Se consuma la cinci-zece minute dupa ce a fost zdrobit

Usturoiul poate fi gasit si sub forma de praf, granule sau deshidratat, insa consumat in stare naturala, crud,
este cel mai sanatos. Nutritionistii recomanda sa fie zdrobit si consumat dupa cinci-zece minute, intrucat,
spre deosebire de alte plante sau legume, prin oxidare se activeaza principiile active.
In ceea ce priveste cantitatea, niciodata nu este prea mult. Pentru a beneficia de efectele pozitive, se
recomanda cel putin o capatana de usturoi pe zi. Respiratia urat mirositoare sau mirosul specific al
transpiratiei sunt efecte adverse minore in comparatie cu beneficiile. Pentru ca poate fi mai greu de
digerat, se recomanda scoaterea partii din mijloc, mai iute, sau invelirea lui in folie de aluminiu si
coacerea timp de 10-15 minute, fara degradarea substantelor, recomanda nutritionistul Corina Zugravu.
Usturoiul isi pastreaza pro prietatile cat timp este proaspat, astfel ca trebuie depozitat intr-un loc uscat, la
o temperatura in jur de 18C pentru a nu incolti.
Studiile efectuate de-a lungul timpului nu au relevat efecte adverse majore, cel mult disconfort gastric,
greata, ameteli usoare, dureri de cap, transpiratie intens mirositoare.
Pentru a scapa de mirosul neplacut, dupa consumul unui preparat ce contine usturoi, mestecati cateva
frunze de patrunjel sau menta proaspata.

Coperta dc SERGIU GEORGESCU

USTUROI = VITALITATE
Nu voi fi niciodata in stare sa spun daca usturoiul este planta cea mai draga inimii mele de gascon, ori daca el este eel mai
pretios remediu natural utilizat in meseria mea de fitoterapeut. Nu stiu care din cele doua dragostea sau experienta
primeaza atunci cand vorbesc despre el.
Pentru mine, usturoiul este iremediabil legat de ideea de vitalitate. In Gasconia copiii sunt botezati frecandu-li-se un catel de
usturoi de buze si picurandu-le cativa stropi de coniac Armagnac pe buze. Si iata-i astfel pregatiti sa in-frunte toate
vicisitudinile vietii!
La fel a fost botezat si Henric IV si, credincios traditiei usturoiului", nu pregeta niciodata, mai ales in circum-stante
deosebite", sa crantane un catel de usturoi stropit cu o inghititura de Armagnac. Iar cum marile circumstante erau, in viata lui
Henri, cuceririle feminine, si cum ele n-au fost putine la numar, regele nostra a mancat usturoi, nu gluma, la viata lui!
Am cunoscut si eu multi fustangii prin tinuturile noastre care, luandu-1 drept model demn de urmat pe bunul nostra Henri",
rontaiau in fiecare dimineata, pe stomacul gol, un catel de usturoi, asa, preventiv", ca nu se stie niciodata ce

aventura galanta s-ar putea profila la orizont! Chiar imi amintesc de un anume ofiter de cavalerie, foarte plin de
masculinitatea" lui, si care trasnea a usturoi pe-o raza de zece metri in jur! Dar ce renume avea printre reprezentan-tele
sexului frumos! Rivalii lui turbau de gelozie, numai ca n-aveau cum sa-i tina piept. La care mai trebuie sa adaug ca potentul
nostra ofiter a murit la adanci batraneti!
De fiecare data cand am incercat sa aflu secretele vita-litatii anumitor indivizi, am gasit intotdeauna usturoiul la origine.
Chiar si la animale am descoperit acest fapt. De pilda, imi amintesc ca intr-una din vacantele petrecute in Antille am cunoscut
un magician al carui renume se datora mai mult victoriilor obtinute de cocosii sai luptatori decat leacurilor lui miraculoase.
Luandu-1 la bani marunti starnit fiind de vitalitatea uluitoare de care dadeau dovada cocosii lui i-am smuls secretul, mai
ales ca nu i-asi fi fost niciodata un concurent in atare competitii. Ei bine, le punea in graunte catei de usturoi maruntiti:
jumatate-ju-matate.
Tatalui meu ii placea sa repete, de cate ori avea ocazia, ca in viata omului nu trebuie sa existe zi fara usturoi: in ochii lui era un
aliment a carui importanta o considera egala cu a painii. Si nu inceta sa laude obiceiul care se practica in Sud, acela de a face
copiilor pentru gustarea de dupa-amiaza un asa-numit ora patru". Sunt niste felii mari de paine de casa frecate energic
cu usturoi, unse apoi cu cateva picaturi de ulei, pusa pe ele putina sare si mancate impreuna cu un ciorchine mare de Chasslas
aurit de soare. Toata copilaria m-am bucurat de aceastft gus-
tare" sanatoasa si fortifianta pe care mi-o facea bunica mea, Sofia! Si-acumimi lasa gura apa cand va povestesc...
La noi, in Sud, se face mare risipa de usturoi. Retetele sunt care mai de care mai apetisante si mai sanatoase. Veti gasi cateva
dintre ele in partea a doua a cartii, in care ne vom ocupa de calitatile lui gastronomice".
Planta poate fi consumata sub orice forma. Cei ce stram-ba din nas sau pur si simplu nu-i suporta mirosul, au si ei solutii. Pot
sa cumpere usturoi rozaliu, asa-numit rocambole", care e mult mai dulce. De asemenea, se poate manca scotandu-i germenele
foarte bogat in derivati alilici, cei care ii dau mirosul atat de hulit". Iar daca va place totusi usturoiul, dar pretindeti ca va
creeaza probleme in viata sentimentala si sociala, aflati ca putin patrunjel ori cateva boabe de cafea prajita, mestecate bine in
gura dupa masa, absorb mirosul de usturoi. Ori il puteti manca numai seara, inainte de culcare daca, bineinteles,
partenerul/parte-nera dumneavoastra nu sunt incomodati de un atare par-fum"!
In fine, in prezent exista in farmacii extract de usturoi sub forma de capsule: eu consider comercializarea lui pre-cum acordarea
Legiunii de onoare acestei vegetale, ca o recunoastere a unei cariere" ce s-a distins prin servicii exemplare, ireprosabile. lata
deci ca prietenul meu, Usturoiul, are prinsa la butoniera rozeta acestei pretioase de-coratii. Sunt fericit pentru el, a meritat-o din
plin. Faptele sale de glorie in slujba sanatatii oamenilor sunt numeroase si recunoscute.
In afara de calitatile sale vermifuge si fortifiante se stie, in prezent, ca este laxativ, diuretic, antiseptic, bactericid, rezolutiv,
expectorant, febrifug... Conine principii anti-biotice active foarte puternice. Continutul in sulf il reco-manda ca un bun
antiseptic pulmonar. Altadata, in timpul marilor epidemii de ciuma, medicii purtau masti imbibate in usturoi pisat cand se
duceau sa consulte bolnavii. In fine, statisticile actuale releva ca in regiunile unde se mananca mult usturoi cancerul face mai
purine victime. Binelnteles, se poate spune si ca respectivele regiuni sunt, deopotriva, sarace si agricole, deci mai putin
ravasite, dezechilibrate, de poluarile industriale si de alimentele chimice.
Statisticile mele personale sunt, probabil, mult mai modeste si fara pretentii. Dar pot formula in deplina cunostinta de cauza
propriile mele concluzii:
PESTE TOT UNDE AM GASIT USTUROI, AM GASIT SI SANATATE.
Si invers: PESTE TOT UNDE AM GASIT SANATATE, AM GASIT SI USTUROI.

CINE ESTI TU. DOMNULE USTUROI?

Usturoiul este varul crinului si al lacramioarei. Acest Senator al legumelor, in fedingota verde, al carui cap floral are o coama
de fire, iar bulbul este trandafiriu ori ca si alabastrul, isi are originea in Asia Centrala acolo unde oameriii traiesc mai mult
decat in orice alta parte a lumii, unde batranii sunt plini de putere, cu mintea clara si potenti
si unde, curios, procentajul afectiunilor canceroase este eel mai scazut din lume. Surse diferite afirma fie ca nu i se cunoaste
locul exact de origine, deoarece este cultivat de multe mii de ani, fie ca ar avea centre de origine multiple Asia Mica,
Kazahstan, Uzbekistan, Afganistan, India, Bazinul mediteraneean, in regiuni din Caucaz si din Car-pati , fie ca, atestat
documentar, ar fi originar din Asia Centrala, zona lacului Balhas.
Din stepele Asiei a trecut in Egipt si Orienrul Apropiat, apoi, peste Balcani in Italia, ajungand in Europa de Vest.
In prezent creste spontan in Spania, Sicilia, Egipt, Algeria.
Se stie ca a cucerit cu mult timp in urma Egiptul: cu 2 700 de ani inainte de Hristos, in timpul construirii pira-midelor, s-au
cheltuit, pentru mancarari cu usturoi si ridichi, 16 000 de arginti (ceea ce ar insemna, azi, cam 8 milioane de marci), pentru ca
astfel miile de sclavi ce lucrau la inaltarea lor sa aiba si randament si rezistenta mai mari. Descoperirile arheologice din
morminte atesta folo-sirea pe scara larga a usturoiului. Inscriptiile din interiprul piramidei Gizeh relateaza despre utilizarea lui
ca obiect de cult la inmormantarea faraonilor, pentru a testa fecundi-tatea" femeilor, ori confectionarea de cohere din catei de
usturoi, pe care le purtau copiii la gat ca sa-i apere de paraziti.
Grecii il mancau si ei in cantitati impresionante, desi il numeau trandafirul puturos". Zeul Hermes, dupa spusele Odyseei, ii
recomanda lui Ulysse sa utilizeze usturoiul pentru a se apara de farmecele vrajitoarei Circe, care trans-forma oamenii in porci.
Atletii antichitatii mancau totdeauna, inainte de-a intra in competitiile Jocurilor Olimpice, "unul-doi catei de usturoi, ca sa faca
fata efortului. Marele doctor al antichitatii, Gallen, il considera un panaceu universal al taranilor. Dioscoride si Pliniu afirmau
in lucrarile lor ca vechii egipteni considerau usturoiul un aliment-plan-ta de leac. Dioscoride adauga ca el poate fi tonic,
diuretic, vermifug, antidot impotriva otravurilor, un remediu contra astmului, galbenarei, durerilor de dinti si a eruptiilor de pe
piele.
Egiptenii, romanii si grecii il considerau ca un stimulent al apetitului sexual", al libidoului afirmatii atestate de inscriptiile
de pe tablite.
Profetul Mahomed recomanda usturoiul ca mijloc de aparare impotriva muscaturilor de sarpe.
In Evul Mediu la lista de mai sus se adauga faptul ca era considerat dezinfectant, un mijloc de prevenire a bolilor, benefic in
tratarea febrei, surditatii, hemoptiziilor etc., etc. Tot atunci se considera ca poate apara oamenii de vampiri. Multe popoare
obisnuiau sa poarte lantisoare cu usturoi in chip de amulete... antivampirice"!

CUM TE PUTEM CRESTE, DOMNULE USTUROI?

