1_DREPT_4_CRIM

CRIMINALISTICA
MULTIPLE CHOICE
1. Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice:
a. individualitatea;
b. stabilitatea relativ;
c. reflectivitatea;
d. operativitatea.
ANS: D
2. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Obiectul mijloc de identificare este alctuit din urmele obiectului scop si din modelele de
comparatie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
3. Principiul schimbului sau transferului presupune:
a. modificrile produse n cmpul infractional de instrumentele folosite de infractor
pe de o parte, si modificrile produse de componentele locului faptei asupra
acestora, pe de alt parte;
b. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte
urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.
ANS: B
4. Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:
a) individualitatea;
b) stabilitatea relativ;
c) reflectivitatea.
ANS: TOATE
5. Reflectivitatea este nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezint sub
urmtoarele forme:
a) urme statice;
b) urme dinamice;
c) deprinderi;
d) imagini mentale;
e) imagini vizuale.
ANS: TOATE
6. Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:
a) principiul identittii;
b) principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si
obiecte mijloc de identificare;
c) principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;
d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale;
e) principiul dinamicittii si interdependentei
f) principiul prezumtiei de nevinovtie
ANS: D + F
7. Expertul poate formula concluzii:
a) categorice rspuns pozitiv sau negativ;
b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;
c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili (NSP).
ANS: TOATE
8. Concluziile de probabilitate depind de:
a) experienta expertului;
b) volumul datelor centralizate;
c) studii experimentale;
d) cercetri fundamentale;
e) limitele cunoasterii.
ANS: TOATE
9. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adic fapta incriminat
nu se exclude.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
10. Cine a formulat, urmtoarea regul pentru experti: ,,Dac exist cea mai mic
ndoial,
exprimati-o:
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. L. Retail.
ANS: A
11. Cine a fcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul su s
exprime
ndoiala tot att de clar ca si certitudinea:
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. C.L. Retail.
ANS: C
12. Care sunt metodele examinrii comparative:
a) metoda confruntrii;
b) metoda juxtapunerii;
c) metoda mbinrii sau mbucsrii;
d) metoda suprapunerii;
e) metoda proiectrii concomitente.
ANS: TOATE
13. Care regul este gresit pentru obtinerea modelelor de comparatie:
a. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin;
b. s se tin cont de conditiile n care s-a format urma la locul faptei;
c. urma si modelele tip de comparatie s contin suficiente elemente caracteristice de
individualizare a factorului creator;
d. n momentul examinrii sa fie folosite modele similare, avnd aceeasi provenient.
ANS: A
14. Urmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
a. mrimea, structura, viteza si presiunea de formare;
b. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si
natura urmei;
c. compozitia, culoarea, valoarea de identificare, legtura cu fapta si fptuitorul.
ANS: B
15. Prin martor, potrivit legii, se ntelege:
a. persoana care are cunostin de vreo fapt sau mprejurare de natur s serveasc la
aflarea adevrului;
b. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei;
c. persoana care a suferit prin fapta penal o vtmare fizic, moral sau material.
ANS: A
16. Receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii, depinde de:
a) ereditate;
b) vrsta;
c) grupul tipologic
d) factori de bruiaj.
ANS: TOATE
17. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei:
a. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;
b. memorarea, perceptia, reproducerea, prelucrarea;
c. reproducerea, perceptia, prelucrarea, memorarea.
ANS: A
18. Precizati care termeni intr n categoria factorilor de bruiaj:
a. vrst, pregtire, ereditate, grup tipologic
b. vizibilitate, audibilitate, durata perceptiei, disimularea nftisrii
c. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de
expectant; emotivitatea; efectul halo.
ANS: C
19. Dup factorul creator, urmele se clasific n:
a. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si
instrumentelor, urme create de unele fenomene;
b. urme de contact, urme deprinderi, urme pozitionale, urme substant;
c. urme directe, urme de adncime, urme de suprafat.
ANS: A
20. Dup factorul primitor, urmele se clasific n:
a. urme form, urme materie, urme de reproducere;
b. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme
primite de obiecte;
c. urme de suprafat si urme de adncime.
ANS: B
21. Dup esenta lor, urmele se clasific n:
a. urme form, urme materie, urme pozitionale;
b. urme ale corpului uman, urme ale obiectelor, animalelor si ale unor fenomene.
ANS: A
22. Urmele form pot fi:
a) urme statice, urme dinamice;
b) urme de adncime, urme de suprafat;
c) urme de contur, macrourme si microurme.
ANS: A+B
23. Urmele de suprafat pot fi:
a) urme de stratificare;
b) urme de destratificare;
c) urme de contur.
ANS: A+B
24. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi:
a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;
b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin
transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete;
c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;
d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.
ANS: A+B
25. Dup mrime, urmele pot fi:
a) macrourme, vizibile cu ochiul liber;
b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit;
c) urme de stratificare;
d) urme de destratificare.
ANS: A+B
26. Dup modul de formare, urmele pot fi:
a) statice;
b) dinamice;
c) de suprafat;
d) de adncime.
ANS: TOATE
27. Dup tip sau natur, urmele pot fi:
a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;
b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme
materie);
c) urme sonore si olfactive;
d) urme vizibile si latente;
e) macro si microurme
ANS: TOATE
28. Urmele deprinderi pot fi:
a. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;
b. deprinderi profesionale, mirosul, mersul;
c. mersul, scrisul, ticuri, moduri de operare.
ANS: A
29. Urmele substant includ:
a. substante sau produse, de obicei fragmentare, desprinse dintr-un corp finit sau
dintr-o mas amorf;
b. substante chimice provenite din incendii sau explozii;
c. probe materiale, directe sau indirecte, care conduc la identificarea autorului.
ANS: A
30. Urmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:
a) identificarea fptuitorului si a victimei;
b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;
c) stabilirea infractiunii si a conditiilor n care a fost comis.
ANS: TOATE
31. Suprafata palmei este compus din urmtoarele regiuni:
a) tenar;
b) hipotenar;
c) digito-palmar;
d) digital.
ANS: TOATE
32. Identificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vizual:
a) dup imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite n cazul infractiunii cu
urmele create experimental;
b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii);
c) pe baza nregistrrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopic; persoane si
cadavre cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.;
d) dup modus operandi.
ANS: TOATE
33. Dup gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:
a) nemodificabile;
b) relativ modificabile;
c) modificabile n timp;
d) modificabile artificial.
ANS: TOATE
34. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, band video).
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
35. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urm se ntelege:
a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;
b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si
modificarea produs neexistnd un raport de cauzalitate;
c. cele mai variate schimbri care pot interveni n mediul nconjurtor ca rezultat al actiunii
infractorului.
ANS: TOATE
37. Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul
de formare:
a. statice si dinamice;
b. de suprafat si de adncime;
c. directe si indirecte.
