Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie....................................................................................................................................... 124
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
1
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
Tub carotier
L = 760mm
ext = 50mm
int = 35mm
0,15m Mar I -
fixare
Mar II 0,15m
0,30m
Mar III 0,15m
51mm 36mm
2
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
3
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
4
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
Dispozitiv Dispozitiv
SPT SPT
FORMAIUNEA FORMAIUNEA
ACOPERITOARE ACOPERITOARE
d
COMPRESIUNE
ZON DE
h=?
47d
ROCA DE BAZ ROCA DE BAZ
3.a. 3.b.
Cele mai frecvente erori apar n stratele ce conin claste ce depesc diametrul tubului
carotier, caz n care valorile NSPT sunt semnificativ mai mari, interpretarea putnd fi
eronat (fig. 1.3.a.). Se recomand o ptrundere pe minim 3m n presupusa roc de
baz pentru o interpretare sigur a rezultatelor.
O eroare mai greu detectabil intervine la contactul dintre un strat de consisten
sczut i roca de baz. n zona de influen a tubulaturii (de diametru d) apreciat ca
avnd o grosime ce variaz ntre 4d i 7d, valorile NSPT sunt semnificativ crescute,
datorit efectului de compresiune a aparaturii (fig. 1.3.b.).
Cea mai evident surs de erori rezid n nsi procedura de lucru, n care se
raporteaz numrul de lovituri necesare traversrii unei distane de 30cm, astfel c
valorile NSPT nregistrate sunt reprezentative doar pentru strate de grosimi de minim
30cm plus grosimea zonei de influen (47d). Procedura SPT mediaz astfel
rezistena la penetrare a stratelor strbtute, iar orizonturile de consisten redus cu
grosimi mai mici de 5060cm pot fi total ignorate dac ncercarea nu este nsoit de o
analiz atent a probelor prelevate n carotier.
5
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
N 60 = N SPT C E C B C S C R [1.1.]
Intervalul de variaie al coreciei de energie CE este foarte mare, motiv pentru care
estimarea acestui factor este foarte important. Instalaiile comercializate de SPT
trebuie periodic etalonate n vederea stabilirii acestei corecii prin proceduri
standardizate (ASTM D 4633).
Valorile corectate N60 sunt n continuare normalizate la 100KPa (1 at.) n concordan
cu sarcina geologic la adncimea la care sunt msurate.
Valorile corectate i normalizate se noteaz (N1)60 i se obin cu formula:
6
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
Densitatea relativ este estimat de ctre diveri autori (Mayne, P.W., 2001) n raport
cu valorile penetrrii dinamice standard (SPT) corectate i normalizate (N1)60 cu
urmtoarele formule:
7
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
( N1 ) 60
D 2r = [-] [1.5.]
60
100
sau
( N1 ) 60
Dr = 100 [%] [1.6.]
C P C A C RSC
n care
C P = 60 + 25 lg D 50 , corecie de granulozitate (D50 diametrul corespunztor
procentului de 50% din curba granulometric);
C A = 1,2 + 0,05 lg( t / 100) , corecie de vrsta formaiunii (t vrsta estimat a
formaiunii n ani);
C R = (RSC) 0,18 corecie a raportului de supraconsolidare.
E=8N [1.7.]
n care E este modulul de deformaie liniar [daN/cm2], N este numrul de lovituri din
ncercarea SPT;
1
= C1 + C 2 N [1.8.]
mv
8
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
2,4<C1<7,1 MPa,
0,33< C2<1,18MPa
sunt coeficieni alei n funcie de natura terenului strbtut.
Norma american de drumuri AASHTO, 1996, propune urmtoarele corelaii ntre
tipul de roci i modulul de deformaie liniar :
50
.
Modul de deformatie liniara E(MPa)
45
40
35
30
Nisipuri
25
Nisipuri
20
prfoase
15
10
5
Rezistenta SPT normalizata N1(60)
0
0 10 20 30 40 50 60
Fig.1.5. Estimarea modulului de deformaie liniar dup Bowels
(dup Mayne, P.W., 2001)
9
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
O corelaie foarte utilizat ntre valorile corectate N60 i ', a fost propus de
Schmertmann, 1975, ec.1.11., fig.1.6 :
0,34
' vo
1
' tan N 60 / 12,2 + 20,3 [1.11.]
p a
n care 'vo este sarcina geologic efectiv la adncimea penetrrii, iar pa presiunea
atmosferic.
60
=4 5
= 50
50
Rezistenta SPT corectata (N) 60
=4 0
40
30
=3 5
20
=3 0
10
=2 5
0
0 50 100 150 200 250 300
Sarcina geologica efectiva (KPa)
10
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
O alt corelaie de acest tip este dat de Perry, 1977, sub forma:
N
= 25 + 28 [1.12.]
vo
n care ' este unghiul efectiv de frecare interioar [o], iar este eroarea standard
utilizat n regresia avnd media 0 i deviaia standard 2.3.
50
' (o)
40
35
' = 15,4 N1(60) + 20
30
25
20
0 10 20 30 40 50 60
Rezistenta SPT corectata si normalizata (N1)60
Relaiile 1.13., 1.14. de mai sus subestimeaz cu circa 1o valorile unghiului efectiv de
frecare interioar pentru depozite situate la adncimi <1216m, iar sub aceste
adncimi diferenele fa de valorile obinute n laborator variaz cu 2o-3o.
Autorii consider c variaii ale valorilor unghiului de frecare interioar de pn la 4o
sunt induse de utilizarea aparaturii automate de execuie a penetrrilor standard.
Toate aceste corelaii au fost stabilite n nisipuri n care fraciunile praf sau argil erau
nesemnificative. Pentru cazurile nisipurilor argiloase, nisipurilor prfoase sau ale
nisipurilor micacee, valorile estimate ale unghiului de frecare interioar sunt mai mici.
11
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
N=60 6
2
5
N=40 4
N=30
3
N=20 2
N=10 1
N=5
0
0 1 2 3 4 5 6
Latimea fundatie (m)
Fig. 1.8. Estimarea presiunii admisibile n funcie de valorile NSPT
(dup Terzaghi si Peck, 1957)
NB D f
p a = 3,281 1 + [1.15.]
30 B
12
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
n care:
pa = presiunea admisibil (daN/cm2);
N = valoarea medie, corectat NSPT sub talpa fundaiei;
B = limea fundaiei (m);
Df = adncimea de fundare (m).
Acelai autor propune urmtoarele formule pentru estimarea presiunii nete, necesare
pentru realizarea unei tasri de 25,4mm (1inch):
n care:
q net = q tot D f (KPa),
iar B i Df au semnificaia dat mai sus.
so
q net = 19,16 NFd pentru B < 1,22m;
25,4
2
[1.17.]
3,28B + 1 s o
q net = 11,98 NFd 3,28B 25,4 pentru B 1,22m
n care:
so este tasarea admisibil (mm);
Fd = 1 + 0,33(D f / B) 1,33 este un factor de adncime adimensional.
sau
N
q a = 0,05 Fd pentru B < 1,22m;
2 ; [1.18.]
q = N B + 0,30
a 0,08 pentru B 1,22m
B
13
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
n care B este limea fundaiei (m), N este valoarea medie a penetrrii dinamice
standard, calculat pe o adncime egal cu B, iar T este o variabil aleatoare din punct
de vedere statistic, stabilit pentru o distribuie normal cu o medie de 2,23 i o
deviaie standard 0,26.
Ecuaia de mai sus are o variant utilizat atunci cnd probabilitatea de a se depi
tasarea de 25,4mm este de cel puin 30%:
1,4
N
q a = q 2,5 = 10,9 [1.20.]
B 0, 7
p cr = q ult = 30 N [1.21.]
1
p cr = q ult = ' DN q + ' BN [1.22.]
2
'
Bowels, 1996: N q = e tan ' tan 2 45 o + [1.23.]
2
(
Brinch-Hansen, 1970: N = 1,5 N q 1 tan ') [1.24.]
14
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
0 0 0
0 0.5 1 1.5 0 0.5 1 1.5 0 0.5 1 1.5
Latimea fundatiei B(m) Latimea fundatiei B(m) Latimea fundatiei B(m)
Fig. 1.9. Estimarea presiunii admisibile n funcie de valorile penetrrii dinamice standard, pentru o tasarea so<2,54cm.
(dup Peck, Hanson si Thornburn, 1974)
15
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
1,9q
s i = N pentru B < 1,25m;
2 [1.25.]
s = 2,84q B pentru B > 1,25m
i N B + 0,33
q B
s i = 1,485 pentru nisipuri si pietrisuri
2N
[1.26.]
s = 1,485 q B pentru nisipuri prafoase
i N
n care q este presiunea net transmis de fundaie (daN/cm2), iar N este valoarea
medie a penetrrii dinamice standard la o adncime egal cu B (limea fundaiei-m).
qB
si = CDC W CT [1.27.]
N
n care:
=200;
q este presiunea net transmis de fundaie (MN/m2);
CD este un factor de influen al adncimii de fundare redat n fig.1.10 a;
CW este un factor de influen al nivelului apei subterane, care se poate determina
cu una din relaiile de mai jos.
Dw
C W = 1 + D + 3B / 4 pentru 0 D w D f
f
[1.28.]
C = 1 + D w (2B + D f D w ) pentru D f D w 2B
W 2B(D f + 0,75B)
3N1 + 2 N 2 + N 3
N=
6
n care:
N1 valoarea medie NSPT nregistrat ntre talpa fundaiei i adncimea 3B/4;
16
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
5 1
4
0.75
3
CD
CT
0.5
2
0.25
1
0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 0.5 1 1.5 2
D/B T/B
Fig.10.a Fig.10.b
s i = f s f1 a I c B 0,7 [1.29.]
n care:
si reprezint tasarea instantanee, (mm);
2
1,25L / B
fs = factor de form a fundaiei de lungime L (m) i lime B (m);
L / B + 0,25
H z H o
f1 = o factor de corecie al stratului necoeziv, f1=1, dac Ho>z1;
z1 z1
Ho grosimea stratului necoeziv (m);
z adncimea medie a stratului necoeziv, msurat de la suprafaa terenului, (m);
z1 grosimea zonei active a construciei, (m), care se va considera:
z1 = B 0,763 n situaia n care valorile penetrrilor dinamice standard cresc
n adncime sau rmn aproximativ constante;
z1 = 2B , dac valorile NSPT scad n adncime.
a presiunea admisibil transmis pe talpa fundaiei (KPa);
1,71
Ic = indice de compresibilitate (-);
N1SPT
,4
17
Investigaii geotehnice in situ
SPT-Standard Penetration Test
n care ' vo este sarcina geologic la baza excavaiei (KPa), iar restul termenilor
i pstreaz semnificaia expus mai sus.
Aceiai autori estimaz tasarea total a terenurilor necoezive sub aciunea unei
construcii cu formula:
' a
s t = f s f1f t vo f + (q '' vo )a f [1.31.]
3
n care:
f s , f1 i pstreaz semnificaiile de mai sus;
f t este un factor de compresiune secundar care poate avea expresiile:
f t = 1,3 + 0,2 log(t / 3) pentru sarcini statice;
f t = 1,7 + 0,8 log(t / 3) pentru sarcini oscilante.
n relaiile de mai sus, t 3ani este timpul de la terminarea construciei.
p net
si = [1.32.]
0,41N corectat
n care:
p net = q a D f presiunea net (KPa);
N corectat = C N C W N SPT este valoarea corectat a rezultatelor penetrrii
dinamice;
CN este factorul de corecie a penetrrii standard n raport cu sarcina geologic,
care poate lua expresiile:
95,8
CN = pentru C N 2 sau (Liao i Whitman, 1985)
' zo
1916
C N = 0,77 log pentru C N 2 i ' zo > 24KPa (Peck et.al., 1974)
'
zo
CW este factorul de corecie al apei subterane, care are formele:
1 zw
CW = + 1 pentru 0 z w (D f + B) , respectiv
2 2(D f + B)
C W = 1 pentru z w (D f + B) , zw adncimea apei subterane.
