Evaluarea forei seismice convenionale conform

normativelor: P.13-63, P100-78, P100-92

P13 63
Sarcina seismica orizontal total care acioneaz asupra unei construcii (fora tietoare
la baza construciei) se determina cu formula:

S = cQ n care:

A) c este coeficientul de seismicitate care se calculeaz cu formula:

c = K s 0.02.
Coeficienii care intervin in calculul coeficientului de seismicitate
1. K s coeficientul care introduce influenta gradului de seismicitate de calcul si se
determina din tabelul de mai jos:

Gradul de seismicitate de Ks
calcul al construciei
7 0.025
8 0.050
9 0.100

Gradul de seismicitate de calcul pentru construcii

Gradul de seismicitate de calcul se stabilete pe baza:
- gradului de seismicitate al zonei in care este amplasata construcia;
- clasei de importanta a construciei.
Gradul de seismicitate al zonei se ia dup harta de macroraionare seismic a teritoriului
R.P.R., data in STAS3684 63 Grade de intensitate seismica.
Gradul de seismicitate de calcul, in funcie de gradul de seismicitate al zonei si de clasa
de importanta a construciei, se stabilete dup tabelul de mai jos:

Focani gradul 9; Ploieti gradul 8; Bucureti gradul 7; Craiova fr grad

1
 Gradul de seismicitate de calcul
Clasa de pentru construcii cnd gradul de
Caracterizare seismicitate al zonei este:
importanta
7 8 9
Construcii monumentale i construcii deosebit de
I 8 9 9
importante, de importan republican
II Toate construciile cu excepia celor din clasele I, III, IV, V 7 8 9
Cldiri industriale parter care nu conin utilaje costisitoare,
construciile unitarilor energetice de interes local cu cel
III 7 7 8
mult 50 de lucrtori, construcii pentru adpostirea
animalelor de rase preioase
Cldiri parter pentru locuine, administrative, comerciale si
IV 7 7 8
comunale
Construcii a cror prbuire nu conduce la pierderea de
viei omeneti, sau la deteriorarea de utilaje costisitoare,
V 7 7 8
construcii zootehnice (cu excepia celor din clasa III),
construcii cu caracter provizoriu (barci etc.)

2. este coeficientul dinamic, determinat pentru cu un singur grad de libertate, in funcie

de perioada proprie de vibraie a acestui sistem (modul de vibraie pentru care se face
calculul) si de natura terenului de fundaie si care se stabilete in modul urmtor:
- pentru terenuri de fundaie avnd presiunea admisibila la ncrcri fundamentale
0.9
2kg / cm 2 avem 0.6 = 3 (vezi figura de mai jos);
T
- pentru terenuri de fundaie avnd presiunea admisibila la ncrcri fundamentale
< 2kg / cm 2 valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 25%,
respectndu-se condiia 3 ;
- pentru terenuri de fundaie mloase, moi mbibate cu apa pana la nivelul fundaiilor,
valorile lui din formula de mai sus se sporesc cu 50%, respectndu-se condiia
3.

3.0
Figura 1
0.9
=
T

0.6

0.3 1.5 T

2
Observaii:
In cazul localitilor pentru care exista hari de microraionare seismica in vigoare,
ncadrarea intr-una dintre cele trei categorii de teren de fundaie se va face pe baza harii
de microraionare;
La construciile avnd fundaii de adncime pe piloi sau puuri, se va considera ca teren
de fundaie pentru determinarea coeficientului terenul strbtut de piloi sau de puuri.

3. este coeficientul de echivalenta, prin care se face trecerea de la sistemul convenional

cu un grad de libertate la sistemul real cu mai multe grade de libertate si care se determina
astfel:
Nivel n Sn un

Sk uk
Qk Nivel k
Figura 2

2 2
n n
k k
Q u Qk k
= n 1 n = n1 n unde:
2
Qk Qk uk Qk Qk k
2

1 1 1 1
- uk este deplasarea orizontala a axului structurii la nivelul k dup direcia de
aciune a sarcinilor seismice, pentru modul de vibraie la care se face calculul;
uk
- k = este deplasarea la nivelul k raportata la deplasarea extremitii
un
superioare a structurii.