ANS: C
38. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
O amprent digital gsit pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul
pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea nssi, o prob de vinovtie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
39. Dactiloscopia are ca obiect:
a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;
b) cercetarea desenelor palmei;
c) cercetarea desenelor plantei (piciorului);
ANS: TOATE
40. Pielea care acoper mna este format din:
a) epidermul;
b) dermul;
c) hipodermul;
d) desenul papilar.
ANS: A+B+C
41. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare:
a. Valentin Sava;
b. Andrei Ionescu;
c. Constantin Turai
ANS: C
42. Dactiloscopia este:
a. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu examinarea si clasificarea desenelor
papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tlpilor;
b. domeniu al Criminalisticii care are ca obiect identificarea urmelor lsate de
papilele salivare si papilele dermice;
c. domeniu al Criminalisticii care studiaz urmele desenului papilar al degetelor si
palmelor minii.
ANS: A
43. Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:
a. fragment;
b. anastomoz;
c. croset.
ANS: B
44. Precizati ce reprezint desenul papilar indicat prin sgeat:
a. bifurcatie;
b. trifurcatie;
c. contopire tripl.
ANS: C
45. Precizati denumirea desenului papilar indicat prin sgeat:
a. inel;
b. butonier;
c. croset.
ANS: A
46. Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:
a. creast care uneste ca o punte (podet) dou creste relativ paralele;
b. creast papilar care se bifurc si apoi revine la normal;
c. creast papilar ntrerupt.
ANS: A
47. Crligul este detaliul desenului papilar caracterizat prin:
a. ramur scurt a unei creste papilare principale;
b. creast papilar ntrerupt;
c. creast papilar care uneste dou creste relativ paralele.
ANS: A
48. Butoniera este desenul papilar caracterizat prin:
a. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal;
b. creast papilar ntrerupt;
c. creast papilar format prin contopirea a dou creste papilare.
ANS: A
49. Detaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt:
a. nceput de creast papilar, sfrsit de creast papilar;
b. bifurcatie, trifurcatie, contopire, fragment;
c. fragmentul, butoniera, inelul, inelul punctat;
d. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.
ANS: D
50. Expertiza dactiloscopic se realizeaz prin examen comparativ ntre:
a. fotografiile mrite ale urmei si impresiune
b. urma ridicat si degetele persoanei suspecte
ANS: B
51. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?
a. Edmond Locard;
b. A.Lacassagne;
c. V. Balthazard.
ANS: C
52. Cine a accentuat aspectul calitativ n dactiloscopie, afirmnd c: ,,Patru sau cinci
puncte bine grupate n centrul figurii, ntr-o manier exceptional, conving mai mult dect
12 sau 15 bifurcatii rspndite la periferia desenului?
a. V. Balthazard;
b. A.L. Kirk;
c. Edmond Locard.
ANS: C
53. Urmele papilare sunt utilizate pentru:
a) identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;
b) organizarea si desfsurarea testrii la poligraf;
c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea
autorului
comun;
d) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut.
ANS: A+C+D
54. Propriettile desenelor papilare:
a. Unitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea;
b. Imuabilitatea, fixitatea si ilizibilitatea;
c. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.
55. Care desene sunt gresite pentru delta alb:
a)
b)
c)
d)
ANS: B+D
56. Care rspunsuri sunt gresite pentru delta neagr:
a)
b)
c)
d)
ANS: A+D
57. Care sunt tipurile de baz ale desenului papilar:
a. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;
b. arc, lat, dextrodeltic, sinistrodeltic, amorf;
c. danteliform, simian, piniform, spiral, cerc.
ANS: A
58. Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:
a. anastomoza
b. bifurcatie
c. inelul
d. croset (crlig)
ANS: A+D
59. Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode:
a. prin prfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;
b. cu substante fluorescente;
c. prin afumare direct;
d. prin folosirea de mulaje.
ANS: D
60. Relevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:
a. aburire cu vapori de iod;
b. tratare cu reactivi chimici;
c. cu ajutorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon.
ANS: C
61. Prin ce metode se realizeaz fixarea si ridicarea urmelor digitale:
a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video;
b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dup relevare si fotografiere;
c) tratare cu reactivi chimici.
ANS: A+B
62. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar n multe tri, printre care si
Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:
a. 10;
b. 16;
c. 12;
d. 8.
ANS: C
63. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Desenele papilare caracterizeaz obiectele examinate nemodificabile.
a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
64. Crarea de pasi indic:
a. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de
miscare;
b. locul pe unde a intrat infractorul n scena infractiunii;
c. prsirea n fug, de ctre infractor, a locului faptei.
ANS: A
65. Crarea de pasi ofer informatii cu privire la:
a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, sexul;
b) vrsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasrii, starea psihic;
c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea
directiei de mers.
ANS: TOATE
66. Urmele de picioare se fixeaz prin:
a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;
b) fotografiere;
c) fixarea prin mulaj;
d) copiere cu pelicul adeziv;
e) transfer electrostatic;
f) decuparea suportului purttor
ANS: TOATE
67. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Urmele de picioare se fixeaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
68. Este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Exist o corelatie semnificativ din punct de vedere statistic ntre lungimea tlpii piciorului
descult, msura pantofului si nltimea persoanei.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
69. Urmele de picioare ofer informatii cu privire la:
a) sexul, greutatatea aproximativ si vrsta persoanei care le-a creat;
b) mecanismul de formare;
c) de la ce picior provine;
d) vechimea aproximativ;
e) directia de mers a persoanei care le-a creat;
f) particularitti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.
ANS: TOATE
70. Identificarea persoanei dup urmele de picioare se poate realiza:
a) dup urmele de picior descult;
b) dup urmele de picior cu ciorap;
c) dup urmele de picior ncltat.
ANS: TOATE
71. Examinarea comparativ la expertiza traseologic a urmelor de picioare se realizeaz
ntre:
a. mulajul urmei ridicate din cmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana
suspect;
b. fotografia urmei de ncltminte si mulajul obtinut de persoana suspect.
ANS: A
72. Urmele de dinti confer:
a) tipul constitutional si vrsta celui care le-a creat;
b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;
c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele
luate de medic ante-mortem.
ANS: TOATE
73. Urmele de comparatie la dinti se iau prin:
a. muscarea unor foi de hrtie ntre care s-a introdus o foaie de plombagin;
b. muscarea unei bucti de plastilin;
c. muscarea unor obiecte moi (ciocolat, cascaval).
ANS: A
74. Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre
urmtoarele ntrebri:
a. natura urmei;
b. mecanismul de producere;
c. bolile dintelui;
d. grupa sanguin a persoanei.
ANS: D
75. Fixarea urmelor de dinti se face prin:
a) descriere n proces-verbal;
b) fotografiere;
ANS: TOATE
76. Prin expertiza odontologic se pot stabili:
a) specia;
b) vrsta;
c) sexul
d) tipul antropologic.
ANS: TOATE
77. Fisa odontologic este utilizat pentru:
a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut;
b) identificarea persoanelor amnezice;
c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea;
d) reconstituirea fizionomiei dup craniu.