Cultivat cu circa 5 000-6 000 de ani inaintea lui Hristos, se pare ca primele mari centre in care a fost luat in cultura au fost zona
mediteraneeana, Asia Mica, Iran, Afganistan, China. Astazi este cultivat pe tot globul, iar in estul si nor-dul Europei pe
suprafete mici.
Pe coasta europeana a Mediteranei, in Grecia si, ceva mai tarziu, pe coasta Adriaticei, in Italia de astazi, chiar in Galia si
Germania, se pare ca usturoiul era cunoscut cu mult timp inainte de vremea romanilor, fiind chiar cultivat. O atestare a celor
spuse este adusa chiar de numele german al plantei: Knoblauch, Knob", capatana, si Lauch", cuvant germanic foarte vechi,
care inseamna planta cu frunzele aromate (cuvantul lauch" a ramas si pana astazi denu-mirea uzuala a prazului). Prezenta lui
Lauch in denumirea germana actuala, moderna, a usturoiului, e o dovada ca el se cultiva inca din vremea triburilor germanice.
Toate partile plantei sunt active, dar cele mai puternice sunt reprezentate de catei: ei va sunt arhisuficient. Daca nu vi-1
cultivati singuri in propria gradina, aveti grija sa nu cumparati decat produse garantate biologic", crescute fara ingrasaminte
chimice, fara pesticide. Feriti-va de ambala-jele moderne, sofisticate, in care cateii sunt stropiti din abundenta cu conservanti"
chimici ce va vor face mai mult rau decat tot binele ce e in stare sa vi-1 faca planta.
Sper ca gradina dumneavoastra geme" de usturoi. Acestei legume" (dar el este mult mai mult decat atat) nu-i plac
ingrasamintele proaspete: ingrasati pamantul cu sase luni inainte de cultivare; plantati cateii prin octom-brie-noiembrie, la 3 cm
adancime si la 10 cm unul de altul. Dupa recoltare, curatati fiecare capatana si uscati-le la umbra, suspendate pe o sfoara.
Mancati usturoi sub toate formele posibile: cu salata, mancare, supa, in sosuri...
Atentie! Momenlul optim clc rccoltare este atunci cand treimea superioarii a frun/clor a Tngalbenit.
Se cunosc soiuri de prmuivard ai caror catei se plan-teaza in martie, iar capa^anile sc recolteaza la finele lui iulie si
soiuri de iarna care sc pun in pamant in octombrie-noiembrie si se recolteaza in iulie.
In ceea ce priveste pastrarea, la o temperatura intre -1C 0C si la o umiditate relativa de 65-75% rezista sase-sapte luni fara
probleme. Dar la +5C incepe sa incol-teasca.
In fine, poate n-ar fi rau sa stim ca Spania este eel mai mare exportator de usturoi, urmata fiind de Mexic, China, Singapore,
Turcia. Iar cei mai mari importatori sunt Bra-zilia, SUA, Malaysia, Franta.

Toxicitatea sistemic
Usturoiul este unul dintre cele mai bune alimente i suplimente care trebuiesc folosite pentru a ajuta la detoxifiere. Coninutul
lui ridicat n sulf ajut ficatul s detoxifice diferite substane, astfel nct s poat fi metabolizate i eliminate din corp.

CE GASIM IN USTUROI?
Foarte bogat in calorii, comparativ cu toate celelalte legume proaspete, cu un gust specific, puternic, se poate pastra ca atare
timp indelungat.
100 de grame de usturoi proaspat dezvolta 140 kcal si contin:
Substante nutritive
albumine, 6-7 mg
glucide, 23-27 mg
grasimi, 0,1-0,5 mg
Substante minerale
calciu, 38 mg
clor, 30 mg
fosfor, 134 mg
magneziu, 36 mg
potasiu, 515-540 mg
sodiu, 32 mg Vitamine
-Bv 0,2-0,5 mg
B2, 0,08-0,5 mg
B3, 0,5-0,6 mg
C, 14-20 mg
E, 25-29 mg Oligoelemente
-fier, 1,4-1,7 mg
iod, 0,094 mg
mangan, 0,94 mg
zinc, 1 mg Celuloza, 0,94 mg
Apd, 61-64 g
Principalii constituenti organici intens activi sunt:
ulei eteric 0,009 g format din 67 de compusi printre care:
disulfura de alilpropil 6%
disulfura de alii 60%
trisulfura de alii 20%
tetrasulfura de alii cantitati mici
acizi organici neazotati (citric, malic, piruvic, suc cinic, oxalic, glucuronic) fitohormoni (gibereline)
enzime (ribonucleaza, invertaza, polifructozidaza)
doua principii antibiotice:

alicina
garlicina
PARTEM
USTUROIUL
Un medicament universal
I<

CELE SAPTE VIRTUTI

9 )
De mai multe mii de ani usturoiul este cunoscut ca medicament. Are atat de multe utilizari meat unii il con-sidera chiar un
medicament universal".
lata cum as ordona eu virtutile terapeutice ale usturo-iului:
In primul rand este un antibiotic si un antiseptic general. Un savant celebru mi-a confirmat ca vaporii de usturoi elimina activ
microbii patogeni. Si-atunci mi-am amintit ca, in locurile mele natale, exista obiceiul de-a zdrobi catei de usturoi in fiecare
camera a casei la eel mai mic zvon despre declansarea unei epidemii: inca o dovada a intelepciunii populare.
In al doilea rand este un reglator al florei intesti-nale. Asa cum rapitoarele mentin un echilibru natural in populatiile de
rozatoare daunatoare de la tara, tot la fel usturoiul se opune proliferarii unor bacterii periculoase in tubul nostra digestiv. De
aceea eu II recomand in majo-ritatea cazurilor de diaree, dizenterie, crampe la stomac, balonari etc.
In al treilea rand este un vermifug extraordinar activ contra tuturor viermilor, la fel de bine impotriva limbricilor si a
rebelilor oxiuri ca si contra tuturor viermilor solitari. Din acest punct de vedere nimic nu este mai bun, pentru copii, decat
faimoasa gustare de la ora 1600, pe care mi-o facea bunica mea.
In al patrulea rand, este un incomparabil stimulent al intregului organism si un reglator al functiilor esentiale. Tulburarile
hepatice si ale glandelor endocrine (tiroida, suprarenale etc.), guta, sciatica, ametelile, zgo-motele in urechi, bufeurile de
caldura, iata tot atatea indicate privind utilizarea usturoiului.
In al cincilea rand, este un antidiabetic: regleaza ni-velul glucozei din sange. Toate persoanele nascute in familii cu rise
diabetic, toti obezii, au tot interesul sa consume mult usturoi.
In al saselea rand, se pare ca este un remediu profi-lactic al tumorilor canceroase, in special cele ale tubului digestiv, in masura
in care previne constipatia (deci autoin-toxicarea) si stimuleaza secretia sucurilor gastrice dezin-fectand astfel intestinul.
In fine, in al saptelea rand, este eel mai de pret prieten al sistemului circulator. Nu numai ca scade tensiunea arte-riala
(hipertensiunea, principal responsabil de aparitia in-farctelor si a congestiilor cerebrale, este un flagel in voga al timpurilor
noastre), dar confera suplete vaselor sangvine (protejandu-le de ateroscleroza), regleaza nivelul coles-terolului, favorizeaza
travaliul globulelor rosii transpor-toare de oxigen si combate otravirea organismului de catre nicotina (aviz marilor fumatori!)
sau de catre poluantii moderni (aviz orasenilor!)
Urmare a celor de mai sus el poate fi recomandat, pentru uz intern sau extern, in foarte multe afectiuni. Sa le trecem in re vista.
Pentru utilizare interna
profilaxia si tratamentul unor afectiuni infectioase
epidemiile gripale
febra tifoida
difteria
tusea convulsiva

in diaree si dizenterie
in afectiuni ale aparatului respirator

bronsitele cronice
bronsectaziile
tuberculoza
gangrena pulmonara
astmul
gripa
guturaiul
emfizemul pulmonar
in afectiuni ale aparatului digestiv
atonie digestiva
spasme intestinale .
lipsa de pofta de mSncare
digestie greoaie
balonari
in afectiuni ale sistemului cardiovascular
hipertensiune
oboseala cardiaca
unele tahicardii
spasme vasculare
"ii' 11 ii'i ililMilWIiaiiili
tulburari circulatorii
ateroscleroza
hipercoagulabilitate sangvina
varice
hemoroizi
afectiuni ale aparatului genito-urinar
oligurie
edeme
litiaza urinara
blenoragie

dezechilibre glandulare
boli de sistem
-guta -reumatism
artritism
diabet
senescenta
astenie
Pentru utilizare externa
negi, bataturi
plagi, rani infectate, ulcere
raie
otalgii, nevralgii reumatismale
surditate reumatica
intepaturi de insecte
abcese reci, tumori albe, chisturi

CUM IL PUTEM UTILIZA?

NATUR
Usturoi in salata si in celelalte mancaruri, mancat in mod curent, de preferinta crud.
Unul sau doi catei de usturoi, in fiecare dimineata (impotriva gutei, pentru sanatate, in general) sau, in mod curent, in fiecare
zi, la mesele principale.
Seara, maruntiti bine doi catei de usturoi impreuna cu trei-patru fire de patrunjel, adaugati cateva picaturi de ulei de masline si
lasati totul sa zaca" pana dimineata cand veti face un sandvis de paine de secara pe care il veti manca la micul dejun.
Frecati bine o felie de paine prajita cu usturoi si adau-gati-i si putin ulei de masline (vermifug, pentru copii).

DECOCT
O capatana de usturoi la un litru de apa sau de supa (se
recomanda impotriva hipertensiunii si a suferintelor pe
care le genereaza, pentru stimularea circulatiei, impotriva gutei si a artritei, ca antiseptic pulmonar si intestinal). Se beau trei
cani pe zi.
Trei-patru catei de usturoi rasi, intr-o cana de apa clo-cotita sau in lapte, se lasa la macerat peste noapte (impo-triva viermilor
intestinali se bea toata cana, incet, dimineata, pe stomacul gol, timp de trei saptamani).
25 g de usturoi se lasa 20 de minute intr-un pahar cu apa ori cu lapte. Se beau doua pahare, zilnic, timp de trei-patru zile cand
Luna e in scadere. Se repeta tratamentul timp de trei luni (pentru eliminarea si distrugerea para-zitilor intestinali).
Radeti cateii unei capatani mari de usturoi si lasati-i, timp de 20 de minute, intr-o cana cu lapte (se bea in fiecare dimineata, pe
stomacul gol, pana cand eliminati tenia). (Nu se mananca nimic pana la pranz.)

TINCTURA
Lasati la macerat, timp de 48 de ore, ihtr-un paharel cu alcool, un catei de usturoi. Contra hipertensiunii se iau cate 20 de
picaturi, zilnic, intr-o infuzie de angelica, roi-nita sau salvie.
Se iau 50 g de usturoi catei se curata de pielite, se taie in feliute si se lasa la macerat, zece zile, in 250 g alcool de 60. Se
agita des. Se paseaza. Se filtreaza. Se uti-lizeaza ca antiseptic, vasodilatator, hipotensiv, anti-sclerotic, antireumatic,
antiasmatic (in acest caz se iau, in criza, cateva picaturi pe o bucatica de zahar).

ALCOOLATURA
Din doua-trei capatani potrivit de mari, lasate timp de trei saptamani, cu alcool cat sa le acopere, la macerat, se va
obtine un extras indicat in bronsitele cronice, emfizem, tuse convulsiva, hipertensiune. Se vor lua 20-30 de picaturi de doua ori
pe zi.

SIROP
Se amesteca doua capatani de usturoi rase cu un pahar de apa si 100 g zahar. Este indicat contra hipertensiunii. Se iau doua
linguri zilnic.
Se zdrobesc bine 500 g de usturoi si se toarna peste ele un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat o ora si se stre-coara. Se
adauga 1 g de zahar. Se iau doua-trei linguri, dimineata, pe stomacul gol. E vermifug.

VIN
La un litru de vin cald se pun o capatana de usturoi si zece prize de frunze de pelin (o priza = cat se ia, o data, cu trei
degete). Se recomanda ca vermifug, tonic si pentru scaderea febrei. Se beau doua pahare pe zi cu conditia de-a nu consuma nici
o alta. bautura alcoolica. Nu se adminis- treaza copiilor.
sue
Se trece printr-o sita fina o anume cantitate de usturoi pisat. Se adauga, la un volum de usturoi, zece volume de apa
distilata si un volum de alcool de 90. Este utilizat ca antiseptic, in aplica^ii externe.
Se stoarce usturoiul pentru a obtine 20 g.de sue care sedilueaza in 200 g de lapte cald. Se ia dimineata, pe neman-cate,
ca vermifug.

BALSAM
Se zdrobesc doi catei de usturoi in trei linguri de ulei.Se amesteca bine. Este utilizat in aplicatii externe, pe abdomen,
impotriva tulburarilor digestive si a viermilor, pe coloana vertebrala, contra ametelilor, pe talpile picioarelor, impotriva
hipertensiunii.

