Sunteți pe pagina 1din 10

ANUL III

TEST
ngrijiri ale pacienilor cu afeciuni neurologice.
1. Evaluarea alterrii nivelului de contient se realizeaz prin:
a) determinarea reaciei pacientului prin stimuli;
b) descrierea comportamentului in momentul reaciei;
c) descrierea rspunsului verbal i motor al pacientului.
2. Pentru evaluarea senzorial a pacientului se folosesc:
a) modaliti superficiale de testare;
b) modaliti de testare a sensibilitii profunde;
c) modaliti de testare numai a prii afectate.
3. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:
a) simpaticul;
b) parasimpaticul;
c) idiopaticul.
4. Neuronul reprezint:
a) celula nervoas propriu-zis;
b) nevralgia trigeminal;
c) neuropatia diabetic.
5. Reflexul Babinski reprezint:
a) un reflex osteo-tendinos;
b) un reflex vegetativ;
c) un reflex cutanat.
6. Lezarea nervului spinal produce:
a) jena respiratorie;
b) refularea lichidelor pe nas;
c) paralizia muchiului stemocleidomastoidian i trapez.
7. Lezarea nervului hipoglos determin:
a) amiotrofia limbii;
b) tulburri de formare a bolului alimentar;
c) tulburri de fonaie.
8. Hiperpneea reprezint o metod de activare:
a) electrocardiografic;
b) electroencefalografic;
c) electromiografic.
9 Pacientul prezint alexie cand:
a) nu inelege ce i se spune;
b) nu inelege ceea ce este scris;
c) nu inelege cuvantul vorbit.
10.Pacientul prezint surditate verbal cand:
a) execut corect gesturile;
b) utilizeaz corect obiectele;
c) aude dar nu inelege.
11.Pacientul prezint cecitate verbal cand:
a) nu inelege scrisul;
b) inelege cuvantul vorbit;
c) nu reproduce corect cuvintele.

12.Mioclonia reprezint:
a) contracia brusc a unui muchi;
b) micarea involuntar;
c) relaxarea muscular.
13.Micrile coreice reprezint:
a) tremurtura involuntar;
b) micri involuntare brute care dispar in somn;
c) fasciculaii involuntare.
14.Convulsia reprezint:
a) pierderea contientei;
b) micri neateptate ale membrelor inferioare;
c) contracii musculare urmate de relaxare.
15.Pareza reprezint:
a) contractura muscular;
b) diminuarea forei musculare;
c) rigiditate vascular.
16.Hemiplegia reprezint:
a) absena forei musculare;
b) paralizie generalizat;
c) paralizia unei jumti de corp.
17. Paraplegia reprezint:
a) paralizia unui singur membru;
b) paralizia prii inferioare a corpului;
c) paralizia celor patru membre.
18. Hemibalismul reprezint:
a) micri ample, dezordonate numai la membrele de aceeai parte;
b) mers ca de beiv - mers ebrios";
c) mers cu pai mici, tarii.
19. Acalculia reprezint:
a) incapacitatea de a scrie;
b) incapacitatea de a efectua calcule;
c) pierderea vocii.
20. Afazia reprezint:
a) dificultatea in articularea cuvintelor;
b) incapacitatea de a-i coordona micrile;
c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris.
21. Agrafia reprezint:
a) capacitatea de a scrie;
b) incapacitatea de a citi;
c) incapacitatea de a scrie selectiv.
22. Lezarea nervului olfactiv produce:
a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplcute;
b) hiperosmia = exacerbarea mirosului;
c) anosmia = absena mirosului.
23. Lezarea nervului optic produce:
a) amauroza = orbire;
b) ambliopie = diminuarea acuitii vizuale;
c) scotom = pierderea parial a campului vizual.