ANS: A+B+C
78. Urmele de buze pot fi:
a) de stratificare;
b) de destratificare;
c) de adncime (n mod exceptional);
d) de suprafat.
ANS: TOATE
79. Urmele de buze pot fi supuse unor examinri fizico-chimice si biologice, inclusiv
testului ADN, pentru stabilirea:
a) compozitiei;
b) grupei de snge;
c) infectiilor bacteriene;
d) sexului si vrstei.
ANS: A+B+C
80. Amprentele de urechi nu pot fi:
a. vizibile;
b. latente;
c. statice;
d. dinamice;
e. imuabile.
ANS: E
81. Urmele de urechi cele mai apte pentru exploatare sunt:
a) urmele latente statice;
b) urmele latente dinamice;
c) urmele de stratificare.
ANS: TOATE
82. Se recomand ca urmele de urechi s fie comparate n mrime natural prin:
a) juxtapunere;
b) suprapunere.
ANS: NICIO VARIANTA
83. De regul, urmele de urechi nu pot fi:
a. statice;
b. dinamice;
c. de suprafat;
d. de adncime.
ANS: D
84. Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre
urmtoarele ntrebri:
a. natura urmei:
b. mecanismul de producere;
c. sexul persoanei care a lsat-o.
ANS: C
85. Ridicarea urmelor de snge se face prin:
a) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;
b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;
c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme;
d) prin tierea si ridicarea vegetatiei;
e) ap oxigenat, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.
ANS: A+B+C+D
86. Descoperirea urmelor de snge comport dificultti n situatiile:
a) au suferit modificri prin trecerea timpului;
b) sunt n cantitate mic (pete);
c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului;
d) au fost nlturate, partial, de autor.
ANS: TOATE
87. Depistarea petelor de snge se face:
a) cu ochiul liber;
b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii U.V.;
c) cu reactivii Medinger si Adler;
d) prin reactii cu ap oxigenat, luminol si acid sulfuric.
ANS: TOATE
88. Cnd se recolteaz snge de la un cadavru se vor preciza:
a) zona de unde s-a recoltat (cord, torace, cavitate abdominal, craniu);
b) vrsta victimei;
c) cantitatea si grupa sngelui transfuzat.
ANS: TOATE
89. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Sexul persoanei nu se poate determina n functie de cromatina sexual.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
90. Precizati care enunt este fals:
a. urma de snge intereseaz investigarea criminalistic numai dac individul este de
tip secretor;
b. pe baza testului ADN nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat
de pe diferite obiecte.
ANS: B
91. Din categoria urmelor de natur biologic fac parte:
a) tesuturi moi (snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure (oase, unghii);
b) secretii: saliv, secretie nazal, lapte matern;
c) excretii: sput, vomismente, fecale, urin, sperm.
ANS: TOATE
92. Calitatea de ,,secretor presupune:
a. calitatea de a determina grupa sanguin doar dup urmele de snge;
b. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile
organismului.
ANS: B
93. Pentru relevarea si fixarea urmelor labiale se recomand:
a) ridicarea obiectului purttor;
b) fotografierea;
c) transferarea cu folie adeziv.
ANS: A+B
94. Obiectele n stare ud, purttoare de urme de snge, se ambaleaz:
a. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce;
b. n saci de plastic, dup ce au fost lsate s se usuce;
c. n frigidere portabile.
ANS: A
95. Expertiza biocriminalistic a urmelor de snge nu poate stabili:
a) natura uman sau animal;
b) grupa din sistemul ABO, serice, enzimatice sau limfocitare de care apartine;
c) vechimea aproximativ;
d) n ce conditii s-a format;
e) regiunea din care provine;
f) prezenta alcoolului sau a oxidului de carbon;
g) vrsta persoanei.
ANS: G
96. Prin expertiza urmelor de saliv se poate stabili:
a) dac este de natur uman;
b) vrsta;
c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin.
ANS: A+C
97. Urmele de sperm se fixeaz prin:
a) descriere n procesul-verbal de cercetare a locului faptei;
b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;
c) rzuire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;
d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite
ANS: A+D
98. Urmele seminale prezint interes pentru investigarea criminalistic a urmtoarelor
infractiuni:
a) privitoare la viata sexual;
b) omor;
c) sinucideri ale brbatilor prin spnzurare;
d) n cazul unor accidente.
ANS: TOATE
99. Urmele seminale sunt importante pentru investigarea criminalistic, deoarece:
a) aduc precizri n legtur cu natura faptei;
b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei;
c) ofer date pentru individualizarea fptuitorului.
ANS: TOATE
100. Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:
a) ridicarea obiectului purttor;
b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi;
c) absorbirea pe o bucat de pnz curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup
uscare, n hrtie curat;
d) decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.
ANS: TOATE
101. Precizati ce nu poate stabili expertiza biocriminalistic a urmelor seminale:
a. dac individul este secretor sau nesecretor;
b. vechimea petei;
c. vrsta individului;
d. substante strine prezente n urin;
e. boli venerice;
ANS: C
102. Posibilittile de examinare a urmelor seminale se datoreaz timpului de supravietuire
a spermatozoizilor intravaginal la o femeie n viat:
a. 24 ore;
b. 48 ore;
c. 72 ore.
ANS: B
103. Cum este preferabil s se recolteze firele de pr de la persoanele suspecte:
a. prin smulgere;
b. prin pieptnare;
c. prin recoltarea firelor de pr czute n mod natural.
ANS: A
104. Cum se recomand s se recolteze firele de pr:
a) cu impurittile aderente;
b) cu crustele care le nglobeaz;
c) fr impuritti si fr cruste.
ANS: A+B
105. Expertiza firelor de pr determin:
a) natura si originea uman sau animal;
b) sexul, vrsta si rasa;
c) grupa sanguin.
ANS: TOATE
106. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Analiza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.
a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals.
ANS: B
107. Ce nu se recomand la locul faptei n cazul prelevrii probelor pentru stabilirea
profilului genetic:
a. schimbarea mnusilor de protectie dup fiecare prob prelevat;
b. refrigerarea sngelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor;
c. fotografierea si filmarea urmelor nainte de a fi atinse;
d. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic.
ANS: D
108. Avantajele amprentei genetice:
a) dimensiunea molecular a mrimii probei;
b) vechime demonstrat pn la 5000 ani;
c) delimitarea strict ntre ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.
ANS: TOATE
109. ADN-ul este prezent n toate celulele nucleate din:
a) snge prelevat pe anticoagulanti;
b) urme se snge gsite la locul faptei;
c) sperm (exceptnd cazurile de azoospermie)
d) fragmente de tesuturi biologice;
e) lichid amniotic;
f) saliv
ANS: TOATE
110. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Decriptarea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dac nu
exist elemente de comparatie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
111. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi
supuse analizei ADN.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
112. Ce se interzice la recoltarea probelor ADN:
a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme;
b) protejarea prului pe timpul recoltrii;
c) uscarea probelor naintea ambalrii;
d) refolosirea ambalajelor.