LICHIOR
Intr-o sticla de un litru se pun o parte usturoi pisat si doua parti alcool. Se lasa sa stea, timp de 15 zile, in plin soare.
Se strecoara. Se utilizeaza ca tonic, in cure perio- dice: doua picaturi in prima zi, patru in a doua, sase in a treia si tot asa pana
la 24 de picaturi, apoi se revine, in acelasi ritm, pana la doua picaturi.

INFUZIE COMBINATA
Intr-un litru de apa clocotita se pun trei catei de usturoi, cat se ia o data cu trei degete, ceai de levantica, de doua ori cu
trei degete, ceai de hasmatuchi si de trei ori cu trei degete, din ceai de salvie. Se recomanda, pentru regla-rea nivelului
colesterolului, cate trei cani pe zi.

CATAPLASME
Se piseaza un catei de usturoi si se aplica direct pe zona unde exista negi sau bataturi. Pielea sanatoasa din jur se protejeaza cu
un tifon sau leucoplast. Rezultatele pot aparea cam dupa 15 zile.
Se taie o rondea dintr-un catei de usturoi si se aplica direct pe locul cu pricina. Se fixeaza cu leucoplast. Se schimba dimineata
si seara.
Se aplica un ca^el de usturoi cald, copt in cuptor. Se reinnoieste cataplasma de doua-trei ori pe zi. Se protejeaza pielea
sanatoasa din jur.

OTET DE USTUROI
Se lasa la macerat, timp de zece zile, trei catei de usturoi rasi in 500 g de otet. Se utilizeaza in aplicatii externe, pentru
dezinfectarea ranilor si a ulcerelor (de gamba, varicoase).

BAI DE MAlNI SI DE PICIOARE

Se vor utiliza trei capatani la litrul de apa. Se fac doua bai calde zilnic si sunt indicate in alergii, astm, acnee
gastrica si intestinala, hipertensiune si tulburarile produse de ea.

FRECTII
Impotriva impotentei se fac la baza coloanei verte-brale cu un catel de usturoi usor zdrobit.
Impotriva raiei, reumatismului, oboselii generale, asteniei se utilizeaza un amestec format dintr-o parte usturoi si doua parti
ulei camforat.
*
Ca regula generala va sfatuiesc sa mancati macar un catel de usturoi pe saptamana. Este foarte adevarat ca are un miros
neplacut si se elimina prin plamani, de unde si halena caracteristica ce-o au cei ce mananca usturoi. Cateva picaturi de ulei
(esenta) de angelica, frunzele de patrunjel, de hasmatuchi sau de rata, marul ras amestecat cu miere, boabele de cafea, toate
atenueaza mirosul.

CATEVA DIN BOLILE VINDECATE DE... USTUROI!

ABCES
Colectie de puroi localizata sub piele, in muschi, in organe. Cand se formeaza la nivelul epidermei este foarte dureros, se vede
cu ochiul liber, are aspectul unei umflaturi rosiatice cu un punct central galbui. Bolnavul poate face febra, frisoane, starea
generala se poate deteriora.
Cataplasme calde cu usturoi zdrobit.
ABCES PULMONAR
Caracterizat de febra, ruse, expectoratie purulenta, une-ori urat mirositoare, ce provoaca voma, este un proces supurativ
localizat la nivelul tesutului pulmonar si care este generat de germeni patogeni ce fie distrug paren-chimul, fie se cantoneaza
intr-o cavitate existenta.
Se face o cura cu usturoi pisat, oparit cu 250 g apa
clocotita. Se utilizeaza 15 g, pentru copiii pana la doi ani,
25 g pentru cei intre doi si cinci ani, 40 g pentru varstele
cuprinse intre sase si 12 ani si 60-80 g pentru adulti. Si cantitatea care se ia este diferentiata: opt-zece lingurite mici pana la
cinci ani, opt-zece lingurite normale pana la 12 ani si opt-zece linguri pentru celelalte varste.

ACNEE GASTRICA
Boala de piele, localizata in special la fata, dar care se poate extinde pe spate, umeri, piept, mai frecventa in adolescents, dar
existenta si la adulti, a carei origine, de natura digestiva, a fost clar determinata ca urmare a unui consult de specialitate si-a
unor analize adecvate. Numai in acest caz urmati tratamentul de mai jos.
Bai de maini si de picioare, facute cu urmatoare a in-fuzie-macerat: o lingura de usturoi zdrobit, impreuna cu cat se ia cu trei
degete din brustur (frunze), musetel mare (macinat, flori), rostopasca (frunze semiproaspete), menta (frunze), urzica (frunze
semiproaspete), cimbru (frunze), se pun la doi litri de apa fiarta. Baile se fac dimineata (de maini) si seara (de picioare), inainte
de masa, timp de opt minute, cat de calde le suportati. (Pentru informatii supli-mentare vezi BAI DE PLANTE, de acelasi
autor, aparuta tot in editura noastra.)

ACNEE INTESTINALA
Este, ca si cea gastrica, o forma clinica de acnee care se manifests ca urmare a unor dezechilibre fiziologice la ni-velul
intestinului. Originea ei a fost clar determinata ca
urmare a unui consult si-a unor analize de specialitate. Numai in acest caz urmati tratamentul de mai jos.
Bai de maini si de picioare, facute cu urmatoarea infuzie-macerat: cativa catei de usturoi zdrobiti ameste-cati cu atat cat se ia
cu trei degete din nalba mare (flori), rostopasca (frunze si flori semiproaspete), brustur (flori si frunze) si cateva flori de
musetel mare macinate se pun la doi litri de apa fiarta. Baile se fac dimineata (de maini) si seara (de picioare), inainte de masa,
timp de opt minute, atat cat de calde le suportati. (Pentru informatii detaliate consultati lucrarea BAl DE PLANTE, de acelasi
autor, aparuta tot in editura noastra.)

AFECTIUNI HEPATICE (IN GENERAL)

Tulburarile functionale ale ficatului si veziculei biliare fiind de origini foarte diverse, preparatul de mai jos va va ajuta sa
scapati doar de efectele raului de care suferiti, nu si de cauza ce a produs acest rau. Deci nu uitati ca, in toate afectiunile
hepatice, regimul specific fiecarei suferinte in parte este foarte important.
Bai de maini si de picioare, facute cu o infuzie-macerat alcatuita din: usturoi zdrobit (o capatana), salvie (frunze), volbura de
garduri (flori si frunze), cicoare salba-tica (radacina rasa), rostopasca (flori si tulpinite proas-pete), coada soricelului (frunze),
pir (radacina rasa) care se pun in doi litri de apa fiarta. Baile se fac dimineata (de maini) si seara (de picioare), inainte de masa,
timp de opt minute, cu apa cat mai fierbinte. (Pentru informatii suplimentare vezi si BAI DE PLANTE, de acelasi autor, apa-
ruta tot in editura noastra.)

ALERGIE
Este o reactie aparte, manifestata numai de unii oameni fata de unele substante ce sunt inofensive pentru noi toti, ceilalti"!
Persoanele alergice reactioneaza violent fie de la primul contact cu o atare substanta, fie dupa ce vin in contact abia a doua oara
cu ea. Substantele ce pot declansa astfel de reactii pot fi de orice natura: polen, puf, blana, cosmetice, alimente, medicamente,
praf, detergenti, muce-gai, microbi, lana...
Bai de maini si de picioare, cu o infuzie-macerat formats dintr-un amestec de usturoi zdrobit (cMva catei) cu rostopasca
(frunze si tulpini semiproaspete), pir (radacina), maturi si tei (flori), salvie (frunze), din toate cat se ia cu trei degete. Total
se pune in doi litri de apa fiarta iar baile se fac dimineata (la maini) si seara (la picioare), ihainte de masa, timp de opt minute,
cu apa cat mai calda. (Vezi si BAI DE PLANTE, de acelasi autor, aparuta in aceeasi editura).
Cataplasme in regiunea rinichilor. Toate plantele de mai sus, in aceeasi cantitate, se maruntesc bine sau se macina, se oparesc
cu o cana de apa clocotita, se lasa putin sa se raceasca, se face din ele o pasta omogena si aceasta se ihtinde pe o bucata de
panza care sa fie atat de mare cat sa acopere complet zona rinichilor. Se impa-tureste bine sa nu iasa pasta in afara, se aplica pe
sale si se leaga cu un brau de postav gros. Se pot tine si toatS noaptea.
Bai de maini si de picioare, dintr-o infuzie-macerat facuta dintr-o capatana de usturoi zdrobit amestecat cu cate o jumatate de
pumn de flori de paducel, maturi si tei, de frunze de rostopasca si salvie, de radacini de pir, toate la un litru de apa clocotita.
Baile se fac dimineata (cele de maini) si seara (cele de picioare), timp de opt minute, inainte de masa, cu apa cat de calda o
suportati.
Comprese calde pe rinichi, din aceleasi plante care se maruntesc bine, chiar se macina si se lasa intr-un litru de apa clocotita sa
stea vreo patru-cinci ore. Se strecoara si cu lichidul ramas se pun comprese pe toata zona salelor, cat mai calde.
ARTERITA
Inflamatie a peretilor arteriali ce se poate limita doar la un strat al acestora sau le poate cuprinde pe toate trei. Boala poate fi
cantonata doar pe o portiune a arterei, pe toata lungimea ei, se poate extinde pe un intreg teritoriu vascular ori poate fi
generalizata in tot organismul.
Bai de maini si de picioare, cu urmatoarea infuzie-macerat facuta dintr-un amestec de salvie si cimbru (ambele si flori si
frunze), paducel (flori), anghinare (frunze), din toate cat se ia intre trei degete si opt-zece catei de usturoi pisati. Amestecul se
pune in doi litri de apa fiarta, iar baile se fac dimineata (la maini) si seara (la picioare), timp de opt minute, cu apa cat mai
fierbinte. (Pentru detalii suplimentare vezi si BAI DE PL ANTE, de acelasi autor, aparuta tot in editura noastra.)

ARTRITISM
Ansamblu de tulburari foarte variate in ceea ce priveste localizarea si provenienta lor, fiind niste stari patologice cu evolutie de
lunga durata, dar care nu reprezinta o ame-nintare imediata in ceea ce priveste viata bolnavului.
Consumati ca atare, zilnic, eel putin doi-trei catei zdrobiti.
Decoct, facut din doi-trei catei zdrobiti care se fierb in 200 ml de apa sau de lapte, timp de 15 minute. Toata cantitatea se bea
de-a lungul unei zile.
Sirop, facut din 50 g usturoi fiert in 200 ml apa. Se raceste, se strecoara, se indulceste cu 50 g zahar si se iau doua-trei linguri
zilnic.
Tinctura, facuta din usturoi pisat si alcool de 60 in parti egale. Se lasa cinci zile la macerat, apoi se iau doua-trei lingurite pe zi
timp de zece zile pe luna.
Bai de maini si de picioare, facute dintr-o infuzie-ma-cerat pe baza de usturoi (cativa catei zdrobiti), rostopasca (frunze),
papadie (plante proaspete), cretusca (flori), pi-ciorul cocosului (flori si frunze) din toate atat cat se ia cu trei degete si
urzica (frunze si tulpini semiprbaspete), atat cat se ia de doua ori cu trei degete. Amestecul se pune in apa fiarta, iar baile se fac
timp de opt minute, dimineata (la maini) si seara (la picioare), inainte de masa, cu apa cat mai calda. (Detaliile necesare le veti
gasi in BAI DE PLANTE, de acelasi autor, aparuta tot in editura noastra.)

