Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Siruri 002
Siruri 002
b) lim
1
1
1
... 1
n n 1
6
k 1
k 1
k 1
k k 3 k 2 3 k
Se cunosc insa rezultatele (sau cel putin ar trebui sa le memorati de
acum inainte):
n n 1
2
k 1
n
n n 1 2n 1
S 2 12 22 ... n 2 k 2
6
k 1
n
S1 1 2 ... n k
n 2 n 1
S3 1 2 ... n k
S12
4
k 1
3
Rezulta:
n n 1 2n 1 3n n 1 n n 1 n 5
6
2
3
k 1
k 1
k 1
n 3 n 2 n 1
Pe de alta parte, Cnn3 Cn3 3
6
n
k k 3 k
3 k
Limita este:
n n 1 n 5
6
n 2 5n
lim
2 lim 2
2
n
3
n 1 n 2 n 3 n n 5n 6
b) Termenul general al sirului se scrie sub forma condensata astfel:
n
n
2
k2 k 2
1
k k 1
k 2
k 2 k k 1
Se observa ca putem descompune in factori liniari trinomul de la numarator:
k 2 k 2 k 1 k 2
Acum scriem cativa termeni ai produsului, incercand sa observam ce
se simplifica:
n
k 1 k 2 1 4 2 5 3 6 4 7 ...
k k 1
2 3 3 4 4 5 5 6
k 2
Dupa cum observam, primul factor simplificat complet este 4. Cei aflati
inaintea sa (1,2,3) se simplifica numai partial. Pentru finalul produsului,
trebuie sa scriem ultimii 4 factori (tot atatia cati am scris si la inceput ca sa
observam simplificarea completa a lui 4). Acestia corespund valorilor
k n 3, k n 2, k n 1 si k n :
n
k 1 k 2 1 4 2 5 3 6 4 7 ...
k k 1
2 3 3 4 4 5 5 6
k 2
n 4 n 1 n 3 n n 2 n 1 n 1 n 2
n n 1
n 3 n 2 n 2 n 1 n 1 n
1 n2
3 n
La fel, ultimul factor simplificat complet este n 1 . Factorii mai mari
decat acesta nu se simplifica decat partial, rezultatul fiind cel de mai sus.
Calculul limitei este acum foarte simplu:
n
k 1 k 2 1 lim n 2 1
lim
n
k k 1
3 n n
3
k 2
Observatii. 1) Exercitiul de mai sus este tipic pentru capitolul de fata.
Este bine sa se lucreze un numar suficient de astfel de exercitii, pentru
deprinderea corecta a algoritmului. Erorile apar cel mai frecvent la capete: fie
nu se simplifica un numar suficient de termeni, fie se simplifica prea multi
sau chiar daca simplificarea se face corect, transcrierea ulterioara viciaza
rezultatul.
2) Nu recomandam insa ca acesta sa fie singurul gen de exercitii pe
care sa se insiste la capitolul siruri.
Ex. rezolvat 2. Sa se calculeze:
3a n b n
lim n
, a, b 0 . Discutie.
n 4a 5b n
Solutie. Exercitiul face apel la cunoasterea limitei:
nu exista, pt. q 1
pt. q 1;1
0,
lim q n
pt. q 1
pt. q 1
1,
,
b
3
3
b
a
lim
deoarece lim
n
n
n a
4
b
4 5
a
ii) a b . Impartim fractia cu b n si rezulta:
a
3
b
lim
n
a
4
b
1
5
4a n 4
n 9 a n
9
In concluzie, limita este egala cu:
iii) a b . Ramane lim
3
4 , daca a b
3a n b n 1
lim n
, daca a b
n 4a 5b n
5
4
9 , daca a b
n
k 1 k ! k 1 ! k 2 !
k 2k
k 1 k 2 !
n
b) lim
2k 1
k!
k 1
Solutie. In toate sumele intervin, dupa cum se observa, factoriale. In plus, in
cea de-a doua apare si 2k .
a) Se da k ! factor la numitorul termenului general al sumei si rezulta:
k 2
k 2
k 2
k ! k 1 ! k 2 ! k ! 1 k 1 k 1 k 2 k ! k 2 k 1 k 2
n
c) lim
k 2
k ! k 2
1
k ! k 2
k ! k 1 ! k 2 ! k 2 ! k 2 ! k 2 ! k 2 !