4. este coeficient care tine seama de influenta materialului si a structurii construciei

asupra amortizrii prin frecare interioara a vibraiilor produse de sarcinile seismice si care
se determina astfel:
- pentru toate construciile in afara de cele menionate mai jos = 1.0 ;
- pentru construciile cu schelet in cadre de beton armat si construciile cu acoperi articulat
pe stlpi de beton armat = 1.2 ;

3
- pentru construciile nalte, foarte flexibile, de tipul courilor de fum independente,
castelelor de apa, antenelor de radio sau televiziune = 1.5 .

n
B) Rezultanta sarcinilor gravitaionale Q = Qk este de nivel Qk pentru toate nivele k
1
ale construciei si care se determina prin multiplicarea sarcinilor gravitaionale normale cu
coeficienii de suprancrcare dai in tabelul de mai jos:

Nr. Coeficientul de
Natura sarcinilor
Crt. suprancrcare

Sarcini permanente (inclusiv sarcinile permanente produse de

1 1.0
utilaje)
2 Sarcina de zpada 0.8
a) Pentru rezervoare, depozite,
1.0
elevatoare
b) Pentru cldiri de locuit si social
3 Sarcini temporare 0.8
culturale
c) Pentru cldiri industriale, in afara de
0.8
sarcinile care intra la punctul 1

Observaii:
In toate cazurile care nu sunt indicate in tabelul de mai sus, coeficienii de suprancrcare se
iau egali cu 0.8;
La depozite si la cldirile industriale susinnd utilaje la care sarcinile temporare se
considera difereniate pentru placi, grinzi si stlpi, se vor introduce sarcinile temporale
considerate in calculul stlpilor, cu coeficienii din tabelul de mai sus;
La cldirile civile si industriale de tipuri curente se admite, pentru simplificare ca, in locul
multiplicrii sarcinilor normate cu coeficienii de suprancrcare din tabel, sa se introduc
valoarea sarcinilor de calcul determinate pentru verificarea la sarcini fundamentale si
climatice (sarcinile normate multiplicate cu coeficienii de suprancrcare prescrii pentru
aceasta verificare) cu un coeficient global de reducere:
- 0.85 pentru cldiri civile si hale industriale parter;
- 0.80 pentru hale industriale etajate si depozite etajate.

n
C) Sarcina seismica orizontala totala S = S k , unde S k reprezint sarcina seismica
1
orizontala acionnd la nivelul k si care se determina prin distribuirea ncrcrii seismice
totale S pe nlimea construciei ca mai jos:

4
 - sarcina seismica totala S, calculata cu formula de mai sus se distribuie pe nlimea
construciei cu formula de mai jos, pentru determinarea sarcinilor seismice orizontale de
nivel S k :
Qk uk Qk k
Sk = S n
=S n

Q u
1
k k Q
1
k k

- sarcinile seismice orizontale de nivel S k pot fi determinate direct :

S k = ck Qk unde: ck = K s k

cu K s , si avnd aceeai semnificaie ca mai sus;

n n n

Qk uk Qk k Q k k
k = uk 1
n
= k 1
n
, intre si k exista relaia: = 1
Q
Q u
1
k
2
k Q
1
k
2
k

In cazul cnd forte seismice orizontale de nivel S k se vor determina direct se va verifica si
n
relaia S = S k 0.02Q . Daca aceasta relaie nu este ndeplinita sarcinile seismice
1

orizontale de nivel S k vor fi mrite proporional, pentru a fi verificata relaia S = 0.02Q .

Observaii:
Pentru construciile de tipuri curente, calculul sarcinilor seismice orizontale se admite sa se
efectueze numai pentru modul propriu fundamental de vibraie al construciei;
Pentru construciile zvelte, de tipul courilor de fum, castelelor de apa, turnurilor, antenelor
de radio si tv, precum si in cazul construciilor etajate cu mai mult de 10 nivele si pentru
toate construciile la care coeficientul pentru modul fundamental de vibraie este mai mic
dect 0.6 este necesar ca sarcinile seismice orizontale sa fie determinate cu luarea in
considerare a primelor trei moduri de vibraie proprie ale construciei. In acest caz,
eforturile se determina separat pentru fiecare mod de vibraie, iar efortul total de calcul N
intr-o seciune a unui element al structurii de rezistenta se calculeaz cu formula:

N = N a2 + 0.5( N b2 + N c2 ) unde N a , N b si N c sunt eforturile din seciunea considerata,

determinate pentru cele trei moduri proprii de vibraie; N a este cel mai mare in valoare
absoluta dintre eforturile N a , N b si N c .

