gestiune 5i control al patrimoniului 5i al
rezultatelor o$inute.
@n consecin% toate transform%rile suportate de $unuri #n cadrul firmei tre$uie s% fie
cunoscute 5i #nregistrate #n conta$ilitate astfel.
- #n ordine cronologic%F
- sistematicF
- informaiile cu pri-ire la patrimoniu tre$uie s% fie prelucrate 5i p%strate in conformitate
cu legile #n -igoareF
- rezultatele o$inute tre$uie menionate clar9 at4t pentru necesit%ile proprii9 c4t 5i #n
relaiile cu asociaii9 clienii9 furnizorii9 $%ncile9 organele fiscaleF
- operaiunile patrimoniale efectuate tre$uie controlateF
-datele furnizate de conta$ilitate tre$uie s% fie -erificate cu cele reale9 e2istente la un
moment datF
-datele primare #nregistrate #n conta$ilitate se grupeaz% #n $alante de -erificare9 care se
#ntocmesc lunarF
- la sf4r5itul anului se #ntocme5te $ilantul conta$ilF
"oate $unurile 5i -alorile care intr% sau ies din firm% tre$uie s% fie #nregistrate la
conta$ilitate.
"oate transform%rile suportate de $unuri #n cadrul firmei tre$uie s% fie cunoscute 5i
#nregistrate #n e-idena conta$il%.
@nregistr%rile se fac cronologic 5i sistematic9 potri-it planului de conturi 5i normelor emise.
1. Murnalul de #nregistrare a operaiilor economice
2. 6alana de -erificare 5a0 pe fiecare an
3. 6alana de -erificare
@n $aza acestor ta$ele se #ntocme5te $ilanul conta$il.
6ilanul conta$il #ndepline5te funcia de oglindire a mijloacelor economice 5i a surselor
acestora la un moment dat. (l se #ndepline5te la anumite termene. Aceste termene9 de regul%9
reprezint% sf#r5itul perioadei de gestiune.
187
Ha aceste termene patrimoniul #ntreprinderii este pri-it din mod static. Pentru a compara 5i
a face o analiz% dinamic%9 #n $ilan se includ date din perioada de gestiune curent% 5i cea
precedent%.
2a*elul (.) 3 Milanul c#nta*il
Anul
288(
Anul
288)
Anul
288F
AC2I@ +ijloacele de care dispune #ntreprinderea sau de care are
ne-oiepentru a5i desf%5ura acti-itatea
Acti-e nemateriale pe termen
lung
- - -
Acti-e materiale pe termen lung - - -
Acti-e financiare pe termen lung- - -
Alte acti-e pe termen lung - - -
AC2I@> CUR>N2> - - -
Stocuri de m%rfuri 5i materiale 1)3332 '3)2)/ '284'8
&reane pe termen lung 71417/ )317/. 3'.3)88
3n-estiii pe terman scurt - - -
+ijloace $%ne5ti 1)./838 3/233') 421.312
2#tal 3 AC2I@ 2.''')8 4771)11 /3113)2
PASI@ "otalitatea surselor utilizate la formarea acti-elor
CAPI2AJUJ PR%PRIU
&apital statutar 5isuplimentar '488 '488 '488
,ezer-e - .73243 22./'8)
Profit narepartizat /73243 14/'2)3 147743)
&apital secundar - - -
+A2%RII P> 2>RM>N
JUN-
Datorii financiare pe termen
lung
48888 28888 -
Datorii pe termen lung
calculate
- - -
118
+A2%RII P> 2>RM>N
SCUR2
188888 - -
Datorii financiare pe terman
scurt
- - -
Datorii comerciale pe terman
scurt
1''72/) 242')88 42)3414
Datorii pe termen scurt
calculate
1'.)31 2)218' 2)4)8)
"!"AH - PAS3K 2.''')8 4771)11 /3113)2
@ntruc4t eflciena economic% este determinat% ca raportul dintre efect 5i efort =c0eltuieli>9 tre$uie
s% sta$ilim indicatorii cu ajutorul c%rora se e2prim% m%rimea efectului. Dup% cum am menionat #n
calitate de efect al acti-it%ii economice este con-siderat profitul.
Profitul firmei reprezint% diferena dintre #ncas%ri 5i c0eltuielile efectuate pentru o acti-itate
economic%.
Profitul este o parte a -alorii ad%ugate #n urma acti-it%ii eco-nomice desfa5urate pe $aza
consumurilor de materiale 5i munc%. Profitul unei firme se determin% prin sc%derea din #ncas%rile
totale9 de la comercializarea $unurilor fa$ricate9 a c0eltuielilor totale pentru o$inerea lor. (ste e-ident
c% acti-itatea unei firme poate fi considerat% mai mult ori mai puin raional% numai #n cazul #n care
m%rimea profitului este poziti-%. Dac% #ncas%rile sunt mai mici dec4t c0eltuielile9 firma a acti-at #n
pierdere.
3n practica economic% sunt utilizate urm%toarele noiuni ale profitului< profitul $rut9 profitul
impoza$il 5i profitul net.
Profitul $rut al firmelor9 P
$
9 se calculeaz% ca diferena dintre #ncas%rile totale =cifra de afaceri9
&
A
> 5i c0eltuielile totale9 &
t
<
P
$
R &A - &
t
Profitul $rut este rezultatul tuturor acti-it%ilor firmei 5i include profitul o$inut de la
acti-itatea de $az%9 acti-itatea comercial%9 fmanciar%9 de la acti-itatea in-estiional% 5i de la alte
acti-it%i.
Profitul impoza$il al firmei se sta$ile5te prin sc%derea din -enitul total $rut al c0eltuielilor
ordinare 5i necesare9 ac0itate sau suportate de contri$ua$il pe parcursul anului fiscal9 e2clusi- #n
cadrul acti-it%ii de #ntreprinz%tor. #n fond9 profitul impoza$il reprezint% profitul $rut al firmei.
Dar9 #ntruc4t codul fiscal limiteaz% deducerea unor tipuri de c0eltuieli din -eniturile firmelor9
cum ar fi plata penalit%ilor9 c0eltuielilor pentru deplas%ri9 amenzilor9 a donaiilor9
sponsoriz%rilor 5i altele9 practic9 m%rimea profitului impoza$il deseori difer% de m%rimea
profitului $rut.
Profitul net9 P
n
9 este diferena dintre profitul $rut 5i impozitul pe profit9 3
p
<
P
n R
P
$
- 3
p