1
1
k 1 ! k 2 !
k 2 ! 2! 3! 3! 4!
k 1 k ! k 1 ! k 2 !
k 1 k 1 !
...
1
1
1
1
1
1
n ! n 1 ! n 1 ! n 2 ! 2 n 2 !
n
1
k 2
1
0 lim
2
n 2 !
k 1 k ! k 1 ! k 2 !
b) Ideea de rezolvare este sa adunam si sa scadem 2 k-ului de la
numarator. Termenul general al sumei devine:
k 2 2 2k k 2 2k
k 2k
2k 1
2k
2k 1
k 2 !
k 2 !
k 2 ! k 2 ! k 1 ! k 2 !
Se scriu acum cativa termeni ai sumei (cel putin doi de la inceput si doi
de la sfarsit):
n
n
k 2k
2k
2k 1
2 2 2 2 2 23
k 2 ! 2! 3! 3! 4!
k 1 k 2 !
k 1 k 1 !
2n 1
2n
2n
2n1
2n 1
...
1
n ! n 1 ! n 1 ! n 2 !
n 2 !
Cum lim
n
Dar lim
n
n
2n
2n 1
k 2k
0 lim
0 lim
1
n n 2 !
n
n!
k 1 k 2 !
k!
k 1
k 1 k !
k 1 k !
k 1 k 1 !
k 1 k !
Este momentul sa ne amintim de sirul:
n
1
1 1
1
En 1 ...
1! 2!
n!
k 0 k !
n
in manual). Rezulta:
n
n
2k 1
2
2
2k 1
2
E
3
E
lim
3e 1
n
n
n
k!
n!
n ! n k 1 k !
k 1
lim
a) n ln 1 2
k
k 2
2n 2 2 2 ... 2 3
b) lim
n
1 4 4 4 44 2 4 4 4 4 43
n radicali
c) lim
arctg
n
k 1
1
2k 2
Solutie. a) Avem:
n
n
n
1
k 1 k 1
1 1
ln 1 2 ln
1
ln
ln
k
k
k k k 2
k
k 2
k 2
1
3
2
4
n2
n
n 1
n 1
ln ln ln ln ... ln
ln
ln
ln
2
2
3
3
n 1
n 1
n
n
n 2 n n 1 n 1
n 1
1 3 2 4
ln ...
ln
n 1 n 1 n
n
2n
2 2 3 3
Functia x ln x fiind continua, rezulta:
n 1
n 1
1
lim ln
ln lim
ln ln 2
n
n 2n
2n
2
b) Fara vreo legatura aparenta cu exercitiul de fata, observam ca:
cos
sin
6
2
12
3
1
6
2 2 3 ;
2
2
2
1 cos
6 2 3
cos
12
2
2
Se calculeaza mai departe:
1 cos
2 3
1 cos
1
2 2 3
12
2
sin
;
24
2
2
2
12 2 2 3
cos
24
2
2
Demonstram acum prin inductie matematica (va las placerea ) ca:
6 4 4 44n radicali
7 4 4 4 48
2 2 ... 2 3
cos
3 2n
2
n radicali
6 4 4 44 7 4 4 4 48
sin 2 2 ... 2 3
3 2n
2
Rezulta ca avem de calculat limita:
1 cos
sin
n
3 2 2 2
3 2n 1
lim 2n 2sin
lim
lim
,
deoarece
;
n
n
3 2n n
3
3
3 2n
3 2n
sin x
1 , iar an
0.
