Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amarantul
Amarantul
1
Coninutul n magneziu al Amarantului l depaete cu mult pe cel al altor cereale ceea
ce are efect deosebit de bun asupra sistemului nervos i a musculaturii
cardiace.Amarantul nu conine gluten , motiv pentru care poate fi consumat i de
persoanele sensibile la gluten.
Acest produs este obinut ,folosind o tehnologie brevetat care permite pstrarea i
utilizarea integral a elementelor biologice active din Amarant.Nu conine
conservani, colorani i arome sintetice.
Datorit metodei speciale de fabricare , ndulcirea se face doar cu fructoz ,motiv
pentru care digestia acestuia nu necesita insulina, i deci nu necesit efort din partea
pancreasului.
2
STIRUL, O PLANTA CARE TREBUIE DESCOPERITA
Problemele care apar sunt cauzate de prezenta in cantitati ridicate a acidului oxalic,
care are un rol important in formarea calculilor renali (de tip oxalati sau cu compozitie
mixta), inhiba absorbtia calciului si zincului, si influenteaza negativ persoanele care
sufera in general de afectiuni ale rinichilor, guta, artrita reumatoida, polireumatism
articular. De asemenea, nitratii din frunze se pot transforma in nitriti (similar
spanacului) in urma reincalzirii frunzelor gatite.
3
compusi cu valoare antioxidanta, stanoli si squalen, si au un rol important in
tratamantul conex al celor care sufera de boli cardiovasculare (in special hipertensiune
arteriala), de cei cu dislipidemii (care au valori crescute ale colesterolului si/sau
trigliceridelor).
In medicina traditionala este folosit ca tonic, astringent, nutritiv, in tratamentul diareei
si ca antihemoragic (scaune cu sange sau polimenoree). Ceaiul se foloseste pentru
gargara, in cazul durerilor de gat sau a aftelor, si pentru spalaturi externe in cazul
exemelor.
Sa va spun cate ceva depre squalen, aducandu-va astfel inca un argument in favoarea
acestei plante pe care am ajuns, sincer, sa o iubesc- stirul. Squalenul este din punct de
vedere biochimic, un precursor al intregii familii a steroizilor, un compus antioxidant
extrem de puternic, care are printre altele capacitatea de a ajuta la "epurarea"
organismului, la inlaturarea efectelor nocive ale poluarii mediului (incluzand aici
poluarea cauzata de deseurile industriale, de emisiile atmosferice industriale sau cele
rezultate din arderea combustibililor). Cercetari recente au aratat rolul squalenului in
inhibarea dezvoltarii vascularizarii tumorilor si deci in inhibarea dezvoltarii tumorale,
de asemenea s-a demonstrat faptul ca are un rol important in reducerea extinderii
metastazelor, si in stagnarea dezvoltarii tumorilor maligne la sani, plamani, prostata si
creier, iar in anumite cazuri chiar s-a constatat eradicarea tumorilor. De asemenea,
squalenul este implicat in controlul alergiilor, astemului, diabetului, candidozelor,
inflamatiilor, si are o contributie importanta la imbunatatirea memoriei si a
functionarii creierului in general. Uleiul de amarant moduleaza fluiditataea
membranbei celulare si o stabilizeaza, cunoscandu-se ca in cazul persoanelor care
sufera de hipertensiune arteriala membrana celulara este afectata. Unii cercetatori
considera squalenul ca fiind probabil, in prezent, cel mai bun stimulator imunitar
descoperit.
4
de zile. In prezent peste 50 de tari tropicale cultiva amarantul ca resursa alimentara, in
cantitati de loc neglijabile. In multe tari africane, amarantul ofera peste 25% din
necesarul proteic.