18
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
n prezent sunt utilizate mai multe tipuri constructive de aparaturi care difer n
principal prin masa berbecului cu ajutorul cruia se aplic loviturile (detalii asupra
aparaturilor disponibile vor fi date n 2.2.) Conform normativului sus-numit sunt
utilizate urmtoarele aparaturi, respectiv proceduri de lucru:
penetrare dinamic uoar (DPL, abreviat n romn PDU), care folosete
masa cea mai mic a berbecului;
penetrare dinamic medie (DPM, abreviat n romn PDM), utiliznd o mas
medie;
penetrare dinamic grea (DPH, sau PDG n romnete), folosind o mas mare;
penetrare dinamic foarte grea (DPSH-A,B, sau PDSG), folosind cele mai
mari mase disponibile.
Rezultatele pot fi utilizate pentru determinarea preliminar a stratificaiei
geostructurilor predominant necoezive, controlul calitii lucrrilor de umplutur sau
pentru evaluarea diferitelor proprieti fizico-mecanice ale depozitelor pe baza unor
corelaii specifice.
19
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
20
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
21
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
(a)
(b)
22
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
G12 h
Rd = [2.1.]
Ae(G1 + G 2 )
n care:
G1 = greutatea berbecului (KN);
G2 = greutatea tijelor, nicovalei, sistemului de ghidaj i a conului (KN);
h = nlimea de cdere a berbecului (m) ;
A = aria seciunii transversale a conului (m2);
e = ptrunderea conului sub o singur lovitur (m)
100
ID(%)
10
N10(bat/10cm)
1
1 10 100
23
Investigaii geotehnice in situ
PD - Penetrare dinamic
Pentru obinerea altor parametri (e, M2-3) se face mai nti transformarea valorilor
rezistenei dinamice (Rd) n rezisten static pe con (Rp) utiliznd relaiile exprimate
n tabelul 2.2., iar apoi se folosesc formulele 3.53. i 3.55. care vor fi prezentate n
subcapitolul 3.5.5.
Tabel 2.2.
Domeniu de aplicabilitate Tip de Relaie de
aparatur legtur
Nisipuri mijlocii i fine DPL Rp=0,203N10 [2.3.]
Nisipuri fine DPH Rp=0,28N20 [2.4.]
Nisipuri medii i grosiere DPH Rp=0,66N20 [2.5.]
Rd Rd
q ad [2.6.]
15 5
24
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
25
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
nclinometre
Geofoni
Manon de
friciune
Senzori de
defomaie
Traductori de
presiune
Filtre poroase
locatia u2
3.2. ISTORIC
Aparatura a fost proiectat de Departamentul de Lucrri Publice al Olandei n anul
1930, iar n 1932 P. Barentsen a folosit-o pentru prima dat pentru verificarea unei
umpluturi de 4m grosime (P.W.Mayne, 2007). Dispozitivul mecanic originar avea
dou seturi de tubulaturi, cea extern protejnd conul interior conectat la un
26
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Sistem hidraulic de
mpingere a prjinilor
Sistem de
ancorare
Ptrundere continu
Ic = nclinare
cu viteza de 20cm/s
fs = rezisten lateral
(pe manta)
27
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
28
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Varianta standard
d=43,7mm
Aria bazei 10 cm2
2
d=35,7mm d=35,7mm d=35,7mm
15 cm2
h = 134mm
29
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
30
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
F
qc = c [3.1.]
Ac
q t = q c + (1 + a n )u 2 [3.2.]
1
(p) reprezint efortul litostatic maxim la care a fost supus roca pe parcursul istoriei sale. Din punct
de vedere geomecanic, aceast valoare este important deoarece ea definete limita ntre deformaiile
elastice reversibile i cele inelastice, parial reversibile (Xiujuan Yang et. Al, 2009)
31
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
us= u3 us= u3
As2
As = Aria
Cavitatea suprafeei laterale a
intern a mantalei conului
conului (15mm2)
Mantaua
conului
As1
d2
an =
d D2
u bt = u2 u bt = u2 q t = q c + u bt (1 a n )
D D u A u bt A S1
f t = f s + s S2
AS
uvrf = u1 uvrf = u1
32
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
F
fs = s [3.3.]
As
f t = fs bn u 2 [3.4.]
33
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
f
FR = s 100 (%) [3.5.]
qt
Valorile mari sunt asociate rocilor argiloase (avnd coeziune crescut i frecare
redus), n timp ce valorile reduse sunt proprii rocilor nisipoase sau argilelor uscate.
Astfel, valori ale FR<11,5% sunt specifice nisipurilor curate i argilelor senzitive,
iar valori n intervalul 34%<FR<10% sunt specifice argilelor i prafurilor.
Fig. 3.6. Exemplificarea diferenelor dintre valorile corectate i cele necorectate ale
rezistenei pe vrf. (dup P.W. Mayne, 2007)
34
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
u 2 u o
Bq = [3.6.]
q t vo
Acesta este folosit pentru normalizarea valorilor CPTu n scopul clasificrii rocilor
traversate i estimrii rezistenei la forfecare nedrenate (su), aa cum se va arta n
3.5.
Adncime (m)
Fig. 3.7. red rezultatele a cinci teste de penetrare tip CPTu, executate n aceeai
locaie (poligonul naional de geotehnic experimental, Northwestern University
Evaston, Chicago, USA) cu dispozitive diferite din punct de vedere constructiv.
Dac pe diagramele presiunii pe con corectate i ale frecrii pe manta valorile obinute
sunt foarte asemntoare - ceea ce confirm repetabilitatea bun a testului - pe
diagrama presiunii apei din pori se pot remarca diferenele semnificative ale valorilor
acestui parametru, datorate poziiei pietrelor poroase n dispozitivul CPTu.
35
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Zon de rezisten
pasiv sub nivelul
conului
Zona 1
Zona 2
36
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
37
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Nisip qt>5MPa
Nisip imersat
qt>5MPa, FR1%,u2uo
Argil nisipoas
38
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
u2
Tare 30
uo
<1
Argile senzitive - -100<u2<100 -
fs 0
39
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
(a) (b)
fs
f v f 1 Fig. 3.13. Diagrame de interpretare CPT
FR1 = s1 100 = 100 = s 100
q c1 qc q c ( v ) n 1 (dup Douglas i Olsen, 1988)
(a) n funcie de FR1 i qc1;
qc ( v ) n n=constant a conului;
q c1 =
( v )n (b) n funcie de valorile N1, valori corectate
ale penetrrii dinamice standard
40
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Fig. 3.14. Hri de clasificare simplificat pentru con de friciune electric standard
(dup Robertson et.al., 1986)
41
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
q vo
- rezisten pe con normalizat (-), q n = t , [3.8.]
'vo
42
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
fs
- raport de friciune normalizat (%), f n = 100 , [3.9.]
q t vo
care mpreun cu presiunea normalizat a apei din pori - Bq (ec.3.6.), au fost inclui
de Jefferies&Davis (1993) n formula indicelui de clasificare al rocilor pe baza
penetrrii statice pe con, *Ic.
Relaia de mai sus permite ncadrarea rapid ntr-o categorie granulometric a rocilor
traversate de penetrarea pe con, prin raportarea valorilor obinute la limitele de
variaie ale acestui indice, limite ce sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Ultimele dou diagrame prezentate sunt cele mai utilizate n practica penetrrilor
statice pe con, fiind reunite sub denumirea generic SBT soil behavioral type.
Jamiolkowski et. al., 2001, propune pentru depozite detritice urmtoarele relaii de
normalizare a rezistenei pe con, a frecrii laterale i a presiunii apei din pori:
qt
atm qt
q t1 = = [3.11.]
0 ,5
' vo (' vo atm )0,5
atm
fs
f '= [3.12.]
' vo
u
U' = [3.13.]
' vo
n care atm = 100KPa = 1at. = 1bar este presiunea atmosferic. Valorile U < 1 sunt
specifice nisipurilor, U > 3 argilelor, iar 1 < U < 3 varietilor granulometrice
intermediare (argil nisipoas, nisip argilos, praf nisipos, nisip prfos etc).
Proceduri alternative de normalizare i clasificare a rocilor pe baza valorilor CPT au
fost elaborate de Kulhawy&Mayne, 1990, Olsen&Mitchell, 1995, Zhang& Tumay,
1999, Boulanger&Idriss, 2004, Moss et.al., 2006.
43
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
q t1
- pentru depozite normal consolidate Dr = 100 [3.14.]
300
44
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
100
80
70
60
50
40
30
Fig.3.16.Evaluarea strii
20
de ndesare a nisipurilor
10
cuaroase n funcie de
Rezistenta pe varf normalizata qt1(-)
rezultatele CPT .
(dup Kulhawy&Mayne, 1991)
0
0 100 200 300 400 500 600
100
Nisipuri calcaroase
90
80
Densitate relativa Dr (%)
70
60
50
40
30
q t atm
20 Dr = 1000,268 ln 0,675
'
vo atm
10
0
10 100 1000
Rezistenta pe con normalizata qt1 (-)
45
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
q t1
- pentru depozite supraconsolidate Dr = 100 [3.15.]
300 OCR 0, 2
qc
n care q t1 = este rezistena pe vrf normalizat, qc este rezistena
(' vo )0,5
pe vrf citit iar ' vo este efortul litostatic efectiv. Relaiile (3.14., 3.15.) pot fi
mbuntite lund n considerare i influenele granulometriei, vrstei
depozitelor sau raportului de consolidare (OCR).
q t atm
Dr = 1000,268 ln 0,675
' [3.16]
vo atm
46
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
26.0
z = 1m
24.0 st = 8,32lg(Vs) 1,61lg(z)
Greutate volumica in stare saturata
z = 10m
22.0 z = 100m
20.0
st (KN/m )
3
18.0
16.0
14.0
12.0
Viteza undelor secundare Vs (m/s)
10.0
10 100 1000
26.0
3
st = 2,6 lg(fs) + 15 s 26,5 s =2,9g/cm
24.0
Greutate volumica in stare saturata
3
s=2,8g/cm
22.0 s=2,7g/cm
3
3
s=2,6g/cm
20.0
st (KN/m )
3
3
s=2,5g/cm
18.0 3
s=2,4g/cm
16.0
14.0
12.0
CPT-Frecare laterala fs (KPa)
10.0
1 10 100 1000
47
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Schmertmann, 1978; Jamiolkowski, et.al., 1985; Mayne, 2006). Acesta din urm a
stabilit pentru o gam larg de tipuri litologice (nisip, praf, argil) o relaie de forma:
1000 'C=10
'C=5
'C=2
Modul de deformatie edometric
100 'C=1
D' (MPa)
10
Fig. 3.20. Corelaia ntre rezistena net pe con i modulul de deformaie edometric
(dup P.W. Mayne, 2007)
q B = N q ' vo [3.21.]
48
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
qB q
N q = N q (' ) = = t [3.22.]
' vo ' vo
respectiv
q
' = arctg 0,1 + 0,38 lg t [3.23.]
' vo
55
Unghi efectiv de frecare interioara ' (o)
q
' = arctg 0,1 + 0,38 lg t
50 ' vo
45
40
35
Cercetri mai recente s-au bazat pe execuia in situ a ncercrilor CPTu i prelevarea
de probe netulburate (prin nghe), din depozite necoezive (Wride at.al., 1990, 2000,
Canada; Mimura, 2003, Japonia; Lunne et.al., 2003, Norvegia, Lee et.al., 2000 China;
Ghionna &Porcino, 2006 Italia), care au fost supuse ncercrilor de forfecare triaxial.
Cu excepia probelor din Canada, prelevate din depozitele unor iazuri de decantare
avnd un procent apreciabil de minerale argiloase (18-26%), restul rezultatelor au
confirmat n foarte mare msur relaia (3.24.) de corelare ntre unghiul efectiv de
frecare interioar (- grade) i rezisten la vrf normalizat prin relaia
Jamiolkowski et.al., 2001, (ec.3.11.), propus de Kulhawy&Mayne, 1990:
49
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
50
45
40
35
n care:
u uo
- Bq = 2 (-);
q t vo
q vo
- Q= t (-).
' vo
q vo
su = t [3.26.]
