Partea ntia - Statica

I. STATICA PUNCTULUI MATERIAL

2. Reducerea sistemelor de forte concurente
Se considera un punct material de masa m actionat de fortele F1 F n (fig. 2.1). Fortele care
actioneaza asupra unui punct material de masa m sunt forte concurente.
Forta este un vector legat .
F1
Problema care se pune este de a reduce acest sistem
de forte .
A(m)
F2
Fi

Fn

Fig. 2.1
A reduce un sistem de forte inseamna a-l inlocui cu un sistem mai simplu care sa fie echivalent cu
sistemul dat .
Metode de rezolvare : a) grafica - paralelogramului
- triunghiului
- poligonului
b) analitica
a) Metoda grafica (fig. 2.2)
reg. paralelogramului

reg. triunghiului

F1

reg. poligonului
F2

F1
R

F1
R

Fi

F2

F2

Fn
n

R = Fi

R=F1 +F2

i =1

Fig. 2.2

b) Metoda analitica (fig. 2.3)

Se considera un triedru de referinta triortogonal
drept xOyz si punctul material de masa m situat
in centrul O actionat de fortele concurente Fi .
Fi face cu axele x , y , z unghiurile i , i , i .

Fi
i
k
i
i

i
j

x
Fig. 2.3
16

Tipuri de probleme :
b1 ) Date : |Fi|, i , i, i
Se cer : Xi, Yi, Zi
Xi = Fi cos i
Yi = Fi cos i
Zi = Fi cosi

cos2 i + cos2 i + cos2 i = 1

b2 ) Date : Xi ,Yi , Zi
Se cer : |Fi|, i , i, i
Fi = X i + Yi + Z i
2

cos i , i , i =

Xi , Yi , Z i
Fi

b3 ) Caz particular : Forte in plan

(fig. 2.4)
Date : |Fi|, i , i, = i /2
Se cer : Xi ,Yi

Fi
Yi

i
i

j
i

Xi

Fig. 2.4

2.1. Teorema proiectiilor

Se considera un sistem de forte concurente F1 F2 care actioneaza asupra unui punct material .
Descompunand fortele pe cele trei directii x , y , z putem scrie :
F1 = X 1 i + Y1 j + Z1 k

(1)

F2 = X 21 i + Y2 j + Z 2 k
.

(2)

Fi = X i i + Yi j + Z i k

(3)

Fn = X n i + Yn j + Zn k

(4)

17

Facand suma relatiilor

F = X
i =1

i =1

i + Yi j + Z i k

i =1
i =1

(5)

R = Fi

Notam :

- vector rezultant ( rezultanta )

(6)

i =1

X = Xi
i =1

Y = Yi
i =1
n

Z = Zi
i =1
R = X i + Y j+ Z k

(7)
(8)
(9)
(10)

Teorema proiectiilor: Proiectia vectorului rezultant pe o axa este egala cu suma proiectiilor
vectorilor componenti pe acea axa .
n

pr R = pr Fi

(11)

i =1

Observatie Proiectia unui vector pe o axa este un scalar, proiectia unui vector pe un plan este un
vector .
Concluzie : Un sistem de forte concurente care actioneaza asupra unui punct material este echivalent
cu o forta unica rezultanta R .
R = X2 + Y2 + Z2
cos =

X
R

cos =

Y
R

cos =

Z
R

modul

(12)

- directie

(13)

Caz particular : forte in plan :

R = X2 + Y2
si

tg =

Y
X

- modul

(14)

- directie

(15)

18

2.2. Cazuri de reducere a fortelor concurente

Metoda grafica

Metoda analitica
Sistem echivalent cu
cel putin una din
poligonul
fortelor
o forta unica
R0
proiectii 0
nu s nu se inchide
Xi , Yi , Zi 0 Rezultanta
R=0

poligonul fortelor Xi2 +Yi2 +Zi2 =0

se inchide
X=Y=Z=0

Observatii
A(m) capata o
miscare cu a

R = ma
A(m) a) t = 0 ; v = 0
sistem echivalent cu
repaus
zero
b) t = 0 ; v 0
v = vo
miscare rectilinie uniforma

Aplicatie
Sa se determine rezultanta sistemului de forte reprezentate in fig. 2.5. Fortele F2 si F3 sunt continute
in planul xOy , F1 este continuta in planul yOz , iar forta F4 in planul xOz.
F1 = 2P
F2 = F3 = 4P
z
F4 = 6P
Proiectam fortele pe axele de
coordonate:
F4
F1
45

o
60 o

F2
30

45 o

O
F3

Fig. 2.5
Proiectiile fortei
rezultante
X
Y
Z

Fortele
F1
0
F1 cos600 =P
P 3

X = P(2 3+2 2+3 2)=P(2 3+5 2)=10,5P

F2
2 3P
-2P
0

F3
2 2P
2 2p
0

F4
3 2P
0
3 2P
(16)

Y=P+2 2P=1,82P

(17)

Z=P 3+3 2P=5,95P

(18)