ANS: A+D
113. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei:
a. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor
principale; fotografia de detaliu; fotografia digital;
b. fotografia de identificare dup semnalmente; fotografia de fixare a rezultatelor
unor activitti de urmrire penal;
c. fotografia de urmrire, microfotografia si holografia.
ANS: A
114. Avantajele fotografiei judiciare sunt:
a) rapiditatea si exactitatea;
b) obiectivitatea;
c) evident probatorie si caracter demonstrativ;
d) caracter destructiv.
ANS: TOATE
115. Fotografia judiciar operativ (de fixare) cuprinde:
a. fotografia locului faptei;
b. microfotografia;
c. holografia.
ANS: A
116. Fotografia judiciar de examinare cuprinde :
a. fotografia realizat n radiatii vizibile si invizibile;
b. fotografia schit;
c. fotografia obiectelor pricipale.
ANS: A
117. Fotografia judiciar a locului faptei cuprinde :
a) fotografia de orientare;
b) fotografia schit;
c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict;
d) fotografia de detaliu .
ANS: TOATE
118. Fotografia care red scena infractiunii ntr-un singur cadru este denumit:
a. fotografia schit pe sectoare;
b. fotografia schit unitar;
c. fotografia schit ncrucisat .
ANS: B
119. Fotografia prin care se nltur zonele oarbe este denumit:
a. fotografia schit panoramic;
b. fotografia schit unitar;
c. fotografia schit ncrucisat .
ANS: C
120. Fotografia panoramic se realizeaz prin fotografieri succesive ale subiectului,
folosindu-se urmtoarele tehnici:
a) circular;
b) liniar;
c) n serie .
ANS: A+B
121. n laborator, pentru fotografiile panoramice se respect urmtoarele reguli:
a) se realizeaz la aceeasi scar;
b) cu acelasi tip de hrtie fotografic;
c) cu acelasi timp de expunere .
ANS: A
122. Fotografia judiciar trebuie s fie:
a) clar, cu nuante si tonalitati naturale;
b) s redea toate detaliile;
c) s prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;
ANS: TOATE
123. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict) se realizeaz:
a) dintr-un plan perpendicular pe obiect;
b) prin iluminare direct sau lateral;
c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asaz o rigl, centimetru
sau band gradat.
ANS: TOATE
124. Fotografia de detaliu:
a) este specific fazei statice;
b) se execut la o scar ct mai mare;
c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul zoom;
d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic.
ANS: B+C+D
125. Avantajele fotografiei digitale:
a) calitatea imaginilor;
b) transmitere rapid prin internet la un laborator;
c) stocare pe hard disk-ul unui computer;
d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.
ANS: TOATE
126. Cadavrele vor fi fotografiate:
a) n pozitia si n starea n care au fost gsite;
b) cu aparatul dispus deasupra ntr-o pozitie plan paralel;
c) fotografierea se execut de la cap la picioare sau invers.
ANS: A+B
127. Fotografia de identificare a persoanelor se execut:
a) din fat si din profil;
b) la scar 1/9;
c) subiectul va avea capul descoperit;
d) subiectul va fi brbierit si pieptnat;
e) urechea dreapt va fi descoperit.
ANS: A+C+D+E
128. Fotografia de urmrire se execut:
a) n conditii prevzute de lege;
b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de uz personal;
c) cu acordul persoanei urmrite.
ANS: A+B
129. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei poate fi:
a) de orientare;
b) schit;
c) a obiectelor principale;
d) de detaliu.
ANS: TOATE
130. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei nu fac parte integrant din procesul-verbal
ntocmit pentru efectuarea perchezitiei.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
131. Fotografia judiciar de examinare n radiatii vizibile poate fi:
a) fotografia de ilustrare;
b) fotografia de comparare;
c) fotografia de umbre;
d) fotografia n radiatii Rentgen.
ANS: A+B+C
132. Fotografia de ilustrare:
a) se aplic n cercetarea nscrisurilor;
b) se aplic n expertiza unor corpuri delicte;
c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea
imaginilor.
ANS: A+B
133. Fotografia de comparare se obtine:
a) prin confruntarea imaginilor;
b) prin suprapunerea imaginilor;
c) prin stabilirea continuittii liniare (juxstapunere).
ANS: TOATE
134. Fotografia de contrast se realizeaz prin:
a) suprapunerea imaginilor;
b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;
c) diafragmarea obiectivului fotografic.
ANS: TOATE
135. Din fotografia judiciar de examinare nu fac parte:
a) fotografia n radiatii infrarosii;
b) fotografia de ilustrare;
c) fotografia separatoare de culori;
d) fotografia de identificare a cadavrelor.
ANS: D
136. La identificarea persoanei dup fotografie se folosesc urmtoarerle procedee:
a) juxtapunerea si mbinarea unor prti din fotografii;
b) caroiajul;
c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.
ANS: TOATE
137. n realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:
a) semnalmentele anatomice sau statice;
b) semnalmentele functionale sau dinamice;
c) semnele particulare;
d) amprentele digitale, palmare si plantare.
ANS: A+B+C
138. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Perceperea de ctre martor a imaginii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
139. La realizarea portretului vorbit se vor respecta urmtoarele reguli:
a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr-o succesiune logic;
b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baza semnalmentelor anatomice sau dinamice;
c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal;
d) descrierea mbrcmintei prezint relevan.
ANS: TOATE
140. Descrierea semnalmentelor se face:
a) din fat sau din plan frontal;
b) din profil sau din plan lateral.
ANS: TOATE
141. La realizarea portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracterizate dup:
a) mrime si form;
b) pozitie;
c) culoare;
d) vechime.
ANS: A+B+C+
142. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Tatuajul nlturat prin interventie chirurgical poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii
infrarosii.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
143. Metoda supraproiectiei const n:
a. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu
fotografia unei persoane disprute ;
b. reconstituirea plastic si grafic a tesuturilor moi ale capului;
c. identificarea prin expertiz fotografic de portret.
ANS: A
144. Semnalmentele statice ale unei persoane:
a. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;
b. tinuta, mersul, vocea, vorbirea;
c. talia, obiceiuri, mersul, vorbirea.
ANS: A
145. Semnalmentele dinamice cuprind:
a. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;
b. talia, prul, privirea, mimica;
c. vocea, vorbirea, obiceiuri, tinuta.
ANS: A
146. Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:
a. cret, ondulat, lins, cu crare;
b. negru, castaniu, blond, roscat;
c. subtire, mijlociu, gros.
ANS: A
147. Sprncenele unei persoane dup amplasare pot fi:
a. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi;
b. rectilinii, arcuite, unghiulare;
c. mbinate, stufoase, separate, nguste.