24. Lezarea nervului trigemen produce:


a) trismus = incletarea maxilarelor;
b) paralizie masticatorie;
c) cderea maxilarului.
25. Lezarea nervului facial produce:
a) tulburri de gust;
b) halucinaii olfactive;
c) halucinaii vizuale.
26. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
a) lipsa posibilitii de a fluiera;
b) tulburri de echilibru;
c) paralizie masticatorie.
27. Lezarea nervului glosofaringian produce:
a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii;
b) neperceperea culorilor;
c) tulburri gustative.
28. Lezarea nervului vag produce:
a) disfazie = tulburri de vorbire, voce nazonat, tears;
b) tulburri de formare a bolului alimentar;
c) spasm facial.
29. Durerea spontan a extremitilor cefalice reprezint:
a) migrena;
b) cefalee nevrotic;
c) durere de cap (cefalee).
30. Apariia convulsiilor poate fi cauzat de:
a) febr;
b) antecedente heredocolaterale;
c) traumatisme.
31. Inceputul convulsiilor este precedat de:
a) micri de supinaie (intoarcerea palmei in sus);
b) tulburri de scris;
c) prodrom i aur.
32. Tremurtura degetelor mainii la un parkinsonian seamn cu:
a) micarea de pendulare;
b) micarea de numrare a banilor;
c) micarea de intors ceasul.
33. Tremurtura parkinsonian dispare:
a) in timpul micrilor voluntare;
b) in timpul somnului;
c) dac pacientul este destins i linitit.
34. Tremurtura picioarelor la un parkinsonian imit:
a) micarea de pedalare;
b) micarea de batere a msurilor muzicale;
c) micarea de balansare.
35. Tremurtura pacientului cu etilism cronic se amelioreaz:
a) dup abstinena prelungit;
b) dup consumul de alcool;
c) dup consumul de droguri.

36. Tulburrile de mers, isterice, au caracter:


a) psihogen;
b) endocrin;
c) renal.
37. Scderea brusc a valorilor TA la pacient cu ATS avansat conduce la:
a) ameliorarea strii generale;
b) accidente vasculare cerebrale;
c) accidente coronariene.
38. Starea confuzional poate fi provocat de:
a) intreruperea consumului de alcool cu abstinen prelungit;
b) abuz de medicamente;
c) consum de narcotice.
39. Narcolepsia reprezint:
a) nevoia brusc de somn;
b) somn superficial cu treziri dese;
c) somn cu durat peste limitele normale.
40. In timpul crizei convulsive generalizat:
a) imobilizm forat pacientul;
b) poziionm postural pacientul;
c) ateptm s se termine criza.
41. Pacientul cu miastenie prezint:
a) oboseal muscular exagerat;
b) tulburri oculare;
c) tulburri de vorbire.
42. Pacientul cu parkinson prezint:
a) tremurtura;
b) rigiditate;
c) mers incet cu pai mici.
43. Tremurtura la un pacient cu parkinson:
a) dispare in timpul somnului;
b) este tremurtura de repaus;
c) dispare in timpul micrilor voluntare.
44. Pacientul cu scleroz multipl prezint:
a) tulburri oculare;
b) tulburri vestibulare;
c) tulburri motorii.
45. Hipertensiunea intracranian este prezent in:
a) tumori cerebrale;
b) acumulare in exces de LCR;
c) edem cerebral generalizat.
46. Pacientului cu neuroinfecii ii asigurm:
a) repaus obligatoriu la pat;
b) luminozitate sczut;
c) izolare.
47. Paralizia facial periferic este precedat de:
a) deficit motor al membrelor superioare;
b) dureri auriculare;
c) redoare de ceafa.