R = X 2 + Y 2 + Z 2 = 12.3P

(19)

19

iar cosinusurile directoare sunt:

X
Y
Z
cos =
= 0,86 cos =
= 0,165 cos =
= 0,57
R
R
R
= 310

= 82 0

(20)

= 56 0

(21)

3. Echilibrul punctului material

3.1. Echilibrul punctului material liber
Punctul material liber este punctul care poate sa ocupe orice pozitie in spatiu (nu are nici o obligatie
geometrica).
Pozitia sa la un moment dat este definita prin coordonatele scalare x, y, z, adica prin 3 parametrii
independenti, se spune ca punctul material liber are 3 grade de libertate.
Fie un punct material liber oarecare M, a carui pozitie este raportata la un sistem de referinta
convenabil ales si sistemul de forte concurente Fi ( i = 1 , 2 n ) care actioneaza asupra punctului
considerat , (fig. 3.1).
z
F1
M
(x,y,z)
k
i

Fn

F2
Fi

O j

x
Fig. 3.1
Conditia necesara si suficienta ca punctul material liber sa fie in echilibru este ca sistemul de forte sa
fie echivalent cu zero .
Deci conditia necesara si suficienta de echilibru se poate scrie:
n

R = Fi = 0

(1)

i =1

Rezultanta R a fortelor care actioneaza asupra punctului material proiectata pe axe:

R = X i + Y j + Zk

(2)

20

Relatiile (1) si (2) scrise scalar devin:

X = X i = 0

(3)
Y = Yi = 0

Z = Zi = 0
Probleme posibile :
- se dau fortele ; se cere pozitia de echilibru.
- se da pozitia de echilibru ; se cer fortele.
- se dau partial fortele si partial pozitia de echilibru ; se cer complet fortele care actioneaza asupra
punctului material si complet pozitia de echilibru.
Aplicatia 1 :
T2
Date : |G| , |P| , |Q| (fig. 3.2)
Se cer : pozitia de echilibru si = ?
Obs: Firele sunt considerate complet
flexibile si inextensibile.
(pot fi supuse numai la tensiuni)

T1
T2

T1

Q
P
T3

inel

T3
G
Fig. 3.2
Conditia de echilibru vectorial :
Fi = 0
T1 + T2 + T 3 = 0
Alegem un sistem de referinta convenabil xOy .
Relatia (4) proiectata pe axele de coordonate devine
(fig. 3.3) :
Xi = 0
Dar : T1 = P

Yi = 0
T2 = Q
T3 = G
T1 cos T2 cos = 0

T1 sin + T2 sin T3 = 0

P sin + Q sin G = 0
P cos Q cos = 0

Q 2 = P 2 + G 2 2GP sin

sin =

P2 + G 2 Q 2
2GP

(4)
(5)

T1

T2

T3
Fig. 3.3

(6)
(7)
(8)

(9)

21

sin =

Q 2 + G 2 P2
2GQ

(10)

1 sin 1

1 sin 1

2GP P + G Q 2GP
2

2GQ Q 2 + G 2 P 2 2GQ

Q P + G
P Q + G

Q G P
P Q G
Obs .Probleme de statica in care numarul necunoscutelor scalare depaseste numarul ecuatiilor de
echilibru si care nu ofera alte relatii suplimentare independente intre aceste necunoscute se numesc
probleme static nedeterminate .
3.2. Echilibrul punctului material cu legaturi
Legatura in mecanica este o obligatie geometrica (obligativitatea punctului material de a ramane pe
o suprafata, pe o curba sau intr-un punct fix) .
O legatura poate fi inlocuita cu o forta denumita forta de legatura sau reactiune .
- Un punct material aflat pe o suprafata are 2 grade de libertate (fig. 3.4)
v
A(m)
()

Fig. 3.4
Un punct material aflat pe o curba are un grad de libertate (fig. 3.5)
s
Ao

()

Fig. 3.5
-

Un punct material fixat in spatiu nu are

nici un grad de libertate (fig. 3.6)

z
M
(x,y,z)
k
i

y
Fig. 3.6

22

Axioma legaturii: Orice legatura poate sa fie inlocuita cu o forta de legatura sau un sistem de forte
de legatura .
forta de legatura = reactiune (N)
3.2.1. Echilibrul punctului material cu legaturi ideale (fara frecare)
Se numesc legaturi ideale acele legaturi care nu comporta frecari .
Conditia de echilibru sistemul de forte alcatuit din fortele efectiv aplicate si fortele de legatura sa
fie echivalent cu zero .

F + N = 0

(11)

Fi fortele efectiv aplicate

N rezultanta fortelor de legatura
Sub actiunea fortelor efectiv aplicate si a fortelor de legatura, punctul material poate fi considerat
punct material liber si echilibrul se poate studia ca la punctul 3. 1.
Legaturi : 1) bilaterale legatura pe care punctul material nu o poate parasi in nici un sens (fig. 3.7)
2) unilaterale legatura pe care o poate parasi (fig. 3.8)
1)

cursor

bara

tor

Fig. 3.7
2)

interior cilindru

sfera

fir

fir

Fig. 3.8
Solutiile care sunt posibile pentru legaturi bilaterale nu sunt posibile pentru legaturi unilaterale .