@n cele din urm%9 profitul e2prim% realizarea interesului personal al #ntreprinz%torului 5i a
interesului personalului firmei. @n economia de pia% profitul este im$oldul principal #n
111
stimularea economisirii 5i in-estiiilor9 #n l%rgirea sferei de producere 5i #n asigurarea cre5terii
economice. "otodat% tendina ma2imiz%rii profitului impulsioneaz% #ntreprinz%torii la iniiati-%
5i #n asumarea riscului9 ceea ce genereaz% sporirea competiti-it%ii 5i cre5terii economice.
Astfel9 scopul fiec%rei firme #n condiiile economiei de pia% a de-enit o$inerea unui profit
c4t mai mare #n raport cu capitalul utilizat. +a2imizarea profitului este o lege o$iecti-% a
funcion%rii economiei de pia%. Sporirea masei profitului o$inut de firme reprezint% o mare
importan% 5i pentru societate9 deoarece el este o surs% considera$il% pentru formarea $ugetului
de stat. #n plus9 profitul este sursa principal% de autofinanare 5i de asigurare a cre5terii
economice9 sursa de stimulare economic% a angajailor.
Ast%zi ma2imizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenilor
economici la asigurarea cre5terii economice permanente.
Profitul este un indicator sintetic care e2prim% rezultatele acti-it%ii economice9 a c%rui
m%rime determin% 5i eficiena economic%. Dar tre$uie s% inem cont de faptul c% estimarea
eficienei acti-it%ii economice a unei firme nu poate fi facut% numai pe $aza -alorii profitului
o$inut. (stimarea corect% a eficienei acti-it%ii economice poate fi efectuat% numai prin
compararea masei profitului o$inut cu eforturile depuse. ! astfel de comparare se face cu
ajutorul renta$ilit%ii.
,enta$ilitatea acti-it%ii economice e2prim% raportul dintre profitul o$inut 5i eforturile
depuse.
&a indicator al eficienei economice9 ea poate a-ea diferite forme9 #n funcie de m%rimile
folosite #n calitate de efect 5i efort. (a se mai nume5te rata renta$ilit%ii 5i se e2prim% #n
procente.
"eoria 5i practica economic% opereaz% cu mai muli indicatori de e2primare a
renta$ilit%ii9 printre care<
1. ,ata renta$ilit%ii -4nz%rilor9 8

# e2prim% raportul dintre profitul $rut 5i suma total% a

-eniturilor =cifra de afaceri><
188 =
A
"