48. Criza epileptic major se caracterizeaz prin:


a) epistaxis;
b) criza convulsiv generalizat;
c) deficit motor.
49. Accesul epileptic major are ca manifestri:
a) relaxare sfincterian;
b) incontinen de fecale;
c) mucarea limbii.
50. In timpul crizei grand-mal pacientul prezint:
a) pierderea contientei;
b) risc de accidente;
c) alterarea percepiei senzitive i senzoriale.
51. Pacientul cu hemoragie cerebral:
a) este poziionat ezand in primele 24 h;
b) prezint repaus obligatoriu la pat;
c) este transportat cu cruciorul pentru investigaii.
52. Pacientului cu hemoragie cerebral i se pot administra:
a) vasodilatatoare;
b) anticoagulante;
c) hemostatice.
53. Pentru AVC sunt factori de risc:
a) hipertensiunea arterial;
b) obezitatea;
c) predispoziia ereditar.
54.In A VC semnele de debut sunt:
a) vertij;
b) cefalee occipital;
c) valori tensionale crescute.
55. La pacienii cu AVC nu efectum:
a) trecerea rapid in ortostatism;
b) micri brute necontrolate ale capului;
c) transport pe distane mari.
56. Edemul cerebral reprezint:
a) creterea de volum a creierului;
b) ptrunderea microbilor in substana cerebral;
c) evacuarea in exces de LCR.
57. Pacientului epileptic nu ii sunt recomandate:
a) consumul de neurotoxice;
b) suprimarea tratamentului dac nu mai face crize o lun de zile;
c) reducerea dozelor fr recomandare medical.
58. Neuroluesul este transmis:
a) pe calea genital;
b) transplancentar;
c) la natere.
59. Evoluia sclerozei multiple este:
a) cronic, ciclic in puseuri;
b) acut, fr recidiv;
c) alternant cu remisie complet.

60. Pacientul parkinsonian are:


a) mers cu suplee i pai mari;
b) mers fr suplee cu pai mici;
c) mers cu pasul i trunchiul inclinat pe spate.
61. Migrena reprezint:
a) durerea paroxistic a capului de obicei unilateral;
b) acuze dureroase ale capului dup traumatisme;
c) criza de pierdere a contientei.
62. Ptoza palpebral din miastenie reprezint:
a) cderea ploapelor;
b) privirea saie;
c) vederea dubl.
63. Neuroinfeciile primitive reprezint:
a) proces infecios la nivel circulator;
b) proces infecios la nivel respirator;
c) proces infecios asupra S.N.C..
64. Sindromul meningitic are ca manifestri:
a) tulburri sezitivo-senzoriale;
b) contractura muscular;
c) tulburri digestive.
65. Sindromul encefalitic se manifest cu:
a) tulburri neurologice;
b) tulburri psihice;
c) tulburri senzitivo-senzoriale.
66. Pentru examinarea radiologic a pacientului:
a) prul lung il vom lega pe cretet;
b) indeprtm obiectele radioopace;
c) dezbrcm regiunea de examinat.
67. Pentru examinrile cu substan de contrast efectum:
a) supravegherea funciilor vitale;
b) testul de toleran a substanei de contrast;
c) radem zona de examinat, la nevoie.
68. Pentru angiografie cerebral i pneumoencefalografie:
a) pacientul va fi nemancat;
b) pacientul va fi sedat (medicaie anxiolitic);
c) pacientul va fi pregtit psihic.
69. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul curat;
c) poziia pacientului va fi in ortostatism.
70. Poziia pacientului pentru puncia lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii asistentei medicale.
71. Dup puncia lombar pacientul are voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi alcoolice.
72. Asistenta medical dezinfecteaz locul punciei cu:
a) ap i spun;

b) tinctur de iod;
c) alcool sanitar.
73. Asistenta medical badijoneaz locul punciei pe suprafaa de:
a) 25/25 cm din afar spre centru;
b) 5/5 cm indiferent de sens;
c) 10/10 cm din centru in afar.
74. Asistenta medical comprim dup efectuarea punciei locul de elecie cu:
a) o compres steril;
b) un tampon de vat;
c) o compres nesteril.
75. Asistenta medical menine mandrenul acului spinal in timpul punciei:
a) steril;
b) nesteril;
c) il depune in sacul colector.
76. Asistenta medical ofer medicului pentru efectuarea punciei:
a) mnui de unic folosin, nesterile;
b) mnui sterile;
c) mnuile nu sunt necesare.
77. Puncia lombar se execut de ctre:
a) asistenta medical de salon;
b) asistenta medical de laborator;
c) medic.
78. Dup efectuarea punciei occipitale:
a) se asigur 8 h repaus total pacientului;
b) pacientul se poate mobiliza dup circa 15 minute;
c) se asigur pacientului repaus fizic 60 minute.
79. Biopsia muscular se execut in:
a) salon;
b) sala de operaii;
c) domiciliul pacienilor.
80. Examinarea oftalmoscopic este necesar unui pacient cu afeciune neurologic:
a) da;
b) nu,
c) da, numai in cazul HTA;
d) numai dac pacientul accept.
81. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:
a) la apariia gigivoragiilor;
b) la apariia episoadelor de epistaxis;
c) cand LCR-ul este sanguinolent.
82.Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:
a) 60-70 picturi/min.;
b) 40 picturi/min.;
c) 70-80 picturi/min.
83. Pentru pstrarea venei deschise" folosim in cadrul fluturai lor sau a branulelor un cpcel de
conectare cu capacul acestora, pe care asistenta il cur zilnic, dup fiecare utilizare cu:
a) heparin 10 u.i/ml.;
b) o soluie de clorur de Na normal;
c) ap distilat;
d) ap bicarbonatat.

