Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gestiunea Deseurilor
Gestiunea Deseurilor
In spitale se utilizeaza saci de culoare rosie pentru deseurile infectioase. Obiectele cu forme
neregulate sau ascutite se introduc in recipienti de plastic cat mai etanse. Sacii rosii se pot
dispune in cutii de carton. Daca deseurile menajere obisnuite se ridica in fiecare zi, cele cu risc
mare au frecventa de ridicare variabila de la 20 ori/saptamana la 1 data/zi.
Inainte de a fi tratate, recipientele sunt stocate in locuri inchise la adapost de intemperii,
caldura si animale.
Deseurile lichide sunt dispuse in sticle marcate plasate in proximitatea sacilor rosii.
O alta clasificare practicata in cadrul gestiunii deseurilor medicale cu risc le imparte pe
acestea in deseuri solide si deseuri lichide.
3.1 Incinerarea
Este un proces de oxidare uscata la temperaturi mari care reduce deseul organic combustibil
la o materie anorganica necombustibila.
1
Acest procedeu se aplica si deseurilor menajere care nu pot fi reciclate sau refolosite.
Incinerarea este fezabila numai daca capacitatea calorica a deseurilor este mai mare decat 2000
Kcal/Kg (8370 KJ/Kg).
Din fericire, pentru deseurile infectioase capacitatea calorica depaseste 4000 Kcal/Kg.
Combustia materialelor organice produce emisii gazoase: abur, oxizi de azot, bioxid de
carbon, substante toxice. Reziduurile de ardere solide sunt prezente sub forma cenusii.
Standardele europene privind emisiile cuptoarelor care trateaza deseuri sunt foarte restrictive
cu urmatoarele substante toxice:
- dioxina si compusi furanici
- bioxid de sulf, monoxid de carbon, compusi ai clorului
- metale (mercur, cadmiu, taliu, plumb, nichel, arsenic)
Incineratoare pirolitice
Incinerarea pirolitica este cea mai raspandita metoda de tratare a deseurilor medicale; mai este
denumita si incinerarea cu camera dubla intrucat in proces intervin o camera pirolitica si o
camera post-combustie.
In camera pirolitica deseurile sunt descompuse prin procesul de piroliza, adica o combustie
saraca in oxigen la o temperatura medie (800-900C), rezultand cenusa solida si gaze. Camera
pirolitica include si un arzator cu combustibil, avand rolul de a amorsa procesul de ardere.
Gazele produse in camera pirolitica sunt arse la temperaturi mari (900-1200C) cu ajutorul
unui arzator de combustibil in camera de post-combustie in exces de aer pentru a se minimiza
fumul si mirosurile.
Camerele cuptorului se construiesc din otel si se captusesc cu caramizi refractare.
Operatorul uman trebuie bine instruit ca sa vegheze ca timpul de combustie sa nu fie nici prea
scurt nici prea lung.
Cuptorul se monitorizeaza si se regleaza de la o consola centrala, urmarindu-se temperatura,
fluxul de aer si fluxul de combustibil. Pentru spitale sint recomandate cuptoare cu dimensiuni
reduse, cu capacitati cuprinse intre 200-1000 Kg/zi, cu incarcare deseuri si evacuare cenusa,
manuale.
Investitia si costurile de operare sunt destul de mari. Astfel, pentru un cuptor cu capacitatea
de 1 tona/zi, costul de achizitie ajunge la 50x10$, 100x10$ daca se recupereaza energia de
ardere si se realizeaza si ecologizarea gazelor.
Costurile de mentenanta si de operare pentru un cuptor pirolitic de spital este in jur de
380$/tona deseuri incinerate.
Metode de dezinfectare
2
5. Costuri implicate de catre gestiunea deseurilor solide
Costuri directe
o costuri manopera (manager, operatori, soferi etc)
o costuri transport
o costuri utilitati (combustibil, apa, electricitate)
Costuri indirecte
o Instruire personal
o Mentenanta si piese de schimb incinerator
o Mentenanta si piese de schimb camioane
o Echipamente de protectie
o Costuri eliminare cenusa
o Monitorizare gaze
3
GESTIUNEA DESEURILOR LICHIDE MEDICALE
Orice spital este mare consummator de apa potabila la care se adauga apele
specializate(apa distilata sterila de ex.)
Intr-un spital se disting doua categorii de deseuri lichide:
Deseuri lichide de natura domestica
-deseuri lichide din bucatarii(pun probleme indeosebi apele grase)
-detergenti si produse care nu sunt biodegradabile
-deseuri din garaje si ateliere(detergent,sapunuri,uleiuri etc.)
Deseuri lichide specifice spitalului care la randul lor sunt deseuri
lichide comune tuturor departamentelor clinice si deseuri caracteristice anumitor
departamente clinice.
4
Grupa 3 Cobalt 57 si 58 Dozaj vitamina B12
Radiotoxicitate medie Testul Schilling
Crom 51 Analize sange
Fer 59 Metabolism fier
Galiu 67 Depistare centri
inflamatori si infectiosi
Indiu 111 Scintigrafie medulara
Thaliu 201 Scintigrafie miocardica
Grupa 4 Tehnetiu 99 Explorari functionale
Radiotoxicitate slaba Tritiu Metabolismul apei
Explorari pulmonare
Xenon
Riscul infectios : este teoretic posibil sa se regaseasca in apele uzate anumiti germeni
patogeni cum ar fi :
- bacterii prezente in saliva sau urina (salmonele, streptococi, enterobacterii) sau cele
responsabile pentru infectiile nasocomicale (stafilococi, streptococi Pseudomona)
-virusi (hepatita,enterovirusi, retrovirusi)
-paraziti (Tenia, Ascaris, Ciuperci)
Riscul toxic : Posibil datorita poluarii cu metale grele( Hg, Ag, Ni, Co, Cr) sau cu molecule
organice (solventi, antibiotice, dezinfectanti, detergenti)
Prin poluare se intelege orice factor fizic, chimic sau biologic raspandit intr-o rezerva de
apa naturala (superficiala sau profunda) care risca sa perturbe pe termen scurt sau lung
echilibrul biologic al acestei ape si sa fie susceptibil sa cauzeze prejudicii economice sau
de sanatate.
a)Parametrii fizico-chimici
Pentru a evalua poluarea apelor uzuale dintr-un asezamant se sanatate trebuie
cunoscuti urmatorii parametrii :
- materii in suspensie
- materii oxidabile, evaluate prin :
cererea chimica de oxigen, indica cantitatea de oxigen consumata necesara pentru
a oxida chimic toate componentele organice prezente in apa.
cererea biologica de oxigen, indica cantitatea consumata in 5 zile de catre bacterii
pentru a distruge un produs; cresterea acestei cantitati corespunde unei saraciri de
oxigen in apa, fapt care poate conduce la disparitia intregii vieti acvatice
azot redus
materii fosforate
5
compusi organo-halogenati care pot fi absorbiti prin carbune activ
oxid de azot
pH
temperatura
b)Parametrii microbiologiei
Cunoasterea debitelor este indispensabila pentru realizarea unor masuri cantitative asupra
unei substante indiferent de natura sa poluanta. In plus, se permite calculul fluxului
poluant necesar pentru aprecierea gradului de poluare al deseului lichid.