N kt
n care Nkt este un factor adimensional. Valorile Nkt specifice fiecrui tip litologic,
precum i relaia su-Nkt au fost intens cercetate n deceniile anterioare
(Keaneny&Mitchell, 1986; Konrad&Law, 1987, Ladd, 1991), fr a se ajunge la
consens deoarece valorile su nu sunt unic determinate, ele depinznd de direcia de
50
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
su
= 1 / 2 sin ' OCR [3.27.]
' vo
n care:
su
= 0,22OCR 0,80 [3.28.]
' vo
n sfrit, pentru roci avnd OCR<2, Trak, et.al., 1980; Terzaghi, at.al., 1996, pe baza
unor analize de stabilitate inverse, atest c rezistena la forfecare nedrenat
mobilizat poate fi exprimat i n raport cu efortul de preconsolidare (P) exprimabil
la rndul su pe baza rezultatelor CPT:
s u 0,22' P [3.29.]
n fig. 3.23. este prezentat un exemplu ilustrativ n care, pe baza datelor publicate de
DeGroot&Lutenegger, 2003, se demonstreaz validitatea ecuaiilor 3.26. i 3.31. prin
confruntarea valorilor rezistenei la forfecare nedrenate i a valorilor OCR, obinute
pe baza rezultatelor CPT, cu datele experimentale de laborator ale acelorai parametri.
Demonstraia fcut de P.W.Mayne, 2007, se refer la datele in situ i de laborator
obinute pe amplasamentul pistei experimentale a Universitii Massachusetts -
Amherst.
Profilul litologic este compus din 1m de umplutur de material argilos, sub care se
dezvolt un nivel de 3m de argil aflat n stare plastic vrtoas la tare, urmat de 8m
de argil prfoas plastic consistent.
n cazul proiectelor importante se recomand ca valorile su obinute prin ncercri
CPT, s fie ntotdeauna confirmate de una sau mai multe metode alternative in situ
(ncercarea de forfecare cu palete) sau de laborator (forfecare direct, triaxial).
51
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Fig. 3.23. Rezultatele studiului experimental de corelaie a rezultatelor CPT cu rezultatele de laborator obinute prin teste de consolidare n
edometru, respectiv prin forfecare direct pe amplasamentul pistei experimentale a Universitii Massachusetts-Amherst.
(dup P.W. Mayne, 2007)
52
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
vo P
1
Indicele porilor e (-)
0.9 Cr
0.8
OCR = P /vo
Cc
0.7
0.6
Cs
0.5
0.4
Efort efectiv 'vo (KPa)
0.3
1 10 100 1000 10000
Fig. 3.24. Exemplificarea modului de determinare a presiunii de
preconsolidare pe baza compresiunii n edometru
n acest context Mayne, P.W., et.al., 2001, evalueaz, pe baza unui numr de 24 de
seturi de date achiziionate din nivele argiloase, corelaiile dintre presiunile de
preconsolidare determinate n laborator i valorile obinute pe baza ncercrilor CPTu,
cu formulele de mai jos:
q ' vo
' P = t [3.30.]
3
respectiv
u u u
' P = 1 o = [3.31.]
2 2
53
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
10000
Efort de preconsolidare 'P (KPa)
1000
qt
100
(a)
10
100 1000 10000
10000
Efort de preconsolidare 'P (KPa)
1000 u1
100
(b)
10
10 100 1000 10000
Chen &Mayne, 1996, au reuit stabilirea urmtoarelor relaii empirice ntre presiunea
apei din pori msurat n ncercarea CPTu i efortul de preconsolidare, pe baza unui
numr de 1495 de msurtori executate pe 144 de amplasamente:
- pentru sistemul tip 1 (cu msurarea u1 pe suprafaa conului):
0,92
' p u1
= 0,91 I P 0,21 avnd trendul mediu de ecuaie
atm atm
54
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
0,93
' p u 2
= 1,03 I P 0,18 cu trendul mediu
atm atm
100
'p/ atm
u1
10
Ip=10
Ip=30
Ip=100
1
'p = 0,40(u1 u o )
(u1-uo )/
atm
0.1
0.1 1 10 100
100
'p/ atm
u2
10
Ip=10
Ip=30
Ip=100
1
Fig. 3.26.
'p = 0,53(u 2 u o ) Corelaii ale efortului de
preconsolidare cu excesul
(u2 -uo)/
atm presiunii apei din pori
0.1 (dup Chen&Mayne, 1996)
0.1 1 10 100
55
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
1/
1 q t u 2
OCR = 2 [3.34.]
1,95M c + 1 ' vo
n care:
q u 2
- t presiunea efectiv pe con, normalizat [-];
' vo
- Mc = 6 sin ' /(3 sin ' ) , iar unghiul efectiv de frecare interioar;
- 1 Cs / Cc , iar Cs, Cc au semnificaia indicat n fig. 3.24.
Pentru nisipuri, ecuaia [3.34.] devine:
1
0,22 sin '0, 27
qt
0,192
OCR = atm [3.36.]
(1 sin ') ' vo 0,31
atm
n care este unghiul efectiv de frecare interioar al nisipurilor, iar atm este
presiunea atmosferic.
Verificarea formulei de mai sus a fost fcut de autor, pe baza datelor primare CPTu
in situ, achiziionate ntr-o carier din vecintatea oraului Stokholm de Dahlberg,
1974.
Cariera exploata nisipuri Holocene, medii-mari cu o grosime iniial de 24m, dispuse
peste roca de baz. Dup ndeprtarea a 16m de nisip, o serie de determinri in situ
(CPTu, greutate volumic, etc.) au fost executate pe cei 8m rmai.
Nisipul rmas, aflat deasupra nivelului hidrostatic (situat la contactul cu roca de baz),
a prezentat urmtoarele caracteristici:
- diametru mediu 0,7mm<d50<1,1mm;
- coeficient de neuniformitate 2,2< Un<3;
- densitate medie =1,67g/cm3;
- grad mediu de ndesare Dr60%.
Figura 3.27. prezint rezultatele a patru determinri CPTu executate i, n paralel,
valorile OCR evaluate cu formula (3.36.), respectiv calculate cu relaia:
56
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
v ' vo
OCR [3.37.]
' vo
( )
n care v = (16m ) 16,4KN / m 3 = 262KPa .
Valori OCR
Adncime (m)
calculate prin
ndeprtarea a
16m de depozit
Fig. 3.27. Rezultate OCR calculate cu formula (3.36.) i msurate (Dahlberg, 1974)
n cariera de nisip Stockholm. (dup Mayne, P.W., et.al., 2001)
57
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Fig. 3.28. Procedura de determinare a timpului de disipare a presiunii apei din pori
pe baza msurtorilor CPTu. (dup Mayne, P.W., et.al., 2001)
1, 25
1
k
251 t 50
58
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
1,25
1
k [3.38.]
251 t 50
T * a 2 IR
ch = (cm2/min) [3.39.]
t 50
n care:
- T* este factorul de timp modificat (din teoria consolidrii), pe care autorii l
estimeaz T*=0,118 n cazul piezoconurilor tip 1 (msurarea u pe suprafaa
lateral), respectiv T*=0,245 pentru piezoconurile tip 2 (cu msurarea u pe umr);
- a este raza probei (m);
- t50 (min.) timpul necesar disiprii a 50% u, pe baza nregistrrilor CPTu;
- IR= G/su indice de rigiditate al rocii (G modulul de deformaie transversal
KPa, su rezistena la compresiune monoaxial- KPa). Pentru roci argiloase, IR
se poate obine fie de pe curbele efort/deformaie obinute n triaxial, fie prin
masurtori individuale ale G i su, fie prin corelaii empirice cum este cea
prezentat mai jos (ec. 3.40., fig. 3.31.), estimat de Keaveny &Mitchell,
1986, n funcie de indicele de plasticitate (IP) i raportul de supraconsolidare
(OCR) n teste de compresiune triaxial anizotropice.
137 I P
exp
IR = 23 [3.40.]
0,8
(OCR 1) 3,2
1 + ln 1 +
26
59
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
1000
IR=500
Coeficient de consolidare ch (cm /min)
100 IR=200
2
IR=100
10 IR=50
IR=20
0.1 u2
0.01
0.001
0.1 1 10 100 1000 10000
t 50 (min)
300
250
Indice de rigiditate (IR=G/s u )
Ip=10%
200
Ip=20%
150
Ip=30%
100
Ip=40%
50 Ip=50%
Ip>50%
0
1 2 5 OCR 10
60
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
1,5 q
I R = exp + 2,925 t vo 2,925 [3.41.]
M q t u 2
n care M = 6 sin ' /(3 sin ' ) . Rezultatele date de expresia 3.41., depind
semnificativ de acurateea msurtorilor CPT, respectiv de saturarea complet a
pietrelor poroase, precum i de corectarea valorilor nregistrate qc.
Fig. 3.32. Rezultate CPT pre i post compactare (dup P.W. Mayne, 2007)
61
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
(nWH)
UE = [3.42.]
s2
n care:
n = numrul de lovituri aplicate unei uniti de suprafa (-);
W = greutatea maiului (MN);
H = nlimea de cdere (m);
s = aria unitii de suprafa (m2).
Relaia 3.42. a fost verificat n cazul unor umpluturi constituite din nisipuri fine i
nisipuri prfoase compactate dinamic n diverse proiecte din Statele Unite ale
Americii i Asia, n care s-a raportat rezisten medie pe con a umpluturii (dup
punerea n oper) la intensitatea energiei aplicate (fig.3.33.).
62
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Tabel 3.5.(continuare)
Metod de mbuntire Referin Utilizarea CPT
a calitii terenurilor
Coloane de piatr spart Durgunoglu, et.al.(1995) Controlul calitii
Chen&Bailey (2004) Utilizarea n nisipuri i prafuri
Shenthan, et.al.(2006) CPT nainte de utilizare
Compactare dinamic Ghosh (1995) Controlul calitii prin CPT
Huang et.al. (1998)
a vo
CSR = med = 0,65 max rd [3.43.]
vo g ' vo
n care:
med = efortul mediu echivalent indus de o solicitate seismic, presupus a avea
65% din efortul maxim indus (KPa);
vo = efortul vertical total (KPa);
' vo = efortul vertical efectiv (KPa);
amax = acceleraia maxim indus (m/s2);
g = acceleraia gravitaional (9,81 m/s2);
rd = coeficient de reducere a eforturilor (de flexibilitate a structurii litologice)
aflat n intervalul 0,5 rd 1, ce depinde de adncimea z a nivelului
analizat (Youd.et.al., 2001);
pentru z 9,15m rd = (131 z) / 131
pentru 9,15m z 23m rd = (44 z) / 37
pentru 23m z 30m rd = (93 z) / 125
pentru z 30m rd = 0,50
indicele de rezisten seismic (CRR) definit ca raportul ntre rezistena la
forfecare dinamic i efortul vertical total de la acea adncime (Carraro, J.A.H.
et.al., 2003). Determinarea CRR se poate face prin dou metode:
a) experimental, n laborator (fig. 3.34.a, b);
b) pe baza CPT, prin relaii numerice (ec.3.45., 3.46.) sau corelaii
semiempirice (fig. 3.35.).
63
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
(b) Numrul de cicluri necesare lichefierii (N), versus indicele de rezisten seismic (CRR).
64
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
2(1 + 2K o )
(CRR ) in situ = 0,9 (CRR ) tx [3.44]
3 3
relaie n care Ko este coeficientul presiunii laterale n stare de repaus.
b). Ct privete determinrile pe baza ncercrilor CPT, pentru nisipuri, Yould et.al.,
2001; Robertson&Wride, 1998, estimeaz valorile CRR specifice unei solicitri
seismice cu magnitudinea de 7,5, cu urmtoarele relaii:
3
(q t1 )cs
CRR 7,5 = 93 + 0,08 dac 50 (q t1 )cs 160 [3.45.]
1000
(q t1 )cs
CRR 7,5 = 0,833 + 0,05 dac (q t1 )cs 50 [3.46.]