aceasta rezulta din faptul ca lim
x0
x
3 2n
k
k 1
si v arctg
c) Fie u arctg
. Intamplator, ne propunem sa calculam
k 1
k
tgu tgv
k
k 1
tg u v
si tgv
. Inlocuim tgu
si rezulta:
1 tgu tgv
k 1
k
k 2 k 2 1
k
k 1
1
k 1
1
k
1
k k k 1
tg u v
2
k k 1
k 1
k k 1 2k
2k
1
1
k 1 k
k 1
1
1
k
k 1
arctg
In consecinta, u v arctg 2 arctg 2 arctg
2k
2k
k 1
k
Aceasta forma este propice punerii in miscare a rasnitei (adica a simplificarii
in lant). Relatia insa nu e OK pentru k 1 , caz in care rezulta
1
1
arctg arctg arctg2 . Dar:
2
0
1
1
1
tg arctg ctg
2 arctg arctg2
arctg
1
2
2
2
2
tg arctg
2
1
Prin urmare, pentru k 1 vom scrie arctg arctg2 ; suma devine:
2 2
n
1
3
3
4
arctg 2 arctg2 arctg2 arctg arctg arctg
2k
2
2
2
3
k 1
n 1
n
n
n 1
n 1
... arctg
arctg
arctg
arctg
arctg
n2
n 1
n 1
n
2
n
Folosind continuitatea functiei x arctgx , rezulta:
n
1
n 1
n
2k
2
4
n n
k 1
sin
nk
b) lim
n
c) lim
n
a 1
n 1
n 1
, a 0, a 1, k . Discutie.
n
n 2
1
1
n k 1 2k 4k 2 1
n
n
un n a 1 a 1 a 1 1 a
n
n
n
Dar lim 1 un
n
n
un
lim
1
n
n
un
un
lim un
e n
lim un
un ln a
Rezulta ca e n a lim
n
b) Fie L limita de calculat. Radicalul se amplifica cu conjugata, in timp ce in
primii doi factori ai produsului se recunoaste prezenta sirului un de la punctul
a). Asadar:
n 1 n 1
n
n2
L lim n k 1 n n a 1
n
n 1
n 1
n
n2
Un principiu foarte sanatos in calculul limitelor de siruri si mai ales de
functii este ca, atunci cand avem de eliminat o nedeterminare, sa observam
din timp factorii care nu produc nedeterminarea si sa ii evaluam pe parcurs. In
acest mod, se evita pe cat posibil efectuarea unor calcule dificile si totodata
inutile. In cazul de fata, suma celor doi radicali de la numitorul ultimului factor
are limita 2, valoare pe care o inlocuim pur si simplu; de asemenea, vom
inlocui si valoarea limitei determinate la punctul a):
1
n2 n 2 n2 n
1
L ln a lim n k 1
ln a lim n k 3
2
n
n
2
2
n 2n
1
n
k 3
ln a lim n
iii)
pentru k 3 , avem:
lim n k 3 0 L 0
n
Concluzionand, avem:
sgn ln a , daca k 3
L ln a,
daca k 3
0,
daca k 3
1
n 2 n 2n 1 lim n n 1 2 2 . Nu a
i) lim
n
n
n
1
1
5
n 1 5 2n 1 lim 5 n 5 1 5 2 1 5 2
ii) lim
n
n
n
n
n
iii) lim
n
n
n
2
n 1 n
1
1 1
n
c) Sa revenim insa la exercitiul nostru. Punctul de fata pare a impune folosirea
formulei radicalilor compusi. Daca nu o cunosteati, scrieti-o cu rosu undeva
pentru a o retine:
AC
AC
A B
2
2k 1 2k 1
2k 1
2k 1
2
2
Forma obtinuta este oarecum mai simpla, dar nu foarte utila pentru
simplificarea din aproape in aproape. Efectuam o amplificare cu conjugata:
2 k 4k 2 1
1
2 k 4k 2 1
Obtinem:
n
1
k 1
2k 4k 2 1
2
2
2
2k 1 2 k 1
2 n
2 k 1
2k 1 2k 1
3 1 5 3 ... 2n 1 2n 3 2n 1 2n 1
2n 1 1
2 2n 1 1
2
lim
lim
n 2
2 n
n
1 1
1
n
n
n 3
k 1 k k 2
cos n 2 n e
b) lim
n
B k 2 B
k
k
2
Sigur ca puteam aduce la acelasi numitor, rezolvand rapid sistemul de
doua ecuatii cu doua necunoscute care rezulta din egalarea coeficientilor. In
exemple cu volum mai mare de calcule (in special cand e vorba de calculul
unor primitive din functii rationale), recomandam aplicarea pentru inceput a
acestei metode. Chiar daca nu se pot determina astfel toti coeficientii, se
realizeaza o reducere sensibila a numarului de necunoscute.