84. In planul de ingrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebral, asistenta ii va fixa ca obiective:
a) evitarea mobilizrii pacientului fr aviz medical;
b) supravegherea funciilor vitale;
c) prevenirea complicaiilor generale;
d) mobilizarea precoce activ;
e) repaus absolut la pat, aproximativ o sptman;
f) hidratarea i alimentarea adecvat, recomandat.
85.Monitorizarea i combaterea vrsturilor realizat de asistent se refer la:
a) respiraii profunde ale bolnavului, ce reduc greaa;
b) poziionarea lateral;
c) evaluarea volumului i caracterului vrsturilor;
d) poziionarea semi-ezand cu dou perne;
e) cltirea gurii dup vrsturi.
86. Ingrijirea cavitii bucale a pacientului de, mai sus:
a) se efectueaz dimineaa i seara;
b) se folosesc tampoane de vat inmuiate in sol. de acid boric 1% sau ceai de mueel;
c) mucoasele i limba se badijoneaz cu glicerina boraxat de 3 ori pe zi.
87. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmtoarele profesiuni, cu excepia:
a) conductor auto;
b) macaragiu;
c) conductor metrou;
d) economist.
88. Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:
a) asigurarea colaborrii familiei pacientului;
b) stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
c) inceperea precoce a interveniilor de reeducare;
d) efectuarea unor exerciii pentru denumirea diferitelor obiecte.
89. Autonomia de deplasare este asigurat prin:
a) meninerea ortostatismului;
b) poziia ezand;
c) mers.
90. Capacitatea de autoservire general const in:
a) igien personal;
b) activiti manuale diverse;
c) imbrcat-dezbrcat.
91. Refraciile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:
a) meninerea corect a membrelor paralizate;
b) meninerea poziiilor de flexie a genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
c) evitarea micrii.
92. Reeducarea funcional a membrului paralizat trebuie inceput:
a) dup 30 de zile de la debut;
b) in perioada acut;
c) nu conteaz momentul ales.
93. Pacientul cu deficit motor parial se imbrac:
a) incepand cu membrul sntos;
b) incepand cu membrul plegic;
c) nu conteaz.