ASCARIDIOZA, OXIURAZA
Se datoreaza infestarii organismului cu limbrici sau/si oxiuri, viermi cilindrici, paraziti intestinali la om, caracte-ristici in
special copiilor. Infestarea se produce prin legume si fructe murdare, de la caini sau pisici, prin contact cu alte persoane
infestate. Simptomele sunt mancarimi in regiunea anusului (de la oxiuri), cateodata extreme, foarte rar tulburari intestinale,
paliditate, usoare ameteli, lipsa de vigoare, de putere de concentrare, apetit prost.
Usturoi pisat, 80 g la 500 ml apa clocotita, pentru bai de sezut.
Macerat, din trei-patru catei care se zdrobesc si se pun intr-o cana cu apa clocotita ori cu lapte dat in clocot. Se acopera si se
lasa pana dimineata, cand se bea toata cantitatea pe stomcul gol. Pana la pranz nu se mai mananca nimic. Tratamentul se face
zilnic, timp de trei saptamani.
Sue, din 20 g usturoi pus apoi in 200 ml de lapte cald. Se bea dimineata, pe stomacul gol.
Decoct, din o parte usturoi si doua parti apa. Se fierbe la foe mic, intr-un vas emailat, acoperit, pana scade la jumatate. Se
strecoara. Se lasa la racit. Se indulceste cu miere (o lingurita rasa la un pahar de decoct). Se pastreaza in frigider maximum o
saptamana, timp in care se face tratamentul. Copiii intre sase si noua ani iau seara doua lingurite, cei intre noua si 12 iau cate
trei lingurite, iar cei mari si adultii, trei-patru pahare, o data sau de doua ori pe saptamana. Tratamentul dureaza, in general,
cam doua saptamani, timp in care viermii sunt eliminati.

ASTMBRONSIC

Sindrom respirator caracterizat prin crize dispneice pa-roxistice (sufocari), insotite de tulburari circulatorii si secretorii la
nivelul mucoasei cailor aeriene superioare.
La adult criza apare, in general, noaptea, este dramatics, bolnavul se trezeste brusc, prada unei adevarate sete de aer", e
transpirat, speriat, respiratia e suieratoare, zgo-motoasa, incetinita, greoaie. Accesul se termina, dupa o perioada de timp
nedefinita, cu o tuse insotita de o expec-toratie foarte saraca. Crizele se repeta in timp, se pot agra-va, se pot inmulti, ori se
stabilizeaza sub medicatie.
La copil crizele sunt mult mai izolate si boala poate disparea spontan la sapte ani sau la pubertate, rareori evoluand spre
agravare.
Se face o infuzie: intr-un vas cu 250 ml apa clocotita se pun 80 g catei de usturoi pisati, se acopera, se lasa un minut pe foe, se
trag deoparte si se lasa sa se raceasca. Se bea toata cantitatea in timp de o zi, treptat, luand cate o lin-gurita la intervale
regulate. Cura se face 20-30 de zile.
Se face o infuzie din un catei de usturoi pisat, cat se ia de doua ori intre trei degete din petale de mac, cimbru, levantica si cat
se ia o data din anason verde, toate puse intr-un litru de apa clocotita. Se lasa sa stea unul-doua minute, se strecoara si se beau
doua-patru cani pe zi.

Suc de usturoi simplu, pe o bucata de zahar cubic, in crize.

Tinctura, din 50 g usturoi si 250 g alcool de*60. Se taie marunt usturoiul si se lasa la macerat 10 zile. Se agita sticla periodic.
Se stoarce continutul si se filtreaza. Se iau cateva picaturi in criza, pe o bucata de zahar.
Bai de maini si de picioare, din urmatoarea infuzie-de-coct: la doi litri de apa se pun doi-trei catei de usturoi si cat se ia cu trei
degete din ceaiurile de mac (flori si capsule), levantica (flori), rotungioara (frunze), patrunjel (frunze). Se fac dimineata (la
maini) si seara (la picioare), timp de opt minute, cat de calde le suportati.
Decoct, facut din 25 g usturoi fiert in 200 ml de apa timp de 15 minute. Se bea toata cantitatea ihtr-o singura zi.

ATEROSCLEROZA
Degradare completa a arterelor, in care fibrele elastice din peretii acestora vor fi distruse, apoi in locul lor se vor constitui fibre
conjunctive, iar in final, intre ele se va depune colesterol. Boala apare mai ales dupa 50 de ani si afecteaza arterele coronare,
cerebrale, renale, periferice. Evolutia este de lunga durata.
Bai de maini si de picioare, cu urmatoarea infuzie-de-
coct: o capatana mare de usturoi zdrobit si cat se ia cu trei
degete din ceai de paducel, de rostopasca (tulpini, frunze
in stare semiproaspata), de maturi (flori si lastari), la doi
litri de apa. Se fac dimineata (la maini) si seara (la picioare),
cate opt minute, cat de calde le suportati. (Consultati si BAI DE PLANTE, aparuta tot in editura noastra, de acelasi autor.)
Se face un macerat dintr-o capatana de usturoi cura-tat si pisat, o lamaie si un litru de apa. Se pun intr-un vas usturoiul, coaja
rasa si zeama de lamaie si apa, care a fost clocotita in prealabil. Se acopera si se lasa sa stea timp de doua zile. Se ia cate de o
lingura, de trei ori pe zi, timp indelungat. Este recomandat in prevenirea si tratarea atero-sclerozei.
Se mananca doi-trei catei, seara, inainte de culcare.
Se face o infuzie din 15 g de usturoi pisat, 5 g arnica, 15 g paducel si 25 g coada calului si menta. Se amesteca totul
bine. Se pune o lingura din amestec intr-un vas emai- lat, se toarna peste ea un pahar cu apa si se lasa sa stea doua ore. Se da in
clocot, se lasa sa se raceasca, se stre- coara si se bea, cate o jumatate din cantitate, dimineata si seara. Cura dureaza 30 de zile,
se face o luna pauza si se reia.
Tinctura, obtinuta conform unei retete din medicina traditionala chineza. Se piseaza 350 g usturoi, se amesteca in 200
ml alcool de 70 si se lasa la macerat zece zile, intr-un loc racoros. Se filtreaza, apoi se lasa inca trei zile sa se decanteze. Se
pastreaza in sticlute brune, cu dop ermetic, la temperatura moderata. Doza se administreaza conform urmatoarei scheme: se
incepe cu o picatura, in dimineata primei zile si se ajunge la maximum 15 picaturi in cea de a cincea zi, cand se incepe
descresterea, astfel ca in ziua a zecea se ia din nou numai o picatura. De retinut, doza se creste treptat, luandu-se tinctura de
doua-trei ori pe zi. In ziua a unsprezecea se ia o doza de atac, 25 picaturi de trei ori pe zi. In ziua a douasprezecea se reincepe
ciclul de 11 zile, tot cu o picatura. Tratamentul se face pana la terminarea tincturii (o doza ajunge cateva luni). Cantitatile se iau
cu 20-30 minute inainte de mesele principale. Efec-tul dureaza trei-cinci ani.

BALONARE INTESTINALA
Marire de volum a intestinului prin distensia acestuia, provocata de formarea unor bule de gaz mari si numeroase. Bolnavul are
jena abdominala, variabila ca intensitate si cu un anumit grad de disconfort. Apare in special in timpul ocluziei intestinale, dar
se poate manifesta si in cursul evo-lutiei multora dintre afectiunile intestinale.
Tinctura, facuta din parti egale de usturoi pisat si alcool de 60. Se lasa la macerat cinci zile si apoi se vor lua, timp de 10 zile
pe luna, doua-trei lingurite zilnic.
bAtAturi
Sunt ingrosari mai mult sau mai putin masive (hiper-keratoza) ale pielii in zone care sunt supuse frecarii sau presiunii excesive.
Pot fi foarte dureroase.
Cataplasme, cu usturoi ras, aplicate seara, care se tin pana dimineata. Se repeta tratamentul timp de 15 zile.

BRONHOPNEUMONIE
V
Infectie acuta ce duce la iritarea si inflamarea tesutului pulmonar din jural ramificatiilor arborelui bronhic intra-pulmonar. Se
manifests prin greutate la respiratie, febra mare, tuse.
Bai de maini si de picioare, facute cu urmatoarea infuzie-macerat: cativa catei de usturoi zdrobiti amestecati cu cat se ia cu
trei degete din limba mielului (flori si frun-ze), varza (frunze proaspete), mac (flori si capsule), creson (frunze proaspete),
salvie (flori), violete (flori) se pun la doi litri de apa fiarta. Baile se fac dimineata (la maini) si seara (la picioare), inainte de
masa, timp de opt minute, cat de calde le suportati. (Informatii detaliate va ofera lucrarea BAI DE PLANTE, de acelasi autor,
aparuta in editura noastra.)

BRONSITA CRONICA
Inflamatie nespecifica a bronhiilor, care le afecteaza pro-gresiv ajungand, in final, sa invadeze si tesutul pulmonar. Este
caracterizata de tuse, intermitenta sau permanenta, ca urmare a existent,ei unei secretii bronsice iritante, sacai-toare, ce apare
pe fondul unor stari alergice sau a unor in-fectii la nivelul arborelui traheo-bronsic datorita fumului s.a.
Consumati ca atare, zilnic, unu-doi catei.
Infuzie, dintr-o cana de apa clocotita care se toarna peste 60-80 g de usturoi dat pe razatoare (ori pisat bine) si se lasa sa se
raceasca. Se acopera. Se iau opt-zece linguri zilnic.
Decoct, din doi-trei catei zdrobiti si fierti in 200 ml apa sau lapte, timp de 15 minute. Cantitatea rezultata se bea de-a lungul
unei zile.
Se face un sirop din 50 g usturoi fiert in 200 ml apa, filtrat, indulcit cu 50 g zahar, din care se iau doua-trei linguri pe zi.

BRONSECTAZIE
>
Suferinta cronica a bronhiilor si plamanilor, in care pierderea elasticitatii tesutului bronhial duce la dilatarea acestora, ceea ce
are drept consecinta stagnarea secretiilor purulente in segmentele dilatate. Semnele tipice sunt tusea groasa, matinala, cu o
expectoratie abundenta, vascoasa, mucopurulenta.
Infuzie, din 80 g de catei pisati, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa acoperita 30 de minute. Se strecoara. Se
dau opt lingurite copiilor si opt linguri adultilor.

COLESTEROLEMIE
Cresterea nivelului colesterolului in sange indica o proasta metabolizare a grasimilor si o alimentatie excesiv
ii'i iintMMMtii
de bogata in lipide. Ea duce la formarea de ateroame pe peretii intemi ai arterelor provocand hipertensiune, acci-dente
coronariene, accidente cerebrale.
Infuzie, din trei catei de usturoi zdrobiti, cat se ia intre
trei degete, o data, din lavanda, de doua ori, din salvie,
totul la un litru de apa clocotita. Se lasa sa stea putin, se
strecoara si se beau, caldute, doua-trei cani, zilnic.

DISPEPSIE DE FERMENTATIE
**. Ansamblu de tulburari digestive ce apare imediat dupa mese, manifestat prin: greutate in capul pieptului, balonare, arsuri,
greturi, bolboroseli In stomac.
Consumati ca atare, cam doi-trei catei zdrobiti, zilnic.
Decoct, facut din doi-trei catei pisati si fierti timp de 15 minute in 200 ml apa sau lapte. Se bea totul intr-o zi, repartizat in
portii egale.
Sirop, facut din 50 g usturoi fiert in 200 ml apa, stre-curat si indulcit cu doua linguri de zahar. Se iau doua-trei linguri, zilnic.

DURERI DE URECHI, vezi OTALGII

EMFIZEM PULMONAR
Suferinta pulmonara cronica, caracterizata prin cres-terea in volum a spatiilor aeriene ultime alveolele din plamani, fie ca
urmare a distensiei lor excesive, fie prin distrugerea peretilor alveolari. Semnele caracteristice sunt sufocarea, dispneea
initial moderata, apoi permanenta, generand o adevarata infirmitate , tuse, expectoratie, to-race cu aspect globulos.
Bai de maini si de picioare, cu urmatoarea infuzie-decoct: la doi litri de apa se pun cat se ia cu trei degete de usturoi pisat,
paducel (flori), rotungioara (frunze), salvie (flori si frunze), cimbru (frunze). Baile se fac dimineata (la maini) si seara (la
picioare), cate opt minute, cat de calde le suportati. (Pentru informatii suplimentare consultati si BAI DE PLANTE, de acelasi
autor, aparuta tot in editura noastra.)