C
*
8
Cnde< C
A
este suma -4nz%rilor =cifra de afaceri>.
Acest indicator caracterizeaz% eficiena acti-it%ii totale a firmei #n perioada respecti-%.
2. ,ata renta$ilit%ii financiare9 ,
f
9 se determin% ca raportul dintrc profitul net 5i capitalul
propriu9 J
fir
<
188 =
pr
n
f
B
*
8
Ctilizarea acestui indicator este determinat%.ide faptul c% firma #n acti-itatea sa economic%9
folose5ta capitaluri pe termen scurt9 c4t 5i pe termen lung. (senial este ca #mprumuturile de
capital s% fie gestionatc eficicnt 5i ram$ursate #n termenele sta$ilite.
Apare necesitatea detcrmin%rii eficienei capitalului propriu al firmei. Doar #mprumuturile
de capital #n fond sporesc eficiena firmei #n ansam$lu9 deci9 5i eficiena capitalului propriu al
firmei. !rice firm%9 #n acti-itatea sa economic%9 tinde s% o$in% rezultate c4t mai #nalte #n $aza
utiliz%rii capitalului de care dispune. Apel4nd la #mprumuturi de capital9 firma poate s%-5i
asigure o$inerea unui profit suplimentar.
,ata renta$ilit%ii capitalului propriu e2prim% eficiena utiliz%rii capitalului in-cstit de
c4tre firm%. de aceea ea se mai nume5te rata renta$ilit%tii capitalului in-estit.
112
3.,ata renta$ilit%ii consumate9 ,
rc
9 care se mai nume5te 5i rata renta$ilit%ii costurilor9 se
determin% ca raportul dintre profitul $rut 5i suma c0eltuielilor totale pentru o$inerea lui<
188 =
t
"
rc
C
*
8
&u ajutorul indicatorilor e2pu5i se determin% eficiena acti-it%ii economice a firmei #n
ansam$lu.
Pragul de renta*ilitate
Profitul este influenat9 pe de o parte9 de -olumul produciei fa$ricate 5i comercializate 5i9 pe de
alt% parte9 de costurile de producie. Iirmele au posi$ilitatea s% influeneze ace5ti doi factori dc $az%
pentru a-5i spori profi#unle. &re5terea -olumului de producic 5i rcduccrca c0eltuiclilor de
producie asigur% 5i cre5tcrca profiujlui. Asfel apare necesitatea determin%rii -olumului minim de
pnduciei. pcntru care toate c0cltu-ielile de producic se acopcr% cu -aloarea -4nz%rilor produciei
fa$ricate. Cn astfel de -olum minim se mai 0ume5te ni-el critic al produciei9 pentru care profitul
o$inut este e5gjiicu zero9 deci 5i renta$ilitatea produciei este egal% cu zero. Ai-elul de producie
la care nu se o$ine profit este numit pragul de renta$ilitate.
Pragul de renta$ili#ate c2prim% -oluinul produciei sau al cifrei de afaceri9 la carc #ncas%rilc
totale sunt egale cu costunle totale9 iar profitul 5i renta$ilitatea sunt nule. Dincolo de -olumul de
producie critic firma poate a-ea profit9 de-enind renta$il%. Dac% -olumul de producic cste mai
mic dec4t ni-elul critic9 firma acti-eaz% #n pierdcri. lat% de ce ficcarc firm%9 la iniicrca unei
afaceri economice9 tre$uie s% cunoasc% pragul de renta$ilitate9 care poate fi determinat at4t #n
funcie de -olumul unui produs concret e2primat #n unit%i naturale9 c4t 5i #n funcie de-olumul
total al -4nz%rilor rnai multor produse.
Determinarea pragului de renta$ilitate #n unit%i fizice.
d
ef
C p
CF
?

=
Cnde< &
i
1 c0eltuieli indirecteF
&
pg
1 c0eltuieli ale perioadei de gestiuneF
e 1 -olumul de producieF
p 1 -olumul de -#nz%riF
&
d
1 &0eltuieli directe
"a$elul ..7- 3ndicatorii eficienei economice
Ar
crt
3ndicatorii Aotarea
con-enional%
288. 288/ 2887
1 2 3 4 ' )
1 Kolumul de
producie9 $uc
K
p
4'414 /328/ /4882
2 &ifra de afaceri &
A
477''48 71'2//8 F248228
3 Profit $rut9 lei P
$
P
$
R &A - &
t
1/.332/ 33)7724 34828/1
4 Profit net9 lei P
n

P
n R
P
$
- 3
p

/73243 14/'2)3 147743)
' ,ata renta$ilit%ii
-#nz%rilor9 ?
,
K
3.9'? 3)9/? 3)9/?
113
188 =
A
"

C
*
8
) ,ata renta$ilit%ii
financiare
,
f

188 =
pr
n
f
B
*
8
- )8? )'9)?
. ,enta$ilitatea
resurselor
consumate
,
,c
188 =
t
"
rc
C
*
8
)8? '/? '/92?
/ Pragul de
renta$ilitate9 lei
e
ef
d
ef
C p
CF
?

=
2)348 4/2)8 4/.21
7 &oieficientul de
eficien% a
in-estiiilor
( R P
n
BJ 8948
..18 Sol-a$ilitatea firmei
Situaia financiar% a unei firme tre$uie s% fie studiat% 5i estimat% 5i din punctul
de -edere al sol-a$ilit%ii.
Sol-a$ilitatea f#rmei reprezmt% capacitatea ei de a efectua toate o$ligaiile de
plat% fa% de creditori s%i. !rice firm% este sol-a$il% dac% posed% disponi$ilit%i
=mijloace $%ne5ti> necesare pentru a ac0ita datoriile sale9 #n primul r4nd9 datoriile
pe termen scurt. Se 5tie #ns% c% mijloacele financiare ale fiec%rei firme se afl%
permanent #n circuitul financiar. Aumai o parte din ele sunt #n form% lic0id%9 adic%
#n conturile $ancare9 care pot fi imediat utilizate pentru ac0itarea unor datorii.
Dar9 #n afar% de mijloacele $%ne5ti9 5i o parte din -aloarea acti-elor poate fi
transformat% =#n caz de necesitate> #n form% lic0id%9 adic% #n mijloace $%ne5ti
pentru ac0itarea datoriilor fa% de creditori. Diferite elemente ale patrimoniului
unei firme posed% diferite propriet%i de a se transforma #n $ani lic0izi.
Astfel analiza sol-a$ilit%ii reprezint% #n acela5i timp 5i analiza lic0idit%ii
patrimoniului #n scopul ac0it%rii datoriilor.
"a$elul ..18 1 3ndicatorii sol-a$ilit%ii 5i lic0idit%ii firmei pre-izionali pe trei ani.
Ar
crt
3ndicatorii Aotarea
con-enional%
288. 288/ 2887
1 Sol-a$ilitatea
general%
S
g
194/ 2922 19'
2 Sol-a$ilitatea total% S
t
8932 894' 892.
114
3 Sol-a$ilitatea curent% S
c
19'1 19/ 197
4 Sol-a$ilitatea rapid% S
r
298 19) 19.2
' Sol-a$ilitatea
a$solut%
S
a
8972 194 8973
/. Protecia muncii 5i mediului am$iant