De la stir se consuma partea verde, tanara, si foarte tanara, dar si semintele. Din
frunzele foarte tinere se poate face salata, din frunzele tinere se pot face tocanite, se
pot adauga la ciorbe, pot fi preparate dupa aceleasi retete ca spanacul. Atentie totusi la
continutul ridicat de oxalati! Semintele pot fi consumate ca atare, prajite (au un gust
delicat), din ele se poate obtine ulei, sau faina. Faina de amarant poate fi consumata
simpla, pregatindu-se prajituri sau paine (nu contine gluten), sau in amestec cu alte
tipuri de faina. Amaranthus blitum (A. Lividum) este consumat in Grecia sub numele
de vleeta. Consumul de amarant este raspandit in America Centrala si de Sud, sub
diferite forme: in Mexic se prepara o bautura foarte raspandita - "alegria", iar din
seminte se prepara o alta bautura traditionala mexicana denumita "atole". In Ecuador
florile sunt fierte, iar fiertura astfel obtinuta este amestecata cu rom "aquardeinte" si
se obtine o bautura care "purifica sangele" si care regleaza ciclul menstrual. De
asemenea, in toate aceste zone planta se consuma ca atare in tocanite si fierturi.
In Asia, consumul de amarant este foarte raspandirt, in China, Hong-Kong, Taiwan, in
India.
Dragii mei, o fi stirul iarba porcilor, dar in acest caz, va spun sincer ca dam
margaritare la porci.
5
Quinoa
este numele unei cereale arhaice, originare din America de Sud, unde crete la mari
altitudini (i la 4000 de m!). Boabele mici, relativ rotunde, de culoare alb-cenuiu-
glbui, sunt foarte de hrnitoare i foarte sntoase, bogate n proteine i, evident,
lipsite de colesterol.
Numit de ctre incai chisaya mama (mama tuturor cerealelor), quinoa a fost adus
pe continentul european de ctre colonitii spanioli, care o numeau hran pentru
indieni. Europenii nu au apreciat n mod deosebit aceast cereal i i-au forat pe
btinai s cultive o alt plant indigen, dar apreciat i pe btrnul continent:
porumbul.
Utilizare
Quinoa se prepar prin fierberea i, mai rar, prin prjire i poate fi utilizat n
preparate culinare, asemeni orezului, n budinci, pilafuri, risotto, salate, etc. Spre
deosebire de orez, quinoa are ns un coninut de amidon redus i, din acest motiv,
dup fierbere rezult un preparat afnat, mult mai puin lipicios/cleios.
Ca regul general, quinoa se fierbe n ap cu puin sare sau, i mai bine, n sup de
carne sau legume timp de 15-20 de minute, acoperit, la foc mic. Dup fierbere, vasul
se ia de pe foc i se las acoperit pentru ca quinoa s absoarb tot lichidul. Quinoa se
fierbe, asemeni orezului n proporii de 1 la 2, sau la 3 pri (quinoa/lichid): 1 can de
quinoa la 2 sau 3 cni de sup. Quinoa se adug, amestecnd, n lichidul de fierbere.
n boabele de quinoa se gsesc proteine mai uor de digerat dect cele din carne, arat
dr Gillian McKeith n volumul "Hran vie pentru sntate. 12 superalimente naturale
pentru ntrirea sntii". Quinoa este ncadrat n categoria superalimentelor, alturi
de seminele de in, germeni, mei, lucern, aloe vera, orz verde, ptrunjel, alge marine,
tevie, floarea-soarelui, alge slbatice verzi-albastre. Quinoa era un aliment de baz al
vechilor incai, care o numeau "cereala-mam". "Boabele de quinoa snt nite sfere
mici, galbene i turtite, avnd un diametru de la aproximativ 1,5 pn la 2 mm. Se
prepar ntr-un mod asemntor orezului, dar timpul de preparare se reduce aproape la
jumtate. Prin preparare, boabele de quinoa cresc n volum de aproximativ patru ori",
noteaz dr Gillian McKeith.