ANS: A
148. Conturul nasului unei persoane poate fi:
a. drept, concav, convex;
b. orizontal; mare; mijlociu; mic;
c. orizontal, bilobat, curbat.
ANS: 1
149. Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:
a) supraproiectie;
b) reconstituirea fizionomiei dup craniu;
c) metoda antropologic;
d) odontologia
e) expertiza fotografic de portret;
f) portret robot.
ANS: A+B+C+D+E
150. Expertiza criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac:
a. ... imprimrile se efectueaz n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitez de
nregistrare;
b. ... se folosesc copii ale benzii originale executate ct mai fidel;
c. ... se va cere persoanei s foloseasc aceeasi pronuntie, aceleasi cuvinte si expresii.
ANS: A
151. Prin expertiza criminalistic a vocii si vorbirii (fonocriminalistic) pot fi lmurite:
a) autenticitatea fonogramei n litigiu;
b) deghizri ale vocii si vorbirii;
c) ncercri de falsificare a benzii
d) identificarea vorbitorului pe baza modelului de comparatie.
ANS: A+B+C+D
152. Identificarea cadavrelor dup metoda Gherasimov-Riscutia se realizeaz prin:
a. suprapunerea imaginilor;
b. juxtapunerea imaginilor;
c. combinarea detaliilor faciale nmagazinate ntr-o baz de date.
ANS: A
153. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale mpuscturii:
a. urme de perforare;
b. urme de ptrundere;
c. urme de afumare;
d. urme de ricosare.
ANS: C
154. Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale mpuscturii:
a. arsuri;
b. urme de afumare;
c. tatuajul;
d. urme de perforare.
ANS: D
155. Directia de tragere se stabileste prin:
a) vizare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii;
b) unirea urmelor cu o sfoar;
c) introducerea unei tije n canalul orb si vizarea n prelungirea acesteia;
d) calcule matematice.
ANS: A+B+C
156. Expertiza urmelor principale ale tragerii stabileste:
a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur;
b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante;
c) dac au fost trase de una sau mai multe arme;
d) directia sau directiile din care s-a tras;
e) mrimea unghiului de incident.
ANS: TOATE
157. Urmele de perforare sunt compuse din:
a) orificiul de intrare;
b) canalul;
c) orificiul de iesire.
ANS: A
158. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Rupturile provocate de gaze au loc numai n tragerile foarte apropiate, ntre 3 si 12 cm.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
159. Forma rupturilor de gaze (stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de:
a) distanta de la care s-a tras;
b) felul armei;
c) materialul n care s-a tras.
ANS: TOATE
160. Pentru stabilirea distantei de tragere se vor analiza:
a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;
b) urmele mpuscturii;
c) linia de mir.
ANS: A+B
161. La stabilirea vechimii unui nscris se iau n calcul:
a) neconcordante ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c a fost redactat;
b) proprittile hrtiei;
c) examinarea cernelurilor;
d) viteza de executie si presiunea de scriere.
ANS: A+B+C
162. Falsul prin nlturare de text se realizeaz prin:
a. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic;
b. modificarea unor litere, transferul de cuvinte, litere si cifre;
c. scriere deasupra, prin hasurare, transfer de litere si cuvinte.
ANS: A
163. Care denumire este folosit n mod gresit pentru a desemna expertiza documentelor:
a. expertiza grafoscopic;
b. cercetarea grafologic;
c. expertiza grafic;
d. expertiza criminalistic a scrisului.
ANS: B
164. Caracteristici generale ale scrisului sunt:
a. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;
b. fixitatea, constanta, inalterabilitatea;
c. individualitatea, imuabilitatea, inalterabilitatea.
ANS: A
165. Caracteristici particulare ale scrisului sunt:
a. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia
predominant a miscrilor;
b. viteza scrisului, numrul elementelor constructive, repartizarea presiunii;
c. directia rndurilor, marginea textului, directia predominant a miscrilor.
ANS: A
166. Falsul prin imitarea scrisului se realizeaz prin:
a. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent;
b. metode tipografice: tipar nalt sau tipar adnc; copiere prin transparent;
c. imitare liber, rzuire cu o lam ori alt instrument ascutit.
ANS: A
167. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:
a. Hans Gross;
b. Eugne Franois Vidocq;
c. Pierre Fernand Ceccaldi.
ANS: A
168. Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru
aparitia Criminalisticii ca stiint autonom:
a. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross;
b. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau;
c. Finger Prints de Sir Francis Galton.
ANS: A
169. Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale?
a. Jean Nepote;
b. Pierre Fernand Ceccaldi;
c. Rudolph Archibald Reiss.
ANS: A
170. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:
a. ... un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se
ajunge la dovedirea ei.
b. stiinta strilor de fapt.
c. arta si tehnica investigatiilor penale
ANS: B
171. Criminalistica este o stiint:
a) judiciar;
b) pluridisciplinar;
c) cu caracter autonom si unitar;
d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii
infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor
si prevenirii faptelor antisociale.
ANS: TOATE
172. Metode mprumutate de criminalistic din Fizic:
a) holografia;
b) cromatografia;
c) fonoscopia;
d) analiza microscopic, spectral si atomic.
ANS: A+C+D
173. Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie:
a) fonoscopia;
b) spectroscopia;
c) electroforeza;
d) cromatografia.
ANS: B+C+D
174. Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin:
a) anatomia comparat;
b) histopatologia.
ANS: NICIO VARIANT
175. Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic:
a) programarea linear;
b) calculul probabilittilor;
c) teoria multimilor vagi.
ANS: TOATE
176. Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din
amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele:
a. Vintil Dongoroz;
b. Siegfried Kahane;
c. Ion Oancea.
ANS: B
177. Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale
Criminalisticii:
a. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor
materiale de prob;
b. constatri tehnico-stiintifice si expertize;
c. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor,
cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;
d. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a
faptelor penale.
ANS: D
178. Sistemul (ramurile) Criminalisticii:
a. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic;
Criminalistica metodologic;
b. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei;
c. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.
ANS: A
179. Ce cuprinde Criminalistica tehnic:
a. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal;
b. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni;
c. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea,
ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de
prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice.
ANS: C
180. Ce se ntelege prin Criminalistic tactic:
a. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si
prelevare a urmelor infractiunii;
b. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta
penal,
c. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt:
obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.
ANS: B
182. Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:
a. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a
persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute;
b. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare,
fixare si prelevare a urmelor;
c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de
investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii
criminalistice.
ANS: C
183. Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n:
a. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia;
b. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a
confruntrii;
c. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor
sau inculpatilor.
ANS: A
184. Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n:
a. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului,
nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;
b. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor;
c. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.
ANS: A
185. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:
,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:
a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
186. Precizati dac este adevrat sau fals enuntul:
ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este
un raport invers proportional.
a. Enuntul este adevrat
b. Enuntul este fals
ANS: A
187. Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:
a. Hans Gross la Graz
b. Edmond Locard la Lyon
c. R.A. Reiss la Laussanne
ANS: A
188. Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale
Criminalisticii:
a) Principiul legalittii;
b) Principiul aflrii adevrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovtie;
d) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si
obiecte mijloc de identificare;
e)Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare;
f) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale.