Pr#tecia muncii e"te # !r#*lem0 de "tat i cu!rinde an"am*lul n#rmel#r i regulil#r de
teAnic0 a "ecurit0ii i de igien0 a muncii. Ace"tea au ca "c#! a"igurarea cel#r mai *une
c#ndiii de munc0. !re/enirea accidentel#r i 7m*#ln0/iril#r !r#fe"i#nale. reducerea
ef#rtului fi&ic. !recum i a"igurarea un#r c#ndiii "!eciale !entru !er"#anele care munce"c
7n c#ndiii de#"e*ite.
Asigurarea m%surilor pri-ind protecia muncii se r%sfr4nge
asupra #ntregului proces de munc%9 #ncep4nd de la faza de
cercetare-proiectare p4n% la e2ecutare 5i e2ploatare. Aciunea de
protecie a muncii se desf%5oar% #n trei direcii principale< juridic%9
te0nic% 5i igienico-sanitar%.
Prin protecia te0nic% se impun regulile 5i mijloacele te0nice necesare pentru asigurarea
integrit%ii s%n%t%ii 5i -ieii angajailor #n timpul efectu%rii di-erselor procese de producie9
precum 5i metodele de reducere a efortului fizic #n timpul desf%5ur%rii acti-it%ii de munc%.
+%surile igienico-sanitare urm%resc scopul cre%rii unor condiii de munc% s%n%toase 5i
conforta$ile9 precum 5i protecia angajailor de influena factorilor noci-i9 capa$ili s% produc%
$oli profesionale9 otr%-iri9 into2icaii profesionale acute etc.
Prin lege este sta$ilit c% protecia muncii face parte integrant% din procesul de munc% 5i c%
o$ligaia 5i r%spunderea pentru realizarea deplin% a m%surilor de protecie a muncii o au 1 potri-it
atri$uiilor ce le re-in 1 cei care organizeaz%9 controleaz% 5i conduc procesul de munc%9 adic% la
locul de munc%9 5efii seciilor9 sectoarelor9 atelierelor9 depozitelor etc.
11'
!rice acti-itate economic% tre$uie s% ai$% #n -edere9 #n mod organic9 pe l4ng% cerinele de
securitate a muncii. &onduc%torii 5i organizatorii proceselor de munc% nu tre$uie s% considere
m%surile de protecie a muncii ca un accesoriu al organiz%rii produciei9 ci ca o parte integrant% a
acesteia.
).1 Anali&a c#ndiiil#r de munc0
&ondiiile de munc% au un rol decisi- #n acti-itatea de producie9
determin4nd ni-elul producti-it%ii muncii9 starea traumatismului
5i a #m$oln%-irilor profesionale. &rearea condiiilor s%n%toase de
munc% tre$uie s% se afle #n atenia conduc%torilor locurilor de
munc% de toate ni-elele.
Analiza condiiilor de munc% urm%re5te scopul de a e-idenia factorii d%un%tori 5i
periculo5i de producie care pot influena negati- asupra muncitorilor la e2ecutarea unor sau
altor lucr%ri9 e2ploatarea utilajului te0nologic9 ma5inilor9 mecanismelor9 dispoziti-elor 5i
sculelor9 a sta$ili sectoarele 5i operaiile la care ace5tia au -alori periculoase 5i o frec-en%
mai mare. Analiza lor este efectuat% su$ form% de ta$el.
,ara"teri*ti"a "oniiilor i'ieni"o - *anitare/ a #a"torilor peri"!lo(i (i !ntori e
pro!"ie la )ntreprinerile in!*triei e "on#e"ii
Iactorii periculo5i 5i d%un%tori de producie
Aprecierea condiiilor de munc%
/i&ual0 c#nf#rm n#rmel#r
1. 2. 3.
1. C#ndiiile igienic#3"anitare
1.1. Micr#climatul
temperatura9
o
&
umiditatea relati-%9 ?
-iteza mi5c%rii aerului9 mBs
1.2. Iluminatul de !r#ducie
natural lateral9 =&Y>9 ?
artificial general9 l2
artificial com$inat9 l2
artificial de ser-iciu9 l2
artificial de a-arie9 l2
'...48
38...78
891...89/
89'...18
)88.../'8
/88...788
2...'
L
22...2'
48...)8
891...89'
298
.88
788
89'
'98
11)
1.3. @entilaie de PM
aeraie natural%9 J
d-
infiltrare natural%9 J
d-
mecanic% aspirati-%9 J
d-
aspirati-% local%
2. Caracteri"tica 7nc0!eril#r
zona sanitar% de protecie conform SA
24'-.1
gradul de rezisten% la foc a cl%dirii
categoria industriei dup% pericolul
incendiar-e2plozi-
categoria lucr%rilor dup% pericolul
electrocut%rii
caracteristica lucrului -izual =categoria>
3. 5act#rii !ericul#i i d0un0t#ri de
!r#ducie
3.1. >lectrici
genul curentului electric
tensiunea9 K
frc-ena9 Dz
3.2. Mecanici
zgomot9 d6A
-i$raie
mi5carea agregatelor 5i ma5inilor
z$orul a5c0iilor de materiale 5i scule
3.3. 2ermici
detalii #nc%lzite
3.4. CAimici
lic0ide
-apori9 gaze
prafuri
1...3
2...4
/...12
L
K
39 33
6
3
33
j
3/8B228
'8
118
)3 =)F18'>
L
L
L
L
L
L
2
2
18
la necesitate
K
33
6
3
II
j
3/8B228
'8
/'
38 =2F78>
L
L
L
L
L
L
11.
). 2 M0"uri !ri/ind "anitaria indu"trial0
&ondiiile de munc% sunt determinate de caracterul procesului de munc% 5i factorii
mediului e2tern9 ce-l #nconjoar% pe lucr%tor #n sfera de producie.
@n timpul acti-it%ii de munc% a omului are loc interaciunea
mediului de producie 5i a organismului. !mul transform%9
acomodeaz% mediul de producie la necesit%ile sale9 iar mediul de