1000
n care:
q t1 = este rezistena pe con normalizat, conform ec.3.11.(MPa);
(q t1 )cs = K c q t1 = rezistena pe con normalizat i corectat (MPa) ;
Kc = factor de corecie (-);
Kc = 1,00 pentru * Ic 1,64
Kc = 0,403 * Ic 4 + 5,581 * Ic 3 21,63 * Ic 2 + 33,75 * Ic 17,88
pentru *Ic>1,64
*Ic = indice de clasificare pe baza CPT (ec.3.10., tabel 3.4.)
65
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Fig. 3.35. Exemple de corelaii semiempirice specifice nisipurilor, ntre indicele de rezisten seismic pentru o magnitudine de 7,5 (CRR)7,5
i rezistena pe con normalizat (qt1). (dup Carraro, J.A.H. et.al., 2003)
66
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
s
(CRR ) M = 0,8 u K MSF [3.47.]
' vc
n care:
su = rezistena la forfecare nedrenat obinut prin teste statice de forfecare
direct (KPa)
' vc = efortul efectiv vertical de consolidare (KPa)
K = factor de corecie al efortului de forfecare iniial, estimat de ecuaia 2.48. i
reprezentat grafic n figura 3.36.
0,344
K = 1,344 [3.48.]
0,638
1
0,22OCR 0,8
Fig.3.36. Evaluarea
factorului de corecie
al efortului de forfecare
iniial.(dup Boulanger
&Idriss, 2005)
67
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
MSF
Nisip
MSF = 6,9 e ( M W / 4) 0,058
MSF 1,8
Argila
MSF = 1,12 e(M W / 4) + 0,828 Fig. 3.37. Evaluarea
factorului de corecie
MSF 1,13 a magnitudinii rezistenei
seismice. (dup
Boulanger&Idriss, 2005)
Magnitudinea solicitrii seismice Mw
68
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
- dispozitiv de presare;
- echipament de sondare (penetrare);
- dispozitiv de msurare a rezistenelor la penetrare;
- dispozitiv de ancorare.
F G ct
Rp = c [3.51.]
A
n care:
Fc = fora de mpingere a conului (KN)
G ct = greutatea coloanei de tije i a conului de penetrare (KN)
A = aria seciunii transversale a conului (m2)
69
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
Fl = Ft+Gm-Fc [3.52.]
n care:
Ft = fora total de mpingere a penetrometrului (KN)
G ct = greutatea mantalei (KN)
Tabel 3.7. Estimarea strii de ndesare pe baza rezultatelor penetrrii statice conform
normativului romnesc
Categorii de nisip Adncime de Rezistena pe con (MPa)
penetrare (m) Afnat ndesare medie ndesat
ID<0,33 0,33< ID<0,67 ID>0,67
5 <10 1015 >15
Nisip mare
10 <15 1522 >22
5 <6 610 >10
Nisip mijlociu
10 <9 610 >15
5 <3 36 >6
Nisip fin
10 <4 49 >9
70
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
4. estimarea coeziunii argilelor (c-MPa) aflate n stare plastic moale pentru care
unghiul de frecare mobilizat 0o, cu ajutorul formulei:
c=Rp/14 [3.54.]
(e) g=27KPa
(f) g=40KPa
40 (g) g=55KPa
(h) g=75KPa
(i) g=100KPa
35
a
b
c Fig.3.40. Estimarea
d unghiului de frecare
30 e
f
interioar al nisipurilor
g n funcie de rezistena
h
i
pe con, conform
25 normativului romnesc
0.1 1 10 100
Rezistenta pe con Rp(MPa)
6. Estimarea modulului de deformaie edometric (M2-3, MPa, KPa) cu ajutorul
relaiei:
M 2 3 = R p [3.55.]
71
Investigaii geotehnice in situ
CPT-Cone Penetration Test
10
(-)
9
2
Fig.3.41. Estimarea
coeficientului
1 adimensional n funcie
de rezistena
0
pe con, conform
0.1 1 10 100
normativului romnesc
Rezistenta pe con Rp(MPa)
72
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
73
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
(a) (b)
(c)
Foto 4.1. Dilatometru plat, DMT (dup Marchetti S., et.al., 2001).
a. lamel; b. membran metalic; c. unitatea de control
Butelie
Unitate de de azot
control
mpingere hidraulic
cu viteza de 20mm/s;
Testare la fiecare
200mm sau 300mm
Garnitur
de tiji
Membran
metalic flexibil
d=60mm
74
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
75
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
p1 = B B z M [4.2.]
n care A, B sunt tarele membranei, iar zM este citirea de nul. Valorile po, p1 astfel
obinute vor substitui parametrii msurai A,B n toate corelaiile i calculele
subsecvente.
Sintetiznd, raportul ncercrilor DMT trebuie s cuprind urmtoarele informaii
(Eurocod 7, 1997).:
- tipul prjinilor de ncrcare;
- caracteristicile sistemului de penetrare a lamelei, ncrcarea aplicat;
- adncimea de foraj i metoda de susinere a gurii de foraj, dac testul DMT nu
pornete de la suprafaa terenului;
- adncimea apei subterane;
- procedura de calcul a presiunii din pori pe membran;
- caracteristicile sistemului de msurare a presiunii apei din pori;
- tipul i dimensiunile lamelei i membranei metalice;
- citirile de nul ale manometrelor utilizate, zM;
- valorile A, B de tarare a membranei nainte i dup execuia unei testri, precum
76
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
a. Indicele materialului
K D = (p o u o ) / ' vo [4.4.]
77
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
c. Modulul dilatometric este obinut pe baza valorilor po, p1, prin aplicarea teoriei
elasticitii (Gravensen, 1960), pentru membrana de 600mm diametru i o deplasare
de 1,1mm:
E D = 34,7(p1 p o ) [4.5.]
relaie n care atm este presiunea atmosferic, iar ED i ID au semnificaia dat mai
sus.
78
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
Fig.4.3. Diagrama de
interpretare DMT i evaluare
a greutii volumice
(dup Marchetti&Crapps, 1981)
79
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
Relaia a fost confirmat ulterior i de ali cercettori (Jamiolkowski et. al., 1988;
Powell i Uglow, 1988; Finno, 1993 ; Kamei i Iwasaki, 1995) care au subliniat
similitudinile existente ntre profilele KD i cele OCR n succesiuni argiloase avnd
ID<1,2. (fig. 4.5.)
Fig.4.5. Corelaia
KD-OCR specific
rocilor argiloase.
(dup Kamei
&Iwasaki, 1995)
Studii mai recente (Totani et.al.,1997) indic faptul c n toate cazurile de testare a
rocilor argiloase normal consolidate KD2. n plus, indiferent de vrsta depozitelor
afectate de instabilitate, masele alunectoare (puse n eviden de ncercri
nclinometrice) prezint KD2. Valorile KD>2 sunt indicatori ai unor procese de
supraconsolidare, fisurare, cimentare.
n cazul rocilor necoezive, aceast corelaie este inadecvat, deoarece n astfel de
depozite verificarea prin ncercri edometrice n laborator nu este posibil. n astfel de
cazuri evaluarea raportului de supraconsolidare se poate face prin corelarea ntre
rezultatele DMT i CPT n aceleai depozite (Marchetti,1997).
Sunt indicate urmtoarele limite ale raportului MDMT/qc:
5 < MDMT/qc < 10 pentru nisipuri normal consolidate (NC)
[4.8.]
12 < MDMT/qc < 24 pentru nisipuri supraconsolidate (OC)
n care:
qc = rezistena pe vrf (pe con) obinut prin ncercarea CPT (KPa)
MDMT = modulul de deformaie vertical n condiii drenate obinut prin ncercarea
DMT, (KPa)- vezi 4.4.2.6.
80
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
Relaii similare sunt date i de ali cercettori: Lacasse i Lunne, 1988; Powell i
Uglow, 1988; Kulhay i Mayne, 1990. Corelaia dat de ecuaia 4.9. prezint ns un
grad de ncredere satisfctor dat fiind faptul c msurarea sau chiar estimarea precis
a valorilor KO se face cu mare dificultate.
n depozite nisipoase, valorile KO depind semnificativ de i/sau Dr, astfel nct
corelaii simple sunt nereprezentative. Pentru locaiile n care sunt disponibile
rezultate ale testelor DMT i CPT se recomand utilizarea urmtoarei corelaii ntre
Ko, KD i qc/vo (Marchetti 1997, Jiamiolkowski, 1995):
Ko=0,376+0,095KD+qc/vo [4.10.]
n care este un numr adimensional ce poate lua valorile -0,005 i -0,002 n funcie
de vrsta depozitelor nisipoase.
50 Ec.Mayne
()
= 20 o + 1 /(0,04 + 0,06 / K D )
45
40
Ec.Marchetti
= 28o + 14,6 o lg K D 2,1o lg 2 K D
35
Fig.4.6. Corelaia KD-
30 specific nisipurilor
(dup Marchetti, 1997 i
KD(-) Mayne 2001)
25
1 10 100
81
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
MDMT=RMED [4.14.]
82
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
n care
ED este modulul dilatometric definit de ecuaia 4.5. (KPa);
RM=f(ID, KD) este un factor adimensional cuprins n intervalul 0,85< RM<3, care se
determin astfel :
- dac KD<10 i ID0,6 RM=0,14+2,36log KD
0,6<ID<3 RM=RM,0 +(2,5- RM,0)log KD n care
RM,0=0,14+0,15(ID-0,6)
ID3 RM=0,5+2log KD
- dac KD>10 RM=0,32+2,18log KD
Cu toate diferenele de principiu ntre modalitile de obinere a ED (rezultat prin
aplicarea unei ncrcri orizontale) i a M (rezultat prin ncrcare vertical),
similitudinile ntre MDMT i valorile modulului de deformaie edometric M obinut
prin probe de nalt precizie au fost relatate de cercettori ca Lacasse, 1986 i Iwasaki
et. al., 1991 i sunt reprezentate grafic n figura 4.8.
83
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
ch 7cm2/tflex [4.15.]
c
Kh = h w [4.16.]
Mh
n care Mh=KoMDMT.
v
s1 DMT = z [4.17.]
M DMT
84
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
(a) (b)
Fig. 4.10. Exemple ale reprezentrii grafice a rezultatelor DMT (dup Marchetti, 1997)
(a) Amplasamente cu roci normal consolidate (KD2); (b) Amplasamente cu roci supraconsolidate KD>>2
85
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
Fig.4.11. Reprezentarea
tasrilor msurate versus
tasrile calculate
(dup Hayes 1990)
DMT-Tasare calculat (mm)
q s = ' hc [4.18.]
n care este un coeficient adimensional care poate lua valori ntre 0,1 i 0,2, iar 'hc
are semnificaia dat mai sus.
Cea de a doua metod, aparine lui Powell et.al., 2001, i este de asemenea utilizat n
proiectarea piloilor amplasai n geostructuri argiloase, ncrcai axial, pe baxa
datelor DMT. Verificarea ei s-a fcut prin compararea datelor calculate pe baza DMT
cu cele rezultate din testarea la compresiune in situ a circa 60 de piloi amplasai n
86
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
locaii din Anglia, Norvegia, Frana i Danemarca. Metoda estimeaz frecarea lateral
pe pilot qs n funcie de indicele materialului ID i parametrii p1,po astfel:
n care:
p1e = valoarea medie a ncrcrii piloilor sub nivelul vrfurilor (MPa)
87
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
88
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
(a) (b)
89
Investigaii geotehnice in situ
DMT Dilatometru plat
90
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
5. PRESIOMETRIE (PMT)
5.1. GENERALITI, ISTORIC.
ncercarea presiometric const n introducerea unei sonde cilindrice vertical n teren,
care transmite geostructurii o presiune uniform, orizontal prin intermediul unei
membrane flexibile. Msurnd volumul i presiunea fluidului necesare expansiunii
radiale a sondei, aceste date pot fi interpretate n raport cu comportamentul efort-
deformaie al rocii traversate.
Metoda poate fi aplicat att rocilor moi, caz n care fluidul de presiune este ap sau
gaz, ct i rocilor tari fisurate sau alterate, caz n care fluidul de presiune utilizat este
ulei hidraulic.
Presiometrul a fost introdus n practica investigaiilor geotehnice de Louis Menard n
1955, n varianta iniial aparatura constnd ntr-un aranjament complex a dou
sisteme de presiune (cu aer i ap).