23

Aplicatia 2
Date : G , , (fig. 3.9)
Se cere : F = ? pentru echilibru
Conditia de echilibru :
G + F + N = 0 (11)

x
N

F=?
G

Fig. 3.9
Descompusa pe axe relatia (11) devine:
Xi = 0 F cos G sin = 0

Yi = 0 N F sin G cos = 0

(12)

F = Gtg
G
N=
cos

(13)
(14)

3.2.2. Echilibrul punctului material cu legaturi cu frecare

La considerarea fortelor de legatura ale punctului material rezemat pe o suprafata sau o curba,
trebuie sa tinem seama si de componenta tangentiala (T) a acestora denumita forta de frecare de
alunecare, care se opune miscarii sau tendintei de miscare a punctului material .
Se considera o suprafata rugoasa pe care se afla un corp de greutate G tras cu o forta orizontala F
(fig. 3.10) .
F

G
Fig. 3.10
Se asimileaza corpul cu un punct material si se izoleaza prin introducerea reactiunii normale la plan.
Conditia vectoriala de echilibru este :
G+F+N = 0
(15)
N
Prin proiectare pe axe relatia (15) devine: (fig. 3.11)
F
G + N = 0
F=0
(16)

G
R
Fig. 3.11
Experimental se constata ca miscarea nu are loc chiar pentru F 0 . Aceasta a dus la concluzia ca
exista o forta T care se opune miscarii numita forta de frecare la alunecare .

24

Deci conditia corecta de echilibru este (fig. 3.12) :

G+F+N+T = 0
(17)
R
Rt
forte efectiv aplicate forte de legatura

Rt
N
F
T
G
R
Fig. 3.12

3.2.2.1. Frecarea de alunecare. Legile frecarii ( Coulomb 1779 )

1) Valoarea maxima a fortei de frecare de alunecare nu depinde de viteza relativa a corpului si
de marimea suprafetei de contact cu planul.
2) Forta de frecare de alunecare maxima este proportionala cu reactiunea normala N .
|Tmax|=|N|
- coeficient de frecare adimensional
(18)
Proprietatile lui T :
- directia ei este tangenta la suprafata sau curba de reazem a punctului material
- sensul ei este invers tendintei de alunecare a punctului material
- echilibrul se realizeaza pentru valori ale fortei de frecare T N -conditia de echilibru.
Conditia de echilibru pentru un punct material supus la legaturi cu frecare :

F
R

+ N+T = 0

(19)

Rt

3.2.2.2. Unghi de frecare

Se noteaza cu unghiul dintre N si Rt (fig. 3.13)
T
var iabil R t = T + N
Ni
La limita T = Tmax si notand max = =>

Rt

tg =

Tmax N
=
=
N
N
tg =
Echilibrul se realizeaza pentru T

Fmax
Tmax

tg =

G
(20)
Tmax

:N

T Tmax
=
N
N
tg tg = arctg unghi de frecare

Fig. 3.13

( 21)

Conditia rezida in faptul ca rezultanta fortelor exterioare R = G + F sa faca cu normala in

punctul de contact un unghi mai mic decat unghiul de frecare .

25

Aplicatia 3
Date : G , , (fig. 3.14)
Se cere : F = ? pentru echilibru

Cazul 1 (fig. 3.15)

Conditia de echilibru :
G + F + N + T =0

(22)

Fig. 3.14

Tendinta de alunecare
F

Fig. 3.15
Proiectata pe axe relatia (22) devine (fig. 3.16) :
T + F cos G sin = 0
Xi = 0

N G cos F sin = 0
Yi = 0
T N
T = G sin F cos
N = G cos + F sin
G sin F cos (G cos + F sin ) F
FG

sin cos
cos + sin
sin cos f 0
sin f cos
tg f
dar = tg
sin
sin
cos
cos
FG
sin
cos +
sin
cos
F Gtg ( ) pentru echilibru

x
N

(23)

G sin G cos
cos + sin

Fig. 3.16

(24)
sin cos p 0
tg p punctul material este in echilibru
F si chiar F = 0 (autofixar e)

(25)

(26)

26

Cazul 2 (fig. 3.17)

Conditia de echilibru :
G+F+N + T =0

(27)
y

x
N

Tendinta de alunecare

Fig. 3.17

Proiectata pe axe relatia (27) devine:

F cos T G sin = 0
Xi = 0

N G cos F sin = 0
Yi = 0
T N

(28)

(29)

G(sin + cos )
cos sin

cos sin f 0
cos f sin
1
f tg

F Gtg ( + ) pentru echilibru

cos sin p 0
cos p sin
1
tg f

F punctul material nu urca

pe plan inclinat (autoblocar e )

27