producie acioneaz% #ntr-un mod sau altul asupra lucr%torilor.
Aciunea mediului de producie asupra organismului omului este condiionat% de factori
fizici9 c0imici 5i $iologici.
Iactorii fizici includ umiditatea relati-% 5i temperatura aerului am$iant9 circulaia 5i
tensiunea $arometric% a aerului9 radiaia radioacti-% 5i termic%9 zgomotul 5i -i$raia etc.
Printre factorii c0imici se num%r% impurificarea aerului cu gaze otr%-itoare 5i praf to2ic9
mirosurile nepl%cute9 acizii 5i alcaliile agresi-e.
Iactorii $iologici< microorganismele patogene9 unele specii de fungi9 -irusurile9 to2inele etc.
Aciunea factorilor enumerai asupra omului este condiionat%
de caracterul acti-it%ii de munc%9 alimentaie9 condiiile de menaj.
Pentru asigurarea condiiilor s%n%toase de munc% proiectul
pre-ede urm%toarele m%suri<
- angajaii #ntreprinderii -or fi asigurai cu #nc%peri sanitaro-
igienice #n conformitate cu normele de ramur%9 reie5ind din num%rul
ma2imal de lucr%tori #n cel mai numeros sc0im$ de lucruF
- microclimatul aerului zonei de munc% -a fi meninut #n limitele
normelor cu ajutorul sistemelor de #nc%lzire9 -entilaie 5i condiionare a
aerului #n conformitate cu cerinele standardului de stat ;!S" 12.1.88'-
// #n dependen% de categoria lucr%rilor 5i perioada anuluiF
- ni-elul necesar al ilumin%rii la locurile de munc% este asigurat
de sistemele iluminatului natural 5i artificial general care asigur% un
ni-el al ilumin%rii pe suprafeele de lucru de .88 l2. @n calitate de surse
11/
de lumin% artificial% sunt folosite lampele luminescente de tipul HD_ cu
caracteristici #m$un%t%ite de transmitere a culorilorF
- #n scopul proteciei muncitorilor de aciunea d%un%toare a
iradierii termice 5i temperaturile #nalte9 suprafeele fier$ini ale utilajului
-or fi f%uite cu materiale termoizolatoareF
- pentru lic0idarea zgomotului nodurilor 5i agregatelor ale
ma5inilor 5i utilajelor se -or folosi capote fonoizolatoare u5or
demonta$ileF
- pentru reducerea -i$raiei suprafeelor de lucru a ma5inilor de
cusut 5i altor utilaje su$ picioarele acestora -or fi amplasai sa$oi
-i$roa$sor$aniF
- surplusurile de c%ldur% 5i umiditate -or fi e-acuate din
#nc%perile de producie cu ajutorul sistemului mecanic de -entilaie
aspirati-%F
- #n scopul pre-enirii o$oselii precoce 5i sc%derii capacit%ii de
munc% la sf4r5itul primei jum%t%i a sc0im$ului de munc% pentru
muncitori este pre-%zut% o #n-iorare de producie cu o durat% de '-.
minute.
).3 M0"uri !ri/ind teAnica "ecurit0ii
E.>.< %surile principale de protecie contra electrocutrilor
+%surile principale pentru e-itarea accidentelor prin electrocutare sunt urm%toarele<
- p%rile metalice ale ec0ipamentelor electrice aflate su$ tensiune #n timpul lucrului
s% fie inaccesi$ile la o atingere #nt4mpl%toare9 ceea ce se realizeaz% prin izol%ri9 carcas%ri9
#ngr%diri9 amplas%ri la #n%limi inaccesi$ile9 $loc%ri=protecie prin inaccesi$ilitate>F
- folosirea tensiunilor reduse9 ma2im admisi$ile<
- izolarea de protecieF
- separarea de protecieF
117
- protecie prin legare la p%m4ntF
- protecie prin legare la nulF
- deconectarea automat% #n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoas%F
- deconectarea automat% #n cazul apariiei unei scurgeri de curent periculoas%F
- egalizarea potenialelorF
- folosirea mijloacelor indi-iduale de protecieF
- organizarea corespunz%toare a lucrului.
Protecia prin legare la p%m4nt 5i protecia prin legare la nul sunt principalele m%suri de
protecie contra electrocut%rii prin atingere indirect%.
Alegerea unui sistem de protecie =prin legare la p%m4nt sau prin legare la nul> se face
numai cu a-izul #ntreprinderii de electricitate #n raza c%reia se g%se5te unitatea respecti-%.
Pentru protecia oamenilor #mpotri-a accidentelor prin electrocutare9 conductorii
circuitelor aeriene din incinta unit%ilor se amplaseaz% la urm%toarele #n%limi deasupra solului9
m%surate su$ s%geata ma2im% a conductorilor respecti-iF
- ) m pentru conductorii neizolaiF
- 4 m pentru conductorii protejai contra intemperiilor 5i totodat% izolai la o
tensiune de minimum '88K.
@n toate cazurile9 tra-ers%rile cu conductori aerieni peste drumuri carosa$ile se -or face la
#n%limi minime de ) m deasupra solului9 m%surate su$ s%geata ma2im% a conductorilor.
!dat% cu recepia instalaiei electrice se -or preda personalului din unit%i instruciuni scrise9
prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de o$iecte.