6
RINICHI. Specialistul le recomand mamelor s nlocuiasc budinca de ovz pe care
o dau copiilor cu budinc de quinoa. Aceast cereal ntrete rinichii. Fora rinichilor
copilului i influeneaz creterea, dezvoltarea i capacitatea de a nva. Dr Gillian
McKeith enumer i alte beneficii ale consumului de quinoa, datorate tot stimulrii
funciei renale: "Auzul bun, respiraia sntoas, starea prului, lipsa problemelor
urinare, producerea mduvei osoase, funcionarea creierului, ambiia de a reui n
via, dinii i oasele puternice, toate depind de buna funcionare a rinichilor".
Dei nivelul proteic al boabelor de quinoa este comparabil sau l depete pe cel al
multor tipuri de carne, aceast form de protein vegetal nu produce colesterol sau o
rigidizare a arterelor. Mai mult, quinoa reduce cantitatea de grsimi din snge i
previne formarea plcilor de aterom, reducnd riscul de atac de cord. Consumul
frecvent de quinoa, n special sub form de germeni, scade riscul problemelor
cardiace. Quinoa este un aliment care poate fi servit n multe feluri: cereale calde,
budinc, cereale adugate n salate, n supe i tocnie.
Vitamine
Boabele de quinoa snt bogate n vitaminele A, C, D, E, K i vitamine din grupa B-
urilor. De asemenea, snt o surs bun de fier, calciu, crom, cupru, fluor, iod,
magneziu, potasiu, seleniu, zinc. Datorit vitaminelor i mineralelor, quinoa
stimuleaz sistemul imunitar. De asemenea, boabele de quinoa ncolite snt
recomandate pentru tratarea tulburrilor cauzate de ficatul lene: oboseal, alergii,
balonare, indigestie cronic, puls slab. "Quinoa conine mai mult calciu dect laptele,
ajungnd astfel la ntrirea scheletului, a oaselor i cartilajelor. Astfel, quinoa poate fi
un bun factor de protecie mpotriva artritei, degradrii oaselor, malabsorbiei
calciului i a altor dereglri similare", arat dr Gillian McKeith n volumul "Hran vie
pentru sntate".
7
Meiul - regele cerealelor
8
Nu n ultimul rnd, meiul protejeaz pielea, buzele i prul datorit magneziului i
siliciului din compoziie.
MEIUL
Preparare si consum
Ca si alte cerereale, inainte de preparare, meiul se spala bine in cateva ape pana la
indepartarea completa a impuritatilor. Dupa ce am scurs apa, adaugam o parte de
boabe de mei la 2,5-3 parti apa sau supa care fierbe. Dupa ce incepe sa fiarba din nou,
dam focul mai mic si continuam fierberea cu oala acoperita pentru circa 30 de minute
9
(20 la oala sub presiune) - daca in prealabil l-am pus la inmuiat peste noapte timpul se
reduce la jumatate. In mod normal, textura este cea a unui pilaf. Daca dorim sa fie
cremos mai adaugam repetat apa (sau marim proportia de la inceput) si amestecam
frecvent ca pe mamaliga, pana la obtinerea consistentei de piure. Pentru a da un gust
mai bun meiului (asemanator susanului prajit, sau nucilor) il prajim in tigae, ca pe
seminte inainte de a-l gati. Cand a capatat o culoare aurie il adaugam la apa/supa
fierbinte si continuam fierberea ca mai sus.
1- Meiul fiert poate fi servit la micul dejun gen "porridge/pasat" la care putem adauga
stafide, nuci sau fructe uscate (personal prefer prunele).
2- Faina de mei poate fi daugata la coptul painii de casa sau la alte copturi (chec sau
mufine).
Data vitoare cand cautati o alternativa la orez sau la cartofi piure, incercati meiul. Cei
mai multi vor fi placut surpinsi.