FLEBITA
Inflamatie a vendor, in special a celor de la picioare care, de cele mai multe ori se complica prin coagularea sangelui in zona
inflamata. Apare in cursul unei infectii ori la tulburari ale circulatiei venoase, in special pe un teren varicos.
Comprese locale cu un decoct facut dintr-o capatana de usturoi zdrobit amestecat cu cate un pumn de coada soricelului si de
scaiete, totul la un litru de apa. Se fierbe cam 15 minute, se strecoara, se lasa sa se raceasca si se pun comprese bine stoarse.

GASTRALGII
Dureri localizate in epigastru, insotite sau nu de tul-burari digestive. Ele apar ihtotdeauna in afectiunile sto-macului, dar pot fi
datorate si unei nevroze, unui sifilis etc. Pot sa fie direct legate de ceea ce am mancat si, in acest caz, apar fie imediat, fie la
putin timp, dupa mese.
Comprese calde, pe stomac, cu o infuzie-macerat din cativa catei de usturoi zdrobiti si cat se ia cu trei degete din coada
soricelului (flori), paducel (flori), mur (frunze), nalba mare (flori si frunze), mac (flori si capsule), tot amestecul fiind bine
maruntit, pus intr-un litru de apa fiarta, fierbinte si lasat sa stea patru-cinci ore. Apoi se strecoara si se im-biba in el o bucata de
material flausat. Se stoarce si se pune pe stomac. Se leaga cu un brau ori cu o fasa lata, uscate. Se schimba cand s-a uscat.
Bai de maini, facute cu aceleasi plante de mai sus care se pun ca atare, fara sa fie maruntite, in doi litri de apa clocotita. Baile
se fac dimineata, pe nemancate, timp de opt minute, cu apa atat de calda cat o suportati. (Pentru lamuriri consultati si BAI DE
PLANTE, de acelasi autor, aparuta tot in editura noastra.)

GRIPA
Boala infectioasa virala, foarte contagioasa, caracteri-zata prin febra, stranut, tuse, lacrimare, cefalee, senzatie de curbatura.
Totul trece in cateva zile, persistand o stare de oboseala. Se poate complica cu simptome digestive, ner-voase, respiratorii.
Consumati cruzi, in salate, ori ca atare, unul-trei catei, zilnic, dimineata sau seara, ori repartizati dupa mese-le principale.
Tinctura, facuta din usturoi si alcool de 60 ill parti egale. Se zdrobeste usturoiul amestecandu-1 treptat cu alcoolul si se lasa la
macerat, dupa ce este bine omogenizat, timp de cinci-sapte zile. Se iau doua-trei lingurite pe zi, in toata perioada bolii, ori cate
zece zile pe luna, pre-ventiv, in timpul epidemiilor de gripa.
Decoct, din una-doua lingurite de usturoi zdrobit, fierte intr-o cana de apa sau de lapte timp de 15 minute. Toata cantitatea se
bea de-a lungul unei zile.

GUTA
Boala de nutritie manifestata prin cresterea acidului uric in sange si prin depunerea sarurilor acestuia uratii in tesuturile
cartilaginoase, in special la nivelul articulatiilor de la degetele mainilor si picioarelor. Astfel apar niste mici noduli, duri, numiti
tofi gutosi, care genereaza crizele dureroase ale gutei. Cauza nu este cunoscuta dar se pare ca viata sedentara si consumul
excesiv de carne favorizeaza instalarea bolii.
Consumati ca atare, zilnic, eel putin doi-trei catei zdrobiti.
Decoct, facut din doi-trei catei zdrobiti care se fierb in 200 ml de apa sau de lapte, timp de 15 minute. Toata cantitatea se bea
de-a lungul unei zile.
Sirop, facut din 50 g usturoi fiert tn 200 ml apa. Se raceste, se strecoara, se indulceste cu 50 g zahar si se iau doua-trei linguri
zilnic.
Tinctura, facuta din usturoi pisat si alcool de 60 in parti egale. Se lasa cinci zile la macerat, apoi se iau doua-trei lingurite pe zi
timp de zece zile pe luna.

HIPERTENSIUNE ARTERIALA
Se poate vorbi de hipertensiune arteriala cand cifrele depasesc valoarea de 16, pentru presiunea maximala a san-gelui si cea de
9, pentru cea minimala. Este o afectiune deosebit de frecventa, intalnita si la tineri si la varstnici, care imbraca diferite aspecte
clinice. Semnele caracteris-tice sunt: cefalee, dezechilibru cu senzatia de betie, pier-deri de memorie, astenie, tulburari oculare,
senzatie de degete moarte s.a.
Se iau de trei ori pe zi cate 15 picaturi de sue de usturoi, diluat intr-un paharel cu apa.
Se face o infuzie din 30 de catei de usturoi curatati bine, 10 g flori de arnica, 30 g frunze de coada calului, 30 g fructe
de paducel, 30 g vase, 40 g inflorescente de coada soricelului. Toate plantele se maruntesc, se amesteca bine, impreuna cu
usturoiul si din ele se ia o lingura care se pune mtr-un vas emailat si se opareste cu un pahar de apa clo- cotita. Se lasa sa stea
15 minute, apoi totul se strecoara. Se bea cate un sfert de pahar zilnic. Cura se face numai cu recomandarea medicului.
Se face o tinctura de usturoi cu menta, din 40 g catei proaspeti, infuzie de menta dupa gust si 100 ml spirt rafi-nat. Se curata si
se piseaza usturoiul, se pune intr-o sticla si se toarna alcoolul peste el. Se lasa sapte zile la loc cald. Infuzia de menta se prepara
din o lingura de frunze la un pahar de apa clocotita, se strecoara si se adauga la usturoi, dupa gust. Se iau 10-15 picaturi de
doua-trei ori pe zi, la o jumatate de ora dupa masa, mai ales cand-hipertensiunea se manifesta prin ameteli si slabiciune.
Se face o infuzie din 80 g usturoi si 250 ml apa clocotita. Se tine un minut pe foe, in vas emailat, acoperit. Se lasa sa se
raceasca si se bea intr-o zi. Se repeta timp de 30 de zile.
Se face o tinctura din 60 g usturoi la 100 ml alcool de 90. Se lasa la macerat timp de opt zile. Se iau, zilnic, 15 picaturi puse in
apa indulcita sau lapte, dimineata, pe nemancate.
Tinctura, obtinuta conform unei retete din medicina traditionala chineza. Se piseaza 350 g usturoi, se amesteca Tn 200 ml
alcool de 70 si se lasa la macerat zece zile, intr-un loc racoros. Se filtreaza, apoi se lasa inca trei zile sa se decanteze. Se
pastreaza in sticlute brune, cu dop ermetic, la temperatura moderata. Doza se administreaza conform urmatoarei scheme: se
incepe cu o picatura, in dimineata primei zile si se ajunge la maximum 15 picaturi in cea de a cincea zi, cand se incepe
descresterea, astfel ca in ziua a zecea se ia din nou numai o picatura. De retinut, doza se creste treptat, luandu-se tinctura de
doua-trei ori pe zi. In ziua a unsprezecea se ia o doza de atac, 25 pica-turi de trei ori pe zi. In ziua a douasprezecea se reincepe
ciclul de 11 zile, tot cu o picatura. Tratamentul se face pana la terminarea tincturii (o doza ajunge cateva luni). Cantitatile se iau
cu 20-30 minute inainte de mesele prin-cipale. Efectul dureaza trei-cinci ani.

IMPOTENTA SEXUALA
Incapacitatea de a duce la bun sfarsit actul sexual poate surveni atat la o buna parte din marii fumatori, la hiperten-sivi sau
diabetici, cat si la cei cu dereglari endocrine. La barbatii sanatosi un atare necaz" este de natura psihica, nervoasa,
neurovegetativa, emotionala.
Masaj, cu usturoi zdrobit, pe osul sacrum, facut zilnic, seara, inainte de culcare.
Decoct, facut din 5 g usturoi, cate 2 g menta si cim-bru, totul fiert intr-un litru de apa timp de 10-15 minute. Se beau una-doua
cani pe zi.
INCONTINENTA URINARA
Eliminare involuntara a urinii, datorata fie unei tul-burari ori unei leziuni nervoase, fie unei leziuni a cailor urinare.
Bai de sezut, cu o infuzie-macerat din sase-opt catei de usturoi zdrobiti si oat iei o data cu trei degete din padu-cel (flori) si
piciorul cocosului (frunze si flori) puse in doi litri de apa clocotita. Se lasa sa stea patru ore, se strecoara, iar baile se fac seara,
la culcare, cat de calde le suportati.
Bai de sezut, cu o infuzie-macerat dintr-o capatana de usturoi zdrobit si un pumn de flori de paducella doi litri de apa
clocotita. Se lasa sa stea cam patru ore, se strecoara si baile se fac de doua ori pe zi, cat de calde le suportati.

LITIAZA URINARA
Prezenta pietrelor in uretere si in vezica urinara se da-loreaza fie unei complicatii a litiazei renale (pietre la ri-nichi), cand pot
cobori pietrele din rinichi in uretere sau in vezica urinara, fie a adenomului de prostata. Daca este vorba de calculi ureterali,
trebuie mentionat ca aceasia este cea mai atroce forma dintre toate tipurile de Maze, vio-lcnta si persistenta durerilor fiind
aproape de nesupoitat. In ceea ce priveste calculii vezicali, ei dau senzatie de greu-tate in pelvis, urinarea este dureroasa, apar
usturimi.
Consumati ca atare, zilnic, eel putin doi-trc catei zdrobiti.
Decoct, facut din doi-trei catei zdrobiti care s - fierb Tn 200 ml de apa sau de lapte, timp de 15 minute. Toata cantitatea se bea
de-a lungul unei zile.
Sirop, facut din 50 g usturoi fiert in 200 ml apa. Se raceste, se strecoara, se indulceste cu 50 g zahar si se iau doua-trei linguri
zilnic.
Tinctura, facuta din usturoi pisat si alcool de 60 in parti egale. Se lasa cinci zile la macerat, apoi se iau doua-trei lingurite pe zi
timp de zece zile pe luna.

NEGI
Excrescente rotunde sau ovalare, unice sau multiple, situate la nivelul pielii si acoperite de un epiderm ingrosat si granulat. Se
pare ca sunt de natura virala.
Rondele de usturoi aplicate direct pe negi si protejate cu un leucoplast.

PANARITIU
Infectie periunghiala, de multe ori cu formare de puroi, foarte dureroasa.
Pansament imbibat intr-o infuzie, facuta dintr-un catel de usturoi zdrobit si cat se ia, de doua ori cu trei degete, din
petale de mac, cimbru de gradina si muguri de brad, totul pus la un litru de apa clocotita. Se lasa sa traga cam un minut, se
strecoara si pansamentul se imbiba cu infuzie cat mai fierbinte.

RANI
In cazul in care nu aveti la indemana dezinfectantele si pansamentele necesare si nici nu le puteti obtine fiind oare-cum izolati
de inlesnirile civilizatiei", plantele sunt un remediu ideal pentru mgrijirea si vindecarea ranilor, chiar cand sunt destul de
grave.
Comprese locale, cu sue de usturoi indoit cu apa fiarta si racita.
Solutie, din 10% sue de usturoi amestecat cu 1-2% alcool sanitar. Se fac badijonari locale.