ANS: A+B+C
189. Principiul identificrii n Criminalistic nseamn:
a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu
prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare;
b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ;
c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.
ANS: A+B
190. Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni
determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune:
a) nu exist infractiune fr urme;
b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii;
c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de
obicei imperceptibile.
ANS: TOATE
191. Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
a. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei;
b. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el
nsusi;
c. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului.
ANS: A
192. Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
a) timpul lucreaz n favoarea infractorului;
b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului;
c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi.
ANS: A+B
193. Care enunturi sunt corecte?
a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului;
b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni;
c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune;
d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei
fapte penale
e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte.
ANS: D+E
194. Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii:
a. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi:
obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare
proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale
Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;
b. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a
infractiunilor;
c. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a
persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute.
ANS: A
195. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului:
a. Edmond Locard;
b. Ion R. Constantin;
c. Emilian Stancu.
ANS: B
196. Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica:
a) probe disculpante;
b) probe indicative;
c) probe coroborative;
d) probe determinante.
ANS: TOATE
197. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste
legtura de cauzalitate dintre fapt si autor.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
198. Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Probele directe nu sunt stabilite prin lege.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
199. Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer
Criminalistica:
a) probe directe;
b) probe indirecte sau circumstantiale;
c) probe corp-delict;
d) probe asociative.
ANS: TOATE
200. n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:
a) Lex Cornelia de falsis;
b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.
ANS: A
201. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste
falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta).
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
202. Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de
Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie?
a. 1572
b. 1666
c. 1712
ANS: B
203. Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ?
a. Edmond Locard;
b. Alphonse Bertillon;
c. R.A. Reiss.
ANS: B
204. Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat
prima fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are
meritul de a fi inventat:
a. fotografia de semnalmente;
b. agentii sub acoperire.
ANS: B
205. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric:
a. Sir Conan Doyle;
b. E.F. Vidocq;
c. Alphonse Bertillon.
ANS: C
206. Sherlock Holmes avea cunostinte solide de:
a. filosofie;
b. astronomie;
c. politic;
d. chimie.
ANS: D
207. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor
sudoripare:
a) Grew, 1684;
b) Malpighi, 1686.
ANS: TOATE
208. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri:
a. Christian Iacob Hintze, 1747;
b. Jan Evangheliste Purkinje, 1823;
c. William Hershell, 1858.
ANS: B
209. n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub
semntura lui Sir Francis Galton:
a. 1858;
b. 1880;
c. 1892.
ANS: C
210. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina:
a. Juan Vucetici;
b. H. de Varigny;
c. Oloriz.
ANS: A
211. n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de:
a. Sir Francis Galton;
b. Dr. Henry Faulds;
c. Edward Henri.
ANS: C
212. Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor:
a. Sir Francis Galton n 1892;
b. dr. Henry Faulds n 1880;
c. William Hershell n 1879.
ANS: C
213. Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a
persoanelor, n 1894;
a. Argentina;
b. Anglia;
c. India.
ANS: A
214. Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea
infractorilor:
a. dr. Henry Faulds;
b. Sir Francis Galton;
c. Edward Henry.
ANS: A
215. Cine a publicat prima carte de dactilocopie:
a. Juan Vucetici;
b. Sir Francis Galton;
c. Christian Hintze.
ANS: B
216. Cine a scris Trait des inscriptions en faux:
a. Edmond Locard;
b. Eugne Franois Vidocq;
c. Raveneau.
ANS: C
217. Cine a publicat primul manual de medicin legal din Romnia, n anul 1860:
a. Vianu;
b. Serban Georgescu;
c. I.N. Auerbach.
ANS: C
218. n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:
a. 1879;
b. 1884;
c. 1893.
ANS: A
219. Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n
acelasi timp, primul manual de Criminalistic tehnic din tara noastr?
a. Mina Minovici;
b. Stefan Minovici;
c. Nicolae Minovici.
ANS: C
220. Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe
mapamond:
a. Edmond Locard;
b. R.A. Reiss;
c. Vucetici.
ANS: B
221. Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914:
a. D. Clinescu;
b. Nicolae Minovici;
c. Valentin Sava.
ANS: A
222. Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de:
a. Dr. Gh. Andrei Ionescu;
b. Nicolae Episcopescu;
c. Valentin Sava.
ANS: B
223. Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falul, cu 204
autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard:
a. Henri Stahl;
b. D. Clinescu;
c. Stefan Minovici.
ANS: A
224. Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic,
aprut
n 1928:
a. Mihai Ioan;
b. George Belloiu;
c. Mihail Kernbach.
ANS: C
225. Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei:
a. Valentin Sava;
b. Mihail Cires;
c. G. Btrnul.
ANS: A
226. Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este:
a. Constantin Turai;
b. Eugen Bianu;
c. D. Moldoveanu.
ANS: B
227. Cine a introdus dactiloscopia n Romnia:
a. dr. Gh. Andrei Ionescu;
b. dr. Valentin Sava;
c. dr. Constantin Turai.
ANS: A
228. Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951?
a. Constantin Turai;
b. Camil Suciu;
c. Emilian Stancu.
ANS: B
229. n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul
antropometric pe lng Palatul de Justitie?
a. 1892;
b. 1880;
c. 1935.
ANS: A
230. Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic:
a) stabilirea identittii;
b) stabilirea neidentittii;
c) stabilirea semnalmentelor exterioare.
ANS: A+B
231.Cadavrul victimei va fi folosit pentru reconstiuirea omorului .
a. Adevrat
b. Fals
ANS: B
232. n care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice:
a) n cazul infractiunilor de omor deosebit de grav;
b) n cazul accidentelor de circulatie n care au murit dou sau mai multe persoane;
c) cnd organul de urmrire penal sau instanta de judecat are ndoieli asupra strii psihice a
nvinuitului sau inculpatului.
ANS: A+C
233. Expertul este chemat:
a. s-si exprime prerea cu privire la vinovtia unei persoane;
b. s-si exprime prerea cu privire la nevinovtia unei persoane;
c. sa-si exprime prerea despre fapte si mprejurri ale cauzei.
ANS: C
234. Concluziile categorice sau certe ale expertului pot fi:
a. afirmative (de identificare);
b. negative (de excludere.)
ANS: A
235. Organul judiciar are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de
expertiz, cnd:
a) concluziile raportului de expertiz sunt contrazise de probele existente n cauz;
b) se prezint o insuficient argumentare a concluziilor;
c) are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea expertului;
d) constat erori/greseli sau omisiuni;
ANS: TOATE
236. O problem deosebit o ridic, la investigarea omorului:
a. moartea prin inhibitie;
b. moartea generat de afectiuni cardio-vasculare;
c. moartea generat de afectiuni respiratorii.