Avantajele metodei presiometrice sunt:
- fundamentarea teoretic bun a relaiilor de determinare a parametrilor
geomecanici;
- volum mare de roc testat n raport cu alte metode;
- calitatea rezultatelor obinute, respectiv curbe efort-deformaie de nalt
acuratee,
i contrabalanseaz dezavantajele utilizrii ei constnd n:
- procedur complicat de testare, necesitnd o nalt experien practic;
- cost ridicat datorit duratei mari a testului 6-8 zile;
- aparatur complex i sensibil.
Procedura de testare este standardizat att n Uniunea European prin EN ISO
22476-4 Geotechnical investigation and testing. Field testing. Part 4: Mnard
pressuremeter test, (n Romnia normativul SR EN ISO 22476-4.2, se afl n curs
de aprobare), ct i n Statele Unite prin ASTM D 4719.
Tip 1. presiometru Menard, abreviat MPMT, este folosit n guri de foraj preexistente,
a cror geometrie a fost nivelat prin manevre atente cu tuuri cu perei subiri
(Shelby). Procedura de lucru este prezentat schematic n figura 5.1.
Tip 2. presiometru autoforant, (Cambridge), abreviat SBP, este o variant de
presiometru care este plasat n partea bazal a gurii de foraj deasupra
nivelului ce urmeaz s fie testat i care realizeaz ndeprtarea rocilor pn la
adncimea dorit prin tiere fin sau cu jet de ap pentru a minimiza
deranjarea geostructurii i a conserva starea de eforturi litostatic. Sonda este
prevzut cu trei brae radiale care msoar direct deformaia cavitii definit
de relaia:
c = dr / ro [5.1.]
n care ro este raza iniial a cavitii, iar dr este variaia acesteia. Presupunnd
c presiometrul se dilat radial ca un cilindru, deformaia volumic a rocii este
91
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
V / Vo = 1 (1 + c ) 2 [5.2.]
Tip 3. presiometru mpins (push in), abreviat PIP, este un presiometru prevzut cu
un cilindru exterior suplimentar care ulterior penetrrii n geostructur se
retrage, dar care produce o deranjare sensibil a structurii naturale a terenului.
Tip 4. presiometru cu con, (full displacement) abreviat FDP, este similar celui
anterior, ns la partea inferioar a cilindrului exterior are un vrf conic, care
distruge complet structura terenului natural.
Mano
metru
Parametri
presiometrici:
gaur de Po, E
foraj
TMAX, PLIM
(c)
92
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
pu
Domeniu plastic
po
Volum (cm3)
Fig.5.2. Curb i presiuni caracteristice n ncercarea presiometric
(dup P.J. Sabatini et.al., 2002)
93
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
94
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
ho ho ho
P
E PMT = 2(1 + ) [5.3.]
V
V
n care:
= coeficientul Poisson al rocilor testate (-);
V=Vo+V = volumul presiometrului pentru treapta de presiune corespunztoare
limitei elastice (cm3);
Vo = volumul iniial al presiometrului (cm3);
V = variaia de volum sub treapta de ncrcarea P (cm3);
P = diferena de presiune corespunztoare limitei elastice (KPa);
modulul de deformaie transversal, sau modul de forfecare, se obine pornind de
la relaia de izotropie din teoria elasticitii (G=E/2(1+)), aplicat pe tronsonul de
ncrcare al ciclului descrcare-ncrcare:
1 d dp
G= [5.4.]
2 d o d c
95
Investigaii geotehnice in situ
PMT-Presiometrie
p *L
cu = [5.5.]
Np
n care:
p *L = p L ho este presiunea limit net (KPa)
Np este un factor adimensional cu valori cuprinse ntre 5,5 i 10
dp
= [5.6.]
V
d lg
V
96
Investigaii geotehnice in situ
VST- Forfecare in situ cu palete
97
Investigaii geotehnice in situ
VST- Forfecare in situ cu palete
Se introduce
dispozitivul la
4B de la talpa
forajului
Gaur de
foraj de
diametru B
B
4B
Etapa 1-
introducerea D
dispozitivului
98
Investigaii geotehnice in situ
VST- Forfecare in situ cu palete
Tnet=Tmax-Tf [6.1.]
Pe baza valorii cuplului maxim nregistrat Tmax i a valorii reziduale Trez se obin
valoarea de vrf a rezistenei la forfecare nedrenat i valoarea rezidual, dac se
admit urmtoarele ipoteze:
- deranjarea structurii naturale a terenului generat de penetrarea dispozitivului cu
palete este neglijabil;
- pe parcursul testului nu se produc drenri ale apei;
- rezistena la forfecare este izotrop i omogen n interiorul stratului testat;
- argila cedeaz dup o suprafa de forfecare cilindric;
- diametrul suprafeei de cedare cilindrice este egal cu diametrul paletelor;
- procesul de forfecare nu este progresiv, astfel nct n momentul nregistrrii lui
Tmax, efortul de forfecare generat n toate punctele suprafeei este identic i egal cu
rezistena la forfecare.
6Tmax
cu = [6.2.]
7D 3
99
Investigaii geotehnice in situ
VST- Forfecare in situ cu palete
n care Tmax (KNm) este valoarea corectat a cuplului maxim nregistrat, iar D (m)
diametrul dispozitivului cu palete.
Expresia 6.2. se poate modifica ntr-o form mai general, aplicabil tuturor tipurilor
de dispozitive cu palete, introducnd n ecuaie unghiurile iT i iB (vezi fig.6.1.):
12Tmax
cu = [6.3.]
D D
D 2 + + 6H
cos i T cos i B
Dac n expresiile 6.2. i 6.3., n locul cuplului maxim Tmax folosim valoarea cuplului
obinut pe parcursul forfecrii reziduale Trez (n etapa a 4a a testului), vom obine
valoarea rezidual a rezistenei la forfecare nedrenat, cu, rez (KPa), cu ajutorul creia
se calculeaz parametrul numit senzitivitate-St cu relaia:
Figura de mai sus red rezultatele ntregistrate n investigaia geotehnic realizat prin
testul de forfecare in situ cu palete, executat n faza de proiectare a unei staii de
metrou n oraul San Fancisco, Statele Unite. Sunt reprezentate graficele de variaie n
adncime a valorilor rezistenei la forfecare nedrenate a unor depozite de argil
mloas.
Se observ diferenele existente ntre limitele de variaie ale valorilor de vrf, 20-
60KPa, i ale celor reziduale, 4-16KPa, precum i intervalul de variaie al
senzitivitii, 3<St<4.
Rezultatele testelor VST, exprimate n termeni de rezisten la forfecare nedrenat,
sunt frecvent utilizate n analizele de stabilitate ale rambleelor sau excavaiilor n roci
100
Investigaii geotehnice in situ
VST- Forfecare in situ cu palete
mob = R c u [6.5.]
n care cu, KPa este rezistena la forfecare nedrenat obinut prin ncercarea de
forfecare in situ cu palete, iar R este un factor adimensional de corecie, obinut pe
baze semiempirice din calcule inverse de stabilitate efectuate asupra unor studii de caz
sau experiene la scar. Acelai autor recomand utilizarea relaiilor 6.6. i 6.7.
(Chandler,1988) pentru estimarea factorului de corecie R (fig.6.4.):
n care IP (%) este indicele de plasticitate al rocii argiloase, iar tf (minute) are
semnificaia de timp necesar punerii n sarcin a terenului.
R()
1.0
0.9
0.8
2
tf=10 min
0.7 3
tf=10 min
4
0.6 tf=10 min
5
tf=10 min
0.5
6
tf=10 min
0.4
0 20 40 60 80 IP(%) 100
101
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
7. NCERCARE PE PLAC
7.1. GENERALITI.
ncercarea pe plac este una din cele mai utilizate metode de determinare a
caracteristicilor de compresibilitate a rocilor. n ultimele decenii, ncercarea a fost
utilizat la suprafaa terenului, n excavaii, n foraje sau n lucrri miniere de
adncime. Indiferent de situaie, ncercarea pe plac se realizeaz prin ncrcarea n
trepte a unei plci circulare sau ptrate i msurarea tasrilor nregistrate pe tot
parcursul testului.
n Romnia, metoda este descris de STAS 8942/3-90, normativ care urmeaz s fie
nlocuit de norma European EN ISO 22476-136. Geotechnical investigation and
testing. Field testing. Part 13: Plate loading test. n paralel, pentru lucrri de
terasamente ale cilor de comunicaii, se utilizeaz normativul german al metodei de
testare, DIN 18134/1993, care difer semnificativ ca procedur de testare i implicit
ca rezultate obinute.
7.2. APARATUR
Aparatura de determinare in situ a compresibilitii terenurilor este constituit din
(fig.7.1, foto1.):
a) plac rigid;
b) dispozitiv de lestare sau ancorare;
c) pres sau pomp hidraulic;
d) cadru de referin;
e) dispozitive de msurare a tasrilor.
a). Placa rigid ce poate avea form circular sau ptrat, se confecioneaz de obicei
din metal (mai rar beton armat n cazul plcilor de dimensiuni mari) i trebuie s
ndeplineasc urmtoarea condiie de rigiditate:
Pomp hidraulic/
manometru
Lest Platform de
lestare
Microcomparatoare
cu suport magnetic
Pres
hidraulic
Cadru de
referin
102
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
E
I 0,1d 4 [7.1.]
E p1
n practica din ara noastr, s-au folosit frecvent urmtoarele tipuri de plci:
Tabel 7.1.
Tip de ncercare pe plac Forma plcii Diametrul / Suprafaa
latur (cm) (cm2)
Sondaje deschise Circular 56,4 2500
79,8 5000
112,8 10000
Ptrat 50 2500
70,7 5000
100 10000
Foraje Circular 28.2 625
39.9 1250
103
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
b). Dispozitivul de lestare sau ancorare este constituit fie din platforme metalice pe
care sunt dipuse lesturi, fie din utilaje de antier cu greutate adecvat. Greutile de
lestaj sunt direct proporionale cu diametrul plcii i presiunile maxime induse.
Dispozitivele de ancorare sunt constituite din grinzi sau cruci metalice i elemente de
ancoraj n teren burghie, piloi, al cror numr i ale cror dimensiuni se stabilesc n
funcie de presiunile maxime exercitate pe teren.
c). Presa sau pompa hidraulic trebuie s asigure o presiune constant cu o abatere de
maxim 5% din mrimea treptei de ncrcare.
d). Cadrul de referin reprezint suportul pe care sunt susinute microcomparatoarele
de tasare, motiv pentru care poziia sa trebuie s rmn neschimbat pe tot parcursul
testului. Este confecionat din elemente metalice care se fixeaz n teren la o distan
de cel puin 2d fa de centrul plcii.
e) Dispozitivele de msurare a tasrii constau n dou sau trei microcomparatoare cu
precizie de 0,01mm, care sunt montate pe supori cu fixare magnetic pe plac.
Cadru de
referin
Pres
hidraulic
<0,30m
1-2 cm
nisip Plac rigid Diametrul plcii (d)
hM hP
104
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
Tabel 7.2.
Trepte de Terenuri Terenuri
presiune (KPa) coezive necoezive
2550 Ic<0,50 Afnate- ndesare medie
50100 Ic>0,50 ndesate, sau cu fraciune de pietri
Pentru fiecare treapt, tasrile se msoar n trei puncte (s1, s2 i s3) orientate simetric
la 120 pe suprafaa plcii, astfel:
- la fiecare 15 minute, n prima or;
- la fiecare 30 de minute dup prima or.
Valoarea medie a celor trei citiri sub treapta de ncrcare i, se noteaz s i .
Treptele de ncrcare se menin pn la ndeplinirea uneia din urmtoarele condiii de
stabilizare:
a. sporul de tasare sub o treapt de ncrcare s i +1 s i < 0,1mm ntr-un interval de
2 ore pentru terenuri coezive, sau 1 or pentru terenuri necoezive;
b. s i +1 s i > 1,5(s i s i 1 ) ;
c. s i > 0,1d (d = diametrul plcii)
Pentru a fi validat ncercarea, tasrile s1, s2 i s3 nu trebuie s difere de tasarea medie
s i cu mai mult de:
a. 50% pentru s i <1mm;
b. 30% pentru 1< s i <5mm;
c. 20% pentru s i >5mm.