5
P100 78
Relaii generale pentru determinarea ncrcrilor seismice orizontale
pentru structura de rezisten
ncrcrile seismice orizontale care acioneaz asupra construciei se determin pentru
fiecare mod propriu de vibraie. ncrcrile care acioneaz la nivelul k (pe direcia gradului
de libertate) corespunztor modului de vibraie r, se determina cu ajutorul relaiei:
S kr = ckr Gk unde ckr = k s r kr in care:

1) ckr se numete coeficient seismic de nivel corespunztor nivelului k si modului de

vibraie r;
2) k s coeficient seismic corespunztor gradului de protecie antiseismica a construciei.
Reprezint raportul dintre acceleraia maxima a micrii seismice a terenului
corespunztoare gradului de protecie antiseismica a construciei si acceleraia gravitaiei.
Valorile lui k s se dau in tabelul de mai jos.

Valorile coeficientului Ks
Gradul de protecie antiseismica la
construciei
6 6 7 7 8 8 9
Ks 0.07 0.09 0.12 0.16 0.20 0.26 0.32

Focani gradul 9; Ploieti gradul 8 ; Bucureti gradul 8; Craiova gradul 6

3) r coeficient dinamic corespunztor modului propriu de vibraie r al construciei.

Acesta se determina in funcie de perioada proprie de vibraie a structurii Tr (pentru modul
propriu de vibraie considerat) si de natura terenului de fundaie dup cum urmeaz:
3
- terenuri de fundare de rigiditate normala, r = , respectndu-se condiiile
Tr
0.75 r 2.0 , cu Tr exprimat in secunde;
- pentru terenuri de fundare rigide: terenuri stncoase, straturi formate din depozite
stabile de nisipuri, pietriuri sau argile de consistenta mare (straturi teriare sau mai
vechi) etc., valorile coeficientului r se reduc cu 20%, respectndu-se inegalitatea
de mai sus;
- pentru terenuri de fundare de rigiditate redusa: straturi formate din argile de
consistente reduse (indicele de consistenta I c < 0.5 cu sau fr intercalaii de nisip
sau alte formaiuni necoezive, nisipuri in stare afnata (grad de ndesare D < 0.33 ),
loessuri cu umiditate ridicata ( w > 20% ) sau in cazul terenurilor argiloase sau
nisipoase cu nivelul apei subterane ridicat (adncime < 5 m), valorile coeficientului
r se majoreaz cu 30%, dar fr a depi insa valoarea limita r = 2.5 .

6
4) este coeficientul de reducere a efectelor ncrcrilor seismice innd seama de
ductilitatea structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor de ponderea cu care
intervin rezervele de rezistenta neconsiderare in calcul rezultate din conlucrarea structurii
cu elementele nestructurale si de efectul amortizrii vibraiilor. Valorile coeficientului
sunt date in tabelul de mai jos.

Nr. Tipul de construcie si sistemul constructiv Coeficientul

Crt.
1 Cldiri cu structura rigida (perei portani de zidrie sau diafragme de beton armat,
monolit sau prefabricat) sau semi rigida (diafragme conlucrnd cu cadre):
- pana la parter + 4 etaje ( 5 niveluri) si cu nlime total pn la 15 m
- peste parter + 4 etaje (>5 niveluri) si cu nlime total peste15 m 0.30
0.25
2 Cldiri etajate in cadre:
- cu o singura deschidere 0.25
- cu mai multe deschideri 0.20
3 Hale industriale cu un singur nivel si alte cldiri de tip hala:
- cu o singura deschidere 0.20
- cu mai multe deschideri 0.15
4 Silozuri si alte construcii speciale cu structura rigida 0.25
5 Construcii nalte foarte flexibile, de tipul courilor de fum, turnurilor
independente
0.35
6 Castele de apa 0.35

Observaii:
1. Valorile coeficientului pentru cldirile etajate in cadre sunt stabilite considernd ca s-
au asigurat pentru structura condiii de ductilitate.
2. Pentru construciile metalice, valorile din tabel se reduc cu 20%.
5) kr este coeficientul de distribuie a forelor seismice, corespunztoare nivelului k si
modului de vibraie r si care se determina cu ajutorul relaiei:
n

G u k kr
kr = ukr 1
n
in care
G u
1
k
2
kr

ukr este componenta dup gradul de libertate (k) a formei proprii corespunztoare modului
de vibraie (r). Formele proprii se determina prin metodele dinamicii construciilor.