94. Pentru mobilizarea pasiv a membrului superior poziia pacientului in pat este:
a) de decubit dorsal;
b) Trendeleburg;
c) de decubit lateral.
95.D-lui M. E. i s-a pus dg. de HT-intracranian i este internat in serviciul de neurologie. Planul de
ingrijire include poziionarea prin ridicarea capului patului la 30. Asistenta recunoate c aceast ingrijire
este eficient pentru c:
a) pacientul va respira mai uor, mai bine;
b) promoveaz drenajul venos;
c) crete valoarea TA;
d) reduce intensitatea durerii.
96. Pacientul incepe s manifeste o respiraie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraie este explicat astfel:
a) respiraie complet neregulat, cu amplitudine superficial i adanc;
b) inspiraii prelungite cu pauze inspiratorii i/sau expiraii;
c) respiraie cu amplitudini crescande pan la maxim i apoi sczand pan la apnee, ce
dureaz 10-20 sec;
d) respiraii rapide, regulate susinute cu creterea in amplitudine.
97. Ioana, 12 ani, inteligent, instruit, singurul copil al unor prini de varst mijlocie, in timpul orei de
istorie are o criz de epilepsie. Este internat la spital, contient, insoit de mama ei, care este anxioas i
dominatoare. Care din urmtoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei in
spital:
a) s-i administrm un sedativ prescris i odihn strict la pat, timp de 24 h, sub
observaie;
b) s-i permitem s se aeze linitit pe marginea patului i s mearg insoit la WC;
c) s-i permitem s se ridice, s se mite, dar s fim asigurai unde se afl.
98. Care din urmtoarele va fi aciunea prioritar cand Ioana va avea o alt criz, in timp ce urmrete un
program la TV in holul seciei:
a) o poziionm postural pe podea, indeprtand obiectele traumatizante din apropiere;
b) o aezm in decubit ventral pe podea i solicitm urgent o surs de ajutor;
c) o aezm in decubit dorsal, capul va fi intors pe o parte pentru scurgerea secreiilor i
rugm celelalte persoane s prseasc incperea.
99. Care din urmtoarele arat ordinea corect a etapelor crizelor de epilepsie:
a) tonic, clonic, automatism, com;
b) aur, clonic, tonic, somn;
c) clonic, tonic, somn, automatism;
d) aur, tonic, clonic, somn.
100. Care din urmtoarele situaii i se par iniial Ioanei ca fiind cea mai dificil:
a) s spun rudelor sale despre boal;
b) s se intoarc la coal i s-i intalneasc colegii;
c) s se bazeze pe medicaie pentru stabilizarea bolii;
d) gandul de a fi supraprotejat de mama ei.
101. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cat mai repede posibil dup un AVC (parez) cea mai
important aciune este:
a) poziionarea corect a membrului respectiv;
b) efectuarea de exerciii fizice pasive ale membrului respectiv;
c) schimbarea poziiei pacientului din 10 in 10 ore;
d) aplicarea de aele la membrele afectate.

102. Imobilizarea prelungit la pat a pacientului determin:


a) complicaii pulmonare;
b) agravarea tulburrilor cardio-vasculare;
c) tulburri trofice cutanate.
103. D-l R.O, 72 ani, are de 10 ani Parkinson. Este internat pentru c starea general din ultimele zile s-a
alterat. Cel mai important simptom al bolii care confirm starea alterat, este:
a) confuzia;
b) intenia de tremurtur;
c) paloarea tegumentelor;
d) tremurtur, cltinarea.
104. Prioritatea planului de ingrijire intocmit pacientului, este:
a) poziionarea;
b) s fie adus in starea de independen;
c) prevenirea aspiraiei pulmonare;
d) s efectueze cat mai variate activiti.
105. Cea mai potrivit ingrijire nursing, pentru a alina suferina pacientului, include:
a) monitorizarea orelor de somn;
b) evitarea alimentelor carbohidrante;
c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci cand ii planific programul de activiti.
106. D-l. I. Marin, 22 ani, este reinternat in spital in vederea inceperii unui program intensiv de recuperare.
in urm cu 6 luni a suferit un traumatism - o lezare incomplet a vertebrei T4. Care din urmtoarele
afirmaii ale D-lui I. M. indic faptul c inelege dificultatea leziunii sale:
a) vreau s folosesc un scaun cu rotile;
b) scopul meu este s m deplasez independent, fr ajutor;
c) curand, voi merge.
107. Ce activitate a pacientului demonstreaz invarea corect cu privire Ia ingrijirea tractului urinar:
a) limiteaz lichidele ingerate la 1000 ml/24 h;
b) controleaz frecvent umplerea vezicii urinare;
c) spal din 2 in 2 ore vasul urinar.
108. Ca s evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare, asistenta medical ar trebui s atepte
ca pacientul s fie capabil:
a) s evite laxativele i scaunele moi;
b) s nu accepte incontinena;
c) s schimbe zilnic vasul pentru eliminare.
109. Asistenta medical ii administreaz diazepam 100 mg. Ce observaie aprut va reconsidera indicaia:
a) somnolena;
b) scderea apetitului;
c) spasmele musculare severe.