3zolarea de protecie se aplic% #n afar% de izolarea de lucru #n cazurile #n care protecia de
$az% contra electrocut%rilor =legarea la p%m4nt sau prin legare la nul> nu przint% suficient%
siguran%. Aceasta se realizeaz% astfel<
- aplic4nd o izolare suplimentar% izol%rii de lucru9 pentru ca p%rile metalice din
instalaie9 care nu fac parte din circuitul curentului de lucru9 #ns% care pot fi atinse s% nu
primeasc% tensiune #n cazul nefuncion%rii izolaiei de lucruF
- aplic4nd o izolare e2terioar% pe carcasa utilajului electricF
- izol4nd amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante =co-oare de cauciuc9
#ngr%diri cu pl%ci electroizolante etc.> se realizeaz% astfel izolarea omului9 at4t fa% de p%m4nt c4t
5i fa% de elementele care se g%sesc #n leg%tur% cu p%m4ntul #n raza de manipulare.
3zolarea suplimentar% de protecie a ec0ipamentului electric se
e2ecut% prin acoperirea solid% 5i dura$il% cu material izolant at4t a
ec0ipamentului propriu-zis c4t 5i a tuturor p%rilor metalice
128
accesi$ile unei atingeri 5i care #n caz de defect pot primi direct sau
indirect tensiune.
3zolarea de protecie se -a aplica de la caz la caz9 la aparatele 5i receptoarele electrice fi2e
5i #n special portati-e utilizate #n unit%i9 #n funcie de tipul 5i fa$ricaia ec0ipamentului utilizat.
Separarea de protecie se aplic% #n special receptoarelor electrice9 alimentate la tensiunea
de ma2imum 3/8K 5i din care anumite p%ri -in #n contact cu corpurile oamenilor sau
animalelor9 #n cazurile #n care protecia prin legare la p%m4nt sau la conductorul de nul nu
prezint% siguran% suficient% =unelte 5i scule electrice portati-e sau alte utilaje fi2e sau mo$ile
folosite #n locuri periculoase 5i foarte periculoase>.
Separarea de protecie poate constitui un mijloc principal de protecie la utilajele
portati-e.
Protecia prin legare la nul se -a putea aplica numai #n cazul reelelor de curent alternati-
trifazat9 cu neutrul legat la p%m4nt 5i cu o tensiune p4n% la 1888K #ntre faze. Se -a aplica
totdeauna c4nd nu este posi$il% o$inerea cu mijloace economice a unor tensiuni de atingere su$
-alorile admise cu ajutorul unei protecii prin simpla legare la p%m4nt.
Prin protecie de legare la nul se #nelege legarea la conductorul de nul de protecie a
instalaiei electrice9 a p%rilor electrice9 care #n mod normal nu sunt su$ tensiune9 dar care se pot
afla la un moment dat su$ tensiune din cauza unui defect de izolaie. @n aceast% categorie se
g%sesc #ntre altele<
a> carcasele ma5inilor9 transformatoarelor 5i aparatelor electriceF
$> carcasele dispoziti-elor de acionare a aparatelor electriceF
c> #nf%5ur%rile secundare ale transformatoarelor de m%sur%9 dac% instalaiile de protecie
prin relee permit acest lucruF
d> p%rile metalice ale ta$lourilor de distri$uie 5i panourilor de comand%.
@n reelele de curent alternati- cu patru conductori punctul neutru
=nulul> se leag% la p%m4nt.
P%rile metalice ale instalaiilor 5i ec0ipamentelor enumerate mai sus se -or lega la
punctul de nul printr-o instalaie special% de protecie. Aceste leg%turi tre$uie astfel dimensionate
#nc4t s% asigure posi$ilitatea separ%rii printr-o deconectare rapid%9 de c%tre sigurane fuzi$ile sau
#ntrerup%toare automate9 a poriunilor #n care s-au produs scurtcircuiteleF de asemenea9 s% asigure
realizarea unei tensiuni de atingere su$ limita admis% pentru locul respecti-.
&onductorul de nul de protecie se -a lega la p%m4nt9 urm%rindu-se prin aceasta realizarea
de tensiuni de atingere nepericuloase #n cazurile c4nd nu a a-ut loc o deconectare rapid% a p%rii
de instalaie cu izolaia deteriorat%.
121
(ste interzis% utilizarea conductorilor din instalaia de protecie prin legare la nul9 drept
conductori de lucru sau conductori de faz%.
).4 M0"uri !ri/ind !r#tecia 7m!#tri/a incendiil#r
Acti-itatea de profila2ie a incendiilor urm%re5te scopul de a menine un ni-el #nalt de
securitate #mpotri-a incendiilor 5i e2ploziilor #n ora5e9 localit%i9 locuri de concentrare a
$unurilor materiale 5i la alte o$iecti-e prin sta$ilirea unui regim de paz% antiincendiar%
e2emplar.
Pro$lemele principale ale acti-it%ii de profila2ie sunt< ela$orarea 5i realizarea m%surilor
orientate spre lic0idarea cauzelor ce pot pro-oca incendiileF limitarea #n spaiu a posi$ilelor
incendii 5i crearea condiiilor fa-ora$ile de e-acuare a oamenilor 5i $unurilor materiale #n caz de
incendiuF asigurarea condiiilor de descoperire la timp a incendiului ap%rut9 anun%rii rapide a