ANS: A
237. ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s existe o legtur de
cauzalitate.(Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
ANS: A
238. Constituie mprejurri negative/controversate:
a. lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul prezint numeroase urme de violent;
b. lipsa unor prti din cadavru;
c. existenta unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor.
ANS: TOATE
239. Fazele procesului tanatologic:
a) agonia;
b) moartea aparent;
c) moartea clinic;
d) moartea biologic .
ANS: TOATE
240. Semnele cadaverice precoce:
a) rcirea cadavrului;
b) deshidratarea cadavrului;
c) lividtile cadaverice;
d) putrefactia;
e) mumificarea.
ANS: A+B+C
241. Rigiditatea cadaveric se instaleaz la toate grupurile musculare, conform legii
Nystem:
a. dup 12 ore;
b. dup 24 ore;
c. dup 30 ore;
d. dup 36 ore.
ANS: B
242. Semnele cadaverice tardive:
a) mumificarea;
b) putrefactia;
c) autoliza;
d) rigiditatea cadaveric.
ANS: A+B
243. Obiectele nteptoare-tietoare produc leziuni:
a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde;
b. leziuni ntepate;
c. leziuni despicate tiate pe tegumente, precum si fracturi.
ANS: A
244. Moartea s-a produs nainte de spnzurare dac petele cadaverice se vor situa:
a) deasupra latului;
b) dedesubtul latului;
c) pe spatele cadavrului.
ANS: A+C
245. Asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii se aplic n cazul urmtoarelor
infractiuni:
a. viol;
b. tlhrie;
c. pruncucidere;
d. omor.
ANS: TOATE
246. Omorul prin otrviri lente este comis n majoritatea cazurilor de ctre:
a. brbati;
b. femei.
ANS: B
247. Cercetarea locului faptei n cazul infractiunii de tlhrie care a avut ca urmare
lovirea sau vtmarea grav a victimei se va face:
a) imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat n spital;
b) imediat ce se reclam fapta, n prezenta victimei;
c) la depunerea plngerii, dup externarea victimei, chiar dac au trecut 2-3 sptmni de la
comiterea faptei.
ANS: TOATE
248. n cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate n mod
diferentiat:
a) cu srm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente;
b) cu dopuri de plut pentru cutite.
ANS: TOATE
249. Firul de pr se va recolta :
a) cu ajutorul unei pensete ;
b) n plic de hartie, eprubeta sau sticluta.
ANS: TOATE
250. Moduri de operare folosite la svrtirea furtului din locuinte:
a) prin vnzarea de ponturi;
b) studiu prealabil;
c) ptrunderea n locuinte prin diferite pretexte;
ANS: TOATE
251. Folosirea ruptorului sau extractorului este specific furtului comis prin:
a. vnzare de ponturi;
b. mprietenire;
c. efractie.
ANS: C
252. Smulgerea lntisorului, a gentilor si a posetelor n strad este specific:
a. furtului prin efractie;
b. tlhriei stradale;
c. furturilor din genti sau posete.
ANS: B
253.Cercetarea locului faptei este o activitate:
a) initial;
b) imediat;
c) irepetabil.
ANS: TOATE
254. Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri:
a. acordarea primului ajutor victimelor;
b. nlturarea curiosilor;
c. protejarea si conservarea urmelor;
d. identificarea si audierea martorilor oculari;
e. executarea msurtorilor fotografice bidimensionale.
ANS: E
255. Care dintre urmtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este fals:
a. cercetarea locului faptei se face de ndat;
b. cercetarea locului faptei se face dup un plan judicios si riguros;
c. cercetarea locului faptei trebuie s fie sistematic si complex;
d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strict a normelor procedurale;
e. cercetarea locului faptei se face numai ntre orele 6-22oo.
ANS: E
256. Ce activitti nu se execut n faza static a cercetrii locului faptei:
a. cercetarea de ansamblu a locului faptei;
b. orientarea locului faptei din punct de vedere topografic si criminalistic;
c. marcarea cmpului de acces n scena infractiunii;
d. folosirea cinelui de urmrire;
e. descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor.
ANS: E
257. Ce activitti nu sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei:
a. delimitarea teritorial a zonei cercetate;
b. examinarea minutioas a cadavrului si a obiectelor purttoare de urme;
c. descoperirea si examinarea mecanismelor de comitere a infractiunii;
d. clarificarea mprejurrilor negative sau controversate;
e. fixarea rezultatelor n procesul-verbal de cercetare a locului faptei.
ANS: A
258. Ce se ntelege prin fixarea locului faptei:
a. marcarea urmelor;
b. conservarea locului faptei;
c. proces-verbal nsotit de schite, fotografii, imagini video.
ANS: C
259. Ce nu trebuie s se consemneze n procesul-verbal de cercetare a locului faptei:
a. ora nceperii si ora terminrii;
b. persoanele participante;
c. comentarii si deductii.
ANS: C
260. Importanta cercetrii locului faptei:
a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor n faza initial;
b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si
modul de operare folosit;
c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului.
ANS: TOATE
261. Cum se efectueaz de regul cercetarea locului faptei?
a) de regul n prezenta martorilor asistenti;
b) n prezenta prtilor;
c) nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare
ANS: A+B
262. n procesul-verbal de cercetare a locului faptei se mentioneaz:
a) ora nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei;
b) conditiile meteorologice si de vizibilitate;
c) observatiile persoanelor participante;
d) mijloacele materiale de prob ridicate si cele lsate n custodie;
e) obiectiile fptuitorului;
f) opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul n care s-a comis fapta si
la persoana fptuitorului.
ANS: F
263. Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri:
a) marcarea aspectului initial al locului faptei;
b) nlturarea unor pericole iminente;
c) relevarea si prelevarea principalelor urme.
ANS: A+B
264. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
n faza dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului
si a obiectelor purttoare de urme.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: B
265. Care factori sunt de natur obiectiv si influenteaz mrturia:
a) vizibilitatea;
b) audibilitatea;
c) disimularea nftisrii (deghizrii);
d) calitatea organelor de simt.
ANS: A+B+C
266. Care factori sunt de natur subiectiv si influenteaz mrturia:
a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului;
b) vrsta, inteligenta si temperamentul;
c) strile de oboseal si strile afective;
d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic);
e)durata perceptiei .
ANS: A+B+C+D
267. Cum trebuie s fie ntrebrile adresate martorilor:
a) scurte, clare si precise;
b) de completare, de prezentare, de reamintire si de control;
c) s prezinte un grad mic de sugestibilitate.
ANS: A+B
268. Particularittile pe care le prezint vrsta martorilor minori ntre 10-14 ani:
a. nu prezint interes pentru ancheta judiciar;
b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacittii de redare;
c. este predispus la exagerri, putnd fi influentabil .
ANS: C
269. Declaratiile martorilor reflect realitatea:
a. cu certitudine;
b. cu o marj de relativitate;
c. puternic deformat.