7
 Nivel n unI unII

unIII

ukI unII
Gk Nivel k Figura 5
unIII

r =1 r =2 r =3

6) Gk reprezint rezultanta ncrcrilor gravitaionale.

7) Rezultanta ncrcrilor seismice orizontale (fora tietoare de baza) se poate calcula fie
prin nsumarea ncrcrilor seismice orizontale de nivel S kr , fie direct cu ajutorul relaiei:

S r = K s r r G unde:
n
G = Gk , iar coeficientul de echivalenta r intre sistemul real si cel cu un grad de
1
libertate, corespunztor modului propriu de vibraie r, se determina cu relaia:
2
n n

Gk ukr G k kr
= n 1 n = 1

2 G
Gk Gk ukr
1 1
Observaii:
Eforturile in structura se calculeaz separat pentru fiecare mod propriu de vibraie r. De
regula este suficienta considerarea primelor trei moduri de vibraie. Efortul total de calcul N
intr-o seciune a unui element al structurii de rezistenta se determina cu relaia:
3
N= N
1
2
r in care

N r este efortul in seciunea considerata, corespunztor modului de vibraie r.

Determinarea ncrcrilor seismice orizontale pentru structurile de rezistenta ale

cldirilor de tipuri curente
Prin structuri de tipuri curente se neleg acele construcii a cror perioada proprie
fundamentala de vibraie este cel mult egala cu 1.5 sec. si anume: cldiri etajate de locuit si
socioculturale avnd pana la 9 niveluri si nlimea maxima suprateran 30 m., hale
industriale si zootehnice cu un singur nivel si cldiri industriale etajate avnd pana la 6

8
niveluri si nlimea maxima suprateran 25 m. Rezultanta S a ncrcrilor seismice
orizontale se determina considernd modul fundamental de vibraie, cu ajutorul expresiei:
S = c G in care:
c = K s se numete coeficient seismic global (al forei tietoare de baza);
coeficienii si corespund modului fundamental de vibraie proprie.
Se admite determinarea simplificata a ncrcrilor seismice orizontale direct pe baza
valorilor coeficienilor seismici globali c dai in tabelul urmtor.
Nr. Tipul de construcie si sistemul constructiv c / k s =
Crt.
1 Cldiri cu structura rigida (perei portani de zidrie sau
diafragme de beton armat, monolit sau prefabricat) sau semi
rigida (diafragme conlucrnd cu cadre):
- pana la parter + 4 etaje ( 5 niveluri) si cu
nlime totala pana la 15 m 2 0.75 0.30 0.45
- peste parter + 4 etaje (>5 niveluri) si cu nlime
totala peste15 m 2 0.75 0.25 0.38
2 Cldiri etajate in cadre:
- cu o singura deschidere 2 0.80 0.25 0.40
- cu mai multe deschideri 2 0.80 0.20 0.32
3 Hale industriale cu un singur nivel si alte cldiri de tip hala:
- cu o singura deschidere 2 1.00 0.20 0.40
- cu mai multe deschideri 2 1.00 0.15 0.30

Distribuia S a rezultantei ncrcrilor orizontale seismice pe nlimea construciei se face