Calculam suma:
n
n
1
1 n 1
1
1 1 1 1
2 k 2
2 k 1 k k 2
k 1 k k 2
k 1 2 k
1
1 1 1 1 1
1
1
1
1
1
1
1 ...
2
3 2 4 3 5
n 2 n n 1 n 1 n n 2
Fractiile care se simplifica nu se afla in termeni adiacenti, ci la o
distanta de 2 termeni. Din suma ramane asadar:
n
1
1 3
1
1
3
2n 3
2 2 n 1 n 2
4 2 n 1 n 2
k 1 k k 2
In consecinta, avem de calculat limita:
2 2n 3
lim 1
n
3 n 1 n 2
2
2 n2 3n
lim 2
3 n n 3n 2
4
3
2 2n 3
lim
1
n
3 n 1 n 2
3 n 1 n 2
2 n 2 n 3
2 2 n 3 3 n 1 n 2
1
3
e e
b) Aparent, putem observa ca limita cand n pentru
cos n lim 1 , care nu exista.
data se reduce la lim
n
n
n
2n
x n e n n e
2n
1
2n
2n
2n
ex 1
e 2n 1
lim
lim
1 . Limita de calculat devine:
Insa x0 x
n
1
2n
n
lim 1 cos 0
n
2
Ex. rezolvat 7. Sa se calculeze:
1 2 2 3 3 ... n n
a) lim
n
n2 n
n ! , a
lim n
n
an !
a
b)
Solutie. Acest ultim exercitiu rezolvat vizeaza aplicarea teoremei StolzCesaro, respectiv criteriului Cauchy-DAlembert. Sa vedem despre ce e
vorba:
i)
Fiind date sirurile an n , bn n , unde bn n este strict crescator si
nemarginit, daca exista limita:
a a
l lim n 1 n ,
n b
n 1 bn
an
l.
atunci lim
n b
n
ii)
2
a) Aplicam teorema Stolz-Cesaro pentru an k k , bn n n . Se
k 1
calculeaza:
n 1 n 1 n 1 n 1 n 2 n
n 1 n 1
an 1 an
lim
lim
lim
2
5
n b
n
n 1 n 1 n 2 n n
n 1 n5
n 1 bn
1
1
1
4
1 1
1
2
n
n
1
n
n
n
n 2
n
lim 5
lim
n n 5n 4 10n 3 ... 1 n 5
n
10
1
5
5 ... 4
n
n
1 2 2 3 3 ... n n 2
Rezulta lim
n
5
n2 n
b) Se calculeaza mai intai:
a
n 1 ! an !
an 1
lim
lim
a
n a
n an a !
n !
n
n ! n 1
an !
lim
a
n an ! an 1 an 2 ... an a
n !
a
1
1
1
n
lim
a
n
1
a
2
a
a a ... a
n
n
n
n ! 1
lim n
n
an ! a a
a
Rezulta ca
aa
4) lim
n
k 1
2
a
n 1
...
a
n 1 n 1 2 n
n 3 3 n3
1
4k 2 1
, a
2
k 1 k k 1 k 2
5) lim
k 2
2 k
k 1 k k 1
n
6) lim
n
7) lim
n
2 9 2 27 2 ... 3 2
k 2 1
, p . Discutie.