Dup atingerea treptei maxime de ncrcare, se procedeaz la descrcarea n trepte de
valoare egal cu suma a dou trepte de ncrcare.
Msurarea tasrii sub fiecare treapt de descrcare se face n cel puin 4 intervale de
timp a cte 15 minute. Pe ultima treapt de descrcare, se nregistreaz tasarea pn la
ndeplinirea condiiei de stabilizare, dar nu mai puin de 2 ore.
Conform acestei proceduri de lucru, timpul de realizare al unei ncercri de
compresiune pe plac poate varia ntre 10 i 14 ore.
105
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
Tabel 7.3.
Diametru ncrcare maxim a Tasare maxim
plac (cm) primului ciclu(KPa) (mm)
30 500 5
60 250 8
76,2 200 13
Pentru determinarea coeficientului de pat, necesar cerinelor de proiectare a sistemelor
rutiere, se utilizeaz placa de diametru maxim (76,2cm) n urmtoarele condiii:
- presiunea de prencrcare de 5KPa se va menine pn la obinerea unei tasri
<0,02mm/minut;
- treptele de ncrcare se vor aplica astfel nct la suprafaa terenului s se
realizeze o ncrcare progresiv de 40, 80, 140 i 200KPa, presiuni care vor fi
meninute pn la atingerea unei tasri <0,02mm/minut;
- dup atingerea presiunii maxime, descrcarea se va face cu o singur treapt
intermediar de 80KPa.
B = E B [7.3.]
Cei doi parametri sunt asemntori n zona micilor deformaii (< A), ns peste
aceast limit, diferenele devin semnificative.
Prin aplicarea teoriei elasticitii unui semispaiu presupus elastic i izotrop, sub o
ncrcare uniform distribuit, repartiia eforturilor variaz semnificativ n cazul
ncrcrilor pe plci rigide sau elastice (Stanciu i Lungu, 2006), aa cum se
106
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
reprezint grafic i n fig.7.4. Sub plcile rigide, n zonele de contur, prin compresiune
se creeaz zone de concentrare a eforturilor n care se depete cu uurin rezistena
la forfecare a terenului (mai ales n cazul rocilor necoezive), iar deformaiile asociate
acestor zone pot conduce la curgeri plastice i refulri laterale. Extinderea acestora
sub plci depinde de natura terenului i mai ales de diametrul plcii (fig.7.5.).
ncrcare p
s smin
smax
Reaciune q
Plac rigid Plac elastic
Fig.7.4. Distribuia presiunilor i tasrilor sub plcile de ncrcare
(dup Stanciu i Lungu, 2006)
ncrcare p
Zone de cedare
plastic
Fig.7.5. Distribuia zonelor de cedare plastic sub plcile de ncrcare
(dup Stanciu i Lungu, 2006)
Cu toate aceste ipoteze, frecvent este utilizat formula Boussinesq care exprim
tasarea datorat compresiunii pe plac calculat s(m):
pr (1 2 )
s = Cf [7.4.]
E
107
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
n care:
p = presiunea uniform distribuit (KPa)
r = raza plcii (m)
= coeficientul Poisson(-)
E = modulul de deformaie liniar (KPa)
Cf = coeficient adimensional ce depinde de forma plcii de ncrcare i de
rigiditatea acesteia.
plci circulare plci ptrate
plci rigide 1,57 1,76
plci flexibile 2 1,275 2,24 1,53
centru margine centru margine
O alt surs important de erori este asociat diametrului plcii. Astfel, pe acelai
teren, sub aceeai presiune efectiv aplicat, tasarea i respectiv modulul de deformaie
liniar, depind de diametrul plcii de testare.
Variaia tasrii i implicit a modulului de deformaie liniar n funcie de diametrul
plcii de testare a fost mai nti subliniat de Terzaghi, ulterior de Terzaghi i Peck,
prin formulele de estimare a tasrii (ec. 7.5., 7.6. i 7.7.) i evaluat calitativ n figura
7.6.
Formula de calcul a tasrii unei
s(cm) fundaii n funcie de tasarea
Dependen obinut sub o plac de lime
real 0,30m este:
2
2B
s ( B) = s (0,30) [7.5.]
B + 0,50
Dependen
teoretic n care:
liniar s(B) = tasarea sub o plac (fundaie)
cu dimensiunea B, m;
s(0,30)=tasarea sub o plac cu
limea 0,30m;
d(cm) B= limea plcii sau fundaiei, m.
Relaia 7.5. poate fi generalizat
25 100 300 considernd tasrile a dou plci
Fig.7.6. Variaia tasrii sub plci sau fundaii cu dimensiuni B i B1,
circulare, n funcie de diametru. respectiv ntre modulii de defor-
(dup Stanciu i Lungu, 2006) maie liniar mobilizai, obinndu-
se formele:
2
s 2B
= [7.6.]
s1 B + B1
E B + B1 B
= [7.7.]
E1 2B1 B1
108
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
p(KPa)
p5
p4
p3
p2
p1
t(ore) p1 p2 p3 p4 p5 p(KPa)
s1
s2
s3
s4
s5
s(mm)
s(mm) sn+1
(a) s(mm) (b)
109
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
- dac n intervalul de testare in situ nici una din condiiile de mai sus nu a fost
ndeplinit, atunci se calculeaz pmax cu formula 7.9., iar presiunea limit pl se
va considera presiunea ultimei trepte de ncrcare nainte de atingerea valorii
pmax.
n care:
N,N = coeficieni adimensionali ai terenului pe care se face ncercarea, ce depind
de unghiul de frecare interioar (tab. 7.4.)
d = diametrul plcii (m)
= greutatea volumic a rocii aflat la suprafaa terenului (KN/m3)
c = coeziunea a rocii aflat la suprafaa terenului (KPa)
Tabel 7.4.
N N N N N N N N
0o 0,00 3,37 12 o 0,26 4,81 24 o 0,80 7,20 36 o 2,11 11,61
2o 0,03 3,56 14 o 0,32 5,12 26 o 0,94 7,75 38 o 2,50 12,78
4o 0,06 3,71 16 o 0,39 5,46 28 o 1,11 8,36 40 o 2,93 13,95
6o 0,10 4,00 18 o 0,47 5,86 30 o 1,30 9,00 42 o 3,46 15,39
8o 0,15 4,25 20 o 0,57 6,25 32 o 1,55 9,80 44 o 4,11 17,04
10 o 0,20 4,51 22 o 0,68 6,71 34 o 1,79 10,64 45 o 4,49 17,96
p l d (1 2 )
E= [7.10.]
sl
n care:
= coeficient adimensional care depinde de forma plcii:
=0,79 pentru plci circulare;
=0,88 pntru plci ptrate.
pl = presiunea limit identificat pe curba de presiune-tasare (KPa);
d = diametrul plcii (m)
sl = tasarea corespunztoare presiunii limit (m)
= coeficientul Poisson corespunztor naturii litologice a terenului
110
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
hP
s = sM [7.11.]
hM
s = a o + a1 o + a 2 o2 [7.12.]
1
E v = 1,5r [7.13.]
a 1 + a 2 o max
n care:
o = efortul normal sub plac (MN/m2)
o max = efortul normal maxim sub plac (MN/m2)
ao = factor rezultant prin aplicarea metodei celor mai mici ptrate (mm)
a1 = factor rezultant prin aplicarea metodei celor mai mici ptrate (mm/(MN/m2)
a2 = factor rezultant prin aplicarea metodei celor mai mici ptrate (mm/(MN/m2)2)
r = raza plcii (mm)
Coeficienii ao, a1 i a2 rezult din aplicarea metodei celor mai mici ptrate funciei:
i =1
( 2
s = s i a 2 oi a 1 oi a 0
min
)2 [7.14.]
s n
a = 2
i
1
( 2
s i a 2 oi a 1 oi a o = 0 )
o =
s n
a
(
= 2 oi s i a 2 oi 2
a1 oi a o = 0 ) [7.15.]
1 i = 1
s n
a 2
= 2 oi
i =1
2
( 2
s i a 2 oi a 1 oi a o = 0 )
respectiv:
n n n
2
on a + a 1 oi + a 2 oi = si
i = 1 i =1 i = 1
n n
2
n
3
n
a
o oi + a 1 oi + a 2 oi = s i oi [7.16.]
i =1 i = 1 i = 1 i = 1
n 2 n n n
a o oi + a1 3oi + a 2 oi 4
= s i oi 2
i =1 i =1 i =1 i =1
111
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
Presiune (MN/m 2)
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25
0.00
0.50
1.00
1.50
s(mm)
2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
112
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
n a o + A a 1 + B a 2 = E
A a o + B a 1 + C a 2 = F [7.17.]
a B + a C + a D = G
o 1 2
n A B
D p = A B C = nBD + 2ABC B 3 nC 2 DA 2 0 [7.18.]
B C D
p
p = K ss K s = [7.20.]
s
1
n englez modulus of subgrade reaction sau spring stiffness.
113
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
Modelul Winkler
Q1 Q2 Q
q=Q/A
(KPa)
s s
q = sKs
reaciunea terenului
Tasare s=q/Ks
(mm)
Fig. 7.10. Modelul Winkler de deformare a terenului sub aciunea elementelor de
fundare (dup http://www.vulcanhammer.org)
Tabel 7.5.
Autor Relaie Semnificaia termenilor folosii
Biot 0,108
0,95E s B 4 E s Ks - Modul de tasare (KN/m3)
Ks = Es - Modul de elasticitate (KPa)
B(1 2 ) (1 2 )EI
Terzaghi 2
- Coeficientul Poisson (-)
B + 1
Ks = K s1 pentru nisipuri B - Limea fundaiei (m)
2B
EI - Rigiditatea flexural a fundaiei
1 ( KNm2)
Ks = K s1 pentru argile
B
- Modulul de reacie al plcii de
Vesic 4 Ks1
0,65E s EsB 1ft =0,3048m lime (KN/m3)
Ks =
(
B1+ 2 ) EI
Meyerhof Es
Ks =
i
Baike (
B1+ 2 )
Klopple i 2E s
Glock Ks =
B(1 + )
Selvadurai 0,65 E s
Ks =
(
B1 2 )
Determinarea practic a acestui parametru difer ca detalii de execuie de la ar la ar.
Astfel, conform normei germane DIN 18134, modulul de tasare Ks (MN/m3) se determin
n raport cu presiunea nregistrat pentru obinerea unei tasri medii de 1,25mm.
114
Investigaii geotehnice in situ
PLT- ncercare pe plac
o
Ks = o = [7.21.]
s 0,00125
n care o (MN/m2) este efortul mediu solicitat pentru obinerea unei tasri medii s
de 0,00125m. Dac curba de compresiune tasare prezint neregulariti, atunci aceasta
necesit o corecie n origine, iar valorile caracteristice ale coeficientului de pat se vor
obine prin trasarea unei tangente prin punctul de inflexiune (fig.7.11.).
p1
Ks = [7.22.]
s 70 s10
p p po
Ks = = 1 [7.23.]
s s 70 s10
115
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
8. CONSIDERAII FINALE
Investigaiile geotehnice in situ prezentate n aceast lucrare pot fi grupate n dou
mari clase:
- investigaii in situ ce presupun execuia unui foraj naintea sau pe parcursul
execuiei testului, clas n care sunt incluse penetrarea dinamic standard
(SPT) i versiunile clasice ale presiometriei (PMT) i forfecrii cu palete
(VST). Principalul avantaj al acestor metode este c pot fi utilizate i n roci
slab cimentate sau n roca de baz, iar principalul dezavantaj const n nivelul
mare al deformaiilor ce le genereaz;
- investigaii autopenetrante constnd n penetrarea static pe con (CPT,
CPTu), dilatometrul plat sau Marchetti (DMT), precum i versiunile mai noi
ale presiometriei (PMT) i forfecrii cu palete (VST), investigaii ce nu pot
strbate geostructuri cu densitate crescut sau cimentate.