ser-iciului de com$atere a incendiilor 5i lic0id%rii cu succes a incendiului.
Pentru com$aterea incendiilor la #ntreprinderea de confecii sunt
pre-%zute urm%toarele m%suri<
- toi angajaii -or trece un curs de instruire special% pri-ind protecia #mpotri-a
incendiilor9 iar toate su$di-iziunile #ntreprinderii -or fi asigurate cu mijloace de propagand% 5i
agitaie cu pri-ire la com$aterea incendiilorF
- prin ordin -or fi numite persoane responsa$ile de securitatea incendiar% a sectoarelor9
depozitelor 5i altor o$iecte cu pericol sporit de incendiuF
- #ntreprinderea -a fi asigurat% cu mijloace de stingere a incendiilor 5i de comunicare
rapid% despre incendiu. Ha toate o$iecti-ele -a fi asigurat accesul automo$ilelor de pompieri9
care se -or menine #n ordine e2emplar%F
- toate utilajele -or fi meninute #n stare $un% funcional%9 se -or cur%i la timp9 se -or
regla 5i unge9 pentru a pre-eni supra#nc%lzirea lag%relor9 ar$orilor 5i pieselor ce se afl% #n contact
de friciune9 precum 5i formarea sc4nteilor9 iar zonele 5i agregatele ce se afl% #n mi5care se -or
proteja de nimerirea o$iectelor str%ineF
- la sf4r5itul zilei de munc% responsa$ilii de securitatea incendiar% -or controla minuios
toate locurile9 mai cu seam% locurile cu iradieri calorice considera$ile9 -or deconecta instalaiile
electrice 5i sistemul de iluminat9 -or #ncuia u5ile su$ lac%t.
).$ Pr#tecia mediului am*iant
122
Aec%t4nd la faptul c% te0nologiile contemporane dep%5esc considera$il ni-elul de
performan% a te0nologiilor ela$orate cu 18-28 ani #n urm%9 totu5i omenirea continu% prin
acti-itatea s% influeneze tot mai profund starea proceselor naturale. Cna din principalele
aciuni negati-e a omului asupra mediului #nconjur%tor sunt su$stanele poluante a5a ca<
apele reziduale din diferite domenii de acti-itate9 poluanii $acteriali 5i $iologici9 su$stanele
minerale9 metalele grele9 acizii 5i s%rurile neorganice9 acumul%rile de roci goale 5i n%moluri9
su$stanele radioacti-e9 zgomotul9 poluarea electromagnetic% etc. Pentru a reduce la
minimum influena #ntreprinderilor industriei u5oare #n general 5i a celor de confecii #n
particular proiectul pre-ede urm%toarele m%suri<
emisiile #n atmosfer% din sistemele de -entilaie -or fi supuse cur%ii #ntr-un sistem
modern de filtre din p4nz% tip Em4nec%:F
apele utilizate #n procesul te0nologic 5i pentru necesit%ile igienico 1 sanitare se -or
di-ersa #n sistemul central de canalizare a localit%iiF
pentru a cunoa5te consumul de ap% 5i a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt
instalate contoare9 iar personalul este instruit pri-ind utilizarea c4t mai raional% a apeiF
toate teritoriile li$ere neasfaltate din imediata apropiere a #ntreprinderii -or fi #n-erzite9
cunosc4ndu-se cert rolul plantelor #n asanarea mediului am$iantF
de5eurile de producie se -or acumula #n containere speciale cu utilizare ulterioar%9 mai
cu seam% a de5eurilor te2tileF
teritoriile oferente #ntreprinderii =atelierului> -or fi meninute #ntr-o cur%enie
e2emplar%F
atelierele de croitorie 5i confecionare a articolelor din te2tile pot fi amplasate #n
imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de alt% destinaieF
un rol deose$it #n folosirea raional% a resurselor naturale -ine s%-l joace educaia
ecologic% 5i formarea con5tiinei ecologice #n cadrul colecti-ului de angajai9 prin
organizarea de discuii #n pro$lemele date #n timpul pauzelor9 precum 5i prin utilizarea
materialelor ilustrati- 1 demonstrati-e.
).' Calcul inginere"c !ri/ind !r#tecia incendiar0
De terminat timpul p4n% la pierderea capacit%ii portante a unei coloane din lemn dup%
rezisten% #n condiiile incendiului9 cunosc4nd urm%toarele date<. $ R 38 cmF " R 28 cmF R 8987
cmBminF .
n
R 288 *AF
n
c
8
R 3' +Pa.
123
$ 1 #n%limea seciunii coloaneiF
" 1 l%imea seciunii coloaneiF
n
c
8
1 rezistena normati-% a lemnului la comprimareF
1 -iteza de car$onizare a lemnuluiF
n
.
1 sarcina normal% normati-%.
Re&#l/are
1. Sta$ilim diferite momente ale timpului arderii coloanei #n condiiile incendiului.
k R 89 1'9 389 4'9 )89 .'9 789 18'9 128 min
2. Determin%m pentru aceste momente ale timpului =`> noile dimensiuni 5i
suprafaa seciunii coloanei =F
:
>.
3. Determin%m tensiunile K
:
de la fora normati-% pentru momentele de timp =:> sta$ilite la
punctul 1.
,ezol-area punctelor 19 29 3 o efectu%m pentru comoditate su$ form% de ta$el
=ta$elul ).1>.
2a*elul ). '.1