REUMATISM
Termenul este utilizat, in aceeasi masura, si de medici si de bolnavi, pentru a desemna majoritatea afectiunilor
dureroase articulare si periarticulare (din jurul lor). Boala este, in forma acuta, produsa de infectia faringiana cu streptococ
hemolitic si evolueaza in pusee acute caracteri- zate de febra, dureri articulare cu umflarea articulatiilor si, Tn cazuri mai grave,
cu leziuni cardiace. In formele cro- nice, ce pot urma celor acute, dar se pot manifesta si de la inceput astfel, sunt interesate in
exclusivitate articulatiile, Tn special cele mici. *
Pentru diminuarea durerilor se fierb cativa catei si se aplica pe zona afectata, cat de calzi ii suportati.
Unguent, din usturoi zdrobit, pisat, facut ca o crema si amestecat cu o vaselina pura, simpla. Se fac masaje si se leaga cu o
carpa curata, apoi cu un molton gros (sau se pune un brau).
Tinctura, facuta din 50 g usturoi si 250 g alcool de 60. Usturoiul, taiat marunt, bine curatat, se pune la ma-cerat timp de zece
zile in alcool. Din timp in timp sticla se agita pentru uniformizare. Dupa zece zile se stoarce con-tinutul si se strecoara. Se iau
zilnic patru-opt picaturi in putina apa.
i^^mmmmmtmiiiltmm
&^^^gU^ug^g

RINITA
Inflamatie acuta a mucoasei nazale produsa de un virus si favorizata de frig si umezeala. Se manifests printr-o -scurgere nazala
abundenta, seroasa, apoi mucopurulenta, usoara cefalee, stare subfebrila, oboseala.
Usturoi crud, cate doi-trei catei zilnic, seara, inainte de culcare.
Sirop, facut din doua linguri varfuite de usturoi pisat fiert in 250 ml apa, la foe mic. Dupa ce clocoteste se lasa sa mai fiarba
pret de 10-15 minute. Se trage de pe foe, se acopera, se lasa sa se raceasca si-apoi se filtreaza. Se vor lua, zilnic, doua-trei
linguri. '

OTALGII (DURERI DE URECHI)

Dureri de urechi prezente in toate formele de otita externa, medie, interna , dar si in afectiuni ale faringelui si in furuncule
sau abcese localizate pe canalul auditiv extern, precum si in eczeme ale conductului.
Sue de usturoi, imbibat pe un tampon de vata si intro-dus in ureche. Zilnic, ori schimbat de doua-trei ori pe zi.

OXIURAZA, vezi ASCARIDOZA

SURDITATE
Indiferent de gravitatea si natura ei este obligatoriu sa fie tratata de un medic orelist. Dar de ce sa nu incercam si cateva
remedii naturale? Mai ales in formele incipiente, usoare, rezultatele pot fi salutare.
Sue de usturoi, pus in urechea bolnava, pe un tampon de vata bine imbibat si stors usor.
Sue de usturoi, obtinut prin pisare si stoarcere, ames-tecat cu ulei. In fiecare seara se pune in ureche un tampon de vata inmuiat
in acest preparat.

TENIAZA
Boala parazitara produsa de viermi lati tenii. Ele infesteaza intestinul subtire, in peretele caruia se fixeaza cu ajutorul
ventuzelor si a carligelor de la cap. Bolnavii nu au pofta de mancare, slabesc, sunt obositi, au dureri de cap, ameteli, greata.
Usturoi fiert, 50 g, bine pisat, in 200 ml lapte. Se strecoara si se indulceste cu o lingurita de zahar sau de miere. Se bea
dimineata, pe stomacul gol, tratamentul repe-tandu-se mai multe zile la rand pana se elimina proglotele.
Decoct, de usturoi cu miere, facut din o parte catei de usturoi si doua parti apa. Se fierbe total intr-un vas emai-lat, la foe mic,
pana ce lichidul scade la jumatate. Se strecoara imediat, se raceste, se pune miere dupa gust. Se poate pastra doua-trei zile la
temperatura camerei si nu mai mult de o saptamana la frigider. Se ,administreaza astfel: copiilor pana la trei ani li se face o
clisma calduta, seara, inainte de culcare; copiilor intre sase si noua ani li se dau doua lingurite, tot seara, la culcare; celor intre
noua si 12 ani, trei lingurite; cei mari si adultii vor lua trei-patru pa-hare de una-doua ori saptamanal, timp de doua saptamani.
Macerat, din trei catei de usturoi, bine zdrobiti, lasati peste noapte intr-o cana cu lapte. Timp de trei saptamani se bea tot
continutul canii, in fiecare dimineata, pe nemancate.
Decoct, din 50 g usturoi pisat fiert in 200 ml de apa si indulcit cu miere. Dupa ce se strecoara se bea toata canti-tatea,
dimineata, pe stomacul gol, pana cand se elimina tenia.

TULBURARI CIRCULATORII
Cand inima nu pompeaza suficient sange, cand mus-chiul cardiac munceste prost, cand circulatia venoasa este ingreuiata, cand
procesele de ateromatoza si ateroscleroza s-au instalat, cand circulatia cerebrala lasa de dorit, ustu-roiul este un remediu natural
ce poate fi de mare ajutor.
De mancat crud, ori in salate, sau in sosuri, cat mai mult usturoi.
De luat capsule cu pulbere de usturoi una pe zi.

TULBURARI DE DIGESTIE
Cand enzimele sunt insuficient secretate, cand bila nu este nici in cantitate normala nici de calitate", daca stomacul si
intestinul sunt lenese, miscarile lor peristaltice fiind prea incete, cand flora microbiana intestinala este insuficient de activa ori
chiar distrusa, atunci apar tot felul de
dezechilibre functionale digestive: fermentatii, putrefactii, arsuri, flatulenta, gaze, ragaieli, diaree, constipatie etc.
Bai de maini, facute cu o infuzie-macerat din cativa catei de usturoi zdrobiti si menta (frunze), cimbru (frunze),
musetel mare (flori), din toate cat se ia cu trei degete. Se pun toate in apa clocotita, iar baia se face dimineata, pe nemancate,
timp de opt minute, cat de calda o suportam. (Pentru detalii a se vedea BAl DE PLANTE, de acelasi autor, aparuta tot in
editura noastra.)

TUSE CONVULSIVA
Boala infecto-contagioasa ce face parte din asa-nu-mitele boli ale copilariei, tusea convulsiva este caracteri-zata prin chinte de
tuse spastica, ce apar mai ales noaptea, si au un sunet specific asemanator ragetelor magarului. Accesele sunt epuizante, de
multe ori insotite de varsaturi si uneori sufocante.
Sir op, facut din 100 g usturoi bine pisat pus la infuzat in 250 ml apa fiarta, lasat sa zaca" pret de 15 minute si-apoi
indulcit cu 200 g zahar. Se iau zilnic doua linguri pana la disparitia tusei.
UMFLAREA SANILOR
Apare, de cele mai multe ori in cazul unei igiene insufi-ciente in timpul alaptarii.
Infuzie, dintr-o capatana de usturoi zdrobita si cat se ia de cate doua ori intre trei degete din roinita, rozmarin, cimbru, la un
litru de apa clocotita. Se lasa sa stea un minut, se strecoara si se beau doua-trei cani pe zi.
Comprese calde, cu aceeasi infuzie de mai sus, puse pe sani si schimbate imediat ce se usuca.

DIN MEDICINA POPULARA

Acolo unde apa de baut nu e curata se mananca usturoi pentru ca inlatura infectiile vehiculate de apa.
Elimina apa din organism, este puternic diuretic, tra-teaza edemele.
Cateii de usturoi opariti cu apa clocotita opresc urina-rea cu sange.
Usturoiul zdrobit si amestecat cu miere solubilizeaza secretiile bronsice la persoanele suferind de astm.

PARTEA AII-A USTUROIUL

Un aliment pentru sanatatea dumneavoastra

USTUROIUL IN GASTRONOMIA UNIVERSALA

Toti il stim, bineinteles, drept condiment. Placut, pisca-tor, cam iute si tare mirositor, are si adepti si multi care-i contesta
calitatile.
A sti sa-1 utilizezi este o adevarata arta, spun gastrono-mii. Condimentarea mancarurilor cu usturoi cere multa finete.
Cantitatile mici de usturoi dau un gust admirabil si celor mai insipide mancaruri. Dimpotriva, cantitatile mari nu fac decat sa
schimbe in mod grosolan gustul mancarii si sa devina greu de suportat olfactiv" pentru cei din jur. Pentru aroma, este suficient
sa frecam friptura cu un catel de usturoi, iar la salate este de-ajuns ca vasul sa fie frecat in interior cu usturoi. Bucataria
franceza, italiana, cea din tarile balcanice, Romania, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Cehia ori Slovacia, din Rusia, toate utilizeaza
din belsug ustu-roiul, fie la supe, sosuri, aperitive, fie in mancaruri de legume si preparate din carne. El este nelipsit din
friptura de miel, de pore, din toate tipurile de pizza ori din sandvisu-rile tip Mac Donalds, din majoritatea salatelor, a prepa-
ratelor din paste fainoase si a celor din peste.
1 iiiiiiiii-jMiilliliiig
Este de retinut faptul ca in tarile unde se consuma mult I usturoi recordurile de varsta sunt infinit mai numeroase I decat in
celelalte tari, fapt stabilit statistic in toate cercetarile si sondajele facute din 1970 incoace.

CE PUTEM GATI DIN USTUROI"

AIGO BOULIDO
12 catei de usturoi, ulei de masline cat sa frecati usturoiul , cimbru, dafin, fenicul, salvie, toate dupa gust, 100 ml apa, un
ou, paine in crutoane
Se curata cateii, se zdrobesc, se rumenesc in ulei ca sa faca o pasta, se taie marunt ierburile aromate, se pune apa si se lasa sa
fiarba un sfert de ora. Se paseaza. Se bate un ou si se mai da in clocot. Se trage de pe foe si se serveste calda cu crutoane
proaspete.

BRANZA DE VAGI CU USTUROI

200 g branza proaspata (sau urda), o capatana de usturoi sau 6 fire de usturoi verde
Se curata usturoiul si, daca e uscat, se piseaza bine ori se da pe razatoare. Daca e verde se taie marunt-marunt. Se pune intr-un
castron si se amesteca treptat cu branza astfel incat sa fie complet incorporat in ea. Se mananca fie pe paine, in sandvisuri, fie
ca atare.

CARTOFI CU USTUROI
4 cartofi potrivit de mari, o capatana de usturoi, o lingura untdelemn
Cartofii, dupa ce au fost fierti in coaja, se curata si se taie felii. Usturoiul se inabusa separat in untdelemn cu putina apa. Se
adauga cartofii, se dau la cuptor 2-5 minute.
Se poate servi cu sos de rosii si verdeata.

FILEU DE PESTE CU MUJDEI DE USTUROI

2-4 fileuri de peste, 200 g cartofi fierti, mujdei, verdeata
Intr-o forma rezistenta la foe se pun fileurile de peste, se adauga supa de carne cat sa le cuprinda si se da la cup-tor. Se tin 5
minute dupa ce apa din vas da in clocot. Se scoate vasul din cuptor si se lasa putin sa se raceasca. Cartofii fierti, taiati in doua
in lungime, se asaza pe platou, deasupra se pun fileurile de peste si verdeata tocata ma-runt. Se serveste cu mujdei de usturoi.
GASCONADA"
1 pulpa de miel, usturoi cat e nevoie
Se spala bine pulpa, se curata de osanza si pielite, se face o taietura pe lungimea osului, se scoate osul si in canalul" ramas se
pun atatia catei de usturoi, intregi, cu-ratati, cat loc este. Se baga la cuptor. Se stropeste din cand Tn cand cu sosul pe care il
lasa.

JUMARI CU USTUROI
8 oua, 30 g usturoi, 80 g svaiter, o lingura mustar, sare, piper, 30 g unt
Se sparg ouale intr-un castron si se bat. Se unge cu unt o cratita incalzita in prealabil. Se pune la bain-marie si se varsa ouale in
ea. Se sareaza, se pipereaza dupa gust (tre-buie sa se tina seama de mustar si de branza). In sfarsit, cand amestecul este inca
lichid, se adauga usturoiul tocat ma-runt, svaiterul ras si o lingura plina de mustar. Se amesteca continuu cu o lingura de lemn,
timp de 10 minute. Se ras-toarna pe un platou incalzit. Se decoreaza cu crutoane prajite.

MARINATA DE CIUPERCI CU USTUROI I

5 kg ciuperci, 400 ml otet de vin de 9, un litru apa, 2 capatani de usturoi, 6 foi de dafin, o lingura eni-bahar, 1 pachet piper,
sare
Ciupercile se fierb 15 minute in apa cu putina sare. Se scot cu spumiera si se pun intr-o cratita sa se raceasca.
Condimentele se fierb bine in apa, se decanteaza si se amesteca cu otetul si usturoiul pisat. Se potriveste de sare si se toarna
sosul peste ciuperci lasandu-se una-doua ore. Se amesteca bine, se pun la borcane, se leaga cu celofan. Se sterilizeaza 90
minute. Se pastreaza la rece.