116
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
TESTE DE
LABORATOR
EVALUAREA
PARAMETRILOR
GEOMECANICI AI ROCILOR
MODEL GEOLOGIC,
INTEGRARE IN CONTEXTUL
GEOLOGIC REGIONAL
Testele in situ cum sunt cele presiometrice (PMT), dilatometrul plat (DMT), sau
ncercarea pe plac (PLT), msoar caracteristicile de deformabilitate direct n
geostructur, fcnd apel la teoria elasticitii. O parte din erorile asociate acestor
metode se datoreaz deranjamentelor structurale ce se produc n timpul instalrii
dispozitivelor de testare, datorit drenrii apei din pori sau nivelului impus al
deformaiilor. Cum relaia efort-deformaie este neliniar, anizotrop i dependent de
viteza de ncrcare, caracteristicile de deformabilitate nu trebuie privite ca proprieti
unice ale geostructurii respective, ci depinznd de factorii enunai mai sus (fig.8.3.).
max
Efort de forfecare (KPa)
117
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Efort deviator
(MPa)
= 1-3 Valoare msurat de majoritatea
testelor de penetrare in situ
FS=1
(1-3)max N(SPT)
qc (CPT)
p1 (DMT)
EDMT suv (VST)
pL(PMT)
FS=2 EPMT
Fig. 8.4. Curb idealizat efort-deformaie i relavana testelor in situ (dup Mayne, 2001)
Presiometria (PMT) i dilatometrul plat (DMT), pot oferi informaii mai apropiate de
zona elastic a curbei efort - deformaie, mai ales dac sunt efectuate cicluri de
descrcare - ncrcare.
n ceea ce privete modulul de deformaie transversal, mai muli autori (Burland,
1989; Tatsuoka i Shibuya, 1992; Lo Presti, et.al.,1993; Mayne, 2001) au subliniat c,
modulul de deformaie dinamic obinut pe baza vitezelor vs, rezultate din metode
geofizice de investigaie, poate fi asimilat cu modulul de deformaie transversal din
zona micilor deformaii (fig.8.5., 8.6.).
2
G dyn = v s2 = vs [8.2.]
g
Astfel, modulul de deformaie transversal (Go) devine pentru o roc dat (eo), situat
ntr-un context de eforturi efective cunoscut, parametrul de deformabilitate maxim,
cruia i se raporteaz - prin formulele de izotropie elastic - modulul de deformaie
logitudinal (Eo) utilizat n majoritatea modelrilor numerice.
2G o
E max = E o = [8.3.]
(1 + )
118
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Ciclul de
descrcare-
ncrcare Dilatometru Plat
PMT DMT
Valori msurate
Ciclul
n testele
iniial de
de penetrare in situ
ncrcare
PMT
-6 -5 -4 -3 -2 -1
10 10 10 10 10 10 1
Deformaie unghiular (%)
Fig. 8.5. Curb idealizat modul de deformaie transversal - deformaie unghiular
i relavana testelor in situ. (dup Mayne, 2001)
119
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Determinarea direct a modulului Go se face n mod clasic fie prin metode geofizice
de tip crosshole (CHT), downhole (DHT) sau seismic de suprafa (SASW), fie prin
ncercri n coloana rezonant (RCT). Aparaturile moderne de ncercri in situ
(piezocon seismic i dilatometru seismic) aflate la grania dintre inginerie geologic i
geofizic, permit msurarea simultan att a rezistenelor la penetrare i deformaiilor
impuse, ct i a vitezelor vs utile n evaluarea Go.
n absena acestor metode, modulul de deformaie transversal din zona micilor
deformaii poate fi evaluat pe baza ncercrilor in situ cu urmtoarele corelaii
prezentate n tabelul 8.1.:
Tabel 8.1. Evaluarea modulul de deformaie transversal din zona micilor deformaii
(Go), pe baza ncercrilor in situ.
Metod in situ Referin Formul
Penetrare
SPT standard Sabatini et. al., 2002 G o = 15,56( N 60 ) 0,68 [8.4.]
n foraj
Penetrare Sabatini et. al., 2002 G o = 1,634(q c ) 0,25 ( 'vo ) 0,375 [8.5.]
CPT static
pe con Mayne i Rix, 1993 G o = 99,5(pa ) 0,305 q t 0,695 / e1,130 [8.6.]
Dilatometru Tanaka i Tanaka,
DMT G o = 7,5E D [8.7.]
plat 1998
120
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Cum metoda de laborator cea mai des utilizat pentru determinarea rezistenei la
forfecare este forfecarea direct (FD), formula invers de verificare a rezultatelor in
situ obinute n cazul rocilor argiloase normal sau slab consolidate (OCR<2), va fi
conform aceluiai autor:
121
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Tabel 8.3.Metode convenionale de estimare a rezistenei nedrenate (su) pe baza rezultatelor ncercrilor in situ
(dup Sabatini et.al., 2002)
Metod in situ Ocuren-comentarii-observaii Referine Formul
VST Forfecare cu palete - condiii de echilibru static Chandler, 1988; ASTM 1014 6T
- valabil pentru H/D=2 su = [8.15.]
(7D 3 )
PMT Presiometru -teoria expansiunii cavitilor Windle&Wroth, 1977, ICSMFE; dp
-Nc=5,5 factor empiric Baguelin et.al., 1972, JSFMD su =
d(ln v)
[8.16.]
p po
su = L
Nc
SPT Penetrare standard n foraj factor empiric Stroud, 1974, ESOPT-1; f N p
- f1=4,5 pentru IP=50 Stroud,1989, PTUK s u = 1 60 a [8.17.]
- f1=5,5 pentru IP=15 100
CPT Penetrare static pe con -teoria plasticitii Meyerhof, 1951, Geotechnique;
-teoria expansiunii cavitilor Vesic, 1977, NCHRP ; q vo
Nc=10 (compresiune triaxial); Aas, et.al., 1986, ASCE GSP6. su = t [8.18.]
N =15 (forfecare direct)
c
Nc
Nc=20 (extensie triaxial)
CPTu2 Penetrare static pe -teoria expansiunii cavitilor Tavenas, et.al., 1982, ESOPT ; u
piezocon tip 2 -teoria strilor limit Robertson&Campanella, 1983 ; su = [8.19.]
Nu=7,9 sau grafic Nu=Nu(Ir, Af, u2) Mayne&Bachus, 1989, ISOPT. Nu
DMT Dilatometru plat -teoria expansiunii cavitilor Marchetti, 1980, JGE ;
s u = 0,22 'vo (0,5K D )1, 25
dS factor empiric: Schertmann, 1991 ;
dS =0,20 (compresiune triaxial); Lacasse&Lunne, 1988, ISOPT s u = (p o u o ) / 10 [8.20.]
dS =0,14 (forfecare direct)
dS =0,19 (forfecare cu palete) s u = d s 'vo (0,5K D )1,25
PLT ncercare pe plac -teoria plasticitii Meyerhof, 1951, Geotechnique; q
s u = ult [8.21.]
6,18
122
Investigaii geotehnice in situ
Consideraii finale
Tabel 8.4. Evaluarea unghiului efectiv de frecare interioar () pe baza ncercrilor in situ
Metod in situ Ocuren-comentarii- Referine Formul
observaii (o)
SPT Penetrare 'vo este sarcina geologic Schmertmann, 1975. 0,34
'
vo
standard n 1
' tan N 60 / 12,2 + 20,3 [8.22.]
efectiv la adncimea penetrrii,
foraj p a
iar pa presiunea atmosferic,
ambele n KPa. Perry, 1977. N
= 25 + 28 [8.23.]
vo
Corelaii cu un numr Hatanaka i Uchida, 1996. ' = 3,5 N + 22,3
1(60)
semnificativ de probe [8.24.]
netulburate n roci necoezive ' = 15,4 N1(60) + 20
prelevate prin nghe
Robertson i Campanella, 1983. q
' = arctg 0,1 + 0,38 lg t [8.25.]
' vo
CPTu2 Penetrare Corelaii cu un numr Kulhawy i Mayne, 1990.
static pe semnificativ de probe
' = 17,6 + 11 lg(q t1 ) [8.26.]
piezocon tip 2 netulburate n roci necoezive
prelevate prin nghe
0,1<Bq<1,0 i 20o<<45o: Mayne i Campanella, 2005.
u uo
Bq = 2
q vo
,Q = t [
' = 29,5B q 0,121 0,256 + 0,336B q + lg Q ] [8.27.]
q t vo ' vo
DMT Dilatometru K D = (p o u o ) / ' vo Marchetti, 1997. ' = 28 + 14,6 lg K D 2,1lg 2 K D [8.28.]
plat
Mayne 2001. ' = 20 + 1 /(0,04 + 0,06 / K D ) [8.29]
123
Bibliografie
1. Adam, Ch., Adam, D., Kopf, F., Paulmichl, I., (2009) Computational
validation of static and dynamic plate load testing. Acta Geotechnica 4: pp.
3555.
2. Arion, C., Calarau, E., Neagu, C., Tamura, M., (2007). Geotechnical In Situ
Investigation Used for Seismic Design of Buildings. International Symposium
on Seismic Rosk Reduction. JICA Project. pp107-120.
3. Boulanger, R.W., Idriss, I.M., (2004). State Normalization of Penetration
Resistance and the Effect of Overburden Stress on Liquefaction Resistance.
Proceedings 11th SDEE and 3rd ICEGE, Berkeley, CA, pp.484-491.
4. Boulanger, R.W., Idriss, I.M., (2005). Evaluationg Cyclic Failure in Silts and
Clays. Proceedings, Recent Developments in Earthquake Geotechnical
Engineering, Committee of International Society of Soil Mechanics and
Geotechnical Engineering, Osaka.
5. Briaud J.-L., 2001, "Introduction to Soil Moduli", Geotechnical News, BiTech
Publishers Ltd, Richmond, B.C., Canada, geotechnicalnews@bitech.ca
6. Broere, W., van Tol, A.F., (2001). Horizontal cone penetration testing in sand.
Proceedings of the XVth International Conference of Soil Mechanics and
Foundation Engineering. Istambul, pp.555-558
7. Campanella, R.G., Wickremesinghe, D.S., (1989). Statistical evaluation of in
situ test data. Soil Mechanics Series no.129.The University of British
Columbia, Vancouver Canada.
8. Campanella, R.G., et.al.,(1998). Interpretation and use of piezocone test data
for geotechnical design. The University of British Columbia. Vancouver,
Canada.
9. Carraro, J.A.H., et.al., (2003). Liquefaction Resistance of Clean and
Nonplastic Silty Sands Based on Cone Penetration Resistance. Journal of
Geotechnical and Geoenvironmental Engineering, ASCE, vol 129. no. 11,
pp.965-976.
10. Cubrinovski, M., Ishihara, K., (2001). Correlation between penetration
resistance and relative density of sandy soils. Proceedings of the Fifteenth
International Conference on Soil Mechanics and Geotechnical Engineering,
Istanbul, Turkey, pp. 393-396.
11. Fuka, M., Marschalko, M., Kstkov, V., Kov, L. (2009). Research of
Application of Dynamic Penetration Test For Improvement of Engineering
Geological Investigation Possibilities In Ostrava Basin. GeoScience
Engineering Volume LV , No.3.http://gse.vsb.cz pp. 1-11
12. Gui, M.W., Bolton, M.D. et.al., (1998). Guidelines for cone penetration tests
in sands. Centrifuge 98. Kimura, Kusakabe&Takemura, pp.155-160.
13. Houlsby, G.T., Teh, C.I. (1988). Analysis of piezocone in clay. Penetration
Testing. ISOPT-1, De Ruiter. pp.777-783.
14. Houlsby, G.T., (1998). Advanced interpretationof field tests. Geotechnical Site
Characterization. http://www-civil.eng.ox.ac.uk/people/gth/c/c46.pdf
124
15. Houlsby, G.T., (1990). Analysis of Conne Penetrometer and Pressuremeter
Tests. 2nd European Specialty Conference on Numerical Methods in
Geotechnical Engineering, Santander, pp.429-440.
16. Jefferies, M.G., Davies, M.P., (1993). Use of CPTu to Estimate Equivalent
SPT N60. Geotechnical Testing Journal. Vol.16.no.4, pp.458-468.