cu relaia:
Gu Gh
Sk = S n k k S n k k in care:
Gk uk Gk hk
1 1

S k este ncrcarea orizontala seismica la nivelul k. Se aproximeaz forma proprie

fundamentala a structurii printr-o variaie liniara.
Sn
Nivel n un

Nivel k
Gk uk uk
Sk Figura 6

hk
hk

9
P100 92
Relaii de calcul pentru determinarea ncrcrilor seismice orizontale
pentru calculul structurilor de rezisten
Relaiile date in continuare servesc la stabilirea ncrcrilor statice echivalente utilizate in
calculele inginereti obligatorii in cadrul metodei curente de proiectare. Aceste ncrcri
considera implicit si simplificat influentele fenomenelor de comportare si deformare post-
elastica.
ncrcrile seismice orizontale care acioneaz asupra construciei se determina pentru
fiecare mod propriu de vibraie. In cazul particular in care oscilaiile proprii se produc intr-
un plan, rezultanta ncrcrilor seismice orizontale (fora tietoare de baza) corespunztoare
direciei de micare considerate pentru teren si modului propriu de vibraie r este dat de:
S r = cr G unde: cr = k s r r in care:
1) cr este coeficientul seismic global corespunztor modului de vibraie r;
2) G este rezultanta ncrcrilor gravitaionale pentru ntreaga structura;
3) este coeficient de importanta a construciei funcie de clasele de importanta. Acetia
difereniaz nivelurile de protecie antiseismica ale construciilor in funcie de clasele lor de
importanta. Pe baza criteriilor de performanta construciile sunt mprite in patru clase de
performanta.
Clasa I Construcii de importanta vitala pentru societate, a cror funcionalitate in timpul
cutremurului si imediat dup cutremur trebuie sa se asigure integral
- spitale, staii de salvare, staii de pompieri;
- cldiri pentru uniti administrative, centrale si judeene, cu rol de decizie in organizarea
= 1.40 masurilor de urgenta dup cutremure;
- cldiri pentru comunicaii de interes naional si judeean
- uniti de producere a energiei electrice din sistemul naional
- cldiri care adpostesc muzee de importanta naional
Clasa II Construcii de importanta deosebita la care se impune limitarea avariilor avndu-se in vedere
consecinele acestora
- celelalte cldiri din domeniul ocrotirii sntii;
- scoli, cree grdinie, cmine pentru copii, handicapai, btrni;
= 1.20 - cldiri care adpostesc aglomeraii de persoane: sli de spectacole artistice si sportive,
biserici, centre comerciale importante;
- cldiri care adpostesc valori artistice, istorice, tiinifice deosebite;
- cldiri si instalaii industriale care prezint riscuri de incendii sau degajri de substane
toxice;
- cldiri industriale care adpostesc echipamente de mare valoare economica;
- depozite de produse de stricta necesitate pentru aprovizionarea de urgenta a populaiei.
Clasa III Construcii de importanta normala (construcii care nu fac parte din clasele I, II, IV)
- cladiri de locuit, hoteluri, cmine (cu excepia celor din clasa II)
= 1.00 - construcii industriale si agrozootehnice curente.
Clasa IV Construcii de importanta redusa
- construcii agrozootehnice de importanta redusa;
- construcii de locuit parter sau parter si etaj;
= 0.80 - construcii parter diverse pentru creterea animalelor si pasrilor;
- alte construcii civile si industriale care adpostesc bunuri de mica valoare si in care
lucreaz un personal restrns.

10
Observaii:
Clasificarea construciilor in clasele de importanta din tabel nu este identica cu cea din
STAS 10100/75;
Tipurile de construcii care nu sunt prevzute explicit in tabel vor fi ncadrate intr-una din
cele patru clase pe baza unei justificri tehnice date in tema de proiectare;
In anumite situaii, unele componente ale cldirilor, inclusiv instalaii si echipamente ale
acestora, se vor ncadra in clase de importanta diferite de cea a restului cldirii;
Decizia de ncadrare a cldirilor in diferite clase de importanta se va lua de ctre beneficiar
cu consultarea forurilor tehnice competente.

4) k s este coeficient funcie de zona seismica de calcul a amplasamentului si reprezint

raportul dintre acceleraia maxima a micrii seismice a terenului (considerata cu o
perioada de revenire de circa 50 de ani) corespunztoare unei zone seismice de calcul si
acceleraia gravitaiei. Valorile coeficientului k s sunt date in tabelul de mai jos funcie de
zonele seismice de calcul indicate in harta.