MARINATA DE CIUPERCI CU USTUROIII

1 kg ciuperci, 5-6 catei de usturoi, 500 ml apa, 5 lin-guri otet de 9, 4 foi de dafin, o jumatate lingurita enibahar, piper, sare
Ciupercile se fierb 15 minute, se scot si se racesc. Se fierb condimentele in doua cesti de apa, se amesteca cu otetul, usturoiul
pisat si sare dupa gust.
Ciupercile se pun in borcane si peste ele se toarna solutie de otet cu condimente. Se leaga borcanele la gura cu celofan. Se
consuma la cateva zile de la preparare.

MANCARE DE CIUPERCI CU USTUROI

1 kg ciuperci, 2 cepe, o capatana usturoi, 5-6 rosii, 4 linguri ulei, sare
Ciupercile se fierb in apa cu putina sare 20 minute, se scurg si se taie in felii. Rosiile decojite se taie transversal in felii subtiri.
Intr-o cratita se aseaza un rind de ciuperci, un rand de rosii, putin usturoi tocat, sare si din nou un rand de ciuperci, rosii,
usturoi, sare. etc. Ceapa taiata se prajeste in ulei, se scurge, iar uleiul ramas se toarna peste continu-tul din cratita. Vasul se
pune la cuptor timp de 40 minute, la foe potrivit. Dupa ce este gata se scoate cratita, se lasa sa se raceasca, se presara cu ceapa
prajita. Se serveste rece.

OCHIURI CU USTUROI
5 oua, 2 capatani potrivite de usturoi ori 2-3 lega-turi de usturoi verde, 50 g cascaval, sare, piper
Se unge un vas Jena cu unt, se pune usturoiul taiat ron-dele foarte subtiri. Se da la cuptor, la foe potrivit, 15-20 minute. Apoi se
scoate vasul, se sparg ouale in el, se presara cascavalul ras si se pune din nou la cuptor, la foe iute, pentru doua-trei minute.
Cand sunt gata se sareaza, se pipereaza si se servesc calde.
omletA cu usturoi
5 oua, 50 g unt, 1-2 legaturi (ori 2 capatani mari) de usturoi, sare, piper
Se adauga oualelor, bine baute, sare, piper si usturoiul tocat foarte marunt. .

OUA CU USTUROI (I)

4 oua, 2 linguri pline cu unt, 2 capatani de usturoi, o lingurita de faina, o cana lapte, sare, piper, patrunjel
Se fierb ouale tari si se pun deoparte pana se prepara sosul. Se infierbanta intr-o cratita jumatate din cantitatea
de unt si se adauga usturoiul taiat marunt. Se rumeneste usor. Se adauga faina, se lasa putin, amestecand mereu cu o lingura de
lemn, se pune laptele si se lasa in continuare pe foe pana ce sosul se ihgroasa. Se pun sarea si piperul. ; Se taie ouale in rondele
destul de groase si se incorporeaza 1 usor in sos. Putin cate putin, se adauga si restul de unt. Se 1 presara patrunjel verde tocat
si se serveste fierbinte. I

OUA CU USTUROI (II) 1

5 oua, 3 capatani mari de usturoi, 50 g unt, o lin- I gurita de faina, o cana mica de vin alb, sare, piper, I eventual, cateva fire de
patrunjel si marar I
Se fierb ouale tari. Se separa apoi galbenusurile si albu- 1 surile. Se prajeste usor usturoiul (taiat marunt), se agre- menteaza cu
unt, sare, piper si, eventual, verdeata tocata. Se adauga faina, se lasa sa se coloreze si se varsa vinul. Se taie albusurile felii
foarte subtiri si se adauga in acest sos. Galbenusurile se pun intregi. Se mai lasa putin pe foe mic. I Se servesc calde, cu
crutoane prajite in unt. J
i

OUA FIERTE CU USTUROI

5-6 oua, 10-15 catei de usturoi, cateva sardele (curatate, fara oase), o lingurita de capere, o cescuta "( de untdelemn, putin
otet, piper, sare >
Se curata usturoiul si se fierbe 10 minute in apa clo-cotita. Se piseaza impreuna cu sardelele si caperele. Se toarna o cescuta de
ulei si cateva picaturi de otet, se sa-reaza si se pipereaza. Se toarna acest sos intr-o farfurie intinsa, iar peste el se aseaza ouale
fierte, curatate si taiate in sferturi.

PASTA DE PESTE CU USTUROI

Peste oceanic, 1-2 bucati, o capatana de usturoi sau 6 fire de usturoi verde
Se fierb unu-doi pesti oceanici (fara cap), potriviti de marime. Se trag de pe foe, se dezoseaza, li se scoate pielita si se freaca
bine, pana iese o pasta, cu usturoiul pisat, ras, ori taiat marunt.
Se mananca ca atare ori se fac sandvisuri.

PASTA DE USTUROI
1-2 capatani (ori legaturi) de usturoi (uscat sau, respectiv, proaspat), unt, sare
Se curata bine usturoiul, se taie marunt ori se zdrobeste, se caleste in unt, se adauga sare si, cu pasta obtinuta se ung felii de
paine prajite in prealabil.

SALATA DE CIUPERCI CU MUJDEI DE USTUROI

1 kg ciuperci, 2 linguri ulei, o lingurita otet, o ca-patana de usturoi, sare, mujdei (ori cu sos de usturoi)
Ciupercile, de preferinta ghebe, nicoreti, bureti de roua, iutari, galbiori, vinetele, se fierb in apa cu putina sare. Dupa ce au fiert
20 minute, se racesc, se pun intr-un cas-tron si peste ele se toarna sosul facut din ulei, sare si mujdei de usturoi.

SALATA DE LEGUME
Gate 200 g din fiecare leguma de sezon, 5 cepe, 4 catei de usturoi, o jumatate de lingurita de sofran, 1 ardei iute, piper, sare,
patrunjel verde
Se curata, se spala si se taie in cubulete tot felul de legume: fasole verde, morcovi, conopida, varza. Seara se pune fiecare fel de
legume intr-un castronas si se toarna peste ele apa sarata. A doua zi se scurg si se pun toate intr-o salatiera. Se prajesc 2-3
minute in ulei cepele taiate pestisori, ardeiul iute si se amesteca apoi cu sofranul, sarea si piperul. Se acopera din belsug
legumele cu acest sos si se lasa sa se marineze cateva ore inainte de a le servi.
Pe deasupra se pune patrunjel verde taiat marunt.

SALATA DE VINETE .
5-6 vinete, 250 ml ulei, 3 capatani de usturoi, 2 linguri otet, sare, piper
Se taie vinetele in felii rotunde groase de un deget, se sareaza, se lasa sa se scurga, se sterg. Se prajesc in ulei incins pe ambele
parti, se aranjeaza intr-o salatiera. Deasupra se toarna un sos facut din usturoiul pisat, frecat cu uleiul in care am prajit vinetele,
sare, piper si otet.
Se prepara cu cateva ore inainte de a fi servite.

SCOVERGI CU USTUROI
1 kg faina, 600 ml apa, 25 g drojdie, o lingurita sare, 600 g usturoi, 1 ou, o lingurita zahar, ulei, sare si piper dupa gust
Aluatul. Se cerne faina, jumatate se pune intr-un vas cald impreuna cu drojdia inmuiata in doua cesti de apa cal-duta. Se
amesteca pana se obtine o maia potrivit de tare care se presara cu faina, se acopera si se lasa la dospit cam o ora si jumatate -
doua ore. Dupa ce a dospit se rastoarna peste restul de faina, se adauga sarea dizolvata in apa, se framanta bine pret de vreo 20
minute, se mai lasa si acest aluat la dospit o jumatate de ora si-apoi se scoate pe planseta si se taie in atatea cate scovergi vrem
sa facem. Apoi se curata usturoiul, se taie marunt (indiferent daca e uscat sau verde) si se prajeste inabusit pana se rumeneste;
se adauga putin zahar, sare, piper. Se lasa sa se raceasca si se amesteca cu un ou crud. Se intinde aluatul ca pentru placinta si se
umple cu usturoi. Se ruleaza, se mai lasa putin la dospit (cam un sfert de ora) si se prajesc in ulei bine incins. Se servesc
fierbinti.

SOS AIOLI
8 catei de usturoi, un galbenus, 250 ml untdelemn, o jumatate de lamaie, sare
Acest sos este de fapt o maioneza cu usturoi. Usturoiul se piseaza intr-o piulita de lemn si se amesteca cu galbe-nusul si sarea.
Se freaca amestecul cateva minute si apoi se incorporeaza untdelemnul ca pentru a prepara o maioneza obisnuita. Se acreste cu
zeama de lamaie si se subtiaza cu 2-3 lingurite de apa calduta.

SOS CALD DE USTUROI

1 capatana de usturoi, o jumatate de lingura untdelemn, o jumatate ceasca de supa de oase (de carne sau apa), o jumatate de
lingura otet, o lingura faina, 1 praf de sare
Se pune usturoiul tocat marunt in untdelemnul diluat cu supa de oase si se fierbe inabusit la foe mic pana se in-moaie. Se
strecoara si se adauga apoi faina dizolvata in putina apa rece si se mai fierbe inca 5 minute la foe potri-vit, adaugand si otet
dupa gust.

SOS DE NAUT CU USTUROI

o jumatate de cana cu naut incoltit de doua zile,
linguri apa, 4 linguri migdale rase, o lingura zeama de lamaie, o lingura iaurt, 3 linguri hrean tocat,
catei de usturoi pisati, 150 g branza de vaci, sare, piper
Se face un piureu din toate ingredientele si se adauga mirodenii dupa gust. Se prepara fara apa sau se face o pasta la care se
adauga apa.

SOS DE USTUROI (I)

o lingura unt, o lingura faina, otet, usturoi, sare
Se pune la infierbantat intr-o tigaie untul si cand este bine incins se adauga faina. Se amesteca mereu la foe moale, fara ca faina
sa-si schimbe culoarea. Se stinge cu apa fierbinte, care se adauga putin cate putin, amestecan-du-se intr-una, ca sa nu faca
cocoloase. Se adauga o lin-gurita de otet si de usturoi pisat. Se lasa sa fiarba meet un sfert de ora si se serveste la rasol.

SOS DE USTUROI (II)

2-3 catei de usturoi, zeama de carne
Se piseaza usturoiul si se toarna peste el zeama de carne sau apa fierbinte. Se serveste la rasol de gaina sau de vaca, pui la
frigare etc.

SOS DE USTUROI (III)

SUPA VIETIF
1 capatana usturoi, otet
Usturoiul se piseaza in piulita de lemn pana se transforms intr-o pasta ce se subtiaza cu putina apa, cu sau fara otet, dupa gust.

SOS DE USTUROI (IV)

5-6 catei de usturoi, 1 galbenus, sare, piper, un sfert pahar de ulei, miezul de la o felie de paine inmuiat bine si stors
Usturoiul pisat bine se freaca cu miezul de pame, gal-benusul, sarea, piperul si uleiul pus cate putin.

SOS OSTROPEL
2-3 cepe, o lingura grasime, o jumatate de lingura faina, o capatana de usturoi, 4-5 rosii, sare, o lingura bulion
Se prepara in doua feluri: cu rosii sau fara rosii.
Se inabusa ceapa in grasime, se adauga usturoiul taiat fin, faina si se stinge cu apa sau zeama de oase fierbinte. Cine vrea
adauga bulion sau zeama de rosii. Se poate prepara fara ceapa.
1000 ml apa, 12 catei de usturoi, 2-3 linguri ulei de masline, paine taiata in felii groase, 1 fir de cimbru, rozmarin, dafin
Se pune apa la fiert si cand clocoteste se arunca in ea usturoiul si ierburile. Apoi se adauga uleiul. Dupa 10-15 minute se pune
in farfurii care aveau in ele felii groase de paine taiate in bucati.