17. Koumoto, T., Houlsby, G.T., Theory and practice on the fall cone test.
Gotechnique 51. no.8, pp.701-712.
18. Lee, D.H., Chen, J.W., Juang, C.H., Ku, C.S., (2002). A Study of Liquefaction
Potential for a New Reclaimed Land in Taiwan. Proceedings of the Twelfth
International Offshore and Polar Engineering Conference, Kitakyushu, Japan,
pp.524-258.
19. Lee, J., Salgado, R., Paik, K., (2003). Estimation of Load Capacity of Pipe
Piles in Sand Based on Cone Penetration Test Results. Journal of Geotechnical
and Geoenvironmental Engineering. Vol.129, no.6, pp. 391-403
20. Lee, J., Salgado, R. (2005). Estimation of Bearing Capacity of Circular
Footings on Sands Based on Cone Penetration Test. Journal of Geotechnical
and Geoenvironmental Engineering.Vol. 131, no 4. ASCE. pp.442-452.
21. Lenz, J.A., Baise, L.G., (2007). Spatial variability of liquefaction potentioal in
regional mapping using CPT and SPT data. Soil Dynamica and Earthquake
Engineering, 27, pp 690-702.
22. Lune, T., Robertson, P.K., Powell,J.J.M., (1997), Cone Penetration Testing in
Geotechnical Practice, Spon Press, Cornwall.
23. Mahmoud, M., Woeller, D., Robertson, P. K. (2000). Detection of shear zones
in a natural clay slope using the cone penetration test and continuous dynamic
sampling. Canadian Geotechnical Journal no. 37. pp. 652661.
24. Marchetti, S., (1980). In Situ Tests by Flat Dilatometer. Journal of the
Geotechnical Engineering Division. pp 299-321.
25. Marchetti S., Monaco P., Totani G., Calabrese M. (2001). The Flat
Dilatometer Test (DMT) in soil investigations. A Report by the ISSMGE
Committee TC16. Intnl. Conf. On In situ Measurement of Soil Properties,
Bali, Indonesia.
26. Marchetti,S., et.al., (2008). In Situ Tests by Seismic Dilatometer (SDMT)
ASCE Geotechnical Special Publication honoring Dr. John H. Schmertmann.
From research to practice in geotechnical engineering gsp No. 170, 2008, Geo-
Institute Meeting in New Orleans March 9 to 12,.
27. Maugeri, M., Monaco, P., Liquefaction Potential Evaluation by SDMT.
(2006). Proceedings from The Second International Flat Dilatometer
Conference. http://www.marchetti-dmt.it/pdffiles/
28. May, R.E., (1987). A Study of the Piezocone Penetrometer in Normally
Consolidated Clay.Ph.D Thesis. Exeter College. University of Oxford.
29. Mayne, P. W. Auxt, J. A., Mitchell, J.K., Yilmaz , R., (1995) U.S. National
Report on CPT. Proceedings, International Symposium on Cone Penetration
Testing, Vol. 1 (CPT.95), Swedish Geotechnical Society. Report 3:95,
Linkping, 263-276.
125
30. Mayne, P.W. (1999). Site characterization aspects of Piemont residual soils in
eastern US. Proceedings, 14th International Conference on Soil Mechanics &
Foundation Engineering, vol.4, Balkema, Rotterdam, pp. 2191-2195.
31. Mayne, P.W., Barry, R. Ch., De Jong, J. (2001). Manual of Subsurface
Investigations. National Highway Institute, Washington DC.
32. Mayne, P. W. (2001). Stress-strain-strength-flow parameters from enhanced
in-situ tests. Proceedings, International Conference on In-Situ Measurement of
Soil Properties & Case Histories, Bali, Indonesia, May 21-24, 2001, pp. 27-48.
33. Mayne, P.W. (2007). Cone Penetration Testing State-of-Practice.
Transportation Research Board. Synthesis Study. NCHRP Project 20-05.Topic
37-14.
34. Mihnea, G., Stnciucu, M., (2008) Numerical Solution In Geotechnical
Practice. GEO 2008
35. Mynarek, Z.,Wierzbicki, J., Woyski,W. (2005). Use of Cluster Method For
in Situ Tests. Studia Geotechnica et Mechanica, Vol. XXVII, No. 34, pp.15-
27.
36. Moayed, R.Z., Naeini, S.A., (2006).Evaluation of modulus of subgrade
reaction (Ks) in gravely soils based on SPT results. IAEG2006 Paper number
505. http://www.iaeg.info/iaeg2006/PAPERS/IAEG_505.PDF
37. Monaco, P., Marchetti, S., at.al. (2005) Sand liquefiability assessment by Flat
Dilatometer Test (DMT) http://www.marchetti-dmt.it/pdffiles/
38. Monaco P., Totani G. & Calabrese M., (2006). DMT-Predicted vs observed
settlements: a review of the available experience. Proceedings From The
Second International Flat Dilatometer Conference. pp.244-252.
http://www.marchetti-dmt.it/pdffiles/
39. Monaco, P., Marchetti, S., (2007). Evaluating Liquefaction Potential by
Seismic Dilatometer (SDMT) Accounting for Aging/Stress History.
Proceedings of the 4th International Conference on Earthquake Geotechnical
Engineering. Thessaloniki, paper no.1626. http://www.marchetti-
dmt.it/pdffiles
40. Murad, Y.A-F., (2004). Evaluation of consolidation characteristics of cohesive
soils from piezocone penetration tests. Report FHWA/LA.03/386. Louisiana
Transportation Research Center.
41. Murad, Y.A-F, Titi, H.H. (2004). Assessment of Direct Cone Penetration Test
Methods for Predicting the Ultimate Capacity of Friction Driven Piles.Journal
of Geotechnical and Geoenvironmental Engineering. Vol.130, no.9, pp.935-
944.
42. Nemoto, H. et.al., (2008). Rapid Plate Load Tests On Bearing Stratum Of A
Building Foundation. Proceedings of the Second BGA International
Conference on Foundations, ICOF2008. Pp.1797-1808.
43. Pantelidis, L.,(2008). Determining of the Soil Strenght Characteristics
Through the Plate Bearing Test. Foundation of Civil and Environmental
Engineering, no.11.pp. 55-65.
126
44. Paderno, C., (2009). Simulation of ballast behaviour under traffic and tamping
process. 9th Swiss Transport Research Conference. Monte Verita, Ascona.
45. Petersen, L.,et.al., 2002). Comparison of Quasi-Static Plate Load Tests with
the Humboldt GeoGauge.
http://www.mainassoc.com/GeoGauge_files/CNA1.pdf.
46. Rogers, J.D., (2006) Subsurface Exploration Using the Standard Penetration
Test and the Cone Penetrometer Test. Environmental & Engineering
Geoscience, vol. XII, no.2, May 2006, pp.161-179.
47. Robertson, P.K., Campanella, R.G., Wightman, A., (1983). SPT-CPT
Correlations. Journal of Geotechnical Engineering, Vol. 109, no.11, November
1983, pp.1449-1459.
48. Robertson, P.K., Campanella, R.G. (1983). Interpretation of Cone Penetration
Tests. Part I (Sand) and Part II (Clay). Canadian Geotechnical Journal. Vol.
20, no.4, November 1983.
49. Robertson, P.K., (1990). Soil classification using the cone penetration test.
Canadian Geotechnical Journal no. 27. pp. 151-158.
50. Sabatini, P.J., Bachus, R.C., Mayne, P.J., Scheneider, J.A., Zettler. (2002).
Geotechnical Engineering Circular no.5. Evaluation of Soil and Rock
Properties. Report no. FHWA-IF-02-034. US Dept. of Transportation.
51. Sadrekarimi, J., Akbarzad, M., Comparative Study of Methods of
Determination of Coefficient of Subgrade Reaction. Electronic Journal of
Geotechnical Engineering. http://www.ejge.com/
52. Salgado, R., Mitchell, J.K., Jamiolkowski, M., (1997). Cavity Expansion and
Penetration Resistance in Sand. Journal of Geotechnical and Geoen-
vironmental Engineering, pp.344-354.
53. Salgado, R., Mitchell, J.K., Jamiolkowski, M., (1998) Calibration Chamber
Size Effects on Penetration Resistance in Sand. Journal of Geotechnical and
Geoenvironmental Engineering. Vol.124, no. 9, pp.878-888.
54. Salgado R.,Yoon S. (2003). Dynamic Cone Penetration Test (DCPT) for
Subgrade Assessment. http://docs.lib.purdue.edu/jtrp/73
55. Sett, K., Jeremic, B., (2009). Foreward and Backward Probabilistic
Simulations in Geotechnical Engineering. GeoOrlando, In Situ Testing,
Analysis and Reliability of Foundations. ASCE., pp.332-339.
56. Spagnoli, G., (2006). An Emprical Correlation Between Different Dynamic
Penetrometers, Electronic Journal of Geotechnical Engineering.
http://www.ejge.com/2007/Ppr0729/Ppr0729_Dec09.pdf
57. Stanciu, A., Lungu, I. (2006). Fundaii. Fizica i mecanica pmnturilor. Ed.
Tehnic, Bucureti.
58. Teh, C.I., (1987). An analytical study of the cone penetration test. Ph.D.
Thesis, Hertfort College, Univeristy of Oxford.
59. Teh, C.I., Houlsby, G.T., (1988). Analysis of the cone penetration test by the
strain path method.Numerical Methods in Geomechanics. Innsbruck,
Swoboda.
127
60. Teh, C.I., Houlsby, G.T., (1991). An analytical study of the cone penetration
test in clay. Gotechnique, 41, no.1, pp.17-34.
61. Teodoru, I.B., Toma, I.O., (2009). Numerical Analyses of Plate Loading Test.
Buletinul Institutului Politehnic din Iai. Tom LV(LIX), Fasc.1. pp.57-65.
62. Thom, N.H., Fleming, P.R.(2002). Experimental and Theoretical Comparison
of Dynamic Plate Testing Methods. 6th International Conference Bearing
Capacity Of Roads, Railways And Airfields.Lisbon, pp. 731-740.
63. Totani, G., Marchetti, S., Monaco P., Calabrese M. (2001). Use of the Flat
Dilatometer Test (DMT) in geotechnical design. IN SITU Intnl. Conf. On In
situ Measurement of Soil Properties, Bali, Indonesia, May 2001
64. Zekkos,D.P., Bray, J.D., Kiureghian, der A. (2004). Reliability of shallow
foundation design using the standard penetration test. Proceedings ISC-2 on
Geotechnical and Geophysical Site Characterization, Viana da Fonseca &
Mayne. pp.1575-1582.
65. EPRI EL 6800- Project 1493-6. Final Report 1990. Manual on Estimating Soil
properties for Foundation Design.
66. EUROCOD 7. Geotechnical Design-Part 2. Ground investigation and testing.
67. EUROCOD 8. Design of structures for earthquake resistance. Part 5.
Foundations, retaining structures and geotechnical aspects.
68. Geotechnical Soil Investigation- Course- Geodelft, Delft, The Netherlands,.
2006
69. NCHRP, Synthesis 368. Cone Penetration Testing. A Synthesis of Highway
Practice.2007
70. Soil and Rock Classification Manual. Oregon Department of Transportation.
1987.
71. Simplified Description of the Use and Design Methods for CPTs in Ground
Engineering.. Fugro Engineering Services Ltd.2004.
72. STAS 8942/3-90- Determinarea modulului de deformaie liniar prin ncercri
pe teren cu placa.
73. DIN 18134-2001- Determining the deformation and strenght charactersitics of
soil by plate load test.
74. http://www-civil.eng.ox.ac.uk/people/gth/c/c46.pdf
75. http://www.docstoc.com/docs/3827704/APPENDIX-B-SETTLEMENT-
PREDICTIONS-SETTLEMENT-PREDICTIONS-Schmertmann-strain-
influence-methodology
76. http://www.marchetti-dmt.it/
77. http://web.mst.edu/~rogersda/umrcourses/ge441/
78. http://www.scribd.com/doc/6086605/SI-Book-Chapter-9
79. http://www.vulcanhammer.org
128