Zona seismica de ks
calcul
A 0.32
B 0.25
C 0.20
D 0.16
E 0.12
F 0.08

Focani zona A; Ploieti zona B; Bucureti zona C; Craiova zona D

5) r coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibraie, funcie de compoziia

spectrala a micrii seismice la amplasament; se determina in funcie de perioadele
oscilaiilor proprii Tr ale construciilor si de caracteristicile seismice ale zonei
caracterizate prin perioadele de colt Tc cu relaiile:

r = 2.5 pentru Tr Tc
r = 2.5 (Tr Tc ) 1 pentru Tr > Tc

11
 r Tc=1.5 sec Figura 7
2.5
Tc=1.0 sec

Tc=0.7 sec

1.0

0.7 1.0 1.5 2.2 2.5 3.0

Tr(sec)

6) coeficient de reducere a efectelor aciunii seismice innd seama de ductilitatea

structurii, de capacitatea de redistribuire a eforturilor, de ponderea cu care intervin
rezervele de rezistenta neconsiderare in calcul, precum si de efectele de amortizare altele
dect cele asociate structurii de rezistenta;

Tipul structurii Coeficientul

A. Structuri din beton armat

1 Structuri in cadre etajate:
- pereii de umplutura sunt tratai ca elemente structurale asigurndu-se
conlucrarea cu elementele cadrului........................
0.25
- pereii de umplutura nu sunt tratai ca elemente structurale..........
0.20
2 Hale industriale si alte structuri cu un nivel:
- cu legturi rigide intre rigle si stlpi................................................
0.15
- cu legturi articulate.......................................................................
0.20
3 Structuri cu perei structurali..................................................................
0.25
4 Structuri cu perei, stlpi si planee dala (fr grinzi)..............................
0.30
5 Construcii nalte de tipul courilor de fum............................................. conform
normativelor

6 Castele de apa....................................................................................... 0.35

7 Silozuri................................................................................................... 0.25

B. Structuri din zidrie

1 Structuri cu perei structurali din zidrie cu centuri si stlpiori............. 0.25
2 Structuri cu perei structurali din zidrie simpla..................................... 0.30

12
7) r coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunztor modului propriu r (acest mod de definire este valabil pentru cazul
particular al oscilaiilor plane;
2
n
Gk ukr
= k =1n unde:
G Gk ukr2
k =1

- ukr componenta dup gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

n
- Gk rezultanta ncrcrilor gravitaionale ale nivelului k G = Gk ;
k =1

Vectorii proprii u kr ca si perioadele proprii Tr , se vor stabili pe baza metodelor

dinamicii construciilor.

8) Rezultanta ncrcrilor seismice orizontale este parametrul principal prin care se

coreleaz capacitile de rezistenta ale suprastructurii, infrastructurii, fundaiilor si terenului
de fundare si prin care se evalueaz capacitatea de rezistenta la forte orizontale a
ansamblului teren structura.
Distribuia pe verticala construciei a forei S r se face astfel cu ajutorul formulei:
S kr = ckr Gk unde:
- S kr este ncrcarea seismica care acioneaz la nivelul k pe direcia gradului de libertate
corespunztor modului de vibraie r.
- ckr = k s r kr in care:
n

G u k kr
kr = ukr k =1
n

G u
k =1
k
2
kr

Observaie:
Valorile S kr se pot obine si din distribuirea rezultantei S r a ncrcrilor orizontale
seismice determinate ca mai sus cu relaia:

Gk ukr
S kr = S r n

G u
k =1
k kr

13
9) Eforturile, deplasrile etc. se calculeaz separat pentru fiecare mod propriu de vibraie
r. In cazul analizei spectrale a oscilaiilor intr-un singur plan vertical este suficient, de
regula, considerarea primelor trei moduri proprii. Efortul total de calcul intr-o seciune a
unui element se determina cu relaia:
3
N= N
1
2
r in care

N r este efortul in seciunea considerata, corespunztor modului de vibraie r.

Observaie:
In cazul halelor parter cu pod rulant contravntuite in direcia longitudinala prin portale
ductile se vor lua masuri pentru eventualitatea ca portalele ies din lucru. In acest scop
structura halei, fr portale, se va asigura in direcie longitudinala, pentru un coeficient
seismic de minimum 0.3k s 0.05 .
Se recomanda ca alctuirea halei sa fie fcuta astfel (prin prevederea unor contravntuiri
rigide in zona situata deasupra grinzilor de rulare) nct sa se asigure dezvoltarea unui
mecanism de disipare a energiei cu stlpii plastificai att la baza lor, ct si in zonele de sub
grinzile de rulare.

14