2
n
k 3 k k 6
n
1
9) lim
n
k 1 k 1 ! k !
n
p
8) lim n
n 2 n k 2 2
n! k 2 k !
10) lim
k 3
11) lim
1
n
k 1 k !
1
1
n a n a n
12) lim
n
2
2
2
2
lim
...
n
3 2 3 2 2 3
13)
2 2 ... 2 3
1 4 4 44 2 4 4 4 43
n
n radicali
3n
14)
lim
1
3
n
3n
sin 2 n 2 n
15) lim
n
n
16) lim
arctg
n
k 1
1
k k 1
2
n
n 2
, k . Discutie.
n 3
n 1
n
a
ln 2 cos k 1 , a
18) lim
0,
n
2
3
k 1
n
4k
19) lim
4
n
k 1 4k 1
n
k2
20) lim k
n
k 1 2
n k
17) lim
n
21) lim n 1
n
n
tg
n 1
2n
1p 3 p 5 p ... 2n 1
22) lim
n
n p 1
1 1
1
1
...
23) lim
n n ln 2
ln 3
ln n
1 2 2! 3 3! ... n n !
n
n
24) lim
n !
lim n
n
2n ! 8n
2
25)
n!
n
n ln n !
27) lim
n
26) lim
1
28) lim cos
n
n
k 2 k 1
4
k 1 k k
n
29) lim n
n
n p 1
31) lim q
n n 1
rn n 2 2 n
, p, q, r Discutie.
bn .
incat sirul bn ak sa fie convergent si sa se calculeze lim
n
k 1
n 3 3 1
an
.
n n 1 n 2 2n 1
2
nA B 1
, unde A si B sunt constante ce se vor determina.
n n 1 2n
n
bn .
calculeze lim
n
c) Sa se calculeze limita sirului cn n1 , cn bn
a n !
34) Fie sirul an
a
n ! n
,a .
an ;
a) Sa se calculeze lim
n
n2n
an , sa se arate ca:
b) Notand f a lim
n
f 1 f 2 ... f a
f a
a2
n
ak
lim S
k . Calculati n n .
2
k 1
2
k 1 x k 1
a
numarului real .
n
1
yn 2
k 1 4k 1
2
a) Cati termeni ai sirului yn n 1 se afla in afara vecinatatii V ;1 a
5
1
punctului y ?
2
xn
, m . Discutie.
m
b) Sa se calculeze lim
n
yn
2 yn n .
c) Sa se calculeze lim
n
x
b a ab
lim
n
k 1
a k b k 1 a k 1
2
38) Fie sirul an n 2 definit prin an log 1 1
. Sa se calculeze limita
k k 1
k 2
3
sirului bn n 2 cu termenul general bn n ln an .
39) Fie S n
1
1
1
1
...
. Calculati lim 2n S n
1 3 2 4
n n 2
n
4
1
40) Fie S n ln 1 , n 1 si an 2 Sn n ln n . Sa se calculeze:
k
k 1
lim S n2 nan ln n
n
41) Fie 1 2
An Bn 2, n 1, An , Bn . Sa se calculeze lim
n
n
an
.
bn
1
,n 1
k 1 9k 3k 2
an ;
a) Sa se determine lim
n
b) Sa se determine numarul termenilor sirului situati in afara
5
,1 .
intervalului
16
3
.
k k 1
k 3
n
k 2
S
n
k 3 k ! k 1 ! k 2 !
43) Calculati lim
arctg
n
1
1
an lim n ! ln
an S n , n 1 . Sa se arate ca lim
n
n
an
2
45) Calculati:
1 3 5 ... 4n 2 4n 1
, unde prin
lim
3
n
n
partea intreaga a numarului real a .
46) Sa se determine a, b, c , a, c 5 astfel incat:
lim
an 2 bn c an 2 bn c 1
1 a
n2 1
1
5an
2
a am
notat