Precautii si contraindicatii
Meiul contine goitrogene, compusi din anumite alimente care pot afecta persoanele cu
probleme de tiroida Deasemenea persoanele cu afectiuni cronice ale sistemului
digestiv (scaune moi) trebuie sa evite consumul meiului.
SUSANUL NEGRU
10
Daca despe mei stiam oricum mai multe,
susanul negru (Sesamum Indicum) a fost o
mare revelatie pentru mine. Este asemanator
susanului alb numai ca proprietatile difera
sensibil. Susanul negru este neutru din punct de
vedere energetic si contine 60% grasimi foarte
folositoare sanatatii alaturi de lecitina, calciu,
vitamina E.
Preparare si consum
Se poate folosi la salate si ciorbe dupa ce a fost putin prajit in tigae, sau neprajit, cum
doriti. Noi adaugam la fiecare dintre salate cam jumatate de lingurita.
Daca doriti sa incercati inainte de a prepara in casa acest congee il puteti procura de la
magazinele T&T (acela nu are alune). Este foarte cautat, este bun la gust iar efectele
se simt foarte curand.
11
Paine din faina de alac
Acum ceva vreme am gsit la un magazin cu produse naturiste fin integral de alac.
Era pentru prima oar cnd vedeam aa ceva la noi, dar cunoteam alacul din diverse
reete de pine pe care le-am gsit pe net (n englez e spelt).
Am luat un kilogram de fin (m-a costat 9 lei), bucuroas fiind de descoperirea mea
i abia ateptnd s-o ncerc ntr-o pine. Rezultatul a fost peste ateptrile mele, a ieit
o pine deosebit de gustoas, cu o arom de alune, mult mai bun, dup prerea mea,
dect pinea din fin integral de gru.
Despre aceast cereal am gasit cteva informaii interesante. Alacul sau grul cu bob
mbrcat (lat. Triticum speltae) este o cereal pioas din familia gramineelor
(grului). Are un singur bob n spicule, nvelit strns n palee. A fost cultivat intensiv
n Europa Central nc din preistorie pn n secolul al XIX-lea, cnd apariia unor
specii de gru ameliorate au dus aproape la dispariia sa. Alacul este mult mai puin
pretenios n comparaie cu grul tradiional folosit pentru prepararea pinii, el se
adapteaz extrem de uor la condiiile de mediu foarte diverse, suport excelent
seceta, crete pe orice fel de sol. Are un avantaj enorm, datorit faptului c nu las
buruienile s creasc, deci poate fi cultivat fr utilizarea chimicalelor, a pesticidelor.
Stratul de pleav, care mbrac gros bobul, asigur protecie boabelor de alac, pn la
prelucrarea final, fa de polurile atmosferice de orice fel. Datorit acestor caliti,
ct i valorilor sale nutritive a fost readus n actualitate odat cu moda mncrii bio.
Coninutul su de vitamine i de sruri minerale este unic: n alac se regsesc aproape
toate componentele din grupul vitaminelor B, precum i un coninut foarte mare de
vitamina E. n produsele alimentare preparate din alac exist un coninut ridicat de
calciu, magneziu, fosfor, seleniu, care este de 7-8 ori mai mare dect n cazul
produselor alimentare pe baz de alte cereale. n comparaie cu cerealele tradiionale,
grul cu bob acoperit are un coninut mai redus de hidrocarburi, se absoarbe mai greu,
12
deci poate fi folosit i de bolnavii de diabet. Coninutul su de acizi grai eseniali are
un efect benefic asupra sistemului nervos.
Pentru maia:
20 g drojdie proaspt
70 ml ap
fin (650) ct cuprinde
Pentru aluat:
A doua zi n vasul de frmntat se pun cele dou tipuri de fina, drojdia care se freac
n palme cu puin fina, maiaua, sarea, apoi berea i apa.
13
nainte de a se da la cuptor se cresteaz. Se coc n cuptorul prenclzit la 200 grade
timp de 35 minute.
14