9
min

$
R
$ 2
9
cm

"
R
" 2
9
cm

F
R

$ "
9
cm
2

R n
.
B

F
8 38 28 )88 3933
1' 2.93 1.93 4.293 4923
38 249) 149) 3'792 '9'.
4' 2197 1197 2)89) .9).
)8 1792 792 1.)9) 11933
.' 1)9' )9' 18.93 1/9)4
78 139/ 39/ '294 3/91/
&alculele #n ta$elul 2 se #ntrerup atunci c4nd -aloarea lui

dep%5e5te -aloarea
n
c
8
. @n
cazul dat9

R3/91/ l
n
c
8
R3' +Pa la : R78.
4. Pentru determinarea momentului de timp9 c4nd coloana #5i -a pierde capacitatea portant%
construim graficul

5i m%sur%m pe acest grafic -aloarea

n
c
8
R3' +Pa.
Punctul de intersecie al perpendicularei =co$or4t% din punctul de intersecie al orizontalei
n
c
8
cu cur$a

> cu a2a timpului =:> e2ecutat la o anumit% scar%9 indic% timpul c%utat.
124
38.18
18.64
11.33
7.67 5.57
4.23
3.33
0
10
20
30
40
50
0 15 30 45 60 75 90
Iig./. ).2. ;raficul sc0im$%rii tensiunii =K> #n timp
Astfel am determinat c% coloana #5i -a pierde capacitatea portant% #n cazul cercetat peste
apro2imati- // min.
MIMJI%-RA5I>
1. AAD,!A3&(AAC Armenia +anagementul sc0im$%rilor9
2 .6!A&3C &%t%lina 3nstrumente manageriale psi0ologice9
3 .6,3H+AA Mean +anagement general9 (ditura "ipomur9 1774
4 .&mAD(A Dan9 &omunicare managerial% aplicat%9
' .;n,; 6ern0ard +anagerii -iitorului. Kiitorul managerilor9
) .DoHAAD 6ruce9o!S" +erle ,eflecii pentru manageri: Straton9 177/
. .+A,3AA Hi-iu +anagement general 5i industrial9
/ .A3&!H(S&C !-idiu9 +anagement9 (ditura (conomic%9 177.
7 .Aicolaie &iorn4i9 3lie $laj (conomia firmelor contemporane9
18. Ptero-ici9 S.9 6elostecinic ;r.9 +ar*eting 9 &0i5in%u9 177/
11 .!HA,C A.9 +ar*eting 9 P!,"!-I,A&! 9 17))
12 .Jotler P0.9 +anagementul mar*etingului9 6ucure5ti9 177.

12'
;raficul