SUPA DE USTUROI (I)

1 litru de apa, 250 g rosii, 2 capatani de usturoi, 2 cepe, o lingurita margarina sau untdelemn, o lingurita faina, piper dupa gust
Se fierb rosiile taiate si curatate de pielita, usturoiul, ceapa, patrunjelul cu margarina si cu putina apa. Se pa-seaza, se
completeaza cu apa calda si se mai da un clocot. Se serveste cu crutoane.

SUPA DE USTUROI (II)

5 catei de usturoi, 1 litru de apa in care au fost cartofii, cartofi de marime potrivita, 4 felii de paine, o lingurita de chimen, 2
linguri de untdelemn, sare dupa gust
Cartofii se curata de coaja, se taie in cuburi mici si se pun la fiert intr-un litru de apa. Cand apa a dat in clocot se pune sare si
chimen. Dupa ce au fiert cartofii, apa nu se arunca, se strecoara si se amesteca cu usturoiul zdrobit marunt. Nu se va mai fierbe
in continuare.
Separat, intr-o tigaie, se pune uleiul la incins. Se prajesc cubuletele de paine obtinand crutoanele.
La o farfurie (de supa) se pun trei linguri de crutoane, apoi se toarna zeama cu usturoiul.
Foarte gustoasa este supa daca se zdrobesc cartofii fierti si se amesteca cu zeama in care au fiert Si in care s-a pus usturoiul.
Supa este delicioasa si sanatoasa protejandu-ne de viermi intestinali.

SUPA DE USTUROI (III)

6 catei de usturoi (mai mari), o lingura ulei de masline sau floarea soarelui, 750 ml apa, 2 lingurite cu verdeata tocata, 2 oua,
sare, piper, verdeata de la urmatoarele planter ceapa, patrunjel, leustean, cim-bru, salvie
Cateii de usturoi se curata si se taie foarte marunt, se calesc putin in uleiul incins, se toarna apa, se pun condi-mentele si
verdeata. Se lasa sa fiarba la foe mic timp de 10 minute. Ouale se bat putin si se amesteca treptat in supa care fierbe. Se da gust
cu sare si piper si se presara restul de verdeturi tocate.

SUPA DE USTUROI (IV)

2-4 catei de usturoi, 10 felii subtiri de paine neagra, 100 g branza telemea, 2 linguri de ulei de masline (sau 4 linguri de unt
topit), cimbru, o cuisoara, sare, piper
Se fierb in 2 litri de apa timp de 20 de minute usturoiul, o crenguta de cimbru, o cuisoara, o lingurita de sare si un praf de piper.
Feliile subtiri de paine se taie in patrate mici, se acopera cu branza rasa si cu uleiul de masline si se lasa intr-o tava in cuptor,
cateva minute, pana se topeste branza. Se asaza apoi in castronul de supa si se toarna peste ele supa strecurata. Se serveste
foarte fierbinte.

SUPA DE USTUROI CU LAPTE

1 pumn de catei de usturoi mari, 1 litru de lapte, 2 galbenusuri, sare si piper dupa gust, crutoane
Se curata usturoiul. Se taie marunt si se rumeneste bine in teflon apoi se pune in oala cu lapte si se fierbe. Cand laptele a fiert,
se trage de pe foe. Se freaca bine galbe-nusurile si li se adauga, separat, treptat, doua-trei linguri din laptele-supa. Cand s-au
amestecat bine se adauga totul in supa mare. Se pune sare si piper dupa gust. Se serveste cu sau fara crutoane.

TOURIN" CU USTUROI
6-7 catei de usturoi, ulei de masline, 1 litru de apa, 2 oua, sare si piper dupa gust, crutoane, 2 linguri otet
Se curata cateii, se taie, dar nu foarte marunt, se auresc doar in ulei si se pun la fiert. Se lasa sa dea in cateva clo-cote si se
stinge focul. Se sparg ouale, se separa albusul de galbenus, se pune albusul imediat, iar galbenusul dupa ce a fost frecat cu
doua linguri de otet. Se poate servi calda ori rece, cu sau fara cratoane.

UNTDEUSTUROI
1 capatana mare de usturoi, 1 pachet de unt
Se curata usturoiul si se piseaza in pisalog pana cand se obtine un pireu. Untul se fireaca pana se inmoaie ca o crema. Se
amesteca unul cu celalalt pana se incorporeaza perfect. Se poate manca zilnic, ori se poate pune la orice mancare, friptura,
sufleu, pentru a le da gust.

VINETE IMPANATE
6 vinete, 3 capatani de usturoi, sare, 1 pahar ulei, 10 rosii, 5 legaturi verdeata, 10 cepe
Se coc vinetele pe jumatate, se curata de coaja, se impaneaza cu usturoiul curatat si se asaza in tava, la fund un rand de rosii,
taiate felii si curatate de samburi si pielite, multa verdeata, ceapa inabusita iar la urma vinetele. Dea-supra vinet;lor se mai pune
un strat de rosii cu verdeata, iar peste toate se toarna uleiul rece. Se dau la cuptor pana scade bine zeama de rosii, se lasa sa se
rumeneasca pe dea-supra si se servesc reci.

CATEVA TRUCURI
Ca sa nu se strice fructele puneti in cutii, ori in ladite, sau unde le tineti, catei de usturoi taiati in doua
In loc de lipici frecati bucatile sparte, rupte, cu usturoi. Potriviti-le si tineti-le fixe, asa, cateva minute.
Ca sa gauriti sticla faceti o solutie din 50 g acid oxalic, 25 g terebentina, 3 catei de usturoi rasi si lasati totul la macerat opt zile,
intr-o sticla inchisa ermetic. Agitati-o din cand in cand. Puneti din ea, cand o utilizati, o picatura pe locul de gaurit. Incercati sa
gauriti usor, cu un burghiu. Daca nu merge mai adaugati o picatura.
 CUPRINS
USTUROI = VITALITATE.............................................................................................................................................................1
CINE ESTI TU. DOMNULE USTUROI?......................................................................................................................................1
CUM TE PUTEM CRESTE, DOMNULE USTUROI?..................................................................................................................2
CE GASIM IN USTUROI?.............................................................................................................................................................2
CELE SAPTE VIRTUTI..............................................................................................................................................................3
CUM IL PUTEM UTILIZA?...........................................................................................................................................................4
NATUR........................................................................................................................................................................................4
DECOCT.....................................................................................................................................................................................5
TINCTURA.................................................................................................................................................................................5
ALCOOLATURA........................................................................................................................................................................5
SIROP..........................................................................................................................................................................................5
VIN..............................................................................................................................................................................................5
BALSAM.....................................................................................................................................................................................5
LICHIOR.....................................................................................................................................................................................5
INFUZIE COMBINATA.............................................................................................................................................................5
CATAPLASME............................................................................................................................................................................5
OTET DE USTUROI...................................................................................................................................................................6
BAI DE MAlNI SI DE PICIOARE.............................................................................................................................................6
FRECTII......................................................................................................................................................................................6
CATEVA DIN BOLILE VINDECATE DE... USTUROI!...............................................................................................................6
ABCES.........................................................................................................................................................................................6
ABCES PULMONAR.................................................................................................................................................................6
ACNEE GASTRICA...................................................................................................................................................................6
ACNEE INTESTINALA.............................................................................................................................................................6
AFECTIUNI HEPATICE (IN GENERAL).................................................................................................................................7
ALERGIE....................................................................................................................................................................................7
ARTERITA..................................................................................................................................................................................7
ARTRITISM................................................................................................................................................................................7
ASCARIDIOZA, OXIURAZA...................................................................................................................................................8
ASTMBRONSIC.........................................................................................................................................................................8
ATEROSCLEROZA....................................................................................................................................................................8
BALONARE INTESTINALA....................................................................................................................................................9
BRONHOPNEUMONIE.............................................................................................................................................................9
BRONSITA CRONICA...............................................................................................................................................................9
BRONSECTAZIE........................................................................................................................................................................9
COLESTEROLEMIE..................................................................................................................................................................9
DISPEPSIE DE FERMENTATIE................................................................................................................................................9
DURERI DE URECHI, vezi OTALGII.....................................................................................................................................10
EMFIZEM PULMONAR..........................................................................................................................................................10
FLEBITA...................................................................................................................................................................................10
GASTRALGII...........................................................................................................................................................................10
GRIPA........................................................................................................................................................................................10
GUTA.........................................................................................................................................................................................10
HIPERTENSIUNE ARTERIALA.............................................................................................................................................11
IMPOTENTA SEXUALA.........................................................................................................................................................11
INCONTINENTA URINARA...................................................................................................................................................11
LITIAZA URINARA.................................................................................................................................................................11
NEGI..........................................................................................................................................................................................11
PANARITIU..............................................................................................................................................................................12
RANI..........................................................................................................................................................................................12
REUMATISM............................................................................................................................................................................12
RINITA......................................................................................................................................................................................12
OTALGII (DURERI DE URECHI)...........................................................................................................................................12
OXIURAZA, vezi ASCARIDOZA...........................................................................................................................................12
SURDITATE..............................................................................................................................................................................12
TENIAZA..................................................................................................................................................................................12
TULBURARI CIRCULATORII................................................................................................................................................13
TULBURARI DE DIGESTIE...................................................................................................................................................13
TUSE CONVULSIVA...............................................................................................................................................................13
UMFLAREA SANILOR...........................................................................................................................................................13
 DIN MEDICINA POPULARA.................................................................................................................................................13
PARTEA AII-A USTUROIUL.......................................................................................................................................................13
USTUROIUL IN GASTRONOMIA UNIVERSALA...................................................................................................................13
CE PUTEM GATI DIN USTUROI"............................................................................................................................................14
AIGO BOULIDO......................................................................................................................................................................14
BRANZA DE VAGI CU USTUROI..........................................................................................................................................14
CARTOFI CU USTUROI..........................................................................................................................................................14
FILEU DE PESTE CU MUJDEI DE USTUROI......................................................................................................................14
GASCONADA".......................................................................................................................................................................14
JUMARI CU USTUROI............................................................................................................................................................14
MARINATA DE CIUPERCI CU USTUROI I..........................................................................................................................14
MARINATA DE CIUPERCI CU USTUROIII..........................................................................................................................15
MANCARE DE CIUPERCI CU USTUROI.............................................................................................................................15
OCHIURI CU USTUROI..........................................................................................................................................................15
OUA CU USTUROI (I).............................................................................................................................................................15
OUA CU USTUROI (II) 1............................................................................................................................................15
OUA FIERTE CU USTUROI....................................................................................................................................................15
PASTA DE PESTE CU USTUROI............................................................................................................................................15
PASTA DE USTUROI...............................................................................................................................................................15
SALATA DE CIUPERCI CU MUJDEI DE USTUROI............................................................................................................16
SALATA DE LEGUME.............................................................................................................................................................16
SALATA DE VINETE ............................................................................................................................................................16
SCOVERGI CU USTUROI.......................................................................................................................................................16
SOS AIOLI................................................................................................................................................................................16
SOS CALD DE USTUROI........................................................................................................................................................16
SOS DE NAUT CU USTUROI.................................................................................................................................................16
SOS DE USTUROI (I)..............................................................................................................................................................16
SOS DE USTUROI (II).............................................................................................................................................................17
SOS DE USTUROI (III)............................................................................................................................................................17
SUPA VIETIF..........................................................................................................................................................................17
SOS DE USTUROI (IV)............................................................................................................................................................17
SOS OSTROPEL.......................................................................................................................................................................17
SUPA DE USTUROI (I)............................................................................................................................................................17
SUPA DE USTUROI (II)...........................................................................................................................................................17
SUPA DE USTUROI (III).........................................................................................................................................................17
SUPA DE USTUROI (IV).........................................................................................................................................................17
SUPA DE USTUROI CU LAPTE.............................................................................................................................................18
TOURIN" CU USTUROI........................................................................................................................................................18
UNTDEUSTUROI.....................................................................................................................................................................18
VINETE IMPANATE................................................................................................................................................................18
CATEVA TRUCURI......................................................................................................................................................................18