ANS: B
270. Care dintre perioadele de vrst prezint interes pentru ascultarea minorilor:
a) 1 la 3 ani;
b) 3 la 6 ani;
c) 6 la 10 ani;
d) 10 la 14 ani.
ANS: B+C+D
271. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Exactitatea amintirilor nu este o regul ci o exceptie.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
272.Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Uitarea la brbati este mai accentuat dect la femei.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
273. n care grup de vrst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s
exagereze:
a. 6 la 10 ani;
b. 10 la 14 ani;
c. 14 la 18 ani.
ANS: B
274.Precizati cum se face ascultarea bolnavului mintal:
a. n prezenta unui specialist;
b. n prezenta unui membru al familiei;
c. nu se recomand ascultarea bolnavului mintal.
ANS: A
275. Declaraia persoanei vtmate poate s cuprind:
a) denaturri involuntare, datorit strii emotionale;
b) denaturri voluntare, datorit relei credinte;
c) denaturri deliberate n favoarea infractorului ca urmare a unor ntelegeri survenite cu
acesta;
d) denaturri prin schimbarea de rol.
ANS: TOATE
276. Declaratia nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant:
a. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor;
b. egal cu alte mijloace de prob ;
c. special, deoarece nvinuitul sau inculpatul este figura central a procesului penal.
d. superioar altor mijloace de prob, fiind considerat regina probelor;
ANS: B
277. Nu pot s depun ca martor:
a) persoanele obligate s pstreze secretul profesional;
b) sotia si rudele apropiate ale nvinuitului dac accept;
c) persoana vtmat dac se constituie parte civil sau particip n proces ca parte vtmat.
ANS: A+C
278. Precizati care enunturi sunt corecte:
a) nvinuitul este obligat s-si dovedeasc nevinovtia;
b) nvinuitul sau inculpatul beneficiaz de dreptul la tcere;
c) sarcina administrrii probelor att n favoarea ct si n defavoarea nvinuitului sau
inculpatului revine organului de urmrire penal.
ANS: B+C
279. Precizati care sunt actiunile la care recurge nvinuitul sau inculpatul dup svrsirea
infractiunii:
a) plecarea precipitat de la locul faptei;
b) disparitia de la domiciliu;
c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;
d) descresterea brusc a salivatiei;
e) contractia sau relaxarea subit a muschilor scheletici.
ANS: A+B+C
280. Precizati care dintre manifestrile viscerale sau somatice l trdeaz pe nvinuit sau
inculpat n timpul interogatoriului:
a) schimbri n ritmicitatea activittii cardiace;
b) schimbri n presiunea sanguin;
c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;
d) crearea unor alibiuri;
e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.
ANS: A+B+E
281. Care este cea mai tipic atitudine a nvinuitului sau inculpatului:
a. de a recunoaste fapta, regretnd-o;
b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere;
c. de a retracta declaratiile date.
ANS: B
282. Cum trebuie s fie formulate ntrebrile adresate nvinuitului sau inculpatului:
a) la nivelul de ntelegere al nvinuitului sau inculpatului;
b) formulate clar si precis;
c) sugestive (implicative sau disjuncte).
ANS: A+B
283. Dac exist mai multi nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la nceput?
a. cei care au un complex de vinovtie;
b. cei care prezint alibiuri;
c. cei care nu recunosc faptele ce li se imput.
ANS: A
284. Care procedee sunt specifice ascultarii a nvinuitului sau inculpatului.
a) procedeul ascultrii progresive;
b) procedeul ascultrii frontale;
c) tactica ascultrii repetate;
d) tactica ascultrii ncrucisate;
ANS: TOATE
285. nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:
a. vorbeste putin si la obiect;
b. vorbeste cu mult convingere, pentru a-i demonstra ce probe are mpotriva lui;
c. l domin prin loviri si jigniri.
ANS: A
286. Care factori frenatori pot produce erori la actualele nregistrri poligrafice:
a) tulburarea excesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept;
b) tulburri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stri
apropiate de soc;
c) tulburri de ordin psihic: debilitate mintal, nevroze, psihonevroze, psihopatii;
instabilitate emotiv;
d) instabilitate emotiv
ANS: TOATE
287. Valoarea probant a testrii poligraf:
a. nu face parte din mijloacele de prob prevzute de lege;
b. are valoarea unei constatri tehnico-stiintifice;
c. are valoarea unei expertize criminalistice.
ANS: A
288. Perchezitia se execut ntre orele:
a. 6-20;
b. 8-20;
c. 8-22.
ANS: A
289. Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare:
a. procurorul, la cererea organului de cercetare penal;
b. procurorul, pe timpul noptii;
c. instanta de judecat.
ANS: C
290. n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 145 C. pen. sau alt
persoan juridic, martorii asistenti pot/nu pot s fac parte din personalul unittii.
a. Pot
b. Nu pot
ANS: A
291. Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi
perchezitiei, cu exceptia:
a. infractiunilor la regimul stupefiantelor;
b. infractiunilor flagrante;
c. infractiunilor comise prin violent care au avut ca urmare moartea victimei.
ANS: B
292. Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridic n mod
obligatoriu:
a) obiecte din metale sau pietre pretioase;
b) mijloace de plat, titluri de valoare interne;
c) colectii de valoare; sume de bani.
ANS: TOATE
293. Perchezitia poate/nu poate fi amnat n scop tactic.
a. Poate.
b. Nu poate
ANS: A
294. Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Perchezitia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost nceput urmrirea penal.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este fals.
ANS: A
295. Ridicarea de obiecte si nscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si
strngere a unor mijloace de prob. (Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
ANS: A
296. Organul de urmrire penal sau instanta de judecat:
a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce por servi ca mijloc de prob n
procesul penal;
b. nu sunt obligate s le ridice;
c. apreciaz n fiecare caz n parte dac este necesar s le ridice.
ANS: A
297. O persoan fizic sau juridic n posesia creia se afl un obiect sau un nscris ce
poate
servi ca mijloc de prob:
a. este obligat sa-l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau
instantei de judecat la cererea acesteia;
b. este obligat s-l predea numai la cererea instantei de judecat;
c. este obligat sa-l predea numai n faza de urmrire penal.
ANS: A
298. Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care
const n ascultarea simultan a dou persoane care:
a. au fost audiate anterior;
b. ntre care exist contradictii si neclaritti.
ANS: TOATE
299. Reconstituirea presupune o organizare judicioas, pe baza unui plan care are n
vedere, n principal, urmtoarele:
a) determinarea scopului infractiunii;
b) stabilirea activittilor care urmeaz a fi executate;
c) stabilirea persoanelor participante;
d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.
ANS: TOATE
300. Reconstituirea se dispune:
a. la nceputul desfsurrii procesului penal;
b. n orice moment al desfsurrii procesului penal;
c. la terminarea procesului penal.
ANS: B
301